Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)

1910-01-15 / nr. 2114

ANUL vn No. 2111 PUBLICITATEA. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agent’ei de PubliciUt» CAROL SCHULDER A Com. BUCUREȘTI Ctr.Karageorge Trit I­—Xeleb­M Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 SEALE PAGINI DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: tem....................................Lei St 8 hms.................. .11­8 Ioni............................ . « Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON« Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . n 14/10 „ „ Provincia. 14/9» „ n Străinătatea.­­ 12/40 A­pare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței "V­ircrî 1F 1?rvzv­ 1910 *99" *7= -El Asupra contractului munces­c—---------­ Intr’unul din numerile noastre trecute, ocupîndu-ne de intenția Ce Se atribuia, d-lui Orleanu de a veni cu un proect de lege­­ asu­pra­­ contractului muncei, arătam cît de necesară ar fi asemenea lege. In haosul care domnește la n­oi în relațiile dintre capit­al și mun­că, în lipsa complectă de ori­ce nodine legale în angajamentele dintre muncitori și patroni, o le­ge­ asupra contractului muncei nu poate fi de­cît bine-vertită. Ori­cum • ar fi fost­­ alcătuită legea, prea era mare dezordinea de pînă acum pentru ca ea să nu aducă oare­care ordine și să nu fie un pas spre m­­ai bine. Ne ocupam în acel articol, de diversele chestiuni cari s'ar putea reglementa, î­ntr’o lege a con­tractului muncei și indicam ut­­ne­le rele de cari­­ suferă muncito­rimea de la noi și cari *ar putea fi înlăturate prin legea d-lui Or­­■b­anui. Astăzi­ proectul se cunoaște, cel puțin în parte, și putem constata că el răspunde la unele din spe­ranțele ce ne puneam într’însul. Pa lângă prevederi rele — cari să nădăjduim că vor fi modificate înainte ca proectul să devină rege­­ star, în proect multe dis­poziții, excelente pe cari lucrătorii industriali le vor primi cu mul­țumire. Ne vom­ ocupa și de­ unele și de altele în cercetarea ce vom face proectului d.lui Orleanu. O lege complectă asupra con­tractului muncei nu există de­cît în Belgia. In Franța, materia contractului de muncă e răspîn­­dită în diversele capitole ale co­dului civil. O lege specială nu există. In Ungaria există o lege din­ 1898, dar e privitoare numai la muncile agricole. Legea rusă din 1886 e o compilație a dispo­zițiilor în vigoare în Europa oc­cidentală. Proectul d-îul Orleanu are a­­semănări izbitoare cu legea bel­giană de la 10 Martie 1900, pe care, probabil, ministrul indus­­triei a luat-o ca model. Ce este contractul de­marcat După codul civil francez con­tractul este o convenție prin care una sau și mai multe persoane se obligă,față de una sau mai mul­te altele, să fa­că S’au să nu facă ceva. Un alt articol din cod preci­zează și mai bine contractul de lucru, care­e, un contract prin care una din părți se angajază să facă ceva pentru alta în schim­bul unei­ plăți convenite între ele. Mult mai precisă e definițiunea legei belgiene: contractul de muncă este acela în care un lu­crător se obligă să muncească în schimbul unei remunerații sub autoritatea unui patron. Iată și definiția d-lui Orleanu: Legea de față se aplică munci­torilor, care se obligă sa mun­­cească sub autoritatea și supra­­vegherea directa a unui șef de întreprindere sau patron, în schimbul unei remunerații ce a­ceștia îi vor plăti. Cele mai multe din dispozi­­țiunile legei d-lui Orteanu, sunt luate direct din legea belgiană. Totuși, și codul civil francez a fost pus la contribuție. Astfel, art. 1 al legei d-lui Orleanu, care sună: „Un muncitor nu-șî poate angaja munca de­cît pentru un timp determinat, sau pentru o lu­­crare determinată“, e traducerea literală a primului aliniat din art. 1789 al codului francez, con­ceput astfel: „Nimeni nu-și poa­te angaja munca de­cît pentru un timp sau pentru o lucrare de­­terminată“. Părțile subliniate din amb­dout textele nu există în legea bel­giană, care prevede că angaja­mentul se face numai pentru un timp determinat. Deosebirea este de cea mai mare însemn­ătate. In adevăr, dispoziția din legea belgiană, după care aceasta nu se aplică de­cât angajamentelor pe timp, ar exclude: ],a noi, de la benefi­ciile legei, un foarte m­are nu­măr de lucrători. E vorba de a­­ceia cari lucrează cu bucata, la domiciliu, precum sunt cizmarii, croitorii, etc. La noi aproape nici nu există ateliere de cizmărie și de Croitorie bărbătească. In ihren, la ma­joritate­a cazurilor, lucră­torul efectuează lucrul la domi­ciliul lui și cîn­d e gafe, îl duce patronului, care-l plătește după valoarea confecțiunei. Sistemul nu­­ se practică numai cu lucrul de gata, ci chiar cu lucrul de comandă. E vorba de abia cari lucrează cu bucata, la domiciliu, precum sînt cizmarii, croitorii etc. La noi aproape nici nu există ateliere de cizmărie și de croitorie bărbă­tească. In imensa, majoritate a cazurilor, lucrătorul efectuiază lucrul la domiciliul lui și cînd e gata, îl duce patronului, care-l plătește după valoarea confecțiu­­nei. Sistemul nu se practică nu­mai cu lucrul de gata, ci chiar cu lucrul de comandă. Așa în­cit, fără dispoziția art. 4 din proectul d-lui Orleanu care prevede că un lucrător își poa­te angaja munca și pentru o lucrare determinată și fără dispoziția art. 4 care prevede că remunerația poate fi calculată, sau după tim­­­­pul muncei, sau în proporție cu cantitatea, calitatea sau valoarea muncei făcute, sau după orice alt criteriu, acești lucrători n’ar fi putut­ beneficia de foloasele le­gei. Era deci necesară extinderea aceasta a aplicărei legei, peste îngrădirile din legea belgiană. Vom continua în numerele vii. IOSIF NĂDEJDE D­in Camera ungară — Prin fir telegrafic Budapesta, 1s ianuarie. — Ca­mera deputaților a avut un ședinț de ară a fi liniștită. La începutul ședinței, deputa­­tul Gheza Polomyi a luat cuvân­­tul și a vorbit pînă la sfirșitul ei. El a făcut un amănunțit istoric al crizei și a dat cetire unui ra­­port din haos, al comitetului exe­cutiv al coaliției. In care se vede că contele Iulius Andrassy, prin iscălitura sa, a consimtă la dau­na de „bancă independentă“ sub care coaliție e dispusă a lua frâ­nele guvernului. Însuși Andrassy a prezentat această moțiune îm­păratului. Prin aceasta Polonul voia să arate ca Andrassy­, care acum combate banca independentă, era altă­dată_ partizanul ei. In general, cuvintarea lui Ap­­­ponyi n'a dat prilejuri de emo­­­țiune și s'a sfîrșit prin exprima­rea neincrederei fată de Heder­­vary. S'a observat însă, de-a lungul­­ discursului, că Polonyi nu a ata­­cat atit guvernul, cît pe contele­­ Andrassy, care, după cum se știe, l-a făcut pe Polonyi să părăseas­­că ministerul de justiție. In timpul pauzei, contele­ He­­­dervary a fost chestionat în cu­­loar­e­ asupra atitudine­ ce va lua. Primul ministru a răspuns că va lăsa să se termine dezbaterile și apoi, va aviza.. De­oa­re­ce mai sunt înscriși vre-o 50 de oratori, se crede că dezba­­terile vor dura­ încă cît­eva zile SCANDALUL DE LA SFÂRȘITUL ȘEDINȚEI După Polonyi, a vorbit, spre sur­prinderea generală, fostul ministru al comerțului Frants Kossuth, cu privire la declarația de ero a lui Hedervary că actualul cabinet este pentru banca comună. De­oare­ce Camera este pentru banca independentă, oratorul cere ca deputații să exprime aceasta, cu clauză că nu se fixează termen pen­tru înființarea al. In urmă a luat cuvintul deputatul Cezar Csepany, care, în numele partidului Just a exprimat guver­nului un vot de neîncredere. După această ședință a fost ri­dicată.­­X Pe cînd deputații părăseau Ga­lera... s’a întîmplat un scandal. Ministrul agriculturei. Contele Se­rény care stătea de vorbă cu un deputat s'a așezat pe fotolul de ală­turea, în sală. în acest moment s’a produs ju­­nioare in partidul lui Justic care a început a vocifera. _ ȘCOALA DE ACOLO! D-TA NU EȘTI DEPUTAT! D-TA EȘTI UN SERVITOR AL REGELUI! SERENE S’A RIDICAT ZIM­­BIND, ȘI A SCHIMBAT FOTOLIUL PE CARE ȘEDEA CU JETUL MI­­NISTERIAL.­­X­I­ a r­dicarea ședinței mai mulți deputați voiau să depună interpe­lări, dar interpelanții au declarat că de­oarece actualul guvern este neparlamentar și se retrag. Intemperiile din Europa IN SPANIA Madrid. 13 Ianuarie. — Aci s’a destfințuit o mare furtună; la Bilbao un vapor s'a înecat. De asemenea și o barcă cu pescari. La Barcelona bîntie un mare u­­ragan. IN ITALIA Berlin. 13 Ianuarie. — „Berliner Lokal Anzeiger” află din St Remo că fluxul mării a inundat toate stră­zile de-a lungul malinii. Marea e în răzvrătire. Circulația trenurilor e amenințată. Legăturila telegrafice și telefonice sunt întrerupte. STAREA SANATATEI ȚARINEI Petersburg, 13 Ianuarie. — Sta­rea sănătătei Țarinei este foarte bună, dar suverana tot nu s'a­ tă­­măduit de mizantropia, de extre­­ma religiozitate ce-o stăptnesa, de atîta timp. Ea privește cu o mare indife­­rență. îndeletnicirile lumești și stă cufundată in cetiri și meditații rligioase. Ea nu se mai interesează nici de marile instituții de binefacere pe cari le patronează, cari, din a­­ceastă pricină, sunt în decădere. Mereu se retrag noui membri, de­oarece, societățile nu se mai bucu­­­ră de favoarea suveranei. IN JURUL AFACEREI DE SPIONAJ DIN VIENA — Plecarea din Viena a atașatului militar rus — Viena, 13 Ianuarie. — Se con­firmă că atașatul militar rus, co­­lonelul Mașcenko, care a­ părăsit alaltă ori Viena, nu se va mai în­toarce în acest oraș. Ministerul de război a, știa de mult timp despre, agenția de spio­­naj, și organizase un serviciu de contraspionaj, pentru a stabili, in interesul cărei Puteri funcționea­­ză agenția. Colonelul Mașcenko s'a făcut vinovat de o mare imprudență prin faptul că­ lucra personal cu agenții de spionaj în loc s'o facă, cum se obișnueștem prin subal­­tert*. A­legerile din Anglia Londra, 13 Ianuarie.—La miezul opta erau aleși unioniști 237, li­­berali 512, travailiști 36, naționa­­liști 71. Unioniștii câștigă 111 lo­­curi, liberalii 15, travailiștii u. ml. * Londra, 13 ianuarie. — La orele 13 m­i. noaptea se cunoșteau urmă­toarele rezultate: Unioniștii: 238 locuri; Liberalii: 213 locuri; Lucrătorii: 36 locuri; Naționaliștii: 71 locuri; Unioniștii cîștigă: 112 locuri; Liberalii cîștigă: 15 locuri; Lucrătorii cîștigă: 1 loc. * Deși alegerile nu s’au terminat, rezultatul se poate prevedea și el formează obiectul de discuție al tu­turor. Demn de relevat este că, cu toate multele victorii obținute de unio­niști, ziarele conservatoare spun că nici unul din partide nu se va putea mîndri cu o adevărată biruință. Relativ la ideea compromisului între liberali și unioniști gazetele liberale atribue această idee lui Balfour și sfătuesc să se păstreze prudența în stipularea condițiilor. Copii purtînd placards cu fotografia candidatului unionist Chaplin CARNETUL UNUI OM BANAL UN NAIV Eri dimineață lui trezit, pe la 10 și jumătate, de două puternice Lovituri în ușe. Sării somnoros di­n pat și deschisei ușa. Pe prag, amicul meu Jorj stătea mîndru, drept, cu piept­ul mai bombat ca de obicei. Figura­­ era radioasă; nu-l văzusem nici­odată așa.­­ N­enorocitule, sa, poate să mă scoli la ora asta așa de timpurie ? Dar ce ai de ești așa de radios ? Te pomenești că te'nsorî­z ! Jorj mă privi necăjit.. - Bine, am ev­­agrul unui om care se'nsoară? Privește,mă bine,­­am cîștigat lotul cel mare. Haiti! A'neb­unit bietu Jorj. Tot visînd mereu totul cel mare, a ajuns să fie urmărit de o idee fixă... Trăsei perdelele. Jorj nu părea deloc să aibă aerul unui om lip­­sit de minți, i-am oferit o țigare; a fuma.t... în loc s’o mănince; l-am întins o ceașcă de cafea; a băut-o. in loc s’o verse pe haine s’au s’o arunce.. I.am cerut să­ mî împrumute o mie de lei, m’a re­­fuzat net. Hotărit: omu nu era nebun. - Și ce te faci amina, cînd ești bogat? - O să-mi îndeplinesc visul, o să călătoresc. Mai întîi am­ demi­sionat de la­ slujbă. Să fi văzut mu­­tra șefului cînd i-am anunțat că plec... sau Aradul de după prinz. Mîine seara sínt la Viena,­ rămîn acolo două zile și mă duc direct la Paris. O să azist, la prermiera lui Chantecler. Mi-am reținut lo­cul. După aceea plec in Sudul Franței, la Nisa — trec la Mila­­no, Venezzia, Abbazia, Lusinpico. Io — oh! O să umblu dor-trei ani In șir... După­ ce<-oî fi străbătut un lung și in tdt Europa, mă duc în America... Mă, știi tu ce bine.i să fii bogat, să ai parale? Dar știi, nu părăluțe așat de azi pe mîine, bani, bani! L’am lăsat să.șî verse tot­ focul. Apoi, cînd s'a mai potolit. - Așa. Acuma să procedăm la împărțeală. Ce ai cîștigat? — Cum ci­ am cîștigat. ? Ce im­­părțeală? De unde împărțeală?­­ Ce fel, ai uitat jurămîntul pe care l’am făcut ca să împărțim cîștigul ce l­ o avea vreunul din nou la loterie? Jorj mă privi surprins apoi în­cepu să ridă cu hohote. — Să-mi scrii­ zise dansul, luîn­­du-șî pălăria. O să-ți trimit cărți ilustrate cu veideri frumoase.. Știu că faci colecție! In pragul ușei el se opri o clipă și mă privi cu milă.­­Eu, zău că aș fi împărțit cîști­­gul cu tine­ îi zisei, ca un ultim argument. ■— Uită.te în oglindă! și trînti ușa. Mă uitai, văzui un mare naiv. Mef­sto campania electorali îs las­ IAȘI, 13 Ianuarie. — întrunirea conserv­atorilor­ democrați,­ care se va țin­e Vineri la teatrul Sido­­li, după amiazi, promite a fi grandioasă. D. Take Iomescu, șeful partidu­lui, iș ceilalți fruntași anunțați vor sosi Vineri dimineața In lo­calitate, așteptați la gară de toți membrii clubului. La orele 10 va avea loc un ceai la hotel Traian la care vor participa numeroși invitați. ¥ întrunirea de după amiazi se va deschide la orele 4. Oratorii cari vor lua cuvîntul sînt u­nii Tak­e Ionescu, N. Fle­­va, dr. Istrati, C. Dissescu, D. Moruzzi, N. Xenopol, Titulescu și Bădărău.­ Administrația face toate sforță­rile pentru a asigura reușita can­didaturii liberale. Numeroși alegători,funcționari, bănuiți că simpatizează cu con­servatorii democrați, au primit ordin de a nu participa la vot. Cu toate aceste sforțări extra­,­ordinare, părerea generală în Iași e că succesul d-lui Gheor­­ghe Lascar este asigurat. Interviewul cu d. general Ma­­nu.­­a apărut în „Adevărul“, a produs în localitate o vie im­presie. Lumea în Iași consideră pe d. general Manu ca arbitru al si­­tuațiunii și comentează declara­­țiunile sale, ca­ indicații sigure asupra viitorului guvern.—Dan Modificarea lege­­iîrciumelor După inițiativa d-lui C. Iarca, deputat de Buzau, se va depune pe biroul Camerei un proect de lege, din inițiativă parlamentară, pentru modificarea legei circiu­melor. Proectul prevede și modificarea unor articole din legea asupra impozitului băuturilor spirtoase, din îi legea pentru desființarea ac­cizelor și înființarea fondului co­munal, și din legea pentru stabi­lirea impozitului funciar. Vom da, pentru moment, în cele următoare, un rezumat al modifi­cărilor ce se propun la legea mo­nopolului circiumelor. 1. Se propune: In primul rînd ca numărul familiilor cernit, pen­tru a se înființa o circiumă la sa­te să fie redus la 100 de familii în loc de 150, al doilea se propune ca distanța de 5 kilometri ceruită de legea actuală pentru a se în­ființa o circiumă cu tot felul de băuturi și în satele mai mici de 150 familii, să se reducă la un katometri. 2. Se cere suprimarea dispozi­­țiunei ca o circiumă să nu poată funcționa într-o rază de o suită de metri în jurul școalei și bisericii. 3. Se propune desființarea dis­­tincțininei ce se face între stațiu­nile climaterice și cele balneare și abrogarea dispozi­țiunei ca în stațiunile climaterice numărul cîr­ciumelor cu tot felul de băuturi să nu treacă peste cel fixat de art. 7. Dispozițiile actuale sînt, în dau­na stațiunilor climaterice, căci vi­zitatorii nepu­rzîndițiSe aproviziona ușor, le ocolesc. 4. Reducerea taxei de 20 lei im­pusă debitelor vremelnice ce se deschid prin bîlciuri, la 5 lei pen­­tru cele cari vînd numai vin, la 10 lei pentru cele cari vînd­­ vin și țuică și să se mențină întreagă la cele cari ar vinde spirt și bere. 5. Desființarea dispozițiunilor art. 11 din legea monopolului și aceea din art. 6 din legea licențe­lor, ca ministerul de finanțe să poată retrage o licență după o simplă constatare a unui agent administrativ pentru o contraven­ție la această lege, fără o hotărâre dată de instanțele judecătorești, înaintea cărora cel inculpat să se poată apăra. Dispoziția aceasta e arătată ca dîind loc la cel mai ma­­re arbitrar posibil. 6. Desființarea condițiilor ceru­te de art. 23 ca circiumaru­l să fie de 25 ani, să știe carte și să fie căsătorit. Dispoziția ca un cîr­­ciumar rămas văduv să nu-șî poa­tă continua comerțul pînă la ex­pirarea contractului e absurdă. E inumană apoi dispoziția ca soția unui cîrciumar, rămînîind vădu­vă, să nu poată continua comer­țul soțului ei, chiar et nici are copii mari cari o pot ajuta. 7. Se cere desființarea ,dispozi­­țiunea ca medicul plășel să hotă­rască asupra falsificărei și nocivi­tății băuturilor. Se propune ca, da­că se interzice consumarea u­­nor băuturi­ ,să se ordone ca ana­­liza să se facă imediat, în cîteva zile, într’un laboratoriu autorizat și de oamenii competințî, iar ho­­tărîrea să nu fie dată decît de tri­bunal. 8. Desființarea dispozițiunea din art. 26 după care un cîrciumar este pedepsit, chiar cînd fără ști­ință a vîndut băuturi falsificate. 9. Desființarea di­spozițiunei ca un cîrciumar să nu dea nici o­­ marfă din prăvălie pe datorie sau în schimbul altor lucruri. 10. Se cere ca circinmile să poa­tă fi deschise iarna pînă la 9 ore, iar vara pînă la 10 ore seara. 11. Dispoziția, după care­ un cîr­ciumar poate fi amendat direct de agenții administrativi pentru că circiuma a fost deschisă cîteva minute peste ora reglementară safl că un om a fost văzut, i eșind­ beat di­ntr-o circiumă, poate da loc la multe abuzuri. Cînd administrația va voi să amendeze pe un cincin,­mai sau să nu închidă prăvălia, ceasornicele pot varia foarte mult. Se cere deci ca nici o condamna­re, ori­cit de mică, să nu fie pro­­nunțată decit de instanțele jude­­cătorești, înaintea cărora cel in­teresat să se poată apăra. Se cere de asemeni desființarea măsurei ca în zilele de alegeri pentru Corpurile legiuitoare, pen­tru consiliile județene sau pentru comune, să fie închise toate cir­­ciumile , din comunele rurale. 12. Se cere desființarea dispozi­­ți­unei ca primarul să poată fi pe­depsit, chiar cînd n’a avut cunoș­­tință de contravențiunea unui cîr­­ciumar. -----...............’­ 13. Se propune abrogarea dispo­­zițiunilor după cari toate hotărî­­rile date pentru contravențiuni la legea monopolului sînt fără apel și fără recurs. 14. Im contra dispozițiunilor din art. 37 se arată că cel mai bun mijloc pentru a comba­te al­­coolizmul este scumpirea prin taxe grele a alcoolului, și esteni­­rea vinului prin descărcarea lui de orice taxe. Acestea ar fi, după autorul pro­­ectului, modificările de adus legea monopolului cîrciuimilor. Ele „ar da­ siguranță oamenilor­­ cinstiți că pot, fără teamă de a fi ruinați de răutatea administrației, să.șî întreprindă comerțul în liniște, și i-ar îndemna la deschiderea de debite folositoare tuturor: fiscu­lui, consumatorilor și podgoreni­­lor“. Morții lașului — Colonelul Lipan.—Theohari Antone­scn —­­ IAȘI, 13 Ianuarie. — In cursul­­ acestei săptămîni, după cum știm­ cititorii noștri, am avut regretul a înregistra dispariția a două fi­guri simpatice și bine cunoscute în localitate. Colonelul Lipan moare la o virstă înaintată. A fost o figură impunătoare și blîndă în același timp. A luat parte activă în răz­­boiul independenței. Cu regimen­tul 5 de linia și reg. 13 dorobanți trecuse întîi Dunărea.. Multe episoade frumoase ne povestea despre războiul și multe din acele episoade le-am repro­dus în „Adevărul“. A rămas soldat devotat și cre­dincios jurământului depus re­gelui,­­ dar a păstrat în tot tim­­pul vieții sale un cult deosebit lui Vodă Cuza, al căruia ofițer de ordonanță fusese în vremuri. Regretatul Theohari Antonescu a fost răpit în floarea vieței, lă­­sind jale In urma sa. Cine s’ar fi așteptat la acest sfîrșit ? Astă-viață încă, Theo­­hari Antonescu, plin de viață. Știa să’și îndeplinească toate da­­toriile și mai găsea timpul ne­cesar, pentru ca aproape zilnic să sacrifice o oră unui cerc de prieteni, cari îl adorau. A fost o podoabă a universității ieșene și pierderea sa se va resimți multă vreme.—Dan Colonelul Lipan Greva dela fabrica Schubert Lucrătorii greviști dela fabrica Schubert din Capitală s’au în­trunit erî din nou la sediul sin­dicatelor. Tot erî s’au prezentat la lucră­torii greviști 4 din cei 7 lucră­tori cari au fost angajați alaltăeri de către patronul fabricei și cari s’au prins greviștilor de modul muncei la care au fost supuși în schimbul unei plăți destul de mici. Ei au mai spus greviștilor că cerînd ca să fie mai bine plătit­, d. Schubert s’a opus și cu mare greu au putut obține plata cerută de dînșii pentru acea zi de lucru. Ceilalți 3 lucrători cari au mai rămas In lucru nu sunt specialiști și din cauza aceasta provoacă ne­mulțumiri patronului. Greviștii primesc zilnic ajutoa­­re. Sîmbătă, o delegație a lucră­torilor se va duce ca să par la­­spmtene din nou cu patronul,.—A Un grup de copii distribuind programe de-ale partidelor politice Știri politice Proectul din inițiativă parlamen­tară, pentru modificarea legei mono­polului circiumelor la sate, este gata și d. Iarca, care s’a pus în fruntea mișcărei va avea zilele acestea consfătuite cu deputații semnatari ai proectului pentru a decide de­ punerea lui în Cameră. Mai întîi insă mai mulți deputați vor încerca să obțină asentimentul d-lui Emil Costinescu pentru acest proect. Dacă insă nu vor putea ajunge la acest rezultat vor depune proectul așa precum l-au alcătuit. Data reîntoarcerei d-lui Ionel Brătianu în țară a fost fixată în mod definitiv pentru ziua de 23 Ianuarie. S'a hotărît,, cum am spus, să se facă primului ministru o căldu­roasă primire In afară de membrii clubului liberal din Capitală, d. Brătianu va fi întîmpinat de majoritățile din Cameră și Senat. Persoanele oficiale și parlamentarii vor pur­ta fracul, de­oarece țin să se dea acestei primiri un caracter oficial. S'a­ hotărît de asemeni ca în seara de 1 ianuarie să se dea, tn onoarea d.lui Ionel Brătinu, un mare banchet în sala Teatrului Național, înscrierile la banchet au și în­­ceput să se facă azi la i Senat. Ezi a trecut prin unele secțiuni ale Camerei proectul de lege pentru desființarea Contenciosului. Au fost aleși pină acum următo­rii delegați: D-niî. Em Porumbann, Victor An­­tonescu, A. Culognn, Chițn și I. Stavri Brătianu. -----------------­ * Mișcare printre administra­torii Jiejlăși Pe ziua de astăzi s’a făcut ur­mătoarea mișcare în personalul ad­ministrativ exterior din țară: D. Ernest Miclescu, subprefect în județul Constanța, a fost mutat de la plasa Hîrșova, la plasa Manga­lia, în locul d-lui Mihail Bucurea­­nu, pus în retragere din oficiu pen­tru limită de virstă. D. D. A. Bogdănescu, subprefect la plasa Medjidia, Constanța, a fost trecut administrator cl. II-a la pla­sa Olteța de jos, județul Vîlcea. D. D. A. Dumitrescu, subprefect al plășii Constanța județul Constan­ța, a fost mutat la plasa Medjidia acelaș județ, în locul d-lui D. A. Bogdănescu, trecut administrator de plasă. D-niu V. Crăciunescu, și Simion Mateescu (locotenent) au fost nu­miți subprefecți în județul Constan­ța, la plășile Hîrșova și Constanța. D. D. Ștefănescu a fost numit a­­jutor de subprefect la plasa Manga­lia județul Constanța, în locul d-lui Șt. Stănescu, demisionat. Desființarea cartelului dintre pielari și tăbăcari Se știe că astă-vară, fabricanții de pielărie și tăbăcărie din Capi­­tală și tară, porniseră o campa­nie pentru formarea­­ unui cartel, care avea ca scop scumpirea pis­­tei și în special a ■ tălpei, care e mai mult confecționată la noi. Inițiatorii au fost fabricanții din Capitală și noi am semnalat la timp modul de a lucra al a­­cestora. Fabricanții aleseseră un comi­tet de acțiune, care avea însărci­­narea să meargă in toate locali­­tățile din țară unde există fa­brici de tăbăcărie și pielărie și să stabilească au fabricanții car­telul pentru a se putea scumpi pielea și talpa. Cartelul a durat o bucată de vreme și de pe urma lui au avut să sufere in primul rînd micii meseriași, și, firește, că nici pu­­blicul nu cîștigă de pe urma a­­cestei coalițiuni, căci i se urca cu încă ceva bugetul, în aceste timpuri, cind viața e și așa des­tul de scumpă. —Spre bucuria populațiunei însă, suntem astăzi în măsură să anunțăm, că s’au ivit neînțelegeri între carteliști și că, ca conse­­cința, prețul­­ confecțiunilor va spădea în curînd. Primul care a dezertat din car­­tel e d. Fiedermanni, fabricant­ de pielărie din Moldova, iar ca re­­zultat al acestui fapt, e că și în Capitală unii­­ dintre cartelați au început să scoboare prețul pielei și <j tălpe î­n Alb. N­OTE Fiecare om își creează filoso­­fia după împrejurările în cari trăește. A-ți impune părerile tale, înseamnă a fi egoist și irespec­­tuos. Nu-mi voi­ permite nici­odată să fac observații unui mi­lionar sau unui mare artist care disprețuește poporul și nici nu voi­ întemnița pe muncitorul care își cere drepturile. Adevărul e a­­tît de relativ! Părerile unui om, oricare ar fi ele, trebue luate în seamă, fiindcă prin gura lui, vor­bește o generație sau o clasă de oameni. Nimeni nu ține în mînă cumpăna drept­ăței, de­și ni se pare că purtăm toți facla adevă­rului. Nu trebue mult bun simț ca să crezi că și rivalul tău poa­te să aibă dreptate. Dreptate are fiecare om. Nedreptățiți nu exis­tă. Cine va judeca astfel, va re­cunoaște că e ușor să respe­șzi și defectele altuia. O viață risipită printre tot felul de oameni, te va face să erți pe oricine, să îndrep­tățești pe fiecare. Justiția n’ar a­­chita nici pe Rascolnicof al lui Dostoievski, dar omul modern, care a precedat în­totdeauna pro­gresele justiției, trebue să evoce Și pe alții, a căror îndreptățire­ stri­gă mai puțin. Dar fiindcă nimeni n’are dreptul de a erta, are da­toria să respecte. Să respecte pe vițioși, să-î în­țeleagă, fiindcă toți sîntem victi­­mile uno­r puteri misterioase, cari se transmit din generație în gene­rație și ne conduc. Reacțiuni ne­prevăzute schimbă felul de a fi al unui strănepot, împrejurări stră­ine de voința noastră ne influ­ențează. Forțele oarbe ale naturei nasc genialități și oameni de ni­mic. Să ne închinăm geniului și să nu ne uimească vițiosul. Cel ce-șî pierde nopțile în destiin, răzbună un neam de oameni cu­­vioși, iar bețivul caraghios înea­că vreo dragoste. Ne e scîrbă de omul care se lar­­să călcat la orice pas, își ține fruntea în păm­înt și lingușește. Dar să ne gîndim, că e sărac, d­ă ondulările caracterului sau pri­vesc un viitor nobil. Cind ai ce mînca, e ușor să fii demn și să-ți ai părerile tale. Invață-te, muri­­torule, să nu-ți județi aproapele de­cît atunci cind plinea cea de toate zilele nu-i mai îngrijorea­ză. Numai atunci vei vedea dacă spinarea lui e îndoită din naștere sau numai subt apăsarea clipei... La zece ani, autorul zilelor tale e cel mai înțelept, cel mai bogat și cel mai temut om din lume. La cinsprezece ani, directorul liceu­lui e personalitatea cea mai con­siderabilă, i­ar după ce ai sfîrșit liceul și începi să faci versuri, rolul acesta îl ia criticul revistei la care colaborezi. După ce ai în­cetat să mai crezi și în atotputer­nicia acestuia, începe „ego­cen­­trismul“. Tu ești cel mai mare om din lume. In jurul tau gravitează u­­niversul și eternitatea. Restul oa­menilor e o fumnicărie uriașă, la care te uiți cu un binevoitor zîm­­bet de superioritate. Toate au fost creeate pentru tine. Buda, Isus Cristos, Shakespeare, Napoleon și Beethoven au fost ni­ște palizi î­­naintași ai tăi, al căror rol a fost să-ți netezească drumul. Secolele cari vor veni de­­ aci înainte nu vor avea alt rost decît să te com­­­plecteze și să trăiască din amin­tirea­ ta. Egocentrismul e una din mari­le binefaceri ale naturii. El ține de obiceiu cîțiva ani, deși sînt multe cazuri cînd nu te vindeci de el decît pe pragul morței- Boa­la aceasta e unul din sprijinile vieței. Dacă oamenii nu și-ar fi făcut pretențioasa­ și totuși așa de simpla filozofie „după mine ,' potopul!“ ar fi fost mai neferi­ciți. Precum credința într’o lu­me viitoare a susținut popoarele, egocentrismul a susținut indivi­dualitățile.’ El a fost pentru om ceea ce pentru masse au fost zeii Cînd ai încetat să mai crezi că pentru tine nu există egali or su­periori, începi să vezi lucruri cari te uimesc: cutare gîndește ca­­și tine, cutare simte ceea ce nu­mai ție ți-a fost, dar să simți, su­fletul cutăroia poate percepe a­­celeași senzații ca și al­tul. Și ,atunci, începe descurajarea. Iți pieri capul, măgulești pe unul. lingușirea altuia te impresionea­ză și t­răești aceeași viață sufle­tească a semenilor tăi. Suveranii ar avea oarecum dreptul să su­fere de egocentrism. In jurul lor se învârtește întotdeauna o ceată de curtezani cari le măsoară, le cîn­­tăresc și­­ le laudă, faptele Dar nu de VICTOR EFTIMIU fi­ecare om e un suveran. Și a­­poi, cine se maî gîndește astăzi la Abdul-Hamid? Printre puținele lucruri cari mă revoltă e și obiceiul de „a pe­depsi“ copiii. Nimic nu e mai ne­folositor ca o pedeapsă, chiar a­­tunci cînd ea e meritată. Dar cînd pedepsești pe cineva care a gre­șit fără voe? Intr’o zi un copil privea un balonaș. Tot uitîndu­se, se Împiedică și căzu într’un bazin. Mama lui se repezi și-l scoase leoarcă de apă, și Începu să-l bată „ca să bage de sfarmă altă dată“. Altă dată, o trăsură era să calce un copil. Cine a mîn­­cat bătae? Copilul, care era gal­ben de frică și tremura tot. Am văzut copil căzînd, lovindu-se cu capul de zid, tăinduse la mînă cu sticle,­­ și suferind, nu din pri­cina durere­, ci da teama „pedep­sei“. Mamele nervoase găsesc pri­lej să-și descarce iritabilitatea produsă de un incident, asupra copilului, in loc să-l mingie. Cam așa face și societatea, — această mamă universală — atunci cînd unul din fiii ei a greșit... Dintr’un automobil, cade o în­­velitoa­re de umbrelă. Lucru prea scump ca să-l las jos și prea­­f­­tin, ca să mă mustre conștiința dacă nu l-așî duce la poliție. Un băețel desculț care a văzut scena, se uită la mine și parcă-i pare bine că un om sărac a folosit pe urma unui bogat. Am scos din buzunar doi gologani, ca să-l dau­ băiatului. Ochii Îl străluceau de bucurie. Pare că nici nu-i venea să creadă. Doi gologani! Enorm pentru copil... Mi-aduc aminte și azi de zilele copilăriei cînd a­­veam doi bani... ...Dar, ce s’o fi petrecut în car­­pul de vrabie al piciului?... NI văd incruntînd sprîncenile Și In­­tinzindu-mî banii: — Nu-mî trebui asta!.... Dă-mi aia ce-ai găsiți... Aha! Iată băcanul, pungașul, burghezul sau politicianul In pers­pectivă!... Iată „complicele de mîine“, iată nemulțumitul, iată revoltatul care-și cere dreptul. I s’o fi părut, firește, că eu am gă­sit mare lucru și că cei doi bani pe cari i-am dat lui e prea puțin ca să-i plătesc tăinuirea, compli­citatea : — Nu-mi trebue banii! Dă-mi aia ce-am găsit, că te spui!.. — Adu banii tnicea măgarule și șterge-o repede, că-ți rup ure­chile !... ...Și nu mi-a părut räu că un copil a fost pedepsit, în ziua cînd am găsit învelitoarea de umbrelă. VICTOR EFTIMIU In chestia scumpire) traiului UN MEMORIU CĂTRE PARLA­MENT ȘI REGE In numărul nostru de ori am roti­bit despre Intrunirea contra scum­pire a traiului, ce va avea loc la 24 Ianuarie și care e organizată de că­tre clubul meseriașilor din Capi­tală In legătură cu aceasta, comitetul executiv al numitului club va fi ne­­mîine. Vineri, la orele 8 seara, o ședință în care se va discuta asu­pra punctelor ce trebuește să le cu­prindă memoriul în chestia semn­ației traiului și care va fi maîșna­ parlamentului și regelu!. — Alb: -------*-------* Cancelarul în disgrația Kaiserulu* Colonia,­­­3 ianuarie. — Relatai la zvonul despre căderea in dis­grația împăratului a cancelaru­­lui Bethmann-­Holweg, „Kolinis­­che Zeitung” spune următoarele :.Ceea ce crede împăratul, despre Bethmann-Hollweg este o chestiuni­­personală și trebue să se recu­noască cum că împăratul nu șî­ a împărtășit părerile sale nimănui. .Dacă e­ însă, vorba să ghicim atunci ne vom­ referi la manifesta­­tiunile exterioare și acestea nu pot decît să contrazică versiunea despre disgratie. In ultimul timp suveranul a dat cancelarului­ mari dovezi de încredere. ..Afară de asta, zvonul e și în contrazicție cu vechile uzanțe ale curții germane- ca un înalt, dem­nitar să fie demis din funcțiunea Sa curînd după numire: ,Cel puțin pentru 2 ani nu po­a­­te fi vorba despre aver^ta”,

Next