Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)
1910-01-24 / nr. 2178
ANUL VII No. 2178 PUBLICITATEA a concedată exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. BUCUREȘTI Str. Karaseorgovici 11—Telefen S/# Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: »n . . ..................................Lei 20 1 e Iuni ............................................ ii -‘8 luni....................................... 1 . Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON t Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . „ 14/10 ” Provincia. „ 14/99 M Străinătatea. „ 12/40 Apare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței E3-E3~ -ES1 Duminecă 24 Ianuarie 1910 Lupta pentru ridicarea satelor — --------- — O pagină frumoasă și înălțătoare — Pe timpul ultimelor congrese ale Băncilor populare și obștiilor sătești, ocupîndu-ne de rezultatele admirabile date de răspîndirea ideei cooperațiunei la sate, spuneam că propagatorii acestei idei sînt adevărați apostoli ai neamului. In Băncile populare vedeam ceva mai mult decit simple institutiuni de credit menite a distruge camăta la sate; în dosul lor întrezăream ridicarea țărănimei, întărirea și luminarea ei, și de la această operă începută cu pricepere și care se desăvîrșește pe zi ce trece, așteptam regenerarea întregei noastre vieți publice. Modești și dezinteresați, învățătorii, preoții și particularii cari s’au făcut campionii cooperatiunei aduc, unii fără chiar să știe, servicii incalculabile tarei lor. Istoricul viitor, care ar sta să cerceteze împrejurările în cari țărănimea întunecată, necăjită și decăzută de azi, s’a preschimbat într’o țărănime harnică, luminată, îndestulată și avînd cea mai fericită înrîurire asupra trebilor publice, va trebui să aducă prinosul său de admirație muncei fără preget a umililor propăvăduitor ai cooperațiunei. Munca acestor apostoli ai neamului este în adevăr vrednică de laudă și nu poate fi îndeajuns susținută și încurajată. Și pentru ca să se vadă cit de mult se poate face atunci cînd există destulă bunăvoință, stăruință și încredere în foloasele operei, dăm aci o pagină din cele mai elocvente ale istoriei cooperațiunei în țară la noi. E vorba de istoricul Băncei populare „Gilortul“ din comuna Novaci, județul Gorj, asupra căreia ne dă interesante amănunte d. G. Dumitrescu-Bumbești, inspector al Băncilor populare, într’o monografie a acestei Bănci. Banca populară „Gilortul“ este cea mai însemnată instituție de acest fel din țară, căci dispune de un capital total de peste două milioane lei. Istoricul ei? S’ar părea un bazin dacă n’am ști că e purul adevăr. Acum opt ani, tinărul student D. Brezulescu asista, în comuna Gilortul, la sfințirea apelor în ziua de Bobotează. După săvîrșirea slujbei, studentul Brezulescu ține o mică cuvîntare sătenilor prezenți și le expune foloasele ce ar putea avea prin asociațiune, și le propune înființarea unei bănci populare. La început propunerea a fost întâmpinată cu neîncredere. Ce capital să se poată strînge din cotizațiile modeste ale unor țărani săraci? Dar studentul avea fire de apostol. Cuvîntul lui cald și lămuritor, stăruința-i neclintită risipesc neîncrederea firească. D. Dumitrescu-Bumbești, chemat de tinărul Brezulescu, vine în localitate și Banca „Gilortul“ își ia ființă, înscriindu-se 26 membri cu un capital de 12 lei. Șaptezeci și doi de lei, cu atît a început Banca, al cărei capital a trecut, în opt ani, de două milioane lei. Misterul acestei repezi propășiri? Nu e nici un mister. Inițiatorul Băncei avea inimă, avea dragoste pentru sătenii lui, avea încredere neclintită în opera ce începuse, avea, mai ales, stăruință. Incet-încet, sub conducerea lui înțeleaptă, banca se înfirripează, prinde rădăcini, cheamă cu mai mulți săteni să se împărtășească din roadele cooperatiunei. După un an erau 230 de membri cu 4.137 lei capitale, operațiile Băncei se întind asupra satelor învecinate. Avîntul era luat și el merge crescînd din an în an. * Ce a făcut Banca „Gilortul“ pentru sătenii din împrejurimi, e în adevăr uimitor. Ea nu și-a circumscris activitatea la operațiile de împrumut și la scăparea țăranilor de camătă. A mers mai departe. După doni ani de funcționare, capitalul Băncei ajungînd la 70.000 lei, ia în arendă pe seama obștei Novăcene, moșia Novaci, pentru exploatarea căreia se constitue societatea cooperativă de producție „Cerbul“. Cîteva parcele din moșie se arendează separat, iar partea trebuitoare obștei se împarte membrilor.. Beneficiile Băncei cresc mereu, ceea ce o pune în poziție de muncă, finețe, etc., cam în 1907, prețul de 400.500 lei. Odată proprietară, Banca împarte moșia în următoarele categorii: 1. Locurile din țară: locuri de muncă, finețe, etc., cari s'au dat sătenilor ca proprietate indiviză. Pînă acum au fost împroprietăriți definitiv 176 de săteni pe o întindere de 195 hectare, împroprietărirea va continua. 2. Plaiul cu locuri de pășune și pădure, cari se vor da sătenilor ca proprietate indiviză. 3. Munții cu pădurile pe cari le va exploata rațional, banca fondind o societate forestieră, care va emite și acțiuni de muncă pentru ca să asocieze la rezultatele întreprindere capitalul sătesc cu munca sătească. 4. Zăvoiul și cursurile de apă, cari vor fi lăsate întotdeauna în gratuita folosință a sătenilor. Și astfel, incet-încet, modesta inițiativă a studentului Brezulescu — astăzi avocat stabilit în comună — a ajuns un izvor de neprețuite binefaceri pentru sătenii din Novaci și împrejurimi. Banca „Gilortul“ i-a împroprietărit, i-a scăpat de camătă, le-a dezălogit pămînturile, le - a procurat lemne de foc și construcție pe prețuri ieftine, i-a făcut părtași la mari întreprinderi, precum e explorarea industrială a întinselor păduri ce constituesc domeniul ei. Tot Banca a dat cel mai călduros sprijin școalei, bisericei, a dat burse elevilor săraci, a ajutat în mod gratuit pe cei nevoiași, pe văduve, pe orfani, a răspîndit lumina printre săteni. Iată ce poate face inițiativa privată când e sprijinită pe convingeri statornice și pe dragoste de muncă. IOSIF NĂDEJDE Inundațiile din țară Prefectura județului Dolj a comunicat ministerului de interne că in ziua de 2/ Ianuarie c., riul Dăsnățuiul ce trece pe margina comunei Bîrca și Goicea Mare, s- au revărsat, inundind parte din sămănături, precum și locuințele mai multor locuitori. De asemenea a fost inundată și distrusă șoseaua comunală Birca- Uizicuța în trei puncte, pe o întindere de 3—4 metri în fiecare punct. S’au luat măsuri pentru restabilire. — In județul R.Vîlcea din cauza topirei, zăpezei și-a ploaiei care de la fsc. nu mai contenește, apele Oltului și,-ale Cornel au crescut foarte mult, eșind din matcă afară. E femere de inundație, deși pînă acum n’a făcut nici o stricăciune.—G. R. întrunirea de la Camera de meserii Conform hotărîrei Urată la ședința precedă a Camerei de meserii din Capitală de a se ține aseară o nouă consfătuire, s’au întrunit erî la orele 7 toți membrii Camerei de meserii, precum și un însemnat număr de președinți și membrii al comitetelor corporațiilor. Era vorba ca la această consfătuire să participe și d. Gîdel, însă d-sa n’a sosit deoarece fiind i o persoană oficială și nefiind invitat prin scris, n'a putut să se prezinte. S’a hotărit ca să se facă o rdresă d-lul Gîdel prin care să fie invitat la o viitoare consfătuire. Sil. Procesul sindicaliștilor la Curtea de apel Eri a venit înaintea Cuii de apel secția I de Ilfov apelul muncitorilor sindicaliști I. C. Frimu, D. Marinescu, G. Cristescu și Ilie Matac în contra sentinței tribunalului secția II-a, prin care numitii sunt condamnati la cite 6 zile închisoare, acuzată fiind de „inteagiu și lovire“ împotriva autorităților polițienești. Curtea era compusă din d-un consilier Fleischlen președinte de ședință, Maxim și Raicoviceanu, consilieri: Grefier d. Manolescu. Ministerul public era reprezentat prin d. procuror de secție Drăghici. Ca apărători ai muncitorilor s’afi prezentat in instantă d-un avocat Const. Mille, N. D. Cocea, I. Stoian și alții. La orele 2 jumătate făcindu-se apelul nominal al inculpaților aceștia au răspuns cu totii. D. Const. Mille cere Cnres amnarea judecării apelului din cauză că unul din apărători, d. avocat Radu Rosetti nu poate asista la proces. D. procuror Drăghici nu vede utilitatea că din această cauză să se facă amînarea. Curtea, după o scurtă deliberare, amină procesul pentru ziua de Martie. — Rcp. Conferințe pastorale pr în orele 3 și jumătate p. m a avut loc în localul soc. ,,Ajutorul li clerului român, din b-dul Protopopescu PaUe, o nouă conferință pastorală. Au asistat un mare număr de preoți. Prezidează părintele econom A. Protopopescu, protoereul Capitalei. Părintele Moșoaia, vorbește despre botez din punctul de vedere dogmatic și al efectuărei lui. Intrînd in subiectul conferinței, părintele Moșoaia, arată din cite parți se compune taina botezului, explicind însemnătatea fiecărei părți în parte și a întregului act în general. Explică tradiția acestei principale solemnități religioase și termină făcind cîteva aprecieri asupra felului cum este privită în popor această slujbă religioasă. Vorbesc apoi în același subiect preoții G. Crețu și C. .Ionescu. Conferința. S'a sfirșit la, orele 5 și jumătate.— 'Sitt. Prigonirile sindicaliștilor D. N. MINCU CEm. Bastardo) Intre acel pe cari poliția și parchetul nostru Il poartă de cîtva timp pe la toate secțiile și pe la toate cabinetele de instrucție, luîndu-le zeci de interogatorii, este și d. N. Mincu, casier la restaurantul Andrei Dumitrescu. D-sa a fost chemat la parchet unde i s’au arătat niște scrisori false, purtînd semnătura d-sale, de asemena falsificată, după cum s’a putut vedea din cele publicate de noi în numărul de ieri. Congresul social - democrat Iată ordinea de zi definitiv stabilită în vederea congresului social-democrat: PARTEA POLITICA 1. Constituirea biroului și validarea mandatelor. I. Darea de seamă morală și materială a „Uniunei socialiste” făcută de d. N. C. Georgescu casier și d. I. C. Frimu secretar. — 3. Transformarea „Uniunei Socialiste“ în partid. Votarea programului și statutelor partidului. a) Partea principială. '’Raportor: M. Gh. Bujor; b) Programul politic. Raportor: N. D. Cocea. c) Programul social. Raportor: Al. Constantinescu . dj Programul agrar. Raportor: M. Gh. Bujor. e) Statutele. Raportor; TD. Malinesen. 4. Alegerea comitetelor. PARTEA ECONOMICA Darea de seamă morală și materială a comisiunei generale a sindicatelor din Rominia făcută de d. G. Cristescu secretar și Apostol Niculescu casier. 5. Darea de seamă materială și morală a C. G. S. R. făcută de casier și secretar. 6. Mișcarea sindicală: organizarea și propaganda. Raportor: Gh.Cristescu. Raportul cu mișcarea politică. Raportor:Mișu Ionescu. DIFERITE CHESTIUNI 7. Presa și editura mișcărei. Raportor: D. Marinescu. v. Cooperativele și Casa Poporului. Raportor: N. C. Georgescu. n. Alegerea comitetelor.. Afară de raportori va putea lua cuvîntul și oricare alt delegat. Procesul administrat lui el Craiovei Ultimul martor din seria ce părea că nu se mai sfîrșește, a fost ascultat erl. ’Toată lumea răsufla în sfirșit ușurată că procesul ’acesta cu estensîune enormă, a ajuns la faza pledoariilor.Numeroșii avocați, chemați să susțină interesele adverse ale părților procesului erau aproape în complectul lor, și se credea că se va da cuvîntul în ordinea legală, cind spre surprinderea generală, reprezentanții primăriei Craiovei constituită parte civilă, formulează o cerere de amînare, cerînd să se asculte încă doi martori, cari să spună ce e un lucru cu totul favorabil apărărei și anume că acel 1lie Georgescu, despre care acultarea susține că ar fi o persoană fictivă, există și a fost văzut de acei martori. Avocații d-lor Kintescu, SăftoL și al celorlalți inculpată s’au opus cu energie la această șicană care tinde la eternizarea procesului și la menținerea lui) o acuzațiune atît de gravă a attor oameni cinstiți, cum se exprimă d. Economii. După o lungă deliberare tribunalul a respins cererea de amînare și a trecut la pledoarii, dînd cuvîntul d-lui Columbeanu, cel dintii care vorbește, dintre avocații părții civile. D-sa expune cari sunt pretențiiunile civile ale primăriei Craiova, deduse din cele 11 capete de acuzație, puse în sarcina inculpaților. Ele se cifrează la vreo 805.000 lei, despăgubiri propriu zise, plus vreo 200.000 daune morale! D. Aurel Iliescu (întrerupînd): Vreți să vă restabiliți finanțele comunei pe spinarea acestor oameni ! D. Columbescu tratează două din acuzațiuni: cea referitoare la furniturile de librărie și imprimate și cea cu privire la înmormîntarea defunctei S. Caneciu. Din a susține că probele de vinovăție sunt zdrobitoare, însă nu invoacă nici una, ci enunță faptele astfel cum se află trecute în ordonanța judelui instructor. Continuarea dezbaterilor va avea loc astăzi. Se va urma cu pledoariile părții civile. Fioroasa crimă din str. I Brînzari.— Erl a venit înaintea jurațilorprocesul timiului tîmpi’ar Gheorghe Marinescu, care suti’un moment de adevărată nebunie, ucise cu un foc de revolver pe fata femeii cu care trăia de mulți ani. Cînd cu petrecerea ei s’a vorbit mult de dînsa sub numele de Crima din strada Brînzari”. In adevăr, criminalul trăia cu femeia Ionescu — mai mare cu 4 ani decît el — în strada Brinzarî. El însă rîvnea mult la fata concubinei, o tînără și drăguță copilă de 15 ani, zisă Anicuța Ionescu. Mama fetei nutrea planul să o ia pe dînsa în căsătorie, pe cînd Marinescu ar fi dorit cu ardoare să se însoțească cu fata. De aci dese certuri în această familie naturală. Astă toamnă, într’una din seri, Marinescu veni acasă amețit de turburele înăuntru găsi pe mama și pe fată. In starea în care "se afla poftele clocotinde îl făcu să se cotorosească repede de concubină, care pentru a scăpa de loviturile ce amantul ei îi replică, fugi sărind pe fereastră. Rămasă singur cu Anicuța, tâmplarul atentă cu violență la pudoarea ei. După cîteva ore de conviețuire, dînsul propuse fetei să-i devină soția lui. Ea refuză cu încăpățînare și atunci Marinescu, cu un revolver culcă la pămînt pentru a vede pe aceia care ii sucise mințile și ii satisfăcuse simțurile. Apoi, cu un al doilea foc încercă să se sinucidă. Soarta voi ca el să scape cu via CRONICA JUDICIARA ------------------ ță și astfel să apară înaintea justiției pentru a-și primi pedeapsa. Dezbaterile procesului l'au urmat in ședință secretă. 1 La orele 7 seara, pe baza verdictului juraților, Curtea condamnă pe acuzat la '.8 ani munncă silnică. Crima din Dobroești. •—• Un alt proces judecat tot era de jurații de Ilfov, a fost al flăcăului Tancu Floren Țone, din Dobroești pendinte de Pantelimon, acuzat de lovituri cari au cauzat moartea. Reîntors în satul său după terminarea serviciului militar, el ișî găsi drăguța în relațiuni cu consăteanul sau Ștefan Tudor Ion. De aci ceartă între rivali și la o nuntă, în Seara de 26 Septembrie, Tone se încheră cu Tudor, căruia cu o lovitură de retevenü în cap îi provocă moartea. Acuzatul a fost apărat de d-nii Radu Rosetti și Panaitescu, camuri călduroase și mișcătoare pledoarii reușiră să provoace bunăvoință juraților pentru dînsul și astfel să-l achite. Diverse. — înaintea tribunalului secția treia, ,au urmat erl pledoariile în procesul de anulare a testamentului defunctei milionare Ecat. Manos. Au vorbit d-nii M. Antonescu, Șeimeanu și Dimopol din partea rudelor de singe ale defunctei, cari cer anularea. Procesul s’a amînat în continuare. H. „Jissfiia Sa sats“ Sîntem informați că d. Mihail I. Apostoleanu magistrat stagiar la judecătoria ocolului Săveni (Dorohoiu) în urma mai multor consfătuiri cu colegii d-sale a luat inițiativa și a hotărât apariția unei reviste a magistraților. judecătorilor de ocoale, care va purta numele de ,,Justiția la sate”. Scopul acestei reviste, in primul rînd, va fi să smulgă pe magistrații stagiari și judecători de ocoale din izolarea ce-î înconjoară la sate și a le da posibilitatea unui contract de idei în chestiunile ce interesează mersul justiției la sate și pe cei cari o împart" In același timp a deschide un cîmp de activitate pentru cei cari vor să muncească și sa scoată la iveală meritele sint altfel ar lîncezi. Revista va apare la Iași de 2 ori pe lună, iar prețul abonamentului va fi 18 lei pe an, 9 lei pe șase luni și 5 lei pe trei luni. Magistrația judecătoriilor de ocoale sunt rugați cu stăruință a trimite acesiunile precum și observațiile și lucrările pină la 15 Febr- 1910 cel mai tirziu pe adresa: Mihail I. Apostoleanu, magistrat stagiar, judecătoria ocolului Săveni, jud. Dorohoiu. Sindicaliștii și contractul m muncei Proectul de lege privitor la contractul muncei a găsit o opoziție ireductibilă printre muncitorii sindicaliști. Aceștia nu găsesc de loc satisfăcătoare reformele ce le indică legea și de aceea au hotărit să ducă campanie contra ei. O întrunire la care se va discuta asupra acestei chestiuni va avea loc astă seară la orele 9 în sala cercului „Romînia Muncitoare“ din strada Piața Amzei 26. La această întrunire, între ceilalți oratori, va vorbi și d. advocat N. T. Curpen, despre „Răpirea dreptului de apărare prin proiectul de lege privitor la contractul muncei“, A. Alianța sîrbo-bulgară — Vizita prințului Alexandru la Sofia — Vizita prințului moștenitor al Serbiei, la Curtea Bulgariei este considerată un cercurile diplomatice, ca avînd o însemnătate politică, se cWU că țarul Bulgariei, urmărește o apropiere între cele două state balcanice, pentru a opune rezistență Turciei care pare a avea intenții războinice contra Bulgariei Țarina Eleonora Prințul Alexandru Țarul Ferdinand Prigonirea sindicaliștilor Pentru ca să se vadă pînă unde merge poliția cu prigonirea lucrătorilor sindicaliști, dăm mai la vale cîteva amănunte asupra celor ce se petrec cu lucrătorii atelierului tramvaiului vechiü din șoseaua Bonaparte. In acest atelier lucrează un număr de optzeci de muncitori. In preziua întrunirilor muncitorești de Duminică și Luni, un comisar polițienesc s’a prezentat la acel atelier, amenințind cu cele mai severe măsuri împotriva lucrătorilor cari vor lua parte la întrunirea de Luni. In același timp a luat numele tuturor lucrătorilor, pentru a putea controla pe cei ce vor lipsi. Ce se întîmplă însă? In ziua întrunirii nici unul, dar absolut nici unul din cei optzeci de muncitori nu s'a prezentat la lucru-Faptul acesta a exasperat pe d. comisar, care a început încă din ziua aceea să șicaneze pe muncitori și trebuia reprezentantului d-lui prefect de poliție un instigator, și l'a găsit în persoana d-lui Gheorghe Marinescu, electrician. Acesta a fost chemat la circumscripția 14 și Interogat. De asemeni au fost interogați și ceilalți lucrători cari însă cu toții au declarat că s'au dus la întrunire din propriul lor îndemn, neinfluențațî de nimeni. Dar , comisar stăruia cu orice preț să-l facă pe d- G. Marinescu instiga lor, de aceia l’a reclamat direcției tramvaiului. Curînd în urmă șeful atelierului chiamă pe Marinescu și-i spune că direcția, în urma cererei poliției, îl concediază. De atunci, lucrătorii sînt chemați zilnic, cîte cinci, la circa 14, unde sunt amenințați cu măsuri strașnice dacă nu se lasă de socialism. Printre alți lucrători, exista în atelierul tramvaiului și un bătrîn, Paul Wechsler care e stabilit de 41 de ani în Romînia și lucrează numai la tramvai de 18 ani. Comisarul i-a cerut pașaportul, amenințîndu-i că în caz contrariu îl va expulza. Lucrătorii din atelierul tramvaiului sînt foarte revoltați de aceste necontenite șicane din partea zelosului comisar. Cu ce drept, în adevăr, se amestecă acesta în treburi cari nu-1 privesc? Cp ce drept terorizează și provoacă necontenit pe lucrători? ____*_____ ReP# -fc Evenimentele din Grecia In ultimele zile, de la izbucnirea crizei guvernamentale din Grecia, s’a vorbit mult de metanul Venizelos. El este sufletul mișcărei militariste din Grecia și unul din marii luptători ai Cretei, pentru anexarea ei la Grecia. In ultimul timp a fost vorba ca el să fie impus de către liga ofițerilor ca primministru. încercarea n’a izbutit însă și ministerul s’a format fără din-sul, dar avînd pe Zorbas la departamentul războiului. n.. Fenizelos i ■-------—' Repausul fluminecal complect Cu privire la proectul de lege pentru repauzul Duminical complect, mai putem da următoarele amănunte: — Proectul prevede repauzul săptămînal începînd de Duminică dimineața, deia orele 6, pină a doua zi Luni, la aceeași oră. Numărul sărbătorilor legale este redus la 1) și anume: Anul nou. Bobotează, prima și a doua zi de paști, ziua de 16 Mai, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, prima și a doua zi de Crăciun. Se prevăd excepțiuni pentru hoteluri, restaurante, fabrici de produse alimentare, teatre, restaurante, cafenele, cofetării, farmacii și cîteva alte stabilimente. Personalul acestor industrii și magazine vor avea câte o zi liberă în cursul săptăminei. Aceste excepțiuni vor fi încuviințate de către minister, după avizul Camerelor de comerț.. Contravențiile vor fi judecate de către judecătorii de pace ---------------- Mișcare în corpul didactic primar In Corpul didactic primar s’au făcut următoarele transferări: D-niî I. Zamfirescu dela Polovracî (Gorj) ca pedeapsă la Cervicenî (Teleorman, Marin Mareș dela Gului la Bălțătești (Neamțu). D-rele Elena Clos institutoare dela Hirlau fete la P.Neamțu șc. No. 2 fete ; Corina Albu iist. dela șc. No. 3, 'fete la fete 2 P. Neamțu. D-niî: M. Anghelescui dela Popești, la Cacaleții (Argeș), N. D. Folpescu dela Cacaleți de jos la Coteana (Argeș), din romînească în străinătate Ilustrația de mai sus, pe care ne-o transmite un cititor al nostru, reprezintă o orchestră romînească, compusă din absolvenți ai conservatorului din București, care cântă actualmente la Karlsruhe, într’un hotel de primul rang anume „Vricdrischshof ". Această orchestră, care a entuziasmat publicul german cu ariile romîne pe cari le execută în fiecare seară a fost invitată a da un concert, la palatul marelui duce de Hessa. NUVELELE „DIMINEȚEI“ PE LINIA VIEȚEI yr- Din carnetul unui nebun — de LUDOVIC DAUȘ ■----------------- ..Citeam ciueva ,,Ești fericit dar fii sigur că la deșteptare vei găsi Durerea dormind alăturea de tine“. Durerea?... O cunoaștem toți; e tovarășa noastră de drum din clipa nașterei cînd deschizînd întîiul ochii ne supără lumina, și o simțim chiar în pîntecele mamei, fie că ne hrănește un sînge ,prea sărac, fie că ne apasă organele din năuntru... O! pîntecele mamei! Să stai înghemuit, strîns ca o minge, o bombă de carne și oase, cu șira spinare! făcută covrig, cu picioarele aduse peste piept, și capul între picioare!.. Care din noi s'ar prinde să stea astfel nu sunt nesfîrșite, ci o zi, o oră, mai puțin chiar... Dar tu ești mic, ești fraged, n’ai puterea revoltei, și stai, stai, biet prunc,în pîntece, stai în corselul, în cătușele:le carne, lipsit de puța de a striga, și plîngi acolo, cu ochii închiși, plîngî în întunericul măruntaelor, fără aer, plîngî biet pachet de carne... Ce ești tu? ce-aî vrea să fii?.« Nimici Ceri să ți se dea pace și nu ți se dă. Veghiază toți să nu te desprinzi din fund pînă n’o bate ceasul. Din cînd în cînd le miștî, dai cu pumnii tăi mici și piciorușele, dar degeaba dai, pîntecele aceleia care te poartă e ca obrazul prea gros care nu simte palma linei mîinî prea delicate.. Și ești așa de delicat, așa de slab biet prunc care n’aî de ce să iubești lumea in care vii și care, în întunericul minței tale, trebue să te întrebi de ce nu te lasă in pace moașele și doctorii cari te primesc cu forcepsul și foarfecele,—cu scăldători cari îți înghiață sau îți frig carnea și scutire și fașe cari îți paralizează mișcările... Am senzația lucrurilor acestora și deci trebue să le fi simțit. Inconștiența copilului nu-î decit o legendă, căci nu-î inconștiență unde-o sensibiltate, și sensibilitatea lui ne-o trădează prin lacrămi- Placa fotografica a creerului lui n’are încă toate elementele de înregistrare, și de aceiabilă... A dacă s’ar naște unu, prunc care să nu uite! Am avea o înfiorătoare poveste a infernului de dinainte de naștere, și acesta ar fi cu mult mai groaznic ca celalt infern în care Dante își plimbă sufletele după Moarte. Moartea! O cunoaștem și pe ea. E celalt capăt al vieții, sfîrșitul, putreziciunea la care ajungem fiecare. Unii fug, alții o chiamă, dar toți laolaltă străbat trăsătura de unire care leagă minutul concepției, de clipa falimentului total!... Și ce faliment! Umil în care nu-țî pierzi banii, pe cari poți să-l recîștigi,ci zilele pe cari nu le poți redobîndi, lăcrămile cari n’au să mai curgă, bucuriile cari m’au să mai vie!... Eu nu fug și-mi zic: — Dacă asta-i menirea, de ce nu ne-am oprit la Moartea de la început, la trupul care nu se formase încă?... De ce să crească simburele de putreziciune? Are să moară, să-l lăsăm' Morțea ■ de la început, și să nu mai lungim linia vieții cu toate caznele nașterii,copilăriei care caută să priceapă, luptei pentru existență, și mai ales cu suferințele împreunărilor de suflet, cutremurul iubirilor,—cu bolile cari ard organele și cu agonia sfârșitului... îmi zic iar: ■— Toată linia vieții o umple Durerea pe care o găsim în tot și pretutindeni... Ne ține de braț și în clipa fericirei.. Dacă n’o vedem e că suntem prea miopi de îndată ce o bucurie își flutură seninul pe dinaintea noastră. Eram fericit erî... Dispăruse, se ștersese Durerea, și fiindcă iluzia fericire e o exaltare, o nebunie în care țî uiți toate lăcrămile vărsate— globurile înveselite dansau o gavotă nebună... Ai fi zis atîtea fecioare îmbrăcate în rochii fantastice ca Astăzi, la orele 1 p. m. a avut loc o repetiție generală în vadura acestui festival..idem. Mercuri, 27 Ianuarie, cetiți în „ADEVERUL pînza păianjenului, albe și culoare de ametist, unele topaz, și reflex de opal, altele rubin. Fluturați în lumina ochilor ca visele într’amifinte, și sultau pe rînd dezmierdătoare și zîmbind-.! Cele în alb îmi ziceau: — Sîntem obrajii de crin ai iubis tei tale,—obrajii dați ție într’o săru-i tare, — Sîntem iluziile! îmi șopteau cele im rochii de opal.. Cele de ametist și topaz îmi arătau violetul aurit al cerului din dinmineața cînd m’am deșteptat în brațele iubitei, sigur de ea și făgăduită mie pentru viața toată. Iar cele de rubin mi-arătau flacăra iubirea, ne-,’ stinsă pe altarul fericirei mele... Am adormit in dezmierdarea pe ceasta. Au zburat ceasurile de odihnă cum zboară clipele în cari nu simțim, și, cînd m’am deșteptat’ înt penumbra perdelilor lăsate văzui pef perina mea, lingă mine, capul frumos și întunecat al Durerii... Era în repaos, cu ochii deschiși, cu fața palidă îngropată în negrul pilotelor eî despletite... Se uita la mine și-mi zise, cu un surîs pe buze. ■ — M’ai uitat!.« * Am privit’o lung Șî cu o serîșinire. ■— Azi nu-țî maî aparțin! Adio!' — A ta sunt pentru toată viața, șopti ea, după cum sînt a tuturor oamenilor, : Am dat să fug, dar m’au împresurat gîndurile.. Nu mai sînt cele din ajun, ci altele zbuciumate și furtunoase, înfricoșări necugetate, venite din senin, umbre ce acopăr lumina, și fulgi de prevestiri urile... Și nu-mi mai ajunge dragostea iubitei!.. Sînt îndurerat și tremur de tot ce-i spune un altul, de privirile ei, de dragostea ei pentru o floare.. A mea va fi și inline, și totdeauna?.. Și cînd m’o închide mormîntul mă va uita sau nu?.. Cu și cum are să mă plîngă?.. Aud la urechia mea o hoholire, și un glas prea cunoscut îmi strigă: — A ta sunt pentru toată viața, după cum sunt a tuturor oamenilor..“ LUDOVIC DAUȘ P. S. Domnului care-mi propune subiecte din viața noastră de demult, îi mulțumesc și-l rog să mi le comunice. Ași fi vesel să găsesc lucruri interesante și să dau viață unor întîmplări cari nu trebue să rămîie uitate. L. D. Din jurius FESTIVALUL LICEI CULTURALE GIURGIU, 22 Ianuarie.— Duminică 24 Ianuarie va avea loc la Ateneu un festival dat de „Ligaculturală” cu concursul școalelor primare și secundare. Iată programul acelei serbări. .,Imnul neg’all”; conferința d-lui Nicolae Bălănescu ; .recitări,' spuse de elevii școalei No. 1 de băeți; jocuri gimnastice executate de elevii aceleieașî școli; jocuri froebeliarte executate de elevele școalei No. 1 de fete; „Hora Unirea” executată de corul mixt; jocul bastolanelor executat de elevii gimnaziului; „Dansul Marinarilor” executat tot de elevii gimnaziului. Reprezentarea piesei istoirice „Unirea” de către elevii gimnaziului „Visul Romîniei” feerie, reprezentată de elevele școalei profesionale. Festivalul se va încheia cu marșul „Pe al nostru steag” executat de corul mixt. TOTO FOUINARD Mare roman de aventuri de JULES LEFJIM