Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)

1910-01-28 / nr. 2182

AN­UL VII No. 2182 asssmmmmmmmmaxmmmmJoî 28 ianuarie 1910 c: ■ " ' ' a­ssip' PUBLICITATEA, CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. BUCUREȘTI Str. HerAgeorge ThcI 11—Telelonu­l/­ Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1I DIRECTOR C­ONST. MILLE Abonamente cu premii: S­te:­:.■‘•‘S « Im­i................. . . . 7 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON , Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . 14/1O » » Provincia. . 14/90 .. „ Străinătatea. „ 12/40 Apare zilnic cut cele din­ urmă ale nopței I­S­?w ■Mr Spiritul de imitație și geniul romînesc — Un meeting romînesc de aviațiune 111 ccn tests bil, noi, romín ii. SJn- I r­ 1­mic.i dintre popoarele cad.­­ala multa frăine de cap, ne asi­milam cu destulă îndrăzneală mare pros­teset­e științei teh­nice in­coleriK. Ar fi destul să amin­­tim mimând enorm de mare de­­ 11 rt om­obi 1­e raid circulă pe stra­dele capitalei, ca și pe toată In­ii­mierea țărei,­­pentru a nu mai fi n­evoe de altă demonstrație a ai c­­lei afirm­atiunî. Nu cred chiar să existe țară, in care spiritul de imit’ație și de luxos im­iuri,țarism să fie mai de­svoltat ca pe pămîntul Rom­î­­niei. ‘Alți rentieri șubrezi de la noi nu și-au­ permis, de pilda, luxul unui automobil, vechi cul care în țari cu obiceiuri mai rigide și mai austere decit ale noastre nu mimează decit a­patiastul oame­nilor cu averi considerabile și tine consolidate. i­­ i­-i mai­­ puțin adevărat însă ca cu mulsul nostru de a fi, de a înțelege și a u­za de bineface­­ri1e științei moderne, progresu­l acc­ id­a este foarte mult facili­­tat tocmai din cauza spiritului m sirii ușor de imitație. Cu parte tehh­ni­ea ingenioasă, b­­­­i­rmfobi­l­ismul român nu înre­­z­ist­­eaza, insă de cu­ un singur succes și anume acela al motoru­lui construit acum un an și ceva d­e către inginerul de peste munți Aurel V­laicu, care este tot­odată și inventatorul aeroplanului tip rom­inesc, în renumita fabrică de automobile Oppel, de lângă Frankfurt pe Main, motor cu care prințul Heinrich al Prusiei a câ­itigat­­ premiul în , faimoasa cursa de automobile Berlin-Vi­e-N­­a. Grație modestiei inginerului ’ reniih, acest succes al noistru a răm­as necunoscut marelui pu­blic.­­ Nu tot astfel stă lucrul cînd e vorba de­­ aeroplane sau de așa numitul sport al sborului, unde geniul romînesc pare a fi mai temerar și, sperăm, și mai noro­cos. l­­tr’adevăr, până­­ azi poporul­­ romînesc se­­ poate mîndri cu pa­tr­u fii ai săi, cari lucrează în ogorul pe cît de delicat și greu­, pe atit și de vast­ul a­ viațiun’ei, baza­tă pe știința * technical m<t­­,­iernă. Aceștia sunt inginerul Au­rel V­laicu­, căpitanul R. Goli­es­cu,­ tănăs­ul­­ Goandă, fiul, d-lui general Cuanilib și T. Brumă­, cercii, care e lisăi mult partizan al metodei empirice. Noul dintre aceștia — ingine­rul Vlaicu și căpitanul R. Golie­s­­c­u1—sun­t subvenționați de stat in năzuințele lor. Primul, cum se­­ știe, își con­struește aeroplanul său­ la arsenalul­­ armatei cu con­cursul prețios îl­ ministerului de război ș­ și In parte și al ministe­rului de lucrări publice, iar al douilea la Paris cu sprijinul mi­nisterului de culte­­ și instrucție publică. 1­o­are dintre acești cura­gioși fii ai Romimei va fi mai norocos, aceasta râmi­ne încă, o taină a viitorului. Deocamdată ne putem m­înndri de faptul că sportul scorului își are și printre noi luptători destul de îndrăzneți, cari țin să împin­gă mai­­ depa­rte progresele obți­nute Pina azi pe terenul destul de p­ericu­lo­s au­ cucerirei aeru­­li­.I. 111 afară de aceste străduințe lăudabile, mai avem­­ de semnalat dragostea de acest sport, arătată cu­­ atâta pasiune de principele G. V. Bibescu. Care timp de 2 luni a învățat la Paris școala de pi­le­kig­iu a aeroplanelor, școală pe care a terminat-o, cu strălucit suc­ces și grație căreia s'a întors în țară cu un aparat Blériot­eu, care a­re de gind să încerce in primă­verii mai multe «boruri pentru deliciile publicului bucureștean. un­ alt sportsman cunoscut și ap.cciat dela noi, d. Jean Dumă- 1­n­.eseu, este pe cale de a face ..­d­iț­ lucr­u ca și principele G. V. Bibescu. Dar o dovadă și mai e­locventă despre desvoltarea ce tinde să ia și la noi aviațiunea este faptul că ...Vero-clubul român", al cărui președinte­­ este distinsul principe C. V. Bibescu, a intrat în tr­atative­­ n­ ..f­ederatiunea internațională" din Paris in sco­pul frumos de a a um ja ,ia București prin lun­a M .in viitor 'două meet­ingni I de ..­Urdine, drept compliment al uiselor de automobil ce le va­­ precede. Cum tratativele n’au luat sfir­­ij.it, zilele acestor meetin­guri de aviatic. Cami promit a concentra în capitala țărei zeci de mii­­ de spectațion­, nu sunt încă fixate, s­un­ă toate probabilitățile însă, ele vor cădea în a treia decadă a lunei Maifi. ]•. de prisos să spunem că la aceste m­eetinguri extrem de inte­­lecante căci vor sbura și a­­parate, străine și aparate de cons­trucție -nur române­ască — se vor institui și premii­ destul de în­semnate din partea Aero­clubu­­lu­i român,­ car­e, după cine aflăm, e pe drum să fuzioneze cu­­ cur­bul­­ automobil. Se vor acorda a­ nume premii piloților cu aparate străine, ca și constructorilor [UNK] ro­mini s au piloți­lor cari vor zbu­ra cu aparate de proveniență ro­­mâneas­că. E­ste probabil că chiar statul să intervină cu o sumă oare­care pentru a spori valoarea acestor r umiii. pent­ru, cari, statele strat,­­, ,­ fac sacrificii enorme. Astfel adunarea de­­ zilele trecute a.­­ u.-scr­ițiunii internationale aero­­­nau­tice, ținută la Paris, prințul Rrtlund Bolaparte, președintele Federației, a anunțat că pentru cursele de aeroplane din 1910 Franța s-a înscris cu 2 milioane lei, Italia cu 500.000, Belgia cu 300 000, Brigh­tera cu 200.000 și Germania cu 100 000 lei. Pentru­ a învedera și mai mult importanta ce ,se dă în străină­tate străduințelor omenești pen­tru cucerirea aerului, e­­ destul să punem­­ sub ochii publicului nostru că vecinii noștri unguri au hotărît premii In sumă de șease sute mii lei pentru m­etin­surile de aviație internațională ce vor avea loc la Budapesta In zilele de 5—15 Iunie viitor, fără ■a mai vorbi de atîtea și atîtea alte meetinguri cu premii fixate în diferitele centre mari din Eu­ropa. Ce să mai vorbim de Statele U­­ni­te din America­ de Nord, unde un grup de mari financiari este pe cale de a pune bazele celei mai mari societăți de aviațiune cu un capital de 3 milioane lei pentru instituirea de premii avia­torilor, caii vor concura cu ae­roplanele lor la concursul de iu­țeală, înălțime,­ distanță și tran­sportul pasagerilor sau al măr­furilor! Iată de ce credem că și la­ noi, dacă Statul va începe să acorde pe viitor un sprijin din ce în ce mai larg și mai eficace­ încercă­rilor de aviație naționale și chiar internaționale, în cazul cînd și Romînia va fi primită în Fede­rația­ internațională aeronautică ceea ce nu va întîrzia, acest fapt sîntem siguri va întâmpina ecoul cel mai simpatic în toată lume­a civilizată atit dela noi cit și din străinătate, unde martirii miș­carea de aviațiune sînt obiectul unui adevărat cult de­­ admira­­țiune și de compătimire univer­­sala. I. RUSU-ABRUDEANU £ Recunoașteri și împămînteniri Eri s'au distribuit la Senat pro­iectele de lege pentru următoarele recunoașteri și împămînteniri: Recunoașteri: D-niî Th. D. Cicio Radu Urs Șei lan, loan D. Cicio, G. Cotrani, loan Mureșeanu, Emil Marin, toți din­ București .;'vi­­rea Pavel Moldoveanu din Speleții (Ialomița). împămînteniri: D-nii D I. Poieni din Brăila, Vladimir I. Cuzinski din Iași, Frantz Ley din București, Mi* hai M. Alaci din Panciu, Em­a­­noil Libros din București. O piesă interzisă —„Seara cea de pomină“— Măsura luată de guvern de a in­terzice reprezentarea­­ piesei „Sea­ra cea de pomină", preocupă pub­licul. Am dat în numărul de ori toate amănuntele asupra conținutului acestei drame, iată acum câteva cuvinte asupra autorului ei: Leopold Kampf este un tânăr, care nu a atins încă virsta de­ 30 de ani. El e originar din Polonia ru­sească. De la început Kampf era adversar hotărît al revoluționari­lor; după c­îtva timp însă el nu se mai simția în siguranță și se re­fugia la Berlin. Acolo el a scris in dialectul e­­­vreo-german piesa ,,Seara cea de pomină", pe care o citi prietenilor săi. Reprezentarea acestei piese, cu­ toate pregătirile ce se făcuse­ră, era imposibila. Kampf se hotă­­rește să plece in America, se o­­prește însă la Hamburg, unde pie­sa lui se joacă o singură dată. Succesul fu extraordinar. Ajuns în America, el ducea o viață plină de nevoi. Teatrul ger­man din New­ York, montează pie­sa Iui, care se joacă cu cel mai mare succes. Directoarea teatru­lui „Des Arts“ din Paris, văzând această piesă, a rămas încântată de marile ei ,calități scenice. Ea a intrat în tratative cu Leopold Kampf, a tradus piesa și a adus'o la Paris, unde s’a­­ jucat de 355 ori în șir la teatrul ,,Des Arts“. Artista,Vera Sergine,­ de origine rusă­ și artistul Armanele Bour, au­ avut­ creațiu și memorabile în Le grand soir. Piesa se joacă și acum în mul­te țări și măsura luată de guver­nul nostru, a lipsit compania Da­vila de unul din cele mai frumoa­se succese. Leopold Kampf autorul piesei Urmările inundațiilor din Paris După­ cum era­ de prevăzut inun­­dații­le colosale cari au fost la Paris au produs mari stricăciuni. Una din aceste stricăciuni, care a întristat Piața Concordiei mai mult pe parisieni, este și ruina­rea frumoasei piețe Concordia, unda din cele mai frumoase din toată lu­mea. In multe părți ale acestei piețe te­renul se cufundă, ș­­e Î1i primej­die t­oată aceastt­ăodo­abă a orașu­lui Paris. Epilogul afacerei Marian ALȚI DOUI OFIȚERI ÎNAINTEA CONSILIULUI DE REFORMA întreaga afacere a colonelului Marian a fost suscitată ,ieri din nou în fața consiliului de refor­mă, înaintea căruia au fost tri­miși d.. administrator clasa IIi­a N. Zamfirescu și administrato­­rin clasa I-a Coride­esc­u , cel din­ți­ fost șef al cancelariei servi­ciul­ui de geniu al corp. II pe tim­pul cînd in fruntea acelui servi­cii­ funcționase fostul colonel Marian, iar secundul fost casier plătitor al corpului 11 de armată tot pe acea vreme. Încă din cursul instruct­­un­ii, al­­­de lungi și­­ agitate a* aface­re! Marian, cercetările se întin­seseră și asupra acestor doi •oii* teil, D. Zamfirescu fusese chiar arestat puțină vreme și se credea că ordonanța definitivă îl va găsi și pe d­-sa cel puțin, vino­vat. Lucrurile luaseră însă altă întorsăturii și urmărirea nu fu­rase menținută de­cît contra co­lonelului. Din dezbaterile procesului, per­­tract­at, înaintea consiliului de războiu­, care se terminase cu a­­chitarea colonelului Marian,, re­­eșisa iarăși în chip vădit că în mul­t clin faptele imputate acu­zatului, nm se poate se­para, șeful cancelariei de­­ Unsul. De aseme­nea nici administratorul Conde­­escu, nu, lucrase extrem de corect în câteva ca­zuri —­ cel puțin așa indicai­ mărturiile perindate. Se știe că,­ în urmă, colonelul Marian fu reformat și se părea că lucrurile a îi rămas definitiv •Jinduite în acest­ chip iată însă că. în ultimul timp se­­ an­uită ca comandantul corpu­lui de armată a decis trimiterea Înaintea unui consiliu de refor­mă și a numiților ofițeri, pe baza, acelorași invinuți*­ ca și­ cele ale fostului colonel. Textul de lege este­­ tot articolul 30 al. b. din le­gea poziției ofițerilor. Ce a determinat acest gest cam tardiv al comand­antului de corp? Unele ziare ,spuneau­ că ar fi an­cheta orânduită de noul ministru de război și, cu privire la gestiu­nea fostului colonel. Adevărul este altul. 1). general C. Comandă, președintele consiliu­lui de războia care judecase pe colonelul Mari­rai, a făcut un ra­port confidențial ministerului in care arată că din dezbaterile ur­mate rezultă că nereguli grave și abuzuri pot fi imputate și celor doi ofițeri de administrație. Si a­riifel din șir se înfățișară el. Înaintea consiliului de reformă, care se compunea din d. colonel .Gh. Bogdan, președinte, d-ni. co­loneii A.­­ So­cec, Th. Petrescu ,stud-inten­denți Clovică și 1. D11­­mitriu,­­membrii., I­. Panan­fi­u, de la Constanța, fiind cel mai tînăr a îndeplinit ș­­i sarcina de raportor. Judecata, după cum arătasem și cu ocazia reformare! d-lui Ma­rian, se urmează in cel mai strict secret.­­ Nu există grefier, nici comi­sari regali, nici apărători. F­a a început era pe la orele 9. Pentru ca să fie mai sistematică, consiliul a împărțit judecata în­­ Sciții. Dimineața pînă la ÎI2 a ascultat­­ dovezile referitoare la sub­locot. Zamfirescu­, iar de la două jumătate înainte, a cercetat pe acele privitoare la căpitanul Gorideascu. In total consiliul a audiat ur­mătorii martori: colonel Voivo­­­­neanu, general Zossima,­­maior .V­ais­­ilescu, maior Mihail, maior State I,conte, locot-colonel :Ur­sa­­­che, căpitan, Ghenădescu, căp. Stăniciulescu și locot. Georgescu. Pe­ la­ o­rele 4 și jumătate s’a dat-' cnvîntuil d-lui Zamfirescu -spre a-șî face apărairea­, care a durat trei ore. ■ * * Airățarea. -d-lui "Condeescu a fost m­a­i­ scurtă­ și mai puțin ve­hemență.­ Pe la orele 8 seara­­ Ușa nu terminase încă. Atunci­­ consiliul a ami­nat ju­decata­ '-pentru astăzi, cind va a­­vea loc­ sîirșitu] pledoariei d-lui Condeescu- și deliberarea. B, Din samavolniciile politiei Marți seara, pe la orele 12, 11­­nărul Costică N. PlUrășcanu, membru în sindicatul funcționa­rilor comerciali, domiciliat in ca­lea Șerban-Vodă No. 14­1, se În­torcea spre casă venind de la o ședință a cercului ,,Romînia Mun­citoare“. Intrând intr'o berărie din str. Bibescu Vodă spre a lua o consu­mație, e abordat imediat de un domn subcomisar Trifu, care îl întreabă că de ce umblă noaptea prin oraș, de­oare­ce lucrul aces­ta nu e îngăduit sindicaliștilor revoluționari. Apoi, cu cea mai mare brutalitate îl scoate din lo­cal și-l arestează. Dus la circumscripția din strada Olimpului, e ținut arestat pînă a doua zi dimineață, cînd a fost li­berat. La liberare i s'a făcut morală și a fost amenințat cu măsuri drastice dacă nu se va lăsa de so­cialism. Cum se vede sindicaliștii au ■fos scoși din lege și ori­ce agent polițienesc își poate permite să-I aresteze­ întrebarea e, pînă cînd va to­lera administrația acest exces de zel di­n partea polițiștilor? DixuMUA Școlară O societate lăudabilă Zilele acestea s'au pus bazele ..„Cerc­ului in­'"o­ ni'"A­­­i i'imna­ului evreesc” al cărui comitet Fam 'publicat ,și nu, j,■ timp. Tată cîteva lămuriri, asupra "a­­ce­snui cerc pe cari ni le-’a dat li­nul di­n membrii săi. d. Bernardt Grü­­nberg, un metriu­rc, fost elev al gimnaziu,fin evreesc. — Ne-am gîndit, ne spune tînă­­rul societar, că e­­le datoria­­ noastră, a acelora cari ne-am în­sușit primele elemente de cultură mai superioară în această școa­lă. — ca să aducem și 1100 mo­destul prinos al muzicei ,și ener­giei noastre, aș­ezămîntului în ca­re ne-am petrecut câțiva anî, atî­­ta­­ le frumoiși. Cunoaștem g­reu­­tățile acestei școli, știm de a­­proiăipe cu, cite nevoi materiale au­ de luptat elevii săraci ca să-și poată urma cursurile, și de aceea ne-am ,strîn­s la un io­c, cei car­e am absolvit cumirile acestui gimnaziu, ca prin, cotiza,țim­.T. prin serbări și conferințe să alcă­tuim un fond cu care venind în­­ ajutam­ elevilor săraci ai școa­­lei, să n­e arătăm astfel toată re­cunoștința, toată dragostea noas­tră. Comitetul cercului v­a alcă­tui un­­ program de activitate și­ credem că vom sprijini și­­ în­curajare ca ,să­­ reali­­ză,m. generoa­­­sa idee, care ne călăuzește’’. Negreșit că asemenea inițiative și asemenea simțiminte sînt cît se poate de frumoase și lăudabile. R. Ateneul Român Joi 28 Ianuarie a. , c. ora 9 seară d. Donar Munteanu va ține conferința­ sa : „O escursiune arheologică în Dob­rogea”. Intrarea liberă. In loji se plătește 1 leu de per­soană. # Membrii societăței Ateneului, do­micili­ați în Capitală, sunt con­vocați în adunare generală or,di­­­­nară, în sala palatului acestei societăți, Sîmbâtă 30 Ianuarie a. c., ora 5 ști, jumătate p. m., fiind la ordinea zilei : 1. Darea de seamă asupra ac­tivitatei societăței­­ pe anul 1909. 2. Raportul­­ censerilor asupra rezultatului verifica­rei conturilor de gestiune pe­­ același an (19­99); 3. Votarea nouilor membrii pro­puși în sesiunile trecute și .­4. Propuneri de­­ nomî membri.. . Amînarea dietei Boeme Praga. ie Ianuarie.­­ Ședința de azi a dietei s'a deschis la 11 fără un sfert și după ce s'au depus nu m­ai puțin de 50 propuneri urgen­te, ședința sa ridicat la 0 și 5 minute. Deputații germani au comuni­cat președintelui dietei că vor continua obstrucția și că tratati­vele nu vor avea nici un rezultat. Viitoarea ședinței va avea­ loc. .Joi, probabil că in acea ședință dicta ca fi amânată­­. Praga. 25 Ianuarie.—In ședința de azi a dietei un deputat radical a­ propus să se ceară guvernului să prezinte dietei actele cu privire la a­­nexarea Bosniei.­V. Praga. 25 Ianuarie—Dieta va fi probabil amînată mîin­e sau poimâi­ne, deoarece activitatea ei e imposi­bilă. De sărbătorile paștelui se vor în­cepe nouă tratative în vederea unei înțelegeri. Praga. 25 Ianuarie. — Deputații­­ germani ai dietei au ținut astă­ seară o conferință. La orele 11 s'a făcut președintelui dietei un ultimatum prin care se cer garanții pentru îndeplinirea cererilor formulate de germani. In caz contrar obstrucția va con­tinua­ Praga, 26 ianuarie.­­ Din ordi­nal împăratului, dieta a fost umi­li­­­tă. Î mișcare în corpul silvic Pe ziua de 1 Februarie s'a făcut următoarea mișcare în corpul sil­vic al ministerului de domenii ( 1). N. Mateescu, silvicultor cl. 2-a, șef al ocolului Vălsan (Ar­geș), a fost avansat silvicultor clasa 1-a, in locul lui T. Cioroia­­nu decedat. I­. silvicultor clasa T-a N. Io­nescu, șef al ocolului Babadag, a fost transferat ca șef al cancela­riei regiune­­a 9 a silvice, Cra­iova . D. silvicultor Șt. Mantea, șef al cancelariei regiunei silvice Ba­cău a fost transferat ca șef al oco­lului Perișor (Dolj) D. silvicultor M. Manoilescu, șef al ocolului Tomești a fost tras­­ferat ca șef al ocolului Babadag.­­ D. silvicultor Gh. Petrescu. a­­­jut­or al circumscripției Tîrgoviște a fost transferat șef al ocolului Tomești. p. silvicultor Gh. Popescu-Plo­­ești, despre care se anunțase că ar fi­ fost transferat, rămîne pe loc. ca șef al ocolului Cașincea . (Tul­­cea). fraudele dela corpul instru­ctorilor militari După cum arătasem, instrucția în aceste fraude, în cari principa­lul­­ vinovat este maiorul Chiri­­țescu, s'a terminat, de către d. raportor special, d. maior Topo­­loveanu. Ordonanța definitivă de urmă­rire este în adevăr o operă mă­reață, prin volumul ei extraordi­nar și sistema cu care sunt coor­donate și expuse cercetările și faptele. Dosarul întreg fiind înaintat comandamentului corpului 2 de armată, acesta a decis trimtere­a­­ celor trei inculpați înaintea unui consiliu­­ de război și alcătuit anu­me, după gradul celor ce urmează a fi judecați. Iată compunerea consiliului: Președinte d. colonel Bogdan: membrii: d-niî coloneii Volvozea­­n­u, Găiseanui. d-nii maiori Albu și Manolescu Mladian. Judecarea procesului­­ a fost fixată pentru ziua de ?, Martie. Vor fi mai multe ședințe din cauza numeroșilor martori ce ur­mează a­ se asculta. Astăzi, Mereuri, citiți în „ADEVERU­L“ TOTO FOUIMARD lare roman de aventuri de JULES LEHIüINÁ ȘEDINȚA Ședința se deschide­­ [UNK]>. orele 2 sub președinția d-lui B. Missir. Prezenți 110 d-nî deputați. Pe banca ministerială - d-ni: V. G. Morțun, M. Orleanu, I. Brătianu, M. Ferechide, Em­i Coslinescu. Se fac formalitățile obicinuite. tia. înterpelarea d-luî N. Fie­va Se dă cuvântul d-luî N. Fleva, spre a-șî dezvolta interpelarea în chestia moșiei Bălești. D. N. Fleva. — înainte de a intra în dezvoltarea interpelărea, țin să repet declarația făcută într'o ședin­ță trecută: eu n'am făcut de­cit să cer nișle dosare, într'o chestie ridi­cată de un ziar din Capitală. N'am anunțat însă nici o inter­pelare! Obiceiul acesta de a cere do­sa­re și de a nu anunța apoi inter­pelări e înn uzul nostru parlamentar. Chiar un deputat de la Iași a a­­nunțat­ o interpelare în chestia epis­copului de Proman, dar acea inter­pelare nu s’a pus la ordinea zilei. Eram deci în dreptul meu să nu dezvolt interpelarea ce mi s’a im­pus. 1). președinte al consiliului, a ce­rut însă cu stăruință ca­ interpelarea să se dezvolte, pentru a lămuri chei­a. Fleva protestează împotriva a­­firmărilor d-lui. Brătianu că ține să se dezvolte această interpelare pe motive de demnitate parlamentară­ In toată viața mea — spune orato­rul—mi-am atacat fățiș adversarii fii totdeauna am dus luptă fățișă in D. BL Fleva Corpurile legiuitoare CAMERA Ședința de la 26 ianuarie 1910 ------------------­Interpelarea d-lui Fleva în chestia moșiei Rătești Măsurile extra­ordinare ale poliției Se observă o desfășurare de for­țe polițienești extraordinară, în curtea Camerei. Chiar in incintă se văd inspectori de politie și o­­fițeri de jandarmi. Chestorii silit în mare fierbere, și exercită un control neobișnuit de sever.— măsuri cari in mare parte par ridicole. * Din toate direcțiunile, atit pe străzile cari duc de la piața halei, spre Cameră, cît și in cele­ din do­sul mitropoliei, în special d­in strada 11 Iunie, numeroși cetățeni veneau ca să­­ asiste la­ ședința Cămerei. In dreptul spitalului Bâncove­­nesc și pe strada 11 Iunie, se a­­flau, din distanță în distanță grupuri de comisari, în civil, curț'UD, îndată ce vedemii că cetă­țenii""se îndreaptă spre dealul Mitropoliei, le ieșeau înainte și le­ spuneau sa se întoarcă, căci e opr­ăvin b­arca ,de­oarece nu mai sunt­ locuri și că e ordin, de la­ po­litie ca­­ să nu se­ mai dea drumul în curtea mitropoliei. Totuși în curtea A­dunărei stră­bătuse, la un moment dat­, câteva suta de cetățeni, cărora insă ia­­t t­ și politia, le-a­­ spus că nu vor mai putea intra, de­oarece nu m­ai sî­nt lpcui și i-a invitat să se lu­st mici incidente. Lumea depărtată și chiar mulți cari­­ aveau bilele de sun­­t putut străbate. Cu t­oaile acestea in Cameră tri­bunele au fost departe de a fi pline. Se dovedește astfel că s'a dat ordin să se evite participarea pu­blicului la ședința de astăzi. ■lie Pînă la orele 3 c. Brătianu n'a sosit la Cameră. S'a zvonit chiar că d-sa nici nu­ va veni azi la ședință. Se spun­e că primul min­istru ar fi indis­pus, fapt pentru care a trebuit ca consiliul de miniștri de aseară să se fie acasă la d-sa. și nu La ministerul de interne cum fu­sese convocat. * S’au luat măsuri pa să vie azi la Cameră un num­lor cât mai mare de deputați din majoritate. Mulți dintre aceștia au fost che­mați anume din provincie..­­#­La orele s și un sfert. d. Ionel Brătianu iți face apariția în in­cintă și ocupă fotoliul președin­telui de­ c­onsiliul. Miniștri sunt toți pe băncile lor, acțiunea mea politică. Resping deci afirmarea că aș fi încercat să dau această luptă pe ascuns. Rămîne deci fii­ne stabilit că ches­tiunea a fost adusă­­ în discuție de d. -președinte al consiliului, și dacă din expunerea faptelor în chestia moșiei Bălești va eși vre­un nea­juns­ pentru d. Brătianu, vina este numai a d-sale. Eu, ca să­­ dau prilej d-lui minis­­stru să se justifice mă voi­ măr­gini să citesc o expunere a faptelor așa cum reiese din dosar. Chestiunea principală se reduce la următoarele: are drept un minis­tru să ia în arendă o moșie a sta­tului, și încă nu direct ci prin in­­terpuși? Moșia Bălești are un teren culti­va­bil de 000 de h­ectare. Pămîntul e de prima calitate, după cum ie­se din actele și evaluările ca­ misiu­ne­ regionale. Deși înzestrată cu a­­s­emenea calități, moșia a fost tra­tată în mod vitreg de proprietarul ei, eforia spitalelor civile. Pe perio­dul de la 1898—­1903, arenda era numai de vre­o 9.000 lei. La­ 1903, arenda scade la 0.250 lei. De data asta arendarea nu s’a făcut pe cinci ani, ci pe cincisprezece ani, termen absolut neobicinuit. Moșia Bălești e vecină cu una a d-lui­­ Brătianu. Din­ dosare reiese că la 1901 cînd d. Brătianu era minis­tru de lucrări publice, moșia era a­­rendată d-lui Florian Bodescu. . Câ­teva zile după sosirea guvernului de atunci la putere, arendașul cere Eto­liei să scoată la licita­ție moșia pe un termen de­­ 15 ani. Se pune o re­zoluție favorabilă. La licitație s’au prezentat doui concurenți: arenda­șul Florian Bunescu și un d. Gheor­­ghe Dumitriu, propusul d-lui preșe­dinte al consiliului în magazinul din calea Victoriei­ Rezultatul licitației a fost suma de 5250 lei, oferită de Gh­e­orgh­e Du­mitri­u. Se­ vede de aci că arendașul Flo­rian Bunescu nu era serios, căci în­găduia lui Dumitriu să ia pe un preț derizoriu ,moșia, pe 15 ani. La o altă licitație, prețul se urcă la peste 0000 lei. La a treia licitația d. Dumitriu se prezintă singur ofertând 0000 de lei. Oferta nu­ se aprobă. Publicindu­­se o nouă licitație pentru 4 Martie 1902, se prezintă din nou­ Dumitriu cu concurentul Ian Bunescu. Cel dint­in ofertează 6250 lei. Acest preț care revine la 6 lei pogonul, fața de arenda care e evaluată azi la 30 lei pogonul, reprezintă pentru arenda­șul misterios un beneficiu de 132.000 lei în șease ani, în dauna Eforiei. Dumitriu n'a fost nici­odată a­­rendaș sau agricultor. El a fost in­terpusul d-lui Brătianu. Așa se face că alți concurenți nu s-au prezen­tat la licitație, și că arendașul Flo­rian nu numai că n’a concurat dar ch­iar a ajutat pe Dumitriu să ia mo­șia. Dar sunt și dovezi­ materiale cari dovedesc că Dumitriu, e un inter­pus. In 1907, s’a găsit cu cale ca mo­șia să fie cedată obștiei sătești. Cu acest prilej s’au făcut acte din­ cari reiese că adevăratul arendaș era d. Brăila­nu. Pen­tru facerea obștiei s’au înce­put corespondențe între locuitori și cassa băncilor populare pentru lua­rea moșiei. Intr’un asemenea act vedem iscălind nu arendașul Dumi­tri­u ci un domn Matei Gheorghiu, inspectorul moșiilor d-lui I. I. C. Brătianu. Așa­dar adevăratul arendaș nu era d- Dumitriu, ci d. Brătianu. Intr’un raport al inspectorului băncilor populare, d. Bișteanu, ce­tinu­ că singurul interesat a urmări chestiunea a fost d. I. Brătianu. în­tru cit administratorul d-sale de la Rătești și inspectorul moșiilor sale au lucrat pentru arendarea moșiei către obște, într’o petiție a obștei către casa băncilor populare cetim că d. I. I. C. Brătianu, drept mulțumire către locuitori pentru că nu s’au răsculat în 907, le-a promis că de la 1908 le va ceda moșia Rătești pe care o ținea în arendă prin interpusul său Dumitriu. Tot aci, găsim amănunte asupra cerere! d-lui I. Brătianu de a i se restitui garanția, cum și a­­supra cerere! d-lui președinte al con­siliului de a i se restitui suma de 10.000 lei, chel­tuită pentru acare­turi.. Așa­dar și din corespondența ob­ștei constituite, se vede că adevăra­tul­ arendaș era d. I. I. C. Brătianu. Intr’un alt act vedem că obștia cere să i se arendeze și un zavoiu, tot în condițiunile în cât fusese a­­rendat și d-luî Brătianu. într’o adresă a d-luî Matei Gheor­ghiu acesta spune că a fost însăr­­­cinat de d. I. I. C. Brătianu să­ se pună la dispoziția obștei pentru a t­­anșa arendarea moșiei către obște. Acestea sunt actele. Din ele se constată că d. Brătianu ca ministru, a luat o moșie a Eforiei, cu o aren­dă minimă, pricinuind Eforiei o pa­gubă de 130.000 lei. Ceva mai mult a luat moșia printr'un interpus. In legătură cu acestea, d. Fleva, citește un articol din legea cumulu­lui. .Acestea fiind faptele, rămîne să le judecați d-voastră și publicul.­­Cit., pentru mine, vă. întreb: nu credeți că a sosit timpul să dăm o sancțiune lege! cumulului și să se pe­depsească aceia cari abuzează de situația lor de funcționari publici? Cuvîntarea d-lui Dinu Brătianu D. Dinu Brătianu, ca asociat la interpelare, ia cuvîntul. D-sa începe prin a-șî exprima int­­rarea pentru tonul Calm și obiectiv cu care d- Fleva și-a desvoltat, inter­­pelarea. .Spune apoi că siste­mul de a ceti interpelările are a­­vantagii, dar și incoveniente. Prin­cipalul inconvenient e acela că. prin­tre acte se strecoară și aprecieri pe­rsona­le. D. Fleva a afirmat că d. I. Bră­­tianu fiind ministru, a luat in aren­da o moșie în 1902. Adevărat să fie ca d. I. Bratianu a luat moșia în a­­renda? Adevărat să fie că d. Dumi­­tru e interpusul d-lui președinte al consiliului? Afirmările sunt eronate- După cum se constată dintr’un act de partaj, moșia Bălești a trecut d-lor Vintilă și Constantin Bratianu. Ceva .­nțial mult, pe baza unei procure gerí-e-­­ralii, eti girez afacerile moșiei.*­" Pe de altă parte, magazinul din calea Victoriei e al meu­. D. Dumi­­triu e funcționarul m­eu- Recunosc eu cea mai mare îr anchetă că d. Dumitri­u a lucrat în numele sau, d­ in numele meu personal, care e­­ram proprietar pe o moșie vecină. Ași putea prin urmare să nu daui nici o explicațiune, întru cît eu nu sunt­ ministru și sînt stăpîn pe ac­tele mele. Dar vreau să vă dau ex­plicații amănunțite pentru ca să cu­noașteți mai bine chestiunea. Oral­drill trece la prețul arendărei moșiei și susține că prețul nu era coborlt de loc. Toate moșiile înveci­­nate se arendau cu prețuri tot așa de mici. Prețul de 6 lei pogonul era superior prețului celorlalte moșii în­vecinate. D- Nestor Cinen.— Cum se face însă că comisia regionala a fixat prețul la 60 lei hectarul? i­. Dinu Brătianu. Mă voiu explica în curînd: S’au ținut șcase licitații pentru­ arendarea moșiei și nu s’a obținut un preț superior. Mo­tivul este că moșia n’are acareturi și pămîntul e sărac-să revin la prețul comisiun­ei re­gionale. De la 1901 pînă la 1909 va­loarea pămîntuluî­ s’a urcat. Prețul de 00 lei din tabela comisiei se re­feră la lunca Argeșului, teren foarte bun- La Bălești prețul e de 40 lei Or, e o legătură între prețul de 9 lei din 1901 și prețul de 20 lei pogonul din 1909. Fii am luat moșia în arendă în ve­derea interesului exploatare­, întru cit era vecină cu­ moșia mea, cînd am putut, însă, am dat-o sătenilor. In 1906 și 1907 s’au întîmplat ui­nele evenimente cari ne-au schimbat situația. Am intrat în succesiunea Simulescu, și pe de altă parte eu și fratele meu Vintilă ne-am însurat.­­A intervenit deci un nou act de par­taj- Moșiile de la­ Rătești s’ar fi cu­venit fratelui meu I. Brătianu. Cum însă nu voiam ca președintele con­siliului, intrînd în posesia moșiilor­ de la Rătești, să devie indirect și a­­rendașul eforiei, am zorit cedarea moșiei către obște. Atunci apare pentru prima oară numele d-lui I. Brătianu în cores­pondență­ Numele d-lui I. Brătianu a fost a­­mestecat în afacere de inspectorul Băncilor populare. Bistreanu. Pu­tem noi oare fi făcuți răspunzători de faptele,d-lui Bistreanu? Acestea sunt faptele- Așa fi putut răspunde că afacerile mele mă pri­vesc numai pe mine. Am sinut însă să vă lămuresc. N­u-mi rămîne de­cit să cer ca altă dată interpelatorii să fie mai circumspecți- Intervenția d-lui Chir­­culescu 1 D. Chirculescu asociat la interpe­lare, începe prin a constata că deși d. Fleva anunța că va fi obiectiv, a fost cît se poate de violent, căci vio­lența nu constă în vorbe grele, ci în greutatea afirmațiilor. Interpelarea d-lui Fleva a avut a­­parența că a fost anunțată în alt scop de­cit acela în care a fost dez­voltată. D. Fleva a urmărit mai mult un scop politic cind a anunțat interpe­larea: nu a voit să lămurească ches­tiunea. Eu nu înțeleg însă ca în Par­lament să se urmărească scopuri po­litice (?), de aceea ar trebui ca pe viitor interpolar om să se gîndească mai mult cînd vor cere dosare, pen­tru a­ nu lăsa să planeze bănucle asupra miniștrilor. Răspunsul primului­­ministru D. I. I. C. Brătianu.— Am voit să se țină interpelarea d-lui Fleva, pentru ca să se lămurească chestia­ Din cele ce s’au rostit aci, s'a pu­tut vedea, că d- Fleva a afirmat o neexactitate. N’am arendat nici o moșie de la stat în calitate de ministru. Arenda­rea moșiei de fratele meu s'a făcut în condiții absolut normale. N’am abuzat de influența mea pentru a lua moșia mai ieftin, căci se ținuseră ș­ase licitații­­ pînă s’­a luat moșia .Ar trebui ca și alți oa­meni politici să fie tot așa de con­știincioși în asemenea materii. Ați văzut că fratele meu a stăruit să dea moșia­­ obștei, pentru’ ca eu­ ca ministru să nu fiu arendaș al E­­loriei. Sunt însă mulți oameni politici, cari fac afaceri și speculează influ­ența lo­r politică-Eu sunt cei dinții care să cer pu­rificarea atmosferei noastre publice, și mă simt în stare să discut cu ori­cine chestiunile de morală poli­tică. Cer și eu sancțiuni împotrivă, bărbaților politici, cari se folosesc­­ de situațiile lor de,mina întâia pen­tru a face afaceri cinstite sau necin­­site cu statul. Cred deci că am­ ser­vit interese superioare cînd am cerut ca chestiunea, să iasă din domeniul insinuărilor pentru a se lămuri cu acte și dovezi din dosare­ (Aplauze). Ședința se suspendă­­. La orele 4 fără un sfert se re­ c defichide ședința.

Next