Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)

1910-01-24 / nr. 2178

ANUL VII No. 2178 PUBLICITATEA a concedată exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. BUCUREȘTI Str. Karaseorgovici 11—Telefen S/# Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR C­ONST. MILLE Abonamente cu premii: »n . . ..................................Lei 20 1 e Iuni ............................................ ii -‘8 luni....................................... 1 . Pentru străinătate prețul este îndoit TE­LE­FON t Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . „ 14/10 ” Provincia. „ 14/99 M Străinătatea. „ 12/40 A­pare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței E3-E3~ -ES1 Duminecă 24 Ianuarie 1910 Lupta pentru ridicarea satelor — ---------­ — O pagină frumoasă și înălțătoare — Pe timpul ultimelor con­grese ale Băncilor populare și obștiilor sătești, ocupîndu-ne de rezultatele admirabile date de răspîndirea ideei coopera­­țiunei la sate, spuneam că propagatorii acestei idei sînt adevărați apostoli ai neamu­lui. In Băncile populare ve­deam ceva mai mult de­cit simple institutiuni de credit menite a distrug­e camăta la sate; în dosul lor întrezăream ridicarea țărănimei, întărirea și luminarea ei, și de la aceas­tă operă începută cu pricepere și care se desăvîrșește pe zi ce trece, așteptam regenerarea întregei noastre vieți publice. Modești și dezinteresați, în­vățătorii, preoții și particula­rii cari s’au făcut campionii cooperatiunei aduc, unii fără chiar să știe, servicii incalcu­labile tarei lor. Istoricul vii­tor, care ar sta să cerceteze împrejurările în cari țărăni­mea întunecată, necăjită și decăzută de azi, s’a preschim­bat într’o țărănime harnică, luminată, îndestulată și avînd cea mai fericită înrîurire asu­pra trebilor publice, va trebui să aducă prinosul său­ de ad­mirație muncei fără preget a umililor propăvăduitor ai co­­operațiunei. Munca acestor apostoli ai neamului este în adevăr vred­nică de laudă și nu poate fi în­deajuns susținută și încu­rajată. Și pentru ca să se vadă cit de mult se poate face atunci cînd există destulă bună­vo­­ință, stăruință și încredere în foloasele operei, dăm aci o pagină din cele mai elocvente ale istoriei cooperațiunei în țară la noi. E vorba de istori­cul Băncei populare „Gilor­­tul“ din comuna Novaci, ju­dețul Gorj, asupra căreia ne dă interesante amănunte d. G. Dumitrescu-Bumbești, inspec­tor al Băncilor populare, într’o monografie a acestei Bănci. Banca populară „Gilortul“ este cea mai însemnată insti­tuție­­ de acest fel din țară, căci dispune de un capital total de peste două milioane lei. Istoricul ei? S’ar părea un bazin dacă n’am­ ști că e pu­rul adevăr. Acum opt ani, tinărul stu­dent D. Brezulescu asista, în comuna Gilortul, la sfințirea apelor în ziua de Bobotează. După săvîrșirea slujbei, stu­dentul Brezulescu ține o mică cuvîntare sătenilor prezenți și le expune foloasele ce ar putea avea prin asociațiune, și le propune înființarea unei bănci populare. La început propunerea a fost întâmpinată cu neîncre­dere. Ce capital să se poată strînge din cotizațiile modeste ale unor țărani săraci? Dar studentul avea fire de a­­postol. Cuvîntul lui cald și lămuritor, stăruința-i neclin­tită risipesc neîncrederea fi­­­rească. D. Dumitrescu-Bum­bești, chemat de tinărul Bre­zulescu, vine în localitate și Banca „Gilortul“ își ia ființă, înscriindu-se 26 membri cu un capital de 12 lei. Ș­aptezeci și doi de lei, cu atît a început Banca, al cărei capital a trecut, în opt ani, de două milioane lei.­­ Misterul acestei repezi pro­pășiri? Nu e nici un mister. Iniția­torul Băncei avea inimă, avea dragoste pentru sătenii lui, a­­vea încredere neclintită în o­­pera ce începuse, avea, mai a­­les, stăruință. Incet-încet, sub conducerea lui înțeleaptă, ban­ca se înfirripează, prinde rădă­cini, cheamă cu­ mai mulți săteni să se împărtășească din roadele cooperatiunei. Du­pă un an erau 230 de membri cu 4.137 lei capital­e, operați­ile Băncei se întind asupra sa­telor învecinate. Avîntul era luat și el merge crescînd din an în an. * Ce a făcut Banca „Gilortul“ pentru sătenii din împreju­rimi, e în adevăr uimitor. Ea nu și-a circumscris activitatea la operațiile de împrumut și la scăparea țăranilor de ca­mătă. A mers mai departe. După doni ani de funcțio­nare, capitalul Băncei ajun­­gînd la 70.000 lei, ia în arendă pe seama obștei Novăcene, moșia Novaci, pentru exploa­tarea căreia se constitue so­cietatea cooperativă de pro­ducție „Cerbul“. Cîteva par­cele din moșie se arendează separat, iar partea trebuitoare obștei se împarte membrilor.. Beneficiile Băncei cresc me­reu, ceea ce o pune în poziție de muncă, finețe, etc., cam­ în 1907, prețul de 400.500 lei. Odată proprietară, Banca împar­te moșia în următoarele categorii: 1. Locurile din țară: locuri de muncă, finețe, etc., cari s'au d­at sătenilor ca proprie­tate indiviză. Pînă acum au fost împroprietăriți definitiv 176 de săteni pe o întindere de 195 hectare, împroprietă­rirea va continua. 2. Plaiul cu locuri de pășu­ne și pădure, cari se vor da sătenilor ca proprietate indi­viză. 3. Munții cu p­ădurile pe cari le va exploata rațional, banca fondind o societate fo­restieră, care va emite și ac­țiuni de muncă pentru ca să asocieze la rezultatele între­prindere­ capitalul sătesc cu munca sătească. 4. Zăvoiul și cursurile de apă, cari vor fi lăsate în­tot­deauna în gratuita folosință a sătenilor. Și astfel, incet-încet, modes­ta inițiativă a studentului Bre­zulescu — astăzi avocat stabi­lit în comună — a ajuns un izvor de neprețuite binefaceri pentru sătenii din Novaci și împrejurimi. Banca „Gilor­tul“ i-a împroprietărit, i-a scă­pat de camătă, le-a dezălogit pămînturile, le - a procurat lemne de foc și construcție pe prețuri ieftine, i-a făcut păr­tași la mari întreprinderi, pre­cum e explorarea industrială a întinselor păduri ce consti­­tuesc domeniul ei. Tot Banca a dat cel mai călduros sprijin școalei, bisericei, a dat burse elevilor săraci, a ajutat în mod gratuit pe cei nevoiași, pe vă­duve, pe orfani, a răspîndit lumina printre săteni. Iată ce poate face inițiativa privată când e sprijinită pe convingeri statornice și pe dra­goste de muncă. IOSIF NĂDEJDE Inundațiile din țară Prefectura județului Dolj a co­municat ministerului de interne că in ziua de 2/ Ianuarie c., riul Dăsnățu­iul ce trece pe margin­a comunei­ Bîrca și Goicea Mare, s- au revărsat, inund­ind parte din­­ să­­mănătu­ri, precum și locuințele mai multor locuitori. De­ asemenea a fost inundată și distrusă șoseaua comunală Birca- Uizicuța în trei puncte, pe­ o în­­tindere de 3—4 metri în fiecare punct. S’au luat măsuri pentru resta­bilire. — In județul R.­Vîlcea din cauza topire­i, zăpezei și-a ploaiei care de la fs­c. nu mai contenește, a­­pele Oltului­­ și,-ale Cornel au­ cres­cut foarte mult, eșind din matcă afară. E femere de inundație, de­­și pî­nă acum n’a făcut nici o strică­­ciune.—G. R. întrunirea de la Camera de meserii Conform hotărîrei Urată la șe­dința precedă a Camerei de meserii din Capitală de a se ține­­ aseară o nouă consfătuire, s’au întrunit erî la orele 7 toți membrii Came­rei de meserii, precum și un în­semnat număr de președinți și membrii al comitetelor corpora­țiilor. Era vorba ca la această cons­fătuire să participe și d. Gîdel, însă d-sa n’a sosit de­oarece fiind i o persoa­nă oficială și n­efiind invitat prin scris, n'a putut să se­­ prezinte. S’a hotărit ca să se facă o r­­­dresă d-lul Gîdel prin care să fie invitat la o­ viitoare consfătuire. Sil. Procesul sindicaliștilor la Curtea de apel E­ri a venit înaintea Cui­i­ de a­pel secția I de Ilfov apelul munci­torilor sindicaliști I. C. Frimu, D. Marinescu, G. Cristescu și Ilie Ma­­tac în contra sentinței tribunalului secția II-a, prin care numitii sunt condamnati la cite 6 zile închisoa­re, acuzată fiind de „inteagiu și lo­vire“ împotriva autorităților poli­țienești. Curtea era compusă din d-un­ con­silier Fleischlen președinte de șe­dință, Maxim și Raicoviceanu, con­silieri: Grefier d. Manolescu. Ministerul public era reprezentat prin d. procuror de secție Drăghici. Ca apărători ai muncitorilor s’afi prezentat in instantă d-un­ avocat­ Const. Mille, N. D. Cocea, I. Stoian și alții. La orele 2 jumătate făcindu-se a­­pelul nominal al inculpaților aceștia au răspuns cu totii. D. Const. Mille cere Cnr­es am­­­narea judecării apelului din cau­­ză că unul din apărători, d. avocat Radu Rosetti nu poate asista la proces. D. procuror Drăghici nu vede u­­tilitatea că din această cauză să se facă­­ amînarea. Curtea, după o scurtă deliberare, amină procesul pentru ziua de Martie. — Rcp. Conferințe pastorale pr î­­n orele 3 și jumătate p. m a avut loc în localul soc. ,,Ajuto­rul­ li clerului român, din­­ b-dul Protopopescu PaUe, o nouă confe­rință pastorală. Au asistat un mare număr de preoți. Prezidează părintele econom A. Protopopescu, protoereul Capita­lei. Părintele Moșoaia, vorbește des­pre­­ botez din punctul de vedere dogmatic și al efectuărei lui. In­trînd in subiectul conferinței, părintele Moșoaia, arată din cite parți se compune tain­a botezului, explici­nd însemnătatea fiecărei părți în parte și a întregului act în general. Explică tradiția acestei princi­pale solemnități religioase și ter­mină făcind cîteva aprecieri a­­supra felului cum este privită în popor această slujbă religioasă. Vorbesc apoi în același subiect­ preoții G. Crețu­ și C. .Ionescu. Conferința. S'a sfir­șit la, orele 5 și jumătate.— 'Sitt. Prigonirile sindicaliștilor D. N. MINCU CEm. Bastardo) Intre acel pe cari poliția și parchetul nostru Il poartă de cît­­va timp pe la toate secțiile și pe la toate cabinetele de instrucție, luîndu-le zeci de interogatorii, este și d. N. Mi­ncu, casier la restaurantul Andrei Dumitrescu. D-sa a fost chemat la parchet unde i s’au arătat niște scrisori false, purtînd semnătura d-sale, de asemena falsificată, după cum s’a putut vedea din cele pu­blicate de noi în numărul de ieri. Congresul social - democrat Iată ordinea de zi definitiv sta­bilită în vederea congresului so­cial-democrat: PARTEA POLITICA 1. Constituirea biroului și va­lidarea mandatelor. I. Darea de seamă morală și materială a „Uniune­i socialiste” făcută de d. N. C. Georgescu ca­sier și d. I. C. Frimu secretar. — 3. Transformarea „Uniunei So­cialiste“ în partid. Votarea pro­gramului și statutelor partidului. a) Partea principială. '’Raportor: M. Gh. Bujor; b) Programul politic. Raportor: N. D. Cocea. c) Programul social. Raportor: Al. Constantinescu . dj Programul agrar. Raportor: M. Gh. Bujor. e) Statutele. Raportor; TD. Ma­linesen. 4. Alegerea comitetelor. PARTEA ECONOMICA Darea de seamă morală și ma­terială a comisiunei gen­erale a sindicatelor din Rominia făcută de d. G. Cristescu secretar și A­­postol Niculescu casier. 5. Darea de seamă materială și morală a C. G. S. R. făcută de casier și secretar. 6. Mișcarea sindicală: organi­zarea și propaganda. Raportor: Gh.­­Cristescu. Raportul cu miș­carea politică. Raportor:­­Mișu­ Io­nescu. DIFERITE CHESTIUNI 7. Presa­ și editura mișcărei. Raportor: D. Marinescu. v. Cooperativele și Casa Popo­rului. Raportor: N. C. Georgescu. n. Alegerea comitetelor.. Afară de raportori va putea lua cuvîntul și ori­care­ alt delegat. Procesul administrat lui el Craiovei Ultimul martor din seria ce pă­rea că nu se mai sfîrșește, a fost ascultat erl. ’Toată lumea răsufla în sfirșit ușurată că procesul ’a­­cesta cu estensîune enormă, a a­­juns la faza pledoariilor.­­Nume­roșii avocați, chemați să susțină interesele adverse ale părților procesului erau aproape în com­plectul lor, și se credea că se va da cuvîntul în ordinea legală, cind spre surprinderea generală, reprezentanții primăriei Craiovei constituită parte civilă, formulea­ză o cerere de amînare, cerînd să se asculte încă doi martori, cari să spună ce e un lucru cu totul favorabil apărărei și anume că acel 1l­ie Georgescu, despre care acultarea susține că ar fi o persoană fictivă, există și a fost văzut de acei martori. Avocații d-lor Kintescu, SăftoL și al­­ celor­lalți inculpată s’au opus cu ener­­­gie la această șicană care tinde la eternizarea procesului și la menținerea lui) o acuzațiune atît de gravă a at­tor oameni cinstiți, cum se exprimă d. Economii. După o lungă deliberare tribu­nalul a respins cererea de amîna­re și a trecut la pledoarii, dînd cuvîntul d-lui Columbeanu, cel di­ntii care vorbește, dintre­­ avo­cații părții civile. D-sa expune cari sunt pretențiiu­­nile civile ale primăriei Craiova, dedu­se din cele 11 capete de acu­zație, puse în sarcina inculpați­lor. Ele se cifrează la vreo 805.000 lei, despăgubiri propriu zise, plus vreo 200.000 daune morale! D. Aurel Iliescu (întrerupîn­d): Vreți să vă restabiliți fin­anțele comunei pe spinarea acestor oa­meni ! D. Columbescu tratează două din acuzațiuni: cea referitoare la furniturile de librărie și im­primate și cea cu privire la în­­mormîntarea­­ defunctei­ S. Ca­­neciu. D­in a susține că probele de vino­văție sunt zdrobitoare, însă nu in­­voacă nici una, ci enunță faptele astfel cum se află trecute în or­donanța judelui instructor. Continuarea dezbaterilor va a­­vea loc astăzi. Se va urma cu pledoariile părții civile. Fioroasa crimă din str. I Brînzari.— Erl­­ a venit înaintea juraților­­procesul timi­ului tîmpi’ar Gheor­­ghe Marinescu, care suti’un mo­ment de adevărată nebunie, ucise cu un foc de revolver pe fata fe­meii cu care trăia de mulți ani. Cînd cu petrecerea ei s’a vorbit mult de dînsa sub numele de Crima din strada Brînzari”. In adevăr, criminalul trăia cu fe­meia Ionescu — mai mare cu 4 ani decît el — în strada Brinzarî. El însă rîvnea mult la fata con­cubinei, o tînără și drăguță copi­lă de 15 ani, zisă Anicuța Iones­cu. Mama fetei nutrea planul să o ia pe dînsa în căsătorie, pe cînd Marinescu ar fi dorit cu ar­doare să se însoțească­ cu fata. De aci dese certuri în această fa­milie naturală. Astă to­amnă, într’una din seri, Marinescu veni acasă amețit de turburele înăuntru găsi­­ pe mama și pe fată. In starea în care "se afla poftele clocotinde îl făcu să se cotorosească repede de concu­bină, care pentru a scăpa de lo­viturile ce amantul ei îi replică, fugi sărind pe fereastră. Rămas­ă singur cu Anicuța, tâm­plarul atentă cu violență la pu­doarea ei. După cîteva ore de conviețuire, dînsul propuse fetei să-i devină soția lui. Ea refuză cu încăpățînare și atunci Mari­­nescu, cu un revolver culcă la pămînt pentru a ved­e pe aceia care ii sucise mințile și ii satis­­făcuse simțurile. Apoi, cu un al doilea foc încercă să se sinucidă. Soarta voi ca el să scape­­ cu via­ CRONICA JUDICIARA ------------------­­ ță și astfel­­ să apară înaintea justiției pentru a-și primi pe­deapsa. Dezbaterile procesului l'au ur­mat in ședință secretă. 1 La orele 7 seara, pe baza ver­dictului juraților, Curtea con­damnă pe acuzat la '.8 ani munncă silnică. Crima din Dobroești. •—• Un alt proces judecat tot era d­e jurații de Ilfov, a fost al flăcăului Ta­ncu Floren Țon­e, din Dobroești pen­dinte de Pantelimon, acuzat de lovituri cari au­­ cauzat moartea. Reîntors în satul său după ter­minarea serviciului­­ militar, el ișî găsi drăguța în relațiuni cu consăteanul sau Ștefan Tudor Ion. De­ aci ceartă între rivali și la­ o nuntă, în Seara de 26 Septembrie, Tone se înch­eră cu Tudor, căruia cu o lovitură de retevenü în cap îi provocă moartea. Acuzatul a fost apărat de d-nii Radu Rosetti și Panaitescu, cam­­uri călduroase și mișcătoare ple­doarii reușiră să provoace bună­voință juraților pentru dîn­sul și astfel să-l achite. Diverse. — înaintea tribunalului secția treia, ,au urmat erl pledoa­riile în procesul de anulare a tes­­­tamentului defunctei milionare Ecat. M­anos. Au vorbit d-nii M. Antonescu, Șeimeanu și Dimopol din partea rudelor de singe ale defunctei, cari cer anularea.­­ Procesul s’a am­înat în conti­nuare. H. „Jissfi­ia Sa sats“ Sîntem informați că d. Mihail I. Apostoleanu magistrat stagiar la ju­decătoria ocolului Săveni (Dorohoiu) în­ urma mai multor consfătuiri cu colegii d-sale a luat inițiativa și a hotărât apariția unei reviste a ma­gistraților. judecătorilor de ocoale, care va purta numele de ,,Justiția la sate”. Scopul acestei reviste, in primul rînd, va fi să smulgă pe magistra­ții stagiari și judecători de ocoale din izolarea ce-î înconjoară la sate și a le da posibilitatea unui con­tract de idei în chestiunile ce intere­sează mersul justiției la sate și pe­ cei cari o împart­" In același timp a deschide un cîmp de activitate pen­tru cei cari vor să muncească și sa scoată la iveală meritele sint alt­fel ar lîncezi. Revista va apare la Iași de 2 ori pe lună, iar­­ prețul abonamentului va fi 18 lei pe an, 9 lei pe ș­ase luni și 5 lei pe trei luni. Magistrația judecătoriilor de ocoale sunt rugați cu stăruință a trimite a­­c­esiunile precum și observațiile și lucrările pină la 15 Febr- 1910 cel mai tirziu pe adresa: Mihail I. A­­postoleanu, magistrat stagiar, jude­cătoria ocolului Săveni, jud. Doro­­hoiu. Sindicaliștii și contractul m muncei Proectul de lege privitor la con­tractul muncei a găsit o opoziție ireductibilă printre muncitorii sin­dicaliști. Aceștia nu găsesc de loc satisfăcătoare reformele ce le in­dică legea și de aceea au hotărit să ducă campanie contra ei. O întrunire la care se va discuta asupra acestei chestiuni va avea loc astă seară la orele 9 în sala cercului „Romînia Muncitoare“ din strada Piața Amzei 26. La a­ceastă întrunire, între cei­lalți oratori, va vorbi și d. advocat N. T. Curpen, despre „Răpirea drep­tului de apărare prin proiectul de lege privitor la contractul muncei“, A. Alianța sîrbo-bulgară — Vizita prințului Alexandru la Sofia —­ Vizita prințului moștenitor al Serbiei, la Curtea Bulgariei este considerată un cercurile diploma­tice, ca avînd o însemnătate po­litică, se cWU că țarul Bulgariei, urmărește o apropiere între cele două state balcanice, pentru a opune rezistență Turciei care pa­re a avea intenții războinice con­­tra Bulgariei­­ Țarina Eleonora Prințul Alexandru Țarul Ferdinand Prigonirea sindicaliștilor Pentru ca să se vadă pînă unde merge poliția cu prigonirea lucrăto­rilor sindicaliști, dăm mai la vale cîteva amănunte asupra celor ce se petrec cu lucrătorii atelierului tram­vaiului vechiü din șoseaua Bona­parte. In acest atelier lucrează un număr de optzeci de muncitori. In preziua întrunirilor muncito­rești de Duminică și Luni, un comi­sar polițienesc s’a prezentat la acel atelier, amenințind cu cele mai­ se­vere măsuri împotriva lucrătorilor cari vor lua parte la întrunirea de Luni. In același timp a luat numele tuturor lucrătorilor, pentru a putea controla pe cei ce vor lipsi. Ce se în­tîmplă însă? In ziua întrunirii nici unul, dar absolut nici unul din cei optzeci de muncitori nu s'a prezentat la lucru-Faptul acesta a exasperat pe d. comisar, care a început încă din ziua aceea să șicaneze pe muncitori­ și trebuia reprezentantului d-lui prefect de poliție un instigator, și l'a găsit în persoana d-lui Gheorghe Marines­cu, electrician. Acesta a fost che­mat la circumscripția 14 și Interogat. De asemeni au fost interogați și cei­lalți lucrători cari însă cu toții au declarat că s'au dus la întrunire din propriul lor îndemn, neinfluențațî de nimeni. Dar , comisar stăruia cu orice preț să-l facă pe d- G. Marinescu instiga lor, de aceia l’a reclamat di­recției tramvaiului. Curînd în urmă șeful atelierului chiamă­­ pe Marinescu și-i spune că direcția, în urma cererei poliției, îl concediază. De atunci, lucrătorii sînt chemați zilnic, cîte cinci, la circa 14, unde sunt­ amenințați cu măsuri strașnice dacă nu se lasă de socialism. Printre alți lucrători, exista în a­­telierul tramvaiului și un bătrîn, Paul Wechsler care e stabilit de 41 de ani în Romînia și lucrează numai la tramvai de 18 ani. Comisarul i-a­ cerut pașaportul,­ amenințîndu-i că în caz contrariu îl va expulza. Lucrătorii din atelierul tramvaiu­lui sînt foarte revoltați de aceste ne­contenite șicane din partea zelosului comisar. Cu ce drept, în adevăr, se amestecă acesta în treburi cari nu-1 privesc? Cp ce drept terorizează și provoacă necontenit pe lucrători? ____*_____ ReP­# -fc Evenimentele din Grecia In ultimele zile, de la izbucni­rea crizei g­u­vernamentale din Grecia, s’a vorbit mult de meta­nul Venizelos. El este sufletul mișcărei milita­riste din Grecia și unul din marii luptători ai Cretei, pentru anexa­rea ei la Grecia. In ultimul timp a fost vorba ca el să fie impus de către liga ofițerilor ca prim­­ministru. încercarea n’a izbutit însă și ministerul s’a format fără din-sul, dar avînd pe Z­orb­as la departamentul războiului. n­.. Fenizelos i ■-------—' Repausul fluminecal complect Cu privire la proectul de lege pentru repauzul Duminical com­plect, mai putem da următoa­rele­­ amănunte: — Proectul prevede repauzul săp­­tămînal începînd de Duminică dimineața, deia orele 6, pină a doua zi Luni, la aceeași oră. Numărul sărbătorilor legale este redus la 1) și anume: Anul nou. Bobotează, prima și a doua zi de paști, ziua de 16 Mai, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, prima și­ a doua zi de Crăciun. Se prevăd excepțiuni pentru ho­teluri, restaurante, fabrici de pro­duse alimentare, teatre, restau­rante, cafenele, cofetării, farma­cii și cîteva alte stabilimente. Personalul acestor industrii și magazine vor avea câte o zi liberă în­ cursul săptăminei. Aceste excepț­iuni vor fi încu­viințate de către minister, după avizul Camerelor de comerț.. Contravențiile vor­­ fi judecate de către judecătorii de pace ----------------­ Mișcare în corpul didactic primar In Corpul didactic primar s’au făcut următoarele transferări: D-niî I. Zamfirescu dela Polo­­vracî (Gorj) ca pede­apsă la Cer­­vicenî (Teleorman, Marin Mareș dela Gului la Bălțătești (Neam­­țu). D-rele Elena Clos institutoare de­la Hirlau fete la P.­Neamțu șc. No. 2 fete ; Corina Albu iist. dela șc. No. 3, 'fete la fete 2 P. Neamțu. D-niî: M. Anghelescui dela Po­pești, la Cacaleții (Argeș), N. D. Folpescu dela Cacaleți de jos la Coteana (Argeș), din romînească în străinătate Ilustrația de mai sus, pe care ne-o transmite un cititor al nos­tru, reprezintă o orchestră romî­nească, compusă din absolvenți ai conservatorului din București, care cântă actualmente la Karls­ruhe, într’un hotel de primul rang anume „Vricdrischshof ". Această orchestră, care a entuziasmat pu­blicul german cu ariile rom­îne pe cari le execută în fiecare seară a fost invitată a da un concert, la palatul marelui duce de Hessa. NUVELELE „DIMINEȚEI“ PE LINIA VIEȚEI­ ­ yr- Din carnetul unui nebun — de LUDOVIC DAUȘ ■-----------------­ ..Citeam ciueva ,,Ești fericit dar fii sigur că la deșteptare vei găsi Durerea dormind alăturea de tine“. Durerea?... O cunoaștem toți; e tovarășa noas­tră de drum din clipa nașterei cînd deschizînd întîiul ochii ne supără lu­mina, și o simțim chiar în pîntecele mamei, fie că ne hrănește un sînge ,prea sărac, fie că ne apasă organele din năuntru... O! pîntecele mamei! Să stai înghemuit, strîns ca o minge, o bombă de carne și oase, cu șira spinare! făcută covrig, cu pi­cioarele aduse peste piept, și capul între picioare!..­ Care din noi s'ar prinde să stea astfel nu sunt nesfîr­­șite, ci o zi, o oră, mai puțin chiar... Dar tu ești mic, ești fraged, n’ai pu­terea revoltei, și stai, stai­, biet prunc,în pîntece, stai în corselul, în cătușele:­­le carne, lipsit de pu­­ța de a striga, și plîngi acolo, cu ochii închiși, plîngî în întunericul măruntaelor, fără aer, plîngî biet pachet de carne... Ce ești tu? ce-aî vrea să fii?.­« Nimici Ceri să ți se dea pace și nu ți se dă. Veghiază toți să nu te desprinzi din fund pînă n’o bate ceasul.­­ Din cînd în cînd le miștî, dai cu pumnii tăi mici și piciorușele, dar degeaba dai, pînte­cele aceleia care te poartă e ca obra­zul prea gros care nu simte palma linei mîinî prea delicate­.. Și ești așa de delicat, așa de slab biet prunc care n’aî de ce să iubești lumea in care vii și care, în întunericul min­­ței tale, trebue să te întrebi de ce nu te lasă in pace moașele și docto­rii cari te primesc cu forcepsul și foarfecele,—cu scăldători cari îți înghiață sau îți frig carnea și scu­­tire și fașe cari îți paralizează miș­cările... Am senzația lucrurilor acestora și deci trebue să le fi simțit. Inconști­­ența copilului nu-î de­cit o legendă, căci nu-î inconștiență unde-o sen­­sibiltate, și sensibilitatea lui ne-o trădează prin lacrămi- Placa fotografica a creerului lui n’are încă toate elementele de înre­gistrare, și de aceia­bilă... A­ dacă s’ar naște unu, prunc care să nu uite! Am avea o înfiorătoare poves­te a infernului de dinainte de naș­tere, și acesta ar fi cu mult mai groaznic ca celalt infern în care Dante își plimbă sufletele după Moarte. Moartea! O cunoaștem și pe ea.­­ E celalt capăt al vieții, sfîrșitul, putreziciu­nea la care ajungem fiecare. Unii fug, alții o chiamă, dar toți la­o­laltă străbat trăsătura de unire care leagă minutul concepției, de clipa falimentului total!... Și ce faliment! Umil în care nu-țî pierzi banii, pe cari poți să-l recîștigi,­ci zilele pe cari nu le poți redobîndi, lăcrămile cari n’au să mai curgă, bucuriile cari m’au să mai vie!... Eu nu fug și-mi zic: — Dacă asta-i menirea, de ce nu ne-am oprit la Moartea de la înce­put, la trupul care nu se formase încă?... De ce să crească simburele de putreziciune? Are să moară­­, să-l lăsăm' Morțea ■ de la început, și să nu mai lungim linia vieții cu to­ate caznele nașterii,­copilăriei care caută să priceapă,­ luptei pentru e­­xistență, și mai ales cu suferințele împreunărilor de suflet, cu­tremu­rul iubirilor,—cu bolile cari ard organele și cu agonia sfârșitului... îmi zic iar: ■— Toată linia vieții o umple Du­rerea pe care o găsim în tot și pre­­tutindeni... Ne ține de braț și în clipa fericirei.­. Dacă n’o vedem e că­ suntem­ prea miopi de îndată ce o bucurie își flutură seninul pe di­naintea noastră. Eram fericit erî... Dispăruse, se ștersese Durerea, și fiindcă iluzia fericire­ e o exaltare, o nebunie în care­ țî uiți toate lăcrămile vărsate— globurile înveselite dansau o gavotă nebună... Ai fi zis atîtea fecioare îmbrăcate în rochii fantastice ca Astăzi, la orele 1 p. m. a avut loc o repetiție generală în vadu­ra acestui fe­stival.­­.idem. Mercuri, 27 Ianuarie, cetiți în „ADEVERUL pînza păianjenului, albe și culoare de ametist, unele topaz, și reflex de opal, altele rubin. Fluturați în lumi­na ochilor ca visele într’amifinte, și su­ltau pe rînd dezmierdătoare și zîmbind-.! Cele în alb îmi ziceau: — Sîntem obrajii de crin ai iubis tei tale,—obrajii dați ție­ într’o săru-i tare, — Sîntem iluziile! îmi șopteau­ cele im rochii de opal.­. Cele de ametist și topaz îmi ară­­­tau violetul aurit al cerului din din­mineața cînd m’am deșteptat în bra­țele iubitei, sigur de ea și făgăduită mie pentru viața toată. Iar cele de rubin mi-arătau flacăra iubirea, ne-,’ stinsă pe altarul fericirei mele... Am adormit in dezmierdarea pe ceasta. Au zburat ceasurile de odih­nă cum zboară clipele în cari nu simțim, și, cînd m’am deșteptat’ înt penumbra perdelilor lăsate văzui pef perina mea, lingă mine, capul fru­­­mos și întunecat al Durerii..­. Era în repaos, cu ochii deschiși, cu fața palidă îngropată în negrul pilotelor eî despletite... Se uita la mine și-mi zise, cu un surîs pe buze. ■ — M’ai uitat!.« * Am privi­t’o lung Șî cu o serîș­i­nire. ■— Azi nu-țî maî aparțin! Adio!' — A ta sunt pentru toată viața,­ șopti ea, după cum sînt a tuturor oamenilor, : Am dat să fug, dar m’au împresu­rat gîndurile.­. Nu­­ mai sînt cele din­ ajun, ci altele zbuciumate și furtu­noase, înfricoșări necugetate, venite din senin, umbre ce acopăr lumina, și fulgi de prevestiri urile... Și nu-mi mai ajunge dragostea iubitei!­.. Sînt îndurerat și tremur de tot ce-i spune un altul, de privi­rile ei, de dragostea ei pentru o floare.­. A mea va fi și inline, și tot­deauna?­.. Și cînd m’o închide mor­­mîntul mă va uita sau nu?­.. Cu­ și cum are să mă plîngă?­.. Aud la urechia mea o hoholire, și un glas prea cunoscut îmi strigă: —­ A ta sunt pentru toată viața, după cum sunt a tuturor oameni­lor­.­.“ LUDOVIC DAUȘ P. S. Domnului care-mi propu­ne subiecte din viața noastră de de­mult, îi mulțumesc și-l rog să mi le comunice. Ași fi vesel să găsesc lucruri interesante și să dau viață unor întîmplări cari nu trebue să rămîie uitate. L. D. Din ju­riu­s FESTIVALUL LICEI CULTURALE GIURGIU,­ 22 Ianuarie.— Dumi­nică 24 Ianuarie va avea loc la Ateneu un festival dat de „Liga­­culturală” cu concursul școale­­lor primare și secundare. Iată programul acelei serbări. .,Imnul neg’all”; conferința d-lui Nicolae Bălănescu ; .recitări,' spuse de elevii școalei­ No. 1 de băeți; jocuri gimnastice executate de­ e­­levii aceleie­așî școli; jocuri froebe­­liarte­ executate de elevele școalei No. 1 de fete; „Hora Unirea” exe­cutată de corul mixt; jocul bas­­tolanelor executat de elevii gim­naziului; „Dansul Marinarilor” executat tot de elevii gimnaziu­lui. Reprezentarea piesei istoirice „Unirea” de către elevii­ gimna­ziului­ „Visul Romîniei” feerie, reprezentată de elevele școalei profesionale. Festivalul se va încheia cu mar­șul „Pe al nostru steag” execu­tat de corul mixt. TOTO FOUINARD Mare roman de aventuri de JULES LEFJIM

Next