Dimineaţa, decembrie 1909 (Anul 6, nr. 2076-2102)
1909-12-04 / nr. 2078
ANUL VI.—No. 2078 PUBLICITATEA i CONCERTATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Coma BUCUREȘTI Str. Harageorge viel 1 *—Telefon W Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Apare zilnic cu cele din urmă știri ale Vineri 4 Decembrie 1909 DIRECTOR CONST. MINE Abonamente cu premii: Un an.......................................Lei 2. 8 luni............................................. . 113 luni............................................. „ 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFONe Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . „ 14/10 „ „ Provincia. „ 14/99 „ „ Străinătatea: nopți irwsr Nevoile luptei nationale Datoria rominilor de dincolo stabiliți în țară Este un constant si netăgăduit adevăr istoric că daca regatul de azi al României n ar fi avut la spate în trecutul sau furtunos Pe Rominii din Transilvania si Ungaria, de unde încontinuu au ^ Simettiile romînesti, mic colorit5 mai ^specific romîniei^ Moldovei.^ Bâî S* zate si lipsite cu totul de strimoniul vietei national care ne bucurăm cu totul ^Transilvania a fost in special agenția principală a nismului, care, tmnti orî tin al spartei, ci cipaiele viata naționala m « CUSiaieagă turneul aceste strinse nărtî ale cununei £ aÂnc Setul din BffSV desla“IVSB»nen. că pînă la 1700 mitropolitn rom Ä. Sim'ian on Materian sTSt“ învățați de din TOM,SÎOÎ!il/t|l'^Sonalelor despre continua legătură cu SeieÄddinespe munti. Atronat la gurile Dunărei o viață românească mai temei părul luîndu-le locul profesori romîni din Transilvania, farmaciștii sași «juci pî iar în comerciu și cultură locul străinilor al' A -T»Ä üt* în prinÎ țări — de elemente robesti venite de la frații nostri1ltfn intensivă „românească ”,„ prmîiiin rips”.Î se datorește deci în cea mai mare parte izvorului nesecat al rominismului din Ardeal, care a întrecut vecinic vie ideia natunală în Principatele dunărene. *Se petrece însă, mai ales în zilele noastre, un fenomen ciudat și regretabil cu Rominii de dincolo, cari vin împinși de persecuțiile Ungurilor, sa-și ffi SP 'St ”4 In IS^Luî'Arf&t Șf^e dincolo trecut! în România au ajuns la cele mai înalte deminităti în Stat, iar.unii snau agonisit averi mari si situatiuni materiale si morale însemnaS’ar părea deci, cum foarte de neste munți ar putea fi just cu succes si din belșug turnat dar exclusiv numai La acei Fromînî _de dm»ninravi veniți sărăci in Ho ^nia au ajuns aici la situaUiinî materiale si morale de primAsarasipare, așa ar trebui să fie, însă din nefericire iui realitate nu este asa. Afară ne rare si lăudabile excepții, cari nu au uitat ca prin farmec suferințele fraților de dineole excepții, ne .cand '"bimm mai mult printre ce saraci iar nu la cei cu latifundii sai cari înoată în lefuri grase si diurne — spiritul de jertfa de sacrificii al multor rommi ardeleni stabiliți in Rominia pentru marile si variatele nevoi culturale si politice ale fraților de dincolo, cari lupta ca niste eroi cu arbitrarul si despotismul unguresc, lasă mult, ba chiar foarte mult de dorit. Ca român transilvănean, ea«.£ mi_am făcut drept cea mai nobilă ținta a vietei mele lupta ziaristică, cu toate „inconvenientele si linirile ei, pentru dobîndirea unui viitor mai bun, mai demn si mai fericit pe seama fraților mei cari suferă sub călcâiul neîndurător al ungurilor, cunosc prea multe și prea regretabile defecțiuni de la datoria lor a multor Români ardeleni din țară, pentru ca să nu mai ezita i «berna în aceste grave momente, cînd școala și biserica țopăinească sunt atît de amenințate, la simțul celei mai sfinte dintre datorii: aceea de a jertfi cel puțin în mod material, dacă și fizic, pentru îndulcirea numeroșilor ziariști cari înfundă umezeala pușcăriilor ungurești ca și pentru asigurarea traiului orgapelor românești de publicitate, asupra cărora s’a îndreptat în ultimul timp toată furia și urgia ungurGclSCci. . Romînii ardeleni, stabiliți în Romînia, cei cărora le-a surîs norocul, ca și cei cari prin muncă și vrednicie au ajuns la frumoase situațiuni materiale, să nu uite că numai prin sacrificii făcute pentru cei cari suferă jugul și neomenia ungurească pot desminti credința aproape generală azi că îndată ce au dat de bine aici prea s’au aclimatat cu nepăsarea și lipsa de patriotism ce se constată în țară la noi pentru marile chestii cari agită azi sufletul romînesc în vederea unui viitor mai bun și mai strălucit al neamului nostru. Pentru a ilustra cu fapte lipsa noastră de entuziasm și de nobil avînt pentru chestia națională, vom face într’un articol viitor o paralelă elocventă între spiritul de sacrificiu al romînului și al grecului — al acelui grec mîndru și fanfaron cum ne place să-l taxăm, fără să ne dăm seama că sub haina lui de mîndrie și fanfaronadă se ascunde de cele mai multe ori cel mai sincer și mai înflăcărat patriotism. I RUSU ABRUDEANU fi CARNETUL UNUI OM BANAL radecție Era, cînd să cobor scara de acasă, mă’ntîlnit cu factorul poștal. — N'am nimic pentru mine? — Nimic, conașule! Și cum continuam să cobor, curierul mă oprește. — Conașule aș avea o rugăminte. Sfatul locului, așteptînd să-mi spună, ce vrea. — Vite ce eam cîteva ore libere și aș vrea să-mi dai de lucru la revista d-tale. E păcat să-mi treacă așa vrem?a. Am o groază de copil... — Ce să-ti dau de lucru? Ce poți face d-ta? îl întrebai. — A, se găsește, numai să vrei d-ta.... Stel cam pe loc, nedumerit , nu-mi venea să-l refuz, dar nici nu știam ce aș putea să-l dau de lucru. El se folosi de nedumerirea mea și reluă. — Te cunosc de mult pe d-ta: he-heî! la adu-l- aminte... De la Independența... Făcei cu ochiul la telegrafiște... De! Om ești, adăugă dînsul, păzind că amintirea aceasta mă făcuse să încrunt sprîncenile. Parcă eu nu fac la fel ? Sînt însurat, Var Se are a face? tăă fă-mî un rost, ce-o fi, că, știi d-ta, fără protecție, nu se face nimic. . Surîsel. Cum își pierd unele cu,vine sensul lor! Fără protecție! Omul îmi cerca mie slujbă și tot eu să-l protejez ca s'o capete! De mirare că nu mi-a cerut un bilet de recomandație către ruine lnsumi! Mefisto Camera de comerț din Cernăuți Zilele trecute s’a inaugurat noul local al Camerei de comerț din Cernăuți. Dăm acum portretul președintelui acelei Camere, cavalerul de Langenhain. Cavalerul de Langenhau Mișcarea dela serv sanitar In direcție D. Ion Viasiliad, actual impiegat cl. III în direcțiunea sanitară, a fost avansat impiegat cl. II în locul ddul G. T. Săulescu, numit în magistratură. D. Dragnescu N., actual copist, a fost avansat impiegat cl. III-a, în locul d-lui Vasiliad. D. N. V. Marțian, student, este numit copist în locul d-lui Dragnescu, avansat. D. Vladimir Bașcă Carp, student basarabean, este numit copist în locul d-lui Anghel Dumitrescu, demisionat. In serviciul exterior D. ifiginer Alex.. Scurtu este numit administrator al băilor Slănic-Moldova, pendinte de epitropia generală a Cassei spitalelor și ospiciilor Sf. Spiridon din Iași, în locul d-lui Fotache Barbu, pus în disponibilitate. D. Radu Popescu sub-chirurg intendent la spitalul Horez, Jiul Vâlcea, este transferat la aceiași calitate la spitalul din orașul Mizil, în locul d-lui Ion Teodorescu, pus în disponibilitate. D. N. S. Cosmescu, actual subchirurg Intendent la spitalul Caracal, se transferă subchirurg intendent la spitalul Horez din Vîlcea. D. C. I. Corlăteanu este numit subchirurg intendent la spitalul din Caracal. D. Ion S. Popescu este numit subchirurg la spitalul Regele Carol I din comuna Codăești (Vaslui). Cooperativele de muncitori și meseriași Iată textul proiectului de lege pentru organizarea cooperativelor de muncitori și meseriași. Art 1. — Muncitorii și meseriașii de la orașe ca și cei de la sate. în parte sau împreună, vor putea în localitatea unde se găsesc exercitîmd protestarea lor,„ să înființeze bănci populare sau orice alte cooperative cum ar fi de pildă, cooperative de producție, de consum, de construcție, de comerț, de cumpărare în comun a uneltelor și materialelor prime, de înmagazinare și vînzare în comun și altele. . 2. ” Aceste societăți pot cumpăra imobile, nu numai pentru trebuințele scopului pentru care s’au înființat, dar chiar și pentru plasarea economiilor lor. Alrt 3. _ Forma în care aceste cooperative se vor constitui, modul cum ele își vor conduce afacerile, raporturile dintre ascociați ca și dintre aceștia și, cel de al treilea, sunt aceleași cu cari băncile populare și cooperativele salert funcționează conform legei din 28 Martie 1903, cui modificările ce i s’au adus prin legile din 1 și 8 Decembrie 1904, 15 Martie și 6 Aprilie 1905, 1 și 4 Martie l.u8 cum Și a regulamentuluî acestei sfe.î. Art. 4. _ Casa centrală a băncilor populare va avea față de aceste cooperative, identic acelați 101 pe care 11 are față de băncile populare și celelalte cooperative sătești . Autorizația prealabilă a Casei centrale și f. băncilor populare este cerută, pentru înființarea acestor cooperative. Art. 5. — Ministerul de industrie și comerț va numi un metricbru în consiliul de administrație al Casei centrale a băncilor populare. Acest membru va fi numit pe termen de 7 ani.Art a. — Ministerul de industrie Și comerț va plăti în fiecare an Casei centrale a băncilor populare, suma cu care această Casă își îngreuie cheltiielile din cauza serviciului ce prim prezenta lege își ia asupra ei. De această obligație, ministerul se poate libera, dînd odată și pentru totdeauna casei centrale o sumă fixată de comuna corn între ei. Art. 7. — Casa centrală a băncilor populare are facultața, ca numai pe temeiul autorizațiu iei consiliului ei de administrație, să facă aceleaș" operațiuni și cu casele de economie sau cooperative înființate"conform codului de comerț, de uncii comercianți. Mișcarea de la ministerul __ _________Vitiîuumvi jiu Mijvc S a primit demisia d-lui C. A Saligny din postul de preparator de chimie de la școala de poduri și șosele D. inp.iuer Jean Roman, absolvent cu diplomă al școalei politehnice din Charlotenburg, se numește în postul de ir.-tiner asistent la lucrările nouă de la căile ferate. D inginer Virgil Tacit, absolvent cu diplomă al școalei de mine din Freiberg, este admis în corpul tehnic, în gradul de inginer ordinar civii, fiind numit inginer de mine la ministerul de domenii-Citii ALMANACHUL -tarelor „Adevărul“ și „Diminiața“ un splendid volum de 200 pagini și numeroase ilustrațiuni. Numai 30 bani exemplarul în toată țara De vînzare la toți librarii și la toți depozitarii de ziare___________ Accidentul lui Blériot CONSTANTINOPOLU, 1 Decembrie — Lumea nu se mai ocupă și nu mai vorbește acum decît decăderea nenorocită a bietului Blériot, ale cărui isprăvi le-a aclamat România Telegramele v’au transmis această știre neplăcută. Ele v’au spus că, din fericire, e intri’o stare cît se poate de satisfăcătoare, în adevăr, foarte probabil că dacă nu se vor ivi complicații, va scăpa numai cu cîteva zile de repaoz și de îngrijiri. Cînd a căzut, după ce se lovise de acoperișul unei case, cele două aripi muiară puțin căderea la pămînt, așa că Blériot căzu fără să pară că are nici cea mai mică zgârietură, dar s’a lovit ln șale și e atins în această regiune. Totuși, medicii n’au constatat încă leziuni interne și buletinul de azi dimineață spunea că nu e nici o complicație. Vina acestui accident trebue pusă pe seama terenului, a proastei situații a acestuia și a vîntului care sufla destul de tare- Terenul nu plăcuse lui Blériot. El a așteptat două ceasuri ca să se mai potolească vîntul, dar cînd a văzut că vîntul continuă a bate cu aceeași tărie și că mulțimea murmură, s'a hotărît să se înalțe, deși nu cu inimă bună. . . acel moment, soția lui sta ceva mai departe de dînsul. El mai era enervat și de flecăreala și Întrebările persoanelor care I înconjurau. Totuși, porni, își spunea că dacă o să poată trece groaznica văgăună, care se află la marginea cîmpuluil lui Mairte, de unde a zburat ar putea să înainteze pînă la Cornul de aur și să se întoarcă apoi destul de ușor la punctul de plecare, deasupra căruia evoluase cu sulșurință. Șoata a voit astfel și marginea acoperișului unei case de lemn era să facă o victimă, în mizerabilul cartier Tatavla, din omul care traversase canalul Mînecei și făcuse atîtea alte isprăvi. B A- Gays Boala regelui Belgiei Bruxelles, s Decembrie. După spusele unor persoane demne de toată, încrederea, starea regelui continuă a fi disperată. Operațiunea care s'a făcut eri este ceva superficial și iluzoriu. Aceasta reese și din faptul că ea n'cu durat mai mult de 15 minute,singurul rezultat a fost că s'a produs bolnavului o ușurare. Cauzele paraliziei, însă, n'au fost înlăturate. De la începutul boalei, regele nu se hrănește decît cu bulion și puțin vin, sunt temeri că suveranul va muri din cauza slăbirei organizmului. Profesorul Depage care a făcut, operația se va pronunța azi dacă intestinul a fost destupat sau nu. Un buletin ofirmui de aseară anintă că starea regelui Belgiei este mulțumitoare, ceea ce neconfirmă și o telegramă a Agenției române. JFoiiusi, persoane demne de toțălăTi,crederea spuind că operația a reușit numai în parte și că o a doua operație se va face azi sau •»iljr.i In cee ce privește moștenirea, avocatul Iaspar al princesei Louisa a declarat că deoarece regele are trei moștenitori, legea le rezervă 3 sferturi din averea ce o va lisa suveranul. Numai asupra unui l singur sfert monarhul poate dispune după plac. Se afirmă chiar că princesa Louiza va c cere sechestrarea bunurilor rămase și că tot așa vor face și creditorii princesei. Este interesant de relevat că acum cîteva săptămînî baroneasa de Vaughan, soția morganatică a regelui Leopold, a dat naștere unei fete. Faptul acesta s-a tăinuit pînă acum.La orele 8:20 dimineața, contesa Ștefania de Longay a sosit cu expresul în gara de Nord din Bruxelles. Pe peron se adunase o mare mulțime de public care a făcut contesei călduroase Ovațiuni. Contesa de Flandra a trimes întru Intîmpinare pe secretarul ei, Fermunden. Contesa Ștefania a descins, la palatul contesei de Flandra. In trecerea pe străzni s’au făcut manifestații de simpatie. Contesa a fost foarte mișcată de aceste neașteptate ovațiuni. Asupra admiterea contesei în camera bolnavului nu s’a hotărît nimic, poporul așteaptă decisia cu mare neastâmpăr. In ceea ce privește pe prințesa Louisa, ea se află tot la Budapesta. In deosebire de contesa de Longay ea nu vrea să răspundă la invitația contesei de Flandra, ci vrea să fie invitată direct de către rege. Ea a primit aseară o telegramă de la secretarul regelui, în care i se comunică că pericolul este înlăturat și că starea suveranului e mulțămitoare. Asupra cererea princesei de a fi primită de tatăl ei, telegrama păstrează tăcere. In consecință, princesa a telegrafiat prințului Albert, moștenitorul tronului; pînă în prezent, n’a sosit nici un răspuns. Ultimul buletin asupra stării suveranului este liniștitor. Totuși, nu e nici o dovadă că primejdia e mai mică decît era. In caz că se vor produce noul inflamațiuni, scăparea este imposibilă. S’a crezut la început că cloroformul va influența asupra acțiunei nimei; n’a fost, însă, așa. Temperatura regelui e de 30 jumătate grade; pulsul 72. * Regele a primit azi pe baroneasa de Vaughan, pe principele Albert și prințesa Clementina. Contesa de Longayn’a fost primită„Nu mai e îndoială că regele e hotărît a nu primi pe fiica sa nici acum cînd se află pe patul morții. După cloroformizare, starea regelui s’a îmbunătățit. Monarhul nu mai suferă. Cu toate acestea, starea lui continuă a fi serioasă, căci boala fundamentală este de așa natură, că nu poate fi vorba de o vindecare Aseară, regele a iscălit legea reformei militare. Era una din dorințele exprese ale suvernaului de a-șî lega numele de această reformă. In caz că Leopold al Belgiei va muri, actualul guvern, se va constitui în regență, pînă la încoronarea regelui. Asupra eventualului proces dintre moștenitorii legitimi ai regelui și baroneasa de Vaughan, se spune că procesul se va isca, numai în cazul cînd baroneasa ar primi mai mult decît un sfert din averea suveranului. Pentru a se constata aceasta, va trebui, firește, să treacă ani de zile- LeonGSti ii Criza din Austria Cehii au hotărit reluarea obstrucției Viena. ‘2 Decembrie. — In sfirșit, Uniunea slavă a luat hotărîrea așteptată cu atîta nerăbdare: după două ceasuri de dezbateri ea a decis cu 10 voturi contra 6 să-și mențină cererile și să nu trateze nimic cu actualul cabinet. Obstrucția va fi reluată. In consecință, agrarienii cehi au supus imediat președintelui Camerei 37 de propuneri urgente. Prin aceasta prima citire a legei de împuternicire nu va mai putea avea loc, vi < ca cui de pui lume nidi c âe crede că azi sau inline Camera Va fi amînată sau chiar dizolvată. & Viena, 2 Decembrie. — La ședința de azi a comisiunei budgetare va lua cuvîntul și primul ministru Bienerth. Se crede că ședințele Camerei vor mai continua cîteva zile. In privința unei înțelegeri, însă, nu mai este nici o speranță. 3X Azi la prînz s’a zvonit că Bienert s’a dus la împărat pentru a obține dizolvarea Camerei. După amiază a avut loc o consfătuire a șefilor de partid cari sunt pentru activitatea parlamentului. Social-democrații au propus ca ședința de azi să se prelungească pînă la 31 Decembrie 1909. Adică, parlamentul să lucreze în permanență, ziua și noaptea, pentru a se putea rezolvi cererile urgente.Greutatea este că parlamentul are un singur președinte și 1 vice-președinți, dintre care 2 sunt obstrucționiști întrebarea e dacă președintele și cei doi vice-președinți vor putea dovedi lucrul E probabil că propunerea socialdemocraților va fi acceptată de majoritate.Totuși, tratativele vor continua; doar, s’ar putea să iau fie nevoe de o ședință atît de lungă. Criza din Turcia Constantinopol, 1 Decembrie.e Asupra felului cum s'a obținut răminerea la putere a actualului guvern se povestesc următoarele: Interpelarea contra actualului cabinet a fost adresată de conducătorul liberalilor moderați Schefkel pașa; interpelarea nu privea numai guvernul ci era și contra tinerilor turci. Or, chiar din această cauză, junii turci au mers mină în mînă cu guvernul Hamînea ca guvernul să cîștige asentimentul arabilor, albanezilor și grecilor. In acest scop președintele Camerei Ahmed Piza a anunțat în parlament proiectul unei uniuni greco-turce. Arabii au fost cîștigati, declarîndu-li-se că proiectul pentru o mai largă autonomie a Arabiei va fi desbătut în săptămîna viitoare.In ceea ce-l privește pe Albanezi, Feringh pașa le-a dat un strălucit banchet la care a asistat și ministrul de interne. La acest banchet s'a declarat că dorințele albanezilor, cu privire la școala din Albania, vor fi luate în vedere. Constantinopol, 2 Decembrie. — O bradea numește pe Djavid pașa, un elev al lui Von der Götz pașa dictator în Mesopotama, dîndu-ise comanda a două corpuri de armată și a flotei turcești din golful Persiei. Constantinopol, 2 Decembrie. — După o informație a ziarelor, ministrul învățămîntului Naghil a demisionat. El va fi înlocuit prin tînărul turc Murid, Convenția noastră cu Austro-Ungaria Ungurii nu vor s’o voteze (Budapesta, 2 Decembrie, — Guvernul ungur declară că nu-i in istare să pună în vigoare până la 1 Ianuarie 1910, convenția cu România. Cauza e că legea de împuternicire pentru a încheia convenții comerciale cu statele vecine expiră la 31 Decembrie a. c., și guvernul ungur ar considera ca o culpabilă călcare a legei, dacă tocmai acum, cînd se află în ajunul retragerei de la putere, ar încheia în grabă o convenție de mare importanță. Afară de asta, nici parlamentul român n'a acceptat încă convenția cu Austro-Ungaria. Se poate, firește, ca pină la 1 ianuarie aceasta să se facă, dar sigur nu-i. In asemenea împrejurări, guvernul ungur nu poate face un astfel de sens, cu atît mai mult, cu cît această convenție este, după cum am spus, de mare însemnătate pentru ambele state ale monarhiei. Despre o prelungire a legei de împuternicire, nu poate fi vorba, căci aceasta ar necesita un parlament așezat și liniștitor, nu se știe nici dacă măcar budgetul provizoriu care este o chestiune de primul rang va putea fi trecut prin actuala seziune parlamentară. Mișcarej poliții Următoarea mișcare s’a făcut in polițiile din țară: Poliția Tg -Ocna. — D. I Cristodorescu, subcomisar cl- IlI-a în poliția Brăila, în aceiași calitate. Poliția Brăila—D. D. V Popescu subcomisar cl- Ill-a-Poliția Iași. — D. Gh. Popp, subcomisar clasa IlI-a-Poliția Pitești. — D- Dionisie Davidisescu, subcomisar clasa IlI-a la Curtea de Argeș în aceiași calitate. Poliția Curtea de Argeș.— D- Gh-N. Stroescu, subcomisar cl. IlI-a la Pitești, în aceiași calitate. Poliția Sinaia. — D. D. Gherasim, subcomisar cl. II-a la Cîmpina, în aceiași calitate. Poliția Cîmpina. — D. M. Iliescu,subcomisar cl. II-a în poliția Sinaia, în aceiași calitate. Poliția R.Vîlcea. — D. G. Predescu, subcomisar cl. IlI-a în locul d-lui Al. Ionescu. Poliția Drăgăișani. — D. Gh. Dinescu, ofițer de sergenți, numit subcomisar cl. IlI-a. Poliția Capitalei. —■ D-niî Al. Em. ■ Popovicî și Manea Chivi, subcomisari cl. Ill-a, înaintați cl. Il-a, în locul vacant cl °i d.luî Hmin demisionati D-niî P. Crunțescu și P. Chirițescu, subcomisari cl. Ill-a. D. Gh. Ivanovicî, subcomisar cl. Ill-a în Mihăilenî, a fost revocat. Politicianul Ungari ei fusese însărcinat zilele trecute cu rezolvarea crizei din Ungaria, dar nu a izbutit. Contele Ferdinand Zichy Intemeetorul partidului poporului din Ungaria, a împlinit acum, nu de mult, S0 de ani. ^tri politice IAȘI, 2 Decembrie. — D. Haret va depune zilele acestea în parlament un proect de lege prin care declară obligativitatea pentru profesori de a face parte din comisia de judecată a profesorilor, așa ca pe viitor, să nu mai poată fi vreun refuz din partea lor.—.Dan Partidul conservator-democrat va ține o nouă întrunire publica în sala Dacia, în ziua de Duminică 6 Decembrie, orele 2 p. m. Vor lua cuvîntul d-ni. Take Ionescu, D. P. Moruzi și alți fruntași politici. Er a avut loc la ministerul de interne ultima consfătuire a d-lui Brătianu cu prefecții din țară, în vederea introducerea colegiului unic la alegerile consiliilor județene. La această consfătuire au asistat prefecții din Iași, Dorohoi, Botoșani, Vaslui, Fălciu, Roman, Neamțu, Tutova, Tecuci și R.Sărat. NUVELELE „DIMiy ȚEI“ Din plăcerile Capitalei ___ de VASILE POI Din toamna lui Fidaret-Luther se dă um om jos mai mult îmvîrtinidu-se, iape cîțîva pași poticnind guta să dea în nas, apoi se întinde puțin peste trotuar, și ca să nu cadă complect se așează pe bondura lui, cutînd <ugurați și privind în spre controlorii cauzei amenință de pe platformă cu pumnii. Un trecător se apropie de cel de pe trotu iar se uită la el și recunosciîndu-l îi zice: I — A, bună ziual ce mai faci d-le Nod în papură? Cel întrebat ,se alistă la noul sosit și exclamă mulat: — Uite nene ce plăcere! amicul Tănase Palavră, dar ce vizat te aduce pe aici, nu ciuimva ai mevoe de tramvaiul ăsta? I — Nu dragă, zice Tănase Palavră, ăsta e tramvaiul care umblă mai încet an, o trăsură după marți și eu nici adiată n’am umblat încă după dricuri, nici pe jos, nici în trăsură necum în tramvai. Dar ce ți s’a întîmiplat? — Ufl exclamă Nod în papură ridicîindu-se cui greu, și mergînd alături de prietenul său, soaltăcăiind puțin ca un om care s’a lovit în minî multe părți ale corpului. Ufl ce să mi se întîmple, am avut nenorocirea să iați tramvaiul damblagiilor și cu toate astea cînd am pledat de acasă mi s’au dat instrucții destule de către nevastă-mea și soartră-mea, că decît să umblu cu tramviaiul ăsta minî bine pe jos. Dar nu am ascultat, și iată în ce hal am ajus. —• In adevăr văd că ești cam dărăpănat, c am scos din cutie,... din cutia de gunoi bine înțeles, ești dam cum să zic roșu pare că ai îi... adunat după drumuri, însă ar părea încă prea ,nobil dacă ași susține lucrul ăsta, dar îmi explic cauza. Am a avut vreun conflict cu oamenii din tramvai, cu pasagerii. I — Nu, domnule n’am avult conflict cu" pasagerii,am avut conflict cu controlorii de tramvaie. — Ei nu mai spune! ••— Atunci o să tac din piatră, zice amicul No din papura. — Cînd spui nu mai spune, înseamnă că te rog să spui înainte căci aștept să-mi facii n.i.și ție mari destăinuiri să mă lămurești și pe mine,că .și eu fac parte din opiniile publică. Căci dacă o gazetă, sau oricare din gazete se simte datoare să facă sacrificii pentru opinia publică, cu atîta mai mult un stumpliu particular, care nu e nimic față de o gazeta trebue să se facă în patru șisă se execute. —• Bine amice, Tănase, fiindcă te consider ca pe o opiiunie publică; deși ești singurul om care n’ai mici odată opinie alta de cit a tuturor, o să fac și lucrul ăsta și o să-ți istorisesc în cîteva cuvinte ceea ce mi s’a imtimplat. Iți spun vroiam să iau tramvaiul însă rudele mele mi-au spus diin vreme că decît să mă urc în tramvai, ași face mai bine să mă urc într’un dric că ăla merge mai repede. Soacra miza. racomand’at să merg și într’o cârtigă mumai să nu mă duc cu tramvai null ăsta, ■că prea e leneș. Insă eu socoteam că astea toate sunt invenții de ale d-lor, căci cucoanele știi că obișnuiesc să inventeze mai ales cînd stat tinere. — Bine, bine nu te lega acu și de cucoane. — Așa e, că am început cu tramvaiul, reia Nod în papură, întuneicîndui-se la față. M’am urcat domnule de lîngă gara Fillairet. In tramvai, în speranța că o să pornească la vale. Dar îmi greșisem socoteala. Vizitiul avea niște afaceri foarte importante de discutat cu servitoarea emul hotel din apropiere. Conductorul vagonului trebuia să pună la cale politica Europei, împreună cu madama unui bragagfiu și lucrurile astea au durat așa, pînă s-a umplut vagonul complect de oameni între cari eram și eu. — Da, așa e că și tu ești om. .— Văzînd că d-nii funnictionaril ■al tramvaiulaî se ocupau cu porlitica, ne-am constituit în întrunire publică și aim început să protestăm în tramvai. Fiecare se ridica pe locul lui și ținea cîte un discurs la adresa societăței tramvaica. Din cînd în, cînd cite unUL din noi adăoga la discursurile oratoriilor și cite o pobliganie, leturghie și valaril. Fiindcă erau acolo și mai multe domnișoare, nefaim sunt întîî să ne dăm curs indignărei de care eram cuprinși, însă tocmai cînd eram să începem să o ltuăim mnai parlamentar adică să ne batem între noi, a sosit conductorul 'taramvaiului, care ne-a spus ■ foarte linilștit că degeaba facem scandal, căci așa e regula. ..tramvaiul. Ăștia nu are voe să meargă decît atunci cînd i se împlinește vremea”. In aceist interval vizitiul (terminase tratativele diplomatice )cu servitoarea și flutindcă își dăduse întîlnirre pentru o oră mai tîrzie, a trecut la locul lui și după o scurtă consfătuire pe care a avut-o cu conductorul a dat drumul tramvaiului la vale.. Bineînțeles că i-a dat drumul cu frîne strînsă,așa fel în cît tramvaiul e mai mult patina din cauza greutăței noastre a celor dim vagon. Am ajuns eu chim cu val pînă jos în fața secției unde direcția tramvaetor a organizat o agapă perpetuă pentru dai. Aci iar s’a oprit tramvaiul, și cînd Etóass, uitat fiecare la ceasurile noastre, am constatat că de atît la încetineală și oprire se oprise și ceasuri rie. Așa încît rau mai puteam controla timpul cît ai veaim să far cer parcursul unei distanțe de cîteva suite de pași. Tocmai că sosi un nou controlor și -am răsuflat crezând că acesta o să intervină ca să se miște mai repede tramvaiul din Iota. Insă controlorul s’a apucat să cânte pe vizitiu șil pe conductor ameniințîndu-le că îî va amenda din cauză că s’am mișcat din deal înainte de a se fi împlinit .săptămâna reglementară. — Bine domnule, a strigat unui dim, noi, d-ta în loc să le faci observație că stă cîte o zii la o haltă, d-ta le faci observație, fiindcă l ați pornit înainte de vreme !I — Desigur domnule, dacă n’o să fie ordine, dacă nu se țin de ‘ regiulament, atunci se încurcă toate socotelile societăței. Un raigon n’are voe,a urmat controlorul, să se miște din loc ,până ce nul palumește seminalul. Pe linia asta sunt 12 vagoane, va să zică în 12 ore ca să facă 12 curse, nu trebue să facă cîte un ceas pe loc ? 1 — Bine, 'a zis unul, dar noi am plecat cu tramvaiul crezînd ca să meargă mai repede'. " — Eu, a reluat altul, dacă știam că nu pormește azi nici nu plăteam. ■— Ți, domnule, cum am uitat ,să mă ridiic la calendar cînd am pleicat de acasă! a exclamat 'altul. i — Și eu crezînd că o să mă mai înstoric astăzi, nici nu mi-am luat rămais bun dela neamuri, a zis uinuli începând să plîngă. Un altul ,adresîndu-se conductorului i-a spus cu un aer taidîno convins: I — Domnule, dacă mergeam pe jos, de cînd m’am urcat în tramvai ajungeam și la gară și na urma. ■eiram la Ploești. — Dar ce, d-fea cu tramvaiul vrei să mergi la Ploești în, exclam malt ,controlorul indignat că cineva, poate să bănuiască aceasta, linia de tramvai în stare să tramsfererze un om așa de departe. — Mă rog, a întrebat unul aare sînteți siguti că mai pornește tramvaiul pînă mfire? — Ah! cît despre 'aista da, a răspuns .controlorul cu mar e panaji că bieții oamenii o să capete armenidă, fiindcă e ordin strict; liina asta n’are voie să meargă mai repede da melon! Cum trece peste iuțeala meleuitui s’a isprăvit! Nu vedeți pe gloabă e îm. ham; ăsta este iun cal căreia nici S. P. A. nuri mai dă slujjbă. Uita calul ăla care stă lîngă gard; O vedeți? îl dor măselele; alatlatt suferă de reumatism ! Galul acela j de «pnoare hidrolpiică, astalalfi ■are o giastralgiie, și... — Dati ăsta oare e înhămat de ce suferă domnule de e așa plouat ? — Asta suferă de metancolie,a răspuns controlorul și de aceia sunt dați toți oaiî pe Mintia astta da nu cintmva să se întâmple să umble mai repede, că se încurcă ițele și socotelile Gomptamiel. Zicînd acestea poestitorul e o sprijinină de amicutl sau Tănase Palavră, nigîndu-l să-I îngăduie să termine povestirea după treciererda unui nou vagon de tramvai, adică după o săptămână. — Bine dragă Nodin pap mică, primesc zice Tănasie, darr te vog dă-mî voe să-mi înștiințez familia sa să nu mă mai aștepte arcasă pînă atunci. —1 La revedere 5(1 ]ă ști că te aștept, căci înebunesc dacă nu m’oi spovedi cuiva, zice d. Nod în papură, luând loc pe o bancă de la poara unei case. VASILE POP ■ft ft ft Fioroasa crimă din Zaharenî (Buzău) BUZĂU, 2 Decembrie. — Aseară, la orele 7 și jumătate, o fioroasă crimă s’a comis în satul Zaharenî. —• Nae Ion Manole, fiind în serviciu de gardă în sus zisa comună, a pîndit pe băiatul Gheorghe Iorgu Dragomir, și pe cînd acesta trecea pe șosea, spre casă, i-a aplicat 4 lovituri cu un ciomag în cap, lăsîndu-l aproape mort. Țipetele victimei au atras pe mai mulți locuitori cari au reușit să pună mâna pe criminal în momentul cînd încerca să fugă sau să dispară chiar din comună. Victima, în stare gravă, a fost transportată la spital. Mobilul crimei este o veche ură care a existat între criminalul Nae Manole și băiatul Dragomir. Cazul se cercetează de șeful postului de jandarmi din sus zisa comună. — Sandu. Cereți fascicoia Mo. 2 din romanul INCHIZIȚIA MODERNA Misterele Curței Spaniole — 5 bani fascicola In toată țara. SAU