Dimineaţa, ianuarie 1910 (Anul 7, nr. 2103-2185)
1910-01-28 / nr. 2182
ANUL VII No. 2182 asssmmmmmmmmaxmmmmJoî 28 ianuarie 1910 c: ■ " ' ' assip' PUBLICITATEA, CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. BUCUREȘTI Str. HerAgeorge ThcI 11—Telelonul/ Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1I DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii: Ste::.■‘•‘S « Imi................. . . . 7 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON , Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală . 14/1O » » Provincia. . 14/90 .. „ Străinătatea. „ 12/40 Apare zilnic cut cele din urmă ale nopței IS?w ■Mr Spiritul de imitație și geniul romînesc — Un meeting romînesc de aviațiune 111 ccn tests bil, noi, romín ii. SJn- I r 1mic.i dintre popoarele cad.ala multa frăine de cap, ne asimilam cu destulă îndrăzneală mare prostesete științei tehnice incoleriK. Ar fi destul să amintim mimând enorm de mare de 11 rt omobi 1e raid circulă pe stradele capitalei, ca și pe toată Iniimierea țărei,pentru a nu mai fi nevoe de altă demonstrație a ai clei afirmatiunî. Nu cred chiar să existe țară, in care spiritul de imit’ație și de luxos imiuri,țarism să fie mai desvoltat ca pe pămîntul Romîniei. ‘Alți rentieri șubrezi de la noi nu și-au permis, de pilda, luxul unui automobil, vechi cul care în țari cu obiceiuri mai rigide și mai austere decit ale noastre nu mimează decit apatiastul oamenilor cu averi considerabile și tine consolidate. i i-i mai puțin adevărat însă ca cu mulsul nostru de a fi, de a înțelege și a uza de binefaceri1e științei moderne, progresul acc ida este foarte mult facilitat tocmai din cauza spiritului m sirii ușor de imitație. Cu parte tehhniea ingenioasă, birmfobilismul român nu înrezisteaza, insă de cu un singur succes și anume acela al motorului construit acum un an și ceva de către inginerul de peste munți Aurel Vlaicu, care este totodată și inventatorul aeroplanului tip rominesc, în renumita fabrică de automobile Oppel, de lângă Frankfurt pe Main, motor cu care prințul Heinrich al Prusiei a câitigat premiul în , faimoasa cursa de automobile Berlin-Vie-Na. Grație modestiei inginerului ’ reniih, acest succes al noistru a rămas necunoscut marelui public. Nu tot astfel stă lucrul cînd e vorba de aeroplane sau de așa numitul sport al sborului, unde geniul romînesc pare a fi mai temerar și, sperăm, și mai norocos. ltr’adevăr, până azi poporul romînesc se poate mîndri cu patru fii ai săi, cari lucrează în ogorul pe cît de delicat și greu, pe atit și de vastul a viațiun’ei, bazată pe știința * technical m<t,iernă. Aceștia sunt inginerul Aurel Vlaicu, căpitanul R. Goliescu, tănăsul Goandă, fiul, d-lui general Cuanilib și T. Brumă, cercii, care e lisăi mult partizan al metodei empirice. Noul dintre aceștia — inginerul Vlaicu și căpitanul R. Goliescu1—sunt subvenționați de stat in năzuințele lor. Primul, cum se știe, își construește aeroplanul său la arsenalul armatei cu concursul prețios îl ministerului de război ș și In parte și al ministerului de lucrări publice, iar al douilea la Paris cu sprijinul ministerului de culte și instrucție publică. 1oare dintre acești curagioși fii ai Romimei va fi mai norocos, aceasta râmine încă, o taină a viitorului. Deocamdată ne putem mînndri de faptul că sportul scorului își are și printre noi luptători destul de îndrăzneți, cari țin să împingă mai departe progresele obținute Pina azi pe terenul destul de periculos au cucerirei aeruli.I. 111 afară de aceste străduințe lăudabile, mai avem de semnalat dragostea de acest sport, arătată cu atâta pasiune de principele G. V. Bibescu. Care timp de 2 luni a învățat la Paris școala de pilekigiu a aeroplanelor, școală pe care a terminat-o, cu strălucit succes și grație căreia s'a întors în țară cu un aparat Blérioteu, care are de gind să încerce in primăverii mai multe «boruri pentru deliciile publicului bucureștean. un alt sportsman cunoscut și ap.cciat dela noi, d. Jean Dumă- 1n.eseu, este pe cale de a face ..diț lucru ca și principele G. V. Bibescu. Dar o dovadă și mai elocventă despre desvoltarea ce tinde să ia și la noi aviațiunea este faptul că ...Vero-clubul român", al cărui președinte este distinsul principe C. V. Bibescu, a intrat în tratative n ..federatiunea internațională" din Paris in scopul frumos de a a um ja ,ia București prin luna M .in viitor 'două meetingni I de ..Urdine, drept compliment al uiselor de automobil ce le va precede. Cum tratativele n’au luat sfirij.it, zilele acestor meetinguri de aviatic. Cami promit a concentra în capitala țărei zeci de mii de spectațion, nu sunt încă fixate, sună toate probabilitățile însă, ele vor cădea în a treia decadă a lunei Maifi. ]•. de prisos să spunem că la aceste meetinguri extrem de intelecante căci vor sbura și aparate, străine și aparate de construcție -nur românească — se vor institui și premii destul de însemnate din partea Aeroclubului român, care, după cine aflăm, e pe drum să fuzioneze cu curbul automobil. Se vor acorda a nume premii piloților cu aparate străine, ca și constructorilor [UNK] romini s au piloților cari vor zbura cu aparate de proveniență românească. Este probabil că chiar statul să intervină cu o sumă oarecare pentru a spori valoarea acestor r umiii. pentru, cari, statele strat,, , fac sacrificii enorme. Astfel adunarea de zilele trecute a. u.-scrițiunii internationale aeronautice, ținută la Paris, prințul Rrtlund Bolaparte, președintele Federației, a anunțat că pentru cursele de aeroplane din 1910 Franța s-a înscris cu 2 milioane lei, Italia cu 500.000, Belgia cu 300 000, Brightera cu 200.000 și Germania cu 100 000 lei. Pentru a învedera și mai mult importanta ce ,se dă în străinătate străduințelor omenești pentru cucerirea aerului, e destul să punem sub ochii publicului nostru că vecinii noștri unguri au hotărît premii In sumă de șease sute mii lei pentru metinsurile de aviație internațională ce vor avea loc la Budapesta In zilele de 5—15 Iunie viitor, fără ■a mai vorbi de atîtea și atîtea alte meetinguri cu premii fixate în diferitele centre mari din Europa. Ce să mai vorbim de Statele Unite din America de Nord, unde un grup de mari financiari este pe cale de a pune bazele celei mai mari societăți de aviațiune cu un capital de 3 milioane lei pentru instituirea de premii aviatorilor, caii vor concura cu aeroplanele lor la concursul de iuțeală, înălțime, distanță și transportul pasagerilor sau al mărfurilor! Iată de ce credem că și la noi, dacă Statul va începe să acorde pe viitor un sprijin din ce în ce mai larg și mai eficace încercărilor de aviație naționale și chiar internaționale, în cazul cînd și Romînia va fi primită în Federația internațională aeronautică ceea ce nu va întîrzia, acest fapt sîntem siguri va întâmpina ecoul cel mai simpatic în toată lumea civilizată atit dela noi cit și din străinătate, unde martirii mișcarea de aviațiune sînt obiectul unui adevărat cult de admirațiune și de compătimire universala. I. RUSU-ABRUDEANU £ Recunoașteri și împămînteniri Eri s'au distribuit la Senat proiectele de lege pentru următoarele recunoașteri și împămînteniri: Recunoașteri: D-niî Th. D. Cicio Radu Urs Șei lan, loan D. Cicio, G. Cotrani, loan Mureșeanu, Emil Marin, toți din București .;'virea Pavel Moldoveanu din Speleții (Ialomița). împămînteniri: D-nii D I. Poieni din Brăila, Vladimir I. Cuzinski din Iași, Frantz Ley din București, Mi* hai M. Alaci din Panciu, Emanoil Libros din București. O piesă interzisă —„Seara cea de pomină“— Măsura luată de guvern de a interzice reprezentarea piesei „Seara cea de pomină", preocupă publicul. Am dat în numărul de ori toate amănuntele asupra conținutului acestei drame, iată acum câteva cuvinte asupra autorului ei: Leopold Kampf este un tânăr, care nu a atins încă virsta de 30 de ani. El e originar din Polonia rusească. De la început Kampf era adversar hotărît al revoluționarilor; după cîtva timp însă el nu se mai simția în siguranță și se refugia la Berlin. Acolo el a scris in dialectul evreo-german piesa ,,Seara cea de pomină", pe care o citi prietenilor săi. Reprezentarea acestei piese, cu toate pregătirile ce se făcuseră, era imposibila. Kampf se hotărește să plece in America, se oprește însă la Hamburg, unde piesa lui se joacă o singură dată. Succesul fu extraordinar. Ajuns în America, el ducea o viață plină de nevoi. Teatrul german din New York, montează piesa Iui, care se joacă cu cel mai mare succes. Directoarea teatrului „Des Arts“ din Paris, văzând această piesă, a rămas încântată de marile ei ,calități scenice. Ea a intrat în tratative cu Leopold Kampf, a tradus piesa și a adus'o la Paris, unde s’a jucat de 355 ori în șir la teatrul ,,Des Arts“. Artista,Vera Sergine, de origine rusă și artistul Armanele Bour, au avut creațiu și memorabile în Le grand soir. Piesa se joacă și acum în multe țări și măsura luată de guvernul nostru, a lipsit compania Davila de unul din cele mai frumoase succese. Leopold Kampf autorul piesei Urmările inundațiilor din Paris După cum era de prevăzut inundațiile colosale cari au fost la Paris au produs mari stricăciuni. Una din aceste stricăciuni, care a întristat Piața Concordiei mai mult pe parisieni, este și ruinarea frumoasei piețe Concordia, unda din cele mai frumoase din toată lumea. In multe părți ale acestei piețe terenul se cufundă, șe Î1i primejdie toată aceasttăodoabă a orașului Paris. Epilogul afacerei Marian ALȚI DOUI OFIȚERI ÎNAINTEA CONSILIULUI DE REFORMA întreaga afacere a colonelului Marian a fost suscitată ,ieri din nou în fața consiliului de reformă, înaintea căruia au fost trimiși d.. administrator clasa IIia N. Zamfirescu și administratorin clasa I-a Corideescu , cel dinți fost șef al cancelariei serviciului de geniu al corp. II pe timpul cînd in fruntea acelui servicii funcționase fostul colonel Marian, iar secundul fost casier plătitor al corpului 11 de armată tot pe acea vreme. Încă din cursul instructunii, alde lungi și agitate a* afacere! Marian, cercetările se întinseseră și asupra acestor doi •oii* teil, D. Zamfirescu fusese chiar arestat puțină vreme și se credea că ordonanța definitivă îl va găsi și pe d-sa cel puțin, vinovat. Lucrurile luaseră însă altă întorsăturii și urmărirea nu furase menținută decît contra colonelului. Din dezbaterile procesului, pertractat, înaintea consiliului de războiu, care se terminase cu achitarea colonelului Marian,, reeșisa iarăși în chip vădit că în mult clin faptele imputate acuzatului, nm se poate separa, șeful cancelariei de Unsul. De asemenea nici administratorul Condeescu, nu, lucrase extrem de corect în câteva cazuri — cel puțin așa indicai mărturiile perindate. Se știe că, în urmă, colonelul Marian fu reformat și se părea că lucrurile a îi rămas definitiv •Jinduite în acest chip iată însă că. în ultimul timp se anuită ca comandantul corpului de armată a decis trimiterea Înaintea unui consiliu de reformă și a numiților ofițeri, pe baza, acelorași invinuți* ca și cele ale fostului colonel. Textul de lege este tot articolul 30 al. b. din legea poziției ofițerilor. Ce a determinat acest gest cam tardiv al comandantului de corp? Unele ziare ,spuneau că ar fi ancheta orânduită de noul ministru de război și, cu privire la gestiunea fostului colonel. Adevărul este altul. 1). general C. Comandă, președintele consiliului de războia care judecase pe colonelul Marirai, a făcut un raport confidențial ministerului in care arată că din dezbaterile urmate rezultă că nereguli grave și abuzuri pot fi imputate și celor doi ofițeri de administrație. Si ariifel din șir se înfățișară el. Înaintea consiliului de reformă, care se compunea din d. colonel .Gh. Bogdan, președinte, d-ni. coloneii A. Socec, Th. Petrescu ,stud-intendenți Clovică și 1. D11mitriu,membrii., I. Pananfiu, de la Constanța, fiind cel mai tînăr a îndeplinit și sarcina de raportor. Judecata, după cum arătasem și cu ocazia reformare! d-lui Marian, se urmează in cel mai strict secret. Nu există grefier, nici comisari regali, nici apărători. Fa a început era pe la orele 9. Pentru ca să fie mai sistematică, consiliul a împărțit judecata în Sciții. Dimineața pînă la ÎI2 a ascultat dovezile referitoare la sublocot. Zamfirescu, iar de la două jumătate înainte, a cercetat pe acele privitoare la căpitanul Gorideascu. In total consiliul a audiat următorii martori: colonel Voivoneanu, general Zossima,maior .Vaisilescu, maior Mihail, maior State I,conte, locot-colonel :Ursache, căpitan, Ghenădescu, căp. Stăniciulescu și locot. Georgescu. Pe la orele 4 și jumătate s’a dat-' cnvîntuil d-lui Zamfirescu -spre a-șî face apărairea, care a durat trei ore. ■ * * Airățarea. -d-lui "Condeescu a fost mai scurtă și mai puțin vehemență. Pe la orele 8 seara Ușa nu terminase încă. Atunci consiliul a aminat judecata '-pentru astăzi, cind va avea loc sîirșitu] pledoariei d-lui Condeescu- și deliberarea. B, Din samavolniciile politiei Marți seara, pe la orele 12, 11nărul Costică N. PlUrășcanu, membru în sindicatul funcționarilor comerciali, domiciliat in calea Șerban-Vodă No. 141, se Întorcea spre casă venind de la o ședință a cercului ,,Romînia Muncitoare“. Intrând intr'o berărie din str. Bibescu Vodă spre a lua o consumație, e abordat imediat de un domn subcomisar Trifu, care îl întreabă că de ce umblă noaptea prin oraș, deoarece lucrul acesta nu e îngăduit sindicaliștilor revoluționari. Apoi, cu cea mai mare brutalitate îl scoate din local și-l arestează. Dus la circumscripția din strada Olimpului, e ținut arestat pînă a doua zi dimineață, cînd a fost liberat. La liberare i s'a făcut morală și a fost amenințat cu măsuri drastice dacă nu se va lăsa de socialism. Cum se vede sindicaliștii au ■fos scoși din lege și orice agent polițienesc își poate permite să-I aresteze întrebarea e, pînă cînd va tolera administrația acest exces de zel din partea polițiștilor? DixuMUA Școlară O societate lăudabilă Zilele acestea s'au pus bazele ..„Cercului in'"o ni'"Ai i'imnaului evreesc” al cărui comitet Fam 'publicat ,și nu, j,■ timp. Tată cîteva lămuriri, asupra "acesnui cerc pe cari ni le-’a dat linul din membrii săi. d. Bernardt Grünberg, un metriurc, fost elev al gimnaziu,fin evreesc. — Ne-am gîndit, ne spune tînărul societar, că ele datoria noastră, a acelora cari ne-am însușit primele elemente de cultură mai superioară în această școală. — ca să aducem și 1100 modestul prinos al muzicei ,și energiei noastre, așezămîntului în care ne-am petrecut câțiva anî, atîta le frumoiși. Cunoaștem greutățile acestei școli, știm de aproiăipe cu, cite nevoi materiale au de luptat elevii săraci ca să-și poată urma cursurile, și de aceea ne-am ,strîns la un ioc, cei care am absolvit cumirile acestui gimnaziu, ca prin, cotiza,țim.T. prin serbări și conferințe să alcătuim un fond cu care venind în ajutam elevilor săraci ai școalei, să ne arătăm astfel toată recunoștința, toată dragostea noastră. Comitetul cercului va alcătui un program de activitate și credem că vom sprijini și încurajare ca ,să realiză,m. generoasa idee, care ne călăuzește’’. Negreșit că asemenea inițiative și asemenea simțiminte sînt cît se poate de frumoase și lăudabile. R. Ateneul Român Joi 28 Ianuarie a. , c. ora 9 seară d. Donar Munteanu va ține conferința sa : „O escursiune arheologică în Dobrogea”. Intrarea liberă. In loji se plătește 1 leu de persoană. # Membrii societăței Ateneului, domiciliați în Capitală, sunt convocați în adunare generală or,dinară, în sala palatului acestei societăți, Sîmbâtă 30 Ianuarie a. c., ora 5 ști, jumătate p. m., fiind la ordinea zilei : 1. Darea de seamă asupra activitatei societăței pe anul 1909. 2. Raportul censerilor asupra rezultatului verificarei conturilor de gestiune pe același an (1999); 3. Votarea nouilor membrii propuși în sesiunile trecute și .4. Propuneri de nomî membri.. . Amînarea dietei Boeme Praga. ie Ianuarie. Ședința de azi a dietei s'a deschis la 11 fără un sfert și după ce s'au depus nu mai puțin de 50 propuneri urgente, ședința sa ridicat la 0 și 5 minute. Deputații germani au comunicat președintelui dietei că vor continua obstrucția și că tratativele nu vor avea nici un rezultat. Viitoarea ședinței va avea loc. .Joi, probabil că in acea ședință dicta ca fi amânată. Praga. 25 Ianuarie.—In ședința de azi a dietei un deputat radical a propus să se ceară guvernului să prezinte dietei actele cu privire la anexarea Bosniei.V. Praga. 25 Ianuarie—Dieta va fi probabil amînată mîine sau poimâine, deoarece activitatea ei e imposibilă. De sărbătorile paștelui se vor începe nouă tratative în vederea unei înțelegeri. Praga. 25 Ianuarie. — Deputații germani ai dietei au ținut astă seară o conferință. La orele 11 s'a făcut președintelui dietei un ultimatum prin care se cer garanții pentru îndeplinirea cererilor formulate de germani. In caz contrar obstrucția va continua Praga, 26 ianuarie. Din ordinal împăratului, dieta a fost umilită. Î mișcare în corpul silvic Pe ziua de 1 Februarie s'a făcut următoarea mișcare în corpul silvic al ministerului de domenii ( 1). N. Mateescu, silvicultor cl. 2-a, șef al ocolului Vălsan (Argeș), a fost avansat silvicultor clasa 1-a, in locul lui T. Cioroianu decedat. I. silvicultor clasa T-a N. Ionescu, șef al ocolului Babadag, a fost transferat ca șef al cancelariei regiunea 9 a silvice, Craiova . D. silvicultor Șt. Mantea, șef al cancelariei regiunei silvice Bacău a fost transferat ca șef al ocolului Perișor (Dolj) D. silvicultor M. Manoilescu, șef al ocolului Tomești a fost trasferat ca șef al ocolului Babadag. D. silvicultor Gh. Petrescu. ajutor al circumscripției Tîrgoviște a fost transferat șef al ocolului Tomești. p. silvicultor Gh. Popescu-Ploești, despre care se anunțase că ar fi fost transferat, rămîne pe loc. ca șef al ocolului Cașincea . (Tulcea). fraudele dela corpul instructorilor militari După cum arătasem, instrucția în aceste fraude, în cari principalul vinovat este maiorul Chirițescu, s'a terminat, de către d. raportor special, d. maior Topoloveanu. Ordonanța definitivă de urmărire este în adevăr o operă măreață, prin volumul ei extraordinar și sistema cu care sunt coordonate și expuse cercetările și faptele. Dosarul întreg fiind înaintat comandamentului corpului 2 de armată, acesta a decis trimterea celor trei inculpați înaintea unui consiliu de război și alcătuit anume, după gradul celor ce urmează a fi judecați. Iată compunerea consiliului: Președinte d. colonel Bogdan: membrii: d-niî coloneii Volvozeanu, Găiseanui. d-nii maiori Albu și Manolescu Mladian. Judecarea procesului a fost fixată pentru ziua de ?, Martie. Vor fi mai multe ședințe din cauza numeroșilor martori ce urmează a se asculta. Astăzi, Mereuri, citiți în „ADEVERUL“ TOTO FOUIMARD lare roman de aventuri de JULES LEHIüINÁ ȘEDINȚA Ședința se deschide [UNK]>. orele 2 sub președinția d-lui B. Missir. Prezenți 110 d-nî deputați. Pe banca ministerială - d-ni: V. G. Morțun, M. Orleanu, I. Brătianu, M. Ferechide, Emi Coslinescu. Se fac formalitățile obicinuite. tia. înterpelarea d-luî N. Fieva Se dă cuvântul d-luî N. Fleva, spre a-șî dezvolta interpelarea în chestia moșiei Bălești. D. N. Fleva. — înainte de a intra în dezvoltarea interpelărea, țin să repet declarația făcută într'o ședință trecută: eu n'am făcut decit să cer nișle dosare, într'o chestie ridicată de un ziar din Capitală. N'am anunțat însă nici o interpelare! Obiceiul acesta de a cere dosare și de a nu anunța apoi interpelări e înn uzul nostru parlamentar. Chiar un deputat de la Iași a anunțat o interpelare în chestia episcopului de Proman, dar acea interpelare nu s’a pus la ordinea zilei. Eram deci în dreptul meu să nu dezvolt interpelarea ce mi s’a impus. 1). președinte al consiliului, a cerut însă cu stăruință ca interpelarea să se dezvolte, pentru a lămuri cheia. Fleva protestează împotriva afirmărilor d-lui. Brătianu că ține să se dezvolte această interpelare pe motive de demnitate parlamentară In toată viața mea — spune oratorul—mi-am atacat fățiș adversarii fii totdeauna am dus luptă fățișă in D. BL Fleva Corpurile legiuitoare CAMERA Ședința de la 26 ianuarie 1910 ------------------Interpelarea d-lui Fleva în chestia moșiei Rătești Măsurile extraordinare ale poliției Se observă o desfășurare de forțe polițienești extraordinară, în curtea Camerei. Chiar in incintă se văd inspectori de politie și ofițeri de jandarmi. Chestorii silit în mare fierbere, și exercită un control neobișnuit de sever.— măsuri cari in mare parte par ridicole. * Din toate direcțiunile, atit pe străzile cari duc de la piața halei, spre Cameră, cît și in cele din dosul mitropoliei, în special din strada 11 Iunie, numeroși cetățeni veneau ca să asiste la ședința Cămerei. In dreptul spitalului Bâncovenesc și pe strada 11 Iunie, se aflau, din distanță în distanță grupuri de comisari, în civil, curț'UD, îndată ce vedemii că cetățenii""se îndreaptă spre dealul Mitropoliei, le ieșeau înainte și le spuneau sa se întoarcă, căci e oprăvin barca ,deoarece nu mai sunt locuri și că e ordin, de la politie ca să nu se mai dea drumul în curtea mitropoliei. Totuși în curtea Adunărei străbătuse, la un moment dat, câteva suta de cetățeni, cărora insă iat t și politia, le-a spus că nu vor mai putea intra, deoarece nu mai sînt lpcui și i-a invitat să se lust mici incidente. Lumea depărtată și chiar mulți cari aveau bilele de sunt putut străbate. Cu toaile acestea in Cameră tribunele au fost departe de a fi pline. Se dovedește astfel că s'a dat ordin să se evite participarea publicului la ședința de astăzi. ■lie Pînă la orele 3 c. Brătianu n'a sosit la Cameră. S'a zvonit chiar că d-sa nici nu va veni azi la ședință. Se spune că primul ministru ar fi indispus, fapt pentru care a trebuit ca consiliul de miniștri de aseară să se fie acasă la d-sa. și nu La ministerul de interne cum fusese convocat. * S’au luat măsuri pa să vie azi la Cameră un numlor cât mai mare de deputați din majoritate. Mulți dintre aceștia au fost chemați anume din provincie..#La orele s și un sfert. d. Ionel Brătianu iți face apariția în incintă și ocupă fotoliul președintelui de consiliul. Miniștri sunt toți pe băncile lor, acțiunea mea politică. Resping deci afirmarea că aș fi încercat să dau această luptă pe ascuns. Rămîne deci fiine stabilit că chestiunea a fost adusă în discuție de d. -președinte al consiliului, și dacă din expunerea faptelor în chestia moșiei Bălești va eși vreun neajuns pentru d. Brătianu, vina este numai a d-sale. Eu, ca să dau prilej d-lui minisstru să se justifice mă voi mărgini să citesc o expunere a faptelor așa cum reiese din dosar. Chestiunea principală se reduce la următoarele: are drept un ministru să ia în arendă o moșie a statului, și încă nu direct ci prin interpuși? Moșia Bălești are un teren cultivabil de 000 de hectare. Pămîntul e de prima calitate, după cum iese din actele și evaluările ca misiune regionale. Deși înzestrată cu asemenea calități, moșia a fost tratată în mod vitreg de proprietarul ei, eforia spitalelor civile. Pe periodul de la 1898—1903, arenda era numai de vreo 9.000 lei. La 1903, arenda scade la 0.250 lei. De data asta arendarea nu s’a făcut pe cinci ani, ci pe cincisprezece ani, termen absolut neobicinuit. Moșia Bălești e vecină cu una a d-lui Brătianu. Din dosare reiese că la 1901 cînd d. Brătianu era ministru de lucrări publice, moșia era arendată d-lui Florian Bodescu. . Câteva zile după sosirea guvernului de atunci la putere, arendașul cere Etoliei să scoată la licitație moșia pe un termen de 15 ani. Se pune o rezoluție favorabilă. La licitație s’au prezentat doui concurenți: arendașul Florian Bunescu și un d. Gheorghe Dumitriu, propusul d-lui președinte al consiliului în magazinul din calea Victoriei Rezultatul licitației a fost suma de 5250 lei, oferită de Gheorghe Dumitriu. Se vede de aci că arendașul Florian Bunescu nu era serios, căci îngăduia lui Dumitriu să ia pe un preț derizoriu ,moșia, pe 15 ani. La o altă licitație, prețul se urcă la peste 0000 lei. La a treia licitația d. Dumitriu se prezintă singur ofertând 0000 de lei. Oferta nu se aprobă. Publicinduse o nouă licitație pentru 4 Martie 1902, se prezintă din nou Dumitriu cu concurentul Ian Bunescu. Cel dintin ofertează 6250 lei. Acest preț care revine la 6 lei pogonul, fața de arenda care e evaluată azi la 30 lei pogonul, reprezintă pentru arendașul misterios un beneficiu de 132.000 lei în șease ani, în dauna Eforiei. Dumitriu n'a fost niciodată arendaș sau agricultor. El a fost interpusul d-lui Brătianu. Așa se face că alți concurenți nu s-au prezentat la licitație, și că arendașul Florian nu numai că n’a concurat dar chiar a ajutat pe Dumitriu să ia moșia. Dar sunt și dovezi materiale cari dovedesc că Dumitriu, e un interpus. In 1907, s’a găsit cu cale ca moșia să fie cedată obștiei sătești. Cu acest prilej s’au făcut acte din cari reiese că adevăratul arendaș era d. Brăilanu. Pentru facerea obștiei s’au început corespondențe între locuitori și cassa băncilor populare pentru luarea moșiei. Intr’un asemenea act vedem iscălind nu arendașul Dumitriu ci un domn Matei Gheorghiu, inspectorul moșiilor d-lui I. I. C. Brătianu. Așadar adevăratul arendaș nu era d- Dumitriu, ci d. Brătianu. Intr’un raport al inspectorului băncilor populare, d. Bișteanu, cetinu că singurul interesat a urmări chestiunea a fost d. I. Brătianu. întru cit administratorul d-sale de la Rătești și inspectorul moșiilor sale au lucrat pentru arendarea moșiei către obște, într’o petiție a obștei către casa băncilor populare cetim că d. I. I. C. Brătianu, drept mulțumire către locuitori pentru că nu s’au răsculat în 907, le-a promis că de la 1908 le va ceda moșia Rătești pe care o ținea în arendă prin interpusul său Dumitriu. Tot aci, găsim amănunte asupra cerere! d-lui I. Brătianu de a i se restitui garanția, cum și asupra cerere! d-lui președinte al consiliului de a i se restitui suma de 10.000 lei, cheltuită pentru acareturi.. Așadar și din corespondența obștei constituite, se vede că adevăratul arendaș era d. I. I. C. Brătianu. Intr’un alt act vedem că obștia cere să i se arendeze și un zavoiu, tot în condițiunile în cât fusese arendat și d-luî Brătianu. într’o adresă a d-luî Matei Gheorghiu acesta spune că a fost însărcinat de d. I. I. C. Brătianu să se pună la dispoziția obștei pentru a tanșa arendarea moșiei către obște. Acestea sunt actele. Din ele se constată că d. Brătianu ca ministru, a luat o moșie a Eforiei, cu o arendă minimă, pricinuind Eforiei o pagubă de 130.000 lei. Ceva mai mult a luat moșia printr'un interpus. In legătură cu acestea, d. Fleva, citește un articol din legea cumulului. .Acestea fiind faptele, rămîne să le judecați d-voastră și publicul.Cit., pentru mine, vă. întreb: nu credeți că a sosit timpul să dăm o sancțiune lege! cumulului și să se pedepsească aceia cari abuzează de situația lor de funcționari publici? Cuvîntarea d-lui Dinu Brătianu D. Dinu Brătianu, ca asociat la interpelare, ia cuvîntul. D-sa începe prin a-șî exprima intrarea pentru tonul Calm și obiectiv cu care d- Fleva și-a desvoltat, interpelarea. .Spune apoi că sistemul de a ceti interpelările are avantagii, dar și incoveniente. Principalul inconvenient e acela că. printre acte se strecoară și aprecieri personale. D. Fleva a afirmat că d. I. Brătianu fiind ministru, a luat in arenda o moșie în 1902. Adevărat să fie ca d. I. Bratianu a luat moșia în arenda? Adevărat să fie că d. Dumitru e interpusul d-lui președinte al consiliului? Afirmările sunt eronate- După cum se constată dintr’un act de partaj, moșia Bălești a trecut d-lor Vintilă și Constantin Bratianu. Ceva .nțial mult, pe baza unei procure gerí-e-ralii, eti girez afacerile moșiei.*" Pe de altă parte, magazinul din calea Victoriei e al meu. D. Dumitriu e funcționarul meu- Recunosc eu cea mai mare îr anchetă că d. Dumitriu a lucrat în numele sau, d in numele meu personal, care eram proprietar pe o moșie vecină. Ași putea prin urmare să nu daui nici o explicațiune, întru cît eu nu sunt ministru și sînt stăpîn pe actele mele. Dar vreau să vă dau explicații amănunțite pentru ca să cunoașteți mai bine chestiunea. Oraldrill trece la prețul arendărei moșiei și susține că prețul nu era coborlt de loc. Toate moșiile învecinate se arendau cu prețuri tot așa de mici. Prețul de 6 lei pogonul era superior prețului celorlalte moșii învecinate. D- Nestor Cinen.— Cum se face însă că comisia regionala a fixat prețul la 60 lei hectarul? i. Dinu Brătianu. Mă voiu explica în curînd: S’au ținut șcase licitații pentru arendarea moșiei și nu s’a obținut un preț superior. Motivul este că moșia n’are acareturi și pămîntul e sărac-să revin la prețul comisiunei regionale. De la 1901 pînă la 1909 valoarea pămîntuluî s’a urcat. Prețul de 00 lei din tabela comisiei se referă la lunca Argeșului, teren foarte bun- La Bălești prețul e de 40 lei Or, e o legătură între prețul de 9 lei din 1901 și prețul de 20 lei pogonul din 1909. Fii am luat moșia în arendă în vederea interesului exploatare, întru cit era vecină cu moșia mea, cînd am putut, însă, am dat-o sătenilor. In 1906 și 1907 s’au întîmplat uinele evenimente cari ne-au schimbat situația. Am intrat în succesiunea Simulescu, și pe de altă parte eu și fratele meu Vintilă ne-am însurat.A intervenit deci un nou act de partaj- Moșiile de la Rătești s’ar fi cuvenit fratelui meu I. Brătianu. Cum însă nu voiam ca președintele consiliului, intrînd în posesia moșiilor de la Rătești, să devie indirect și arendașul eforiei, am zorit cedarea moșiei către obște. Atunci apare pentru prima oară numele d-lui I. Brătianu în corespondență Numele d-lui I. Brătianu a fost amestecat în afacere de inspectorul Băncilor populare. Bistreanu. Putem noi oare fi făcuți răspunzători de faptele,d-lui Bistreanu? Acestea sunt faptele- Așa fi putut răspunde că afacerile mele mă privesc numai pe mine. Am sinut însă să vă lămuresc. Nu-mi rămîne decit să cer ca altă dată interpelatorii să fie mai circumspecți- Intervenția d-lui Chirculescu 1 D. Chirculescu asociat la interpelare, începe prin a constata că deși d. Fleva anunța că va fi obiectiv, a fost cît se poate de violent, căci violența nu constă în vorbe grele, ci în greutatea afirmațiilor. Interpelarea d-lui Fleva a avut aparența că a fost anunțată în alt scop decit acela în care a fost dezvoltată. D. Fleva a urmărit mai mult un scop politic cind a anunțat interpelarea: nu a voit să lămurească chestiunea. Eu nu înțeleg însă ca în Parlament să se urmărească scopuri politice (?), de aceea ar trebui ca pe viitor interpolar om să se gîndească mai mult cînd vor cere dosare, pentru a nu lăsa să planeze bănucle asupra miniștrilor. Răspunsul primuluiministru D. I. I. C. Brătianu.— Am voit să se țină interpelarea d-lui Fleva, pentru ca să se lămurească chestia Din cele ce s’au rostit aci, s'a putut vedea, că d- Fleva a afirmat o neexactitate. N’am arendat nici o moșie de la stat în calitate de ministru. Arendarea moșiei de fratele meu s'a făcut în condiții absolut normale. N’am abuzat de influența mea pentru a lua moșia mai ieftin, căci se ținuseră șase licitații pînă s’a luat moșia .Ar trebui ca și alți oameni politici să fie tot așa de conștiincioși în asemenea materii. Ați văzut că fratele meu a stăruit să dea moșia obștei, pentru’ ca eu ca ministru să nu fiu arendaș al Eloriei. Sunt însă mulți oameni politici, cari fac afaceri și speculează influența lor politică-Eu sunt cei dinții care să cer purificarea atmosferei noastre publice, și mă simt în stare să discut cu oricine chestiunile de morală politică. Cer și eu sancțiuni împotrivă, bărbaților politici, cari se folosesc de situațiile lor de,mina întâia pentru a face afaceri cinstite sau necinsite cu statul. Cred deci că am servit interese superioare cînd am cerut ca chestiunea, să iasă din domeniul insinuărilor pentru a se lămuri cu acte și dovezi din dosare (Aplauze). Ședința se suspendă. La orele 4 fără un sfert se re c defichide ședința.