Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)
1910-06-10 / nr. 2253
'Oi if- iri; Condițincție de subscriere pentru societatea „Govora-Călimănești“ In zilele de 8, 9 și 10 iunie 1910, Beliczele 10 a. m. pînă la 3 d. m. va avea loc subscrierea pentru acțiunile societatei „Govora-Căliimănești”. Capitalul societatei de 5.000.000 lei e împărțit în 25.000 acțiuni, a 200 lei fiecare. Subscriitorii vor depune la subscriere, o garanție în numerar de 10 la sută din suma subscrisă. In cursul anului 1010 nu se va mai cere nici un nou vărsămînt; restul vărsămintelor se va face după trebuință și numai după 1 ianuarie 1911 la datele ce se vor hotărî de consiliul de administrație. Subscrierea, va avea loc în București, la Banca Națională a Romîniei, la casieria centrală a ministerului de finanțe, la casa de depuneri și la adiția financiară a Capitalei. I. In orașele de reședință din județe, la sucursalele și agențiile Băncei Naționale și la adițiile financiare respective. In stațiunile balneare: Govora, Lacul-Sarat și Călimănești, Că*ciulata, la casieriile acestor stațiuni. Afară de acestea se va mai putea suscri și la următoarele bănci : The Bank of Romania Sta, București , Banca Marmorosch Blank & Comp., București; Banca Agricola București și la sucursalele și agențiile sale din țară: Banca de credit român, București; Banca comercială romînă, București; Banca generală romina, București; Banca de scont din București,, București„ Berkowitz, București; C. Th. M. Eftimiu & Comp., București ; N. D. Moroceanu, București; M. Finkels, București; C. Sterin & Comp., București; P. Gr. 1onescu, București; Isac M. Levy- Ssor, București; Elias Jos, Cohen, București; Banca Ilfov, București; Banca uniunei comerciale, București; banca Colentina, București; Agenția de schimb N. I. Hurmuz și S. Ulubeanu, București; banca comerțului din Craiova, Craiova; banca Tutova, Bîrlad; banca Olteniei, Craiova; banca Doljului, Craiova; banca Calafatului, Craiova; banca Severinul, T.Severin; banca Mehedințului, T.-Severin; hainca comercială, T.-Severin; banca Rîmnicului, R.-Vîlcea; banca Vîlcea, R.-Vîlcea; banca Romanatî, Caracal ; banca Caracal, Caracal ; banca Slatina, Slatina ; banca Oltului, Slatina; banca agrară, Slatina; banca Măgurele-Giurgiu T.-Măgurele; banca populară, Pitești; banca Pitești, Pitești; banca Muscelului, C.Lumg; banca Brăila, Brăila; banca Tecuciui, Tecuciu; bancaí Ploești, Ploești; d. Jakues Rubinstein, Galați. Titlurile vor fi nominative pentru jumătatea capitalului și la purtător pentru cealaltă jumătate. Se va da însă preferință titlurilor nominative în sensul că dacă subscrierea acțiunilor nominative va întrece jumătatea capitalului, sporii^ Acțiunilor nominative va reduce numărul acțiunilor la purtător. Acțiunile nominative nu vor putea fi posedate decât de român!. PENTRU SESâ NATURILE DE TOAMNA procurați-va loi pe ACUM tarișăluie Chimice (SUPER FOSFAT) Cel mai important mijloc al agricuturii intensive DE LA: Faliza de Produse Chimice ,Mărășesti‘ societate anonima Bassaroști, Bulevardul Elisabeta, 18, București Unde se poata cere toate informațiunile fulilli's Hill , de prima calitate, gata montate, furnizeaza în ori ce parte a țărei Fabrica Fortuna, Iași Keprez. General: MORITZ JUSIER — București, Calea Moșilor, 27 — IHTÎ-PEROHOSPORIM. DiflETEA MANEI VIILOR insecteleF ia copasi fructiferi Certificată de Ministerul Domeniilo și primii viticultori ca cel nou și practic o sticlă învocuește 2 kgr. piiatră vîriătă. Mu otrăvește fructele, nutrește vegetația colosal. Se trimite în laziele 12 flacone contra sumei de Lei 14, trimiși înainte, franco orice stație C. F. R. ~ — Prospecte se trimite la cerere — I Fabricatie Produse Chimice G. FL0F.ESCU, SaCan - ȘI -íacibí. ion-lopiliSi I din Iași Vinde inventar de toate felurile precum: locomobile, motoare cu benzină, pompe centrifugale și motrice, șine, vagonete, macarale de 1500—3000 kgf. cronici mari rotative, berbeci, fier rotund propriu pentru beton armat, garnituri și scule diferite pentru executarea de conducte de apă, harabale solide pentru transport etc.. In stare perfectă și cu prețuri foarte avantagioase. A se adresa Direcțiunei societăței Uniunii agenseUschaft, Iași. LIDA DE FER mărimea unui dulap fabrică renumită se vinde de ocazie adresa prin scris sub „amator“ la Agenția de Publicitate Carol Schuller Co. București Str. Karageorgevici 18. Medic Roman la KARLSBAD Dr.Grigore Brauer fost intern al Spitalului „Elisabeta“ din Galați fost medic la „Allgemeines Krankenhaus“ (Prof. Schlesinger) Karlchad Un«« Goldner I.öwe IldAXSUiSU Kaisers!russe 78 TELEFON 7Ol Ur.AJÄRASLi Da ia Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournie: Specialist în: Boaleie de Piele și Sifilis BOALELE farului Calea Victoriei 130 (Ungă bis. Ut TELEFON 291 Consult. 8—10 a. m. și 2—5 pm Non Sexuale Sifilis, scurgeri, răni, neputința, onanie, boli de piele și de femei vindecă Doctor iKhiofer — 217, Calea Moșilor. 217 -Corespondează provincie. Gratis trimite Chestionarii broșuri medicale Consultă IC -12 și S—H DE BOALELE STOmIC ȘI INTESTINE se trateaza admirabil prin LAGIO FEÎUVIENT HOOSN aprobat serv. sanitar 2 lei flaconul (prov. 2.50) LABORATORUL Dr. ROBIN — Istrada I. C. Brătianu 5 — 9(22) Iunie 1910 CALENDAR. Ortodox: Arh. Catolic; Paulina. MEMENTO. — Autorități: Toate autoritățile deschise. — Judiciare : Toate tribunalele deschise. TEATRE. — Grădina Ambasadori : Compania dramatică Davila va juca: Primă de încurajare, comedie în 3 acte. Grădina Blanduziei : Se va juca, de trupa Teatrului Național : Nevestele lui Cristache, comedie în 3 note.—Parcul O leteleșeanu: Compania lirică Grigoriu va juca; Fata pădurarului, operetă în 3 acte. CINEMATOGRAFE. — Volta (strada Doamnei și fost Bristol) în fiecare seară, de la orele 5 d. am. pînă la 11 noapte.—Dacia, cinema „Urania“. — Botez, sala Eforiei. — Grădina Rașca, cinema Gaumont. DIFERITE SPECTACOLE. Teatrul de varietăți ,,Imperial“, strada Cîmpineanu 16, București. In fiecare seară reprezentațiuni pentru familii. Intrarea generală 1 leii.—Circul Sidoli : Teatru de varietăți :,Bulet de Paris“ și patinaj.—Castelul cu flori: Artiști de primul rang de la varieteurile din străinătate: Liesel Moar, tirolez; Dearly- Net, excentrică franceză. MUZEE.—Muzeul geologic (șos, Riselef) Deschis Duminica și sărbătorile dela 5 d. a..—Muzeul Simu (str. Mercur). Deschis Duminică, Marti și doi dela 9 dim. iiină la orele 1 d. a. — Muzeul de antichități. (Universitatea) Deschis Duminica și Joia dela 11 dimineaa pină la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străini sau Cei din provincie in toate zilele între aceleași ore.—Muzeul etnografic și de artă naționala (Monetăria ăratului, șoseaua Kiselef). Deschis Joia și în zilele de sărbătoare de la orele 10 dim.—5 d. a. BIBLIOTECI.—Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei No. 130). Deschisă în toate zilele de lucru între 8 dim. și 6 Seara.—Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vienei No. 7). Deschisă in fiecare zi de lucru între orele 9—12, 2—5 d. a. $i 7—10 seara. — Biblioteca populară ,,I. V. Socec“ (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă în toate zilele de lucru între 10—12 dim., 4-^7 d. a. și 8—10 luni. seara. — Biblioteca populară „Săniei Marcus“ (str. Mircea-Vodă 20) este deschisă Joia și Sîmbătă dela 8—10 seara și Duminica dela 3 luni. la 6 d. a. EXPOZIȚII. — La Atene și salonul oficial al pictorilor și scuptorilor. — Expozițiune permanentă de pictură și sculptură română, in localul revistei ,,Arta“ din str. Lascar Catargi No. 4, deschisă in toate zilele de la 0 dim. pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operele de artă se vor schimba in prima Duminică a fiecărei luni. — In strada I. C. Brătianu, in localul fostei panorame ,,Grivița,, expoziția „Tinerimei artistice“. CuiMi Din Giurgiu ȘEDINȚA CAMEREI DE COMERȚ Azi la orele 4 p. m., membrii Camerei de comerț, secția Giurgiu, s’au întrunit în localul prefecturei, sub președinția d-lui Grigore Marinescu. La ordinea zilei fiind cererea d-lui Mihail Caragea, mijlocitor oficial, Camera a aprobat că d-sa să încaseze dela remizierul sau lani Madera curtajul ce i se cuvine pentru operațiunile de a făcut, precum și plata timbrelor legale. Camera a mai dispus ca să se ceară din nou Camerei de comerț din București, regulamentul oboarelor ce s’a trimis de aci spre aprobare. S’au autorizat apoi noul mistil în onoare. ATENTATUL DIN PADUREA PRUNDU-COMNENI Azi noapte la ora 11 pe cînd gardianul silvic Iom Iseru de la Pădurea Prundu-Comneni intra în casa sa a fost împușcat de un glonte de revolver, tras de un individ, ascuns în partea dreapta a casei. El a încetat din viață imediat. Pînă în prezent nu s'a putut descoperi autorul acestei crime. Parchetul fiind înștiințat d. N. Venculescu, substitut de procuror s’a trransportat azi la fața locului și a început facerea unei anchete. HRAMUL BISERICEI SF. TREIME Era fiind hramul bisericei Sf. Treime din localitate, s’a oficiat de către preoții respectivi un serviciu religios, în prezența unui mare număr de Credincioși Răspunsurile la serviciul oficial le-a dat corul bisericei, sub conducerea d-lui Luca Economui. După terminarea serviciului religios, preotul Burelescu a ținut o predică despre însemnătatea acestei sărbători religioase: " PLOAIA DE AZI NOAPTE Azi noapte pe la orele 2.30, o ploae torențială însoțită de descurcături electrice a căzut asupra orașului nostru. Intr’un timp scurt apa a căzut în atta abundentă in cit a inundat multe străzi. Tot azi noapte a plouat și în unele comune din județ.—Ment ÎNECAT Aseară la ora 8 bulgarul Matei Ristea, în etate de 13 ani, vînzător de bragă la bragageria lui Petre Mihai, s’a dus la gîrla de lingă canalul Sf. Gheorghe spre scalde. • . ’ Curentul apei fiind puternic a luat pe bulgar, care neștiind să înnoteze s’a înecat. Inștiințindu-se autoritățile, au dispus să se pescuiască cadavrul. Azi cadavrul fiind pescuit parchetul a autorizat înmormîntarea. -----#»— Cărți și reviste A apărut No. 5, anul V al revistei lunare „Viața Rominească“ sub direcția domnilor C. Stere dr. I. Cantacichmi, cu următorul sumar: 0- Sandu •Aidel.. Scrisori: I. Minulescu, fromanța soarelui (versuri); Tip. Bădărău, Din lumea furnicilor... (Rolul regimului alimentar în determinarea formelor coloniale la furnici și termite). Cu efigiul ,în text: A. Toma, Sora Irina (versuri); M. Sadoveanu, Ion Rusu Ungureanu; M. Codreanu, Satan (sonete: In ceasul întâi. — In ceasul de-apoi); T. P., Din carnetul unui om de ers (Bărbații urîți și amorul); C. Hogaș, Cucoana Maneta; G. Ibrăileanu, Votul universal (Opiniuni ale unui diletant); Izabela Sadoveanu, Cronica literară (Profiluri literare: Girolamo Rovetta); G. C. Ionescu-Șișești, Cronica econtomică (Cum ar făceau anchetele oficiale acum zece ani); I. G. Duca, Cronica externă (Un moment greu pentru Tinerii Turei); N. D. Cocea, Cronica teatrală; Gh. Topliceanu, Cronica veselă (Adio); Gh. Poenaru, Scrisori din Ardeal; P. Nicanor , Co., Miscellanea (Literatură absconsă). Cetind pe d. Maiorescu,— Pauline Garcia-Viardot. — D. Aurel Popovici). * Morala Greacă de G. Aslan Albina No. 36. — ----Baluri și Serbăm Societatea .Înzestrarea Pricipesa Elisabeta“, al cărei scop este înzestrarea domnișoarelor, fără deosebire de naționalitate, va da o grandioasă serbare de vară în grădina și salonul coloseului Oppler, Duminică 13 Iunie. IIII Societatea generală de ajutor reciproc din Romînia, „Munca“, secția centrală a organizat pentru Duminică 13 Iunie cor. O frumoasă serbare de vară în grădina Parcul Libertatea de pe str. 11 Iunie (lingă Expoziție). Intrarea generală 50 barul de persoană. Grădina va fi special decorată pentru această serbare. De asemeni vor fi și diferite surprize și jocuri. -----înc-fi----Știri artistice Luni 7 Iunie orele 3 p. m., a avut loc audițiunea elevilor profesorului de piano Theodor Fuchs, în sala clubului german. S’au prezentat în fața unui numeros și distins public elevii Emil Grossman și Manele Berenfeld cu cite o Sonatina, compusă de d. Th. Fuchs, publicate în Metoda autorului. Florian Weiss in Alla Turca de Mozart, Maria Rosianu in Sonatina de Kuhlan, Carola Abasson in Rondo de Mozart și Ella Teitel in Rondo de Bethoven în Re și Sonata de Slagda, cu toții au arătat multă pricepere muzicală. Asemenea Silvia Margulius in Rondo de Beethoven în Do și Valse in Re bemol de Chopin Si Lili Orezeanu in Impromptu de Rheinhold. Toti au fost mult aplaudati , dar cele mai multe aplauze și cel mai mare succes au obtinut Tanti Orezeanu cu Sonata de Schubert în Mi bemol, Wilhelmina Weiss cu Fantaisie Impromptu de Chopin și Rondo brillant de Weber și Clara Möhnblatt cu Finalul din Sonata Pathetica de Beethoven și Ronda op 1 de Chopin. întreaga productiune a făcut opoare d-lui Fuchs care s’a arătat totalit de bun profesor, pe cit îl știm de bun muzicant și ales executor. ___•*•------ Examenele Particulare de Curs Primar Continuăm azi cu publicarea comisiunilor instituite pentru examinarea elevilor preparat! în particular de curs primar. ȘCOALELE DE BAEȚI Comisiunea I (sc. de băeți No. 1 General Adrian). D-nii: Gabriel Niculescu, G. Cîmpineanu, Eufrosina Tănăsescu și Aristia Lupescu. Comisiunea II (șc. No. 10 băetî Lucaci): D-nii D. Costescu, Dima Cristescu, d-nele Octavia Baitunescu și Elena Țigara. Comisiunea II (șc. No. 9 de băețî Clemența): D-nii V. Mircea, I. Dumitrescu, d-nele Lucreția Popovici, Cleopatra Enăchescu. Comisia IV (șc. No. 3 de băețî Cuibă cu barză). D-niî Ilie Popescu, G. Antonescu, Ștefan Negulescu și d-na Maria Popescu. Comisia V (șc. No. 30 de băețî Sf. Voevozî). D-nii. N. Ștefănescu, I. Onu, d-nele Eliza Popescu și Filofteia Georgescu. ȘCOALELE DE FETE Comisiunea I (șc. No. 9 de fete General Adrian). D-nele: Zoe Enescu, Vasilica Ștefănescu, Elena Sideri. Comisiunea II (șc. No. 2 de fete Lucaci). D-nele: Lucia Leca, Elena Petrescu, Alexandrina Periețeanu, Ida Wexelberg. Comisiunea III (șc. No. 12 de fete ,,Clemența“). D-nele Eliza Negreanu, Zoe D. Parpa, Maria Jugureanu, Sm. Ghenea. Comisiunea IV. D-nele Zoe Repe- paîrghimițatî pe fisnp&il marilor SUBRAURILE cari conservă perfect toaletele călduri iii SM cari conservă perfect toaletele Nu ilntrebuințezi pe timpul marilor călduri HUMA!I SUBRAURILE show-York loxnax Vânzare EXCLUSIVA pentru toată țara MAGAZINUL „ RULETA“ ÜUBfflEBMH Brayzeanu, Al. Berbieri, El. Economu, Maria Marinescu. Comisiunea V. D-nele Elena Rădulescu, Elena Timotei, Eliza Ponici, Ecaterina V’estimian. Comisiunea Vî (șc. No. 14 de fete bu Ferdinand). D-nele Cecilia Paleologu, Florina Dobrescu, Emilia C. loan, Sm. Comșa. Școala luterană de băețî: d-niî D. I. Pomponiu, Anghel Popovici, M. Petrescu, I. Ciocîrlie, I. C. Florescu. Școala catolică de băețî din calea Călărașilor: d-niî M Marinescu, M. E. Spireanu, I. Vulcănescu. Școala catolică de băețî din strada Fîntînel: d-niî Mihail G. Mumuianu, M Mihăilescu, Anghel Demetrescu, Ștefan Chirilescu. Școala de bănți „Schevitz-Thierin“: D-ni. C. Teodorescu, D. R. Cazacu. Școala miseta Armenească: D. N. Haris și d-na Elena Niculescu. Școala mixtă Italiană: D-nia Ghenoiu Grozescu, M. Niculescu-Băneasa, d-na Maria Beiu Palade. Institutul Pompilian, D-nele Maria Borcan și Maria T. Ionescu. CONSTANȚA Comisia centrală: I. Fulga, I. Corstacea, Elena Bănescu, Ecaterina Pașa. Școala Armeană: C. Tabacu, A Iorgulescu. Școala Evanghelică: Gh. Tănăsescu, Aura Titoreanu. Școala Bulgară: Sm. Boreș, P. Rădulescu. Școala elenă de băeți: L. Lupașcu și Ecaterina Niculescu. Școala Elenă de fete: Ana Tănăsescu și Elena Manole. Institutul Franco-German: V. Porumbaru, Elena Fulga. Modifidio: S. Chivu, G. Popescu- Ciocănel, El. Trandafirescu. Cernavodă: I. Buzincu, M. Anagnoste, G. V iatiu, E. Bartolomeu. Hirșova, V. Cotov, M. Teodorescu, H. Cernescu, E. Mătăsaru, Ostrov, D. Boboc, C. Entușian, M Entușian, E. Zamfirescu. BUCUREȘTI _y/ \ 80 recomana ® g JJJ urm^toare1e oali 1 prin care este condamnata la 15 zile închisoare pentru ultragiu si lovirea procurorului. — D. judecător al cab. I a continuat era cercetările cu privire la abuzurile săvîrșite de unii pretinși studenți, cari au adunat peste 15 mii lei de la diferite persoane sub pretext de a înființa un cămin studentesci . A fost reconfirmat mandatul de arestare al lui Gh. Bertălăul, care rănise pe sergentul Alexe Ion, în str. Apolodor, răniri în urma cărora nefericitul a sucombat, Judele cabinetului 4 continuă instrucția afacerei . Din comuna Lămotești se vestește parchetului de Ilfov că ungurul Alecu Vizitiu, din serviciul d-lui Miclescu, ducîndu-se la moară spre a măcina niște porumb, s'a scăldat, pînă una alta, în Dîmbovița și s’a înecat. Se recomandă următoarele calități speciale: © em, Searaty, Etora* Crystal, Ambassador Fabricațiune amerlcmă B. KLEINERT RUBBER Go. FM tați speciale: ^erat9 Beauty, Etora* jțf Xj Crystal, Ambassador ‘■ÍÉáíCm j- B- KLEIMERT RUBBER Co. ’’xr?P*lui I shew-York youtdow ‘w/Sji'v Vânzare EXCLUSIVA pentru toată țara Wap Magazinul iiÎEFF BUCUREȘTI MAINE împermiabile »9G abernette dublu impermiabile printr ’un procedeu special O haină bună, pentru ploaie și praf De vînzare exclusiv la liftfil - lifi! Calea Victoriaî Mo. 104 (lingă Café High Life) ti Cronicai judiciară O CHESTIE DE DREPT CU OCAZIA JUDECAREI UNUI EXPULZAT. — Lucrătorul ungur Jigo Intro reîntorcindu-se în țară după ce fusese expulzat, a fost arestat și trimis înaintea tribunalului Ilfov secția într, pe baza art. 5 din legea străinilor. Cu ocazia judecărei procesului, era, apărătorul delicventului a ridicat următoarea interesantă chestiune: Tribunalul nu poate condamna pe Intze pentru că nu este delicvent. Și nu este delicvent pentru că nu putea fi expulzat deoarece este cetățean român, prin faptul că tatăl său se stabilise în Romînia înainte de aplicarea Convențiunii de la Paris de la 1858, prin efectul căreia a devenit cetățean. Tribunalul găsind în principiu cererea întemeiată, a dat termen pînă la 15 iunie tatălui expulzatului ca să producă actele doveditoare a celor susținute. DIVERSE. Tribunalul comercial a declarat în stare de faliment, firma Blumenfeld și Orenșeni, cu magazin de galanterie în str. Lipscani.• Soc. de taximetre „Automobilul" a fost condamnată era. de trib. Ilfov secția doua la cinci sute de lei despăgubiri, către d. Andreescu, controlor financiar, care fusese lovit și rănit de un taximetru. — La 25 iunie se va judeca de Curtea de casație s. II, recursul făcut de d-na Bozescu, contra deciziei ---------- Din C.-Lung Inmormîntare. — In ziua de 4 Iunie a fost condus la locașul de veci regretatul Pr. Becu, dirigintele oficiului poștal C.-Lung, încetat din viață în urma unei scurte suferințe. Defunctul, în timpul scurt de douî luni de cînd venise în acest oraș, ișî cîștigase numai simpatii, pentru care cuvînt moartea lui lasă unanime regrete. Decedatul fiind cavaler al „Coronei Romîniei“, ti s’au dat onoruri militare. Cu acest trist prilej, d. oficiant I. Roboiu a rostit o scurtă, dar mișcătoare cuvîntare de adio, iar la cimitir a vorbit d. procuror Diaconescu, care a arătat calitățile sufletești ale lui P. Becu, trimițîndu-i un ultim adio din partea amicilor. —■ Corespondent, -----##----- Organizarea servicului sanitar in Capitală Primăria Capitalei a dat serviciilor sale sanitara o nouă organizare în așa fel încît, serviciile aduse populațiunnea orașului, să fie cît maî răspîndite, mai numeroase, mai satisfăcătoare și aduse imediat atunci cînd se simte nevoe de ele. In acest scop serviciul sanitar, a fost repartizat mai rațional, condu-se anume însărcinări și atribuțiuni personalului medical al acestui serviciu. Pentru ca această organizare să dea rezultatele dorite, serviciile de higienă și sanitare ale comunei vor funcționa în modul următor : Bolnavi! sărac! car! nu pot părăsi patul sau casa, au dreptul de a cere gratuit ajutorul medicilor comunali. In cazuri ordinare, vor chema pe medici la anume ore atit cît se află de serviciu în secție. Iar în cazuri urgente, vor putea să-l cheme la orice oră din zi sau noapte de la domiciliul lor. Bolnavii care pot eși din casă, vor solicita ajutorul necesar medicilor de la dispensariul „Regina Elisabeta“ însărcinat anume cu darea de consultații la fiecare dispensar în parte, la anume ore. Medicamentele sau rețetele gratuite se vor da numai bolnavilor săraci, starea de sărăcie ramîrind la aprecierea medicilor. Femeile sărace pentru cazur de nașteri, au dreptul de a chema la domiciliul lor pe moașa comunală la orice oră din zi sau noapte. Pentru cazuri de moarte, pentru certificate medicale, sau alte trebuințe, publicul trebie să se adreseze totdeauna medicilor comunali prin secțiunile respective. Pentru transportarea bolnavilor de la spital acasă sau înapoi, primăria a pus la dispoziția publicului cuplurile societate de salvare. Dacă publicul are vre-o bănuială asupra starei h igienice a vreunui aliment, pot trimite acel aliment spre analiză la laboratoriul comunal. De asemenea publicul care are necesitate în caz de boală, pot trimite aceluiași laborator spre analiză, produsele patologice, unde există instalată o secțiune bacteriologică special aranjată pentru aceste lucruri. In numărul de mîine vom publica organizarea serviciului sanitar pe secțiuni. Bursa din străinătate VALORILE ROMISE Frankfurt, 7 Iunie — Rentă romînă 4% 95.40. Noul împrumut român 91.90. Triest, 7 Iunie. — Soc. Asigur: Dacia Romînia 973, Naționala H35, Generala 1094, Viena Deschide închid. 6’ Iunie 7 lunii Napoleonul 1’.O —.— Rubla 2.540 — Cred. Anstalt 668 50 —.— Cred. Func. Austr. 1186 — „ Ungar 843.50 —.— Drumurile Austr. 752.20 —.— Lombarde 118.50 —.— Alpine 725.50 Loturi turcești 261.25 —. — Renta austr. hîrtie 94.20 —.— „ „ argint 94.20 —.— „ „ aur 11675 —.— Schimb: Londra 240.55-----. Paris 95.42 — .— „ Berlin 1175” —.— Amster. 199.20 —.— , Belgia 90.05 — „ Italia 95 — Tendința fermă. Berlin, 7 Iunie Rentă 5% din 1903 Impr. 185 ml. 101.80 „ 4% „ 1889 . 50 . 92 25 „ , „ 1890 „ 274 . 93.40 „ , . 1891 . 45 . 01.10 „ „ . 1894 „ 120 , 91.60 . . . 1896 „ 60 , 90.70 . . . 1898 , 180 . 90.70 . . .>“{£" „ „ „ 1908 70 împrumutul orașului București: 41 ,ar 1888 99.60 1895 — „ . 1898 — dimineața Finanțe și Comerț Bursa din București VALORI 8 iunie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amort. 5,;/0 împrumutul intern din 1894 lei 1027s — 1017e 185 mii. din 1903 , 102>/i 1013/ Renta amort. 4 /p împrumutul de 37, mii. intern lei 9290 — 92.70 . 50 „ din 1889 , 98.10— 92.10 274 , , 1890 , 96>/3 — 95.70 45 , , 1891 . 93»/, 9 >/« 121 , , 1894 „ 933/4 _ 931/4 . 90 , , 1896 . 92/* 02 ISO „ , 1898 . 927a— 92 100 mii. / Seria A. și B. 92 —913 , din 1905 I Convertită 91.90—91.80 70 , , 1908 „ 91.80 — 91.65 128 , 1910 „ 91.60 —91.40 Pentru câmp. de păduri — —* — Creditul județean și comunal: 5 °/° lei 102.10—101.90; idem 47a cu lei 93.85—93.63. Creditul viticol: 9217*921/4. Obligațiuni Comunale: București 4<’/„ din 1903 lei 88.30—88—; idem 4 °/, din anul 1006 lei 8S 20—88— idem. com. Craiova 57 din 1906 lei 987a—953/4; idem com. Ploești 5 °/o din 1906 lei 987* — 98; idem com. lași din 1906 lei 96—9572- Scrisuri fondate rurale: 57% lei 109.15 inch; idem 4 °/ lei 907a*9074. Scrisuri urbane: București 5*7 ° lei 99, inch.; idem Iași 5% lei 97 inch. Bonurile Casei Rurale: 5 °/ lei 101 —1003/4. Oblig. Camerei de Comerț: 5*7, lei '98 - 974. Acțiuni: Ban:a Națională 4675 — 4655; Casa Rurală 440 - 431 ; Banca Agricolă 525 cu ter.; Banca of. Roumania Ltd. 241 — 240; Banca de Scont din București lei 141 — 130; Banca Marmorosch-Blanck & Comp.lei 930 — 935; Banca Gen. Romînă lei 1950 — 1940; Banca populară din Pitești 280—250; Loc. com. tramvaelor București, 228 — 220; Soc. Rom. „Speranța“ 480 inch. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 974 — 970; Naționala lei 1140 — 1130; Generala lei 1105—1095; Monede: Napoleon lei 20.25—20.20; coroana austriacă lei 1.06 — 1.05.*/*; Rubla de hîrtie lei 2.69 - 2.68. Sconturi și avansuri: Banca Națională, scont ii*Io; idem avans, pe dep. 51 /*“/, Casa de dep. avans, pe dep. VIT Schimb.—Cek: Londra 25.333/< - 25.2874; Paris lei 100.429, 100.227- Berlin lei 12380 — 123.55; Viena 105.40 — 105.20; Belgia 100.077j 09.877*. _____ MĂRFURI Cereale 8 Iunie La bursa din Capitală, e au făcut urmatoarele tranzacții: Lită: 78 kgr. tu 3% corpuri straine, vîndut 1.000.000 kgr. a 15.20 ter nen prim treieriș, 18 August 1910, Constanta port în docuri; 200.000 cgr., a 13.25, termen prim treieriș— 11 Iulie a. c., gara Lehliu; 250.000 m gr., a 13.25, idem gara Duga. Orz de toamnă, 1910, s’a vindut 00.000 kgr., a 8.10 prompt gara Peiș, și 250.000 kgr., cu 8—4% corturi străine a 8.20, termen pînă la 15 iunie gara Ciocani. Rapiță: 80.000 kgr., a 19 lei, prompt fabrică București.* GALAȚI, 8 Iunie. — S’au făcut următoarele operațiuni de cereale la bursa locală: 85 vagoane secară a 1100 lei vagonul din magazie, 16 vagoane porumb a 1170 lei vagonul din SI------I șlep, 28 vagoane orz a 995 lei vai Igonul din șlep. Brăila, 8 Iunie Piața locală calmă, lipsită de afaceri. S’a vândut: grta de 78 luni. kgr./ bordo Brăila, 1 la sută corpuri străine, cu lei 17.30; grinde 79 kgr. bordo Brăila, 4 la sută corpuri străine, cu lei 16.80; porumb 11.05; cincant lin 12.80; pignoletto 13.10—13.20. Cu începere de Vineri 5 curent a8i sosit pînă azi în port un număr de 6 vagoane cu rapiță din noua recoltă. Chicago, 8 Iunie La grift piața a deschis „a la hausse“ și s’a menținut în urcare pînă la închidere. A închis ,,a la hausse“. La porumb piața a deschis ferm și a continuat în urcare, conform pieței de grif. A închis ,.a la hausse“. New-York 8 Iunie Prețuri. — New-York - grid citr„ penibil neschimbat, iulie urcare 2* cents, Septembrie urcare 2% cents, Decembrie urcare VA cents: porumb disponibil urcare 1 cent, Iulie urcare 1 cent, Septembrie urcare 1% cents, Decembrie urcare 1% cents, Chicago: Grid pe Iulie urcare 2% cents, Septembrie urcare 3 4 cents. Decembrie urcare 3% cents; porumb pe Iulie urcare% cents Septembrie urcare 1% cents n ’ cembrie urcare VA cents ’ b Brislaprota Coroane pe 50 klgr. ._________ Griul Octombrie, 9,90 ,957 Ovăzul " 907 «Jo f> 8 U, T 7.107 14 Porumb Iulie 531 ,"A. Rapița August 12,25 12 ‘*(1 Timpul frumos". Anvers Franci pe IQQ ]ci.fr_ _ 7 Coba dunăreană, sup. prompt 94 Naveta „ „ _ __ Griul dunărean, călit, infer. Văi» „ »__, >> » super. IV«,* Porumb „ „ infer. 13“. •> n w super. 18«.. Piața este închisă Mercurea Londra Griul susținut fără influentă specială Porumbul mai ușor Orzul mai ferm Ovăzul susținut fără influență specială . Liverpool Shillings pe cental. Chicago închiderea din 7/20 iunie Liverpool.— Grzul cedă după deschidere dar se înbunătăți din nou din cauza ploilor multe din Rusia. Vinzări 750.000 centale. Porumbul cedă după deschidere îmbunătățindu-se apoi, ofertele fiind mici vânzările bune. Vinzări 30.000 centale. Berlin. — Fasolea lingots s’a vîntut intre 330 și 340 mk tona; fasolea mică de Ungaria între 250 și 260 mk tona; fasolea rotundă între 320 și 325 mk tona. Vizibilul. — Stocurile vizibile de grid în Statele Unite 15.100.000 buseli, Canada 5.240.000 busels, porumb Statele Unite 5.533.000 busels. America. — New-York și Chicago; Griul deschide spre urcare. Urcaria continuă tot timpul din următoarele motive: știri bune primite pi c cablu, cereri bune din partea publicului, raport defavorabil despre recolta în nord-vest, timp cald și uscat, rocii vremente considerabile pr Septembrie și Decembrie, condițiune mai puțin favorabilă a recoltei, piețele interne ferme in nordvest, raport spre urcare publicat de M. Snow, cumpărări făcute de ca Griul: Deschiderea Sep. 98,4» 98,1/, închiderea: I. Disponibili — 104,*,« 104,v* II. „ Iulie 100,... 102, V. III „ Sept 98,— 180*/« IV „ Dec. 99,»/» 92,/. Vînzări 1.700.000 Porumbul Iulie 67— 68— „ Sept. 678/» 67V8 „ Sept. . 674,a 68“/« „ Dec. 65- 60"/. 6_____7 Griul: Deschiderea Sept 92,V« 91,*/* Închiderea : 1. iulie 93,/« 95,V« XL Septembrie 91/ 94,*'» III. Decembrie 92,*» 95,*» Porumbul Iulie 591/« 69» • » Sep. B8V« 50 =8 „ Dec. 587/» 60=/» , 57/, 58=/. 28 FOIȚA ZIARULUI ,DIMUSEAȚA‘ Suferințele mamei vitrege MARE ROMAN DE GESZAȚIE ȘI DE ACTUALITATE --------*------- CAP. 52 OMUL GU MASCA -- el da, cine are o femee ca tine trebue să fii pus de o parte na.ni mulți. Taica Ghilotin s’ar ț itea or cînd, retrage din afaceri.. Dar Scorpia era destul de prudentă ca să nu dea în cursă. — Dacă am avea bani n’am stadio acolo, zise ea cu tristeță. Mereu suntem în primejdie de a fi prinși. N’avem bani, fiindcă am Cheltuit prea mult în tinerețe. , Tot vorbind ajunseră lângă tufișul de trestii, unde medicul depuse sacul încet. 'i — S’o înecăm cu sacul ? întîrebă Scorpia. Cred că e mai bi/Un-fiLra sac, căci deja apare U suprafața ar putea poliția descoperi cine a ucis femeea. Știi că orice s’ar întîmpla poliția tot asupra apașilor se repede. N'o scoatem d in sac; așî maî visa s’o văz odată. $tii, îmî face întotdeauna mare plăcere cînd văd murind o femee tînără și frumoasă. Zicînd aceste cuvinte ea privi în toate părțile pentru a se convinge de nu era cineva prin apropiere. „Medicul” cu iun cuțit spintecă sacul și frumosul cap blond al Enei apăru. Ea, sărmana, nici nu-și pierduse cunoștința, dar zărea cu ochii închiși. ‘ .luna "apăru dintre nori luminînd chipul ei palid încadrat de părul auriu. — Iată privește-o, mamă Scorpio, zise banditul. Privește-o bine, căci peste cîteva minute va zace în fundul fluviului. Numai peștii vor trece peste ea, dar ei "au sînge rece și nu se interesează de femei tinere și frumoase. Scorpia sprijinită într’un baston se apropia de Ella o privi murmurind’ — Frumuseța se vestejește — și litenia rămîne. Haide bâete trimite-o la fund. ■— Noi plecăm zise Baptiste și P Elia, aci mu, mai sîntețî în primejdie, vă putem lăsa și singuri. Ea se depărtară în momentul cînd medicul și Scorpia ridicară pe Ella și, o clătinară în aer ca s-o poată arunca departe în alb. Ella nici nu putea striga, nunvi, ochi! eî mărit! de groaza morței, implorară îndurare. Dar banditul și denaturata lui tovarășe nu înțelegeau acest limbajiu. Și chiar de ar fi înțeles, inimele lor împietrite în crime nu ster fi înduioșat. — Cînd vom zice „trei” să-întei drumul, zise medicul. — Șt 3 x băete că mi-a venit alt gînd! — Pînă să te gîndești d-ta se poate să vie cineva și vom da de dracul. Haide repede spune ce gîndește ? — S’o culcăm calea în tufiș, bagă de seamă dă nu'-i faici vr ’un rău, e marfă prețioasă. Este cînd se văzu din nou pe pămînt își pierdu cunoștința. — Sîntem niște proști zise Scorpia. De Ce am da peștilor această femee tînără și frumoasă, pierzînd orice cîștig ba chiar primejdiindu-ne. — Hm, știu că și eu tot la așa ceva m’am gîndit, zise banditul. — Nici tu nu ești prost, dar ceei ce puneam acum la cale să rămîie pe veci între noi, căci de află omul cu mască ne ucide pe amîndouă. — Eu maî curînd îmî mușc limba decît să suflu un cuvînt. ■— Atunci ascultă.. Putem ciștiga bani după urma acestei femei. De ce s’o aruncăm ca pe un shrv în Sena cînd în Paris se plătește cu aur o femee va dînsa. Trebue însă s’o ducem la locul potrivit. — ȘtiO cu ce vreî să zici, ex- Clumă banditul rînjind. Te gîndește la Selim B'arut, negustorul de fete. — Bre, ce deștept ești ! Chiar la el mă gîndeam ! El negreșit că ne-o va plăti bine, căci s plice așa marfă. Dacă o vindem lui nu ne expunem la nici o primejdie, căci omul cu muscă nu va afla nici odată că n’am aruncat în Sena. Selim Baruc exportează mărfurile sale. In Orient dobîndește t returi mai bune și dacă femeea asta va intra in venin harem în Constantinopol sau în alt oraș din Turcia nu, se va mai înîtlni lirei odată cu șeful apașilor. — Ai dreptate mamă Scorpio, s'o vindem lui Selim Buruc. E foarte lesne n o duce de aci la dînsul, n’avem decît să trecem podul. De am avea o barcă, transportarea ar fi și mai lesnicioasă. " — Peste pod nu putem trece cu dînsa, răspunse mama. Scorpia. Sacul e tăiat și în brațe nu o poți duce fără a nu atrage atențiunea unui pițigoiu cu pelerină. Să căutăm o barcă, trebue să găsim una prin apropiere. Sa-I spunem vre-o poveste barcagiului, de pildă că fata e cam nebună și că trebue s’o ducem la vre-un ospiciu. — D-ta să râmi aci lîngă dînsa, mă duceț după barcagiu. Mi se pare că nu departe de aci sorvește Matheia orbul. Nu-l cunoști mamă Scorpio ? — Cine nu-l cunoaște Pe orbul Matheia? E supranumit Charon.— dracul știe pentru ce-l numesc toți parizienii astfel: — Charon e un nume foarte aichin, zise medicul care era,om cult. Grecii numeau astfel pe cel care după credința lor în liulmea cealaltă, trecea morți peste Jiul Styx, adică apa uitărea. Bătrînul Matheia cu barba lui albă și lungă, înalt și stele cum e, seamănă bine cu Charon cel descris de grec. Acum voi pleca pentru a veni ■cu el într’o barcă. Sunt sigur că va fi, prea mulțumit de-a voiü da 5 lei pentru osteneala sa. Pe lîngă toate calitățile sale maî e și orb așa că nu va vedea că transportăm o femei legată. Zicînd aceste cuvinte, banditul plecă lăsînd pe Scorpia de pază Ungă nefericita Este. CAP. 23 BARCAGIUL OHR Medicul fu nevoit să caute cîtva timp pe malul Senei pînă ce descoperi coliba lui Matheiü pe care nu-l cunoștea personal ci mumai din auzite. Coliba veche, aproape ruinată era înconjurată de sălci pletoase astfel că nici nu putea fi lesne descoperită de trecători. Medicul străbătu repede cărarea prin desișul de verdeață și se opri lingă ușă.. . Se pare că moșneagul s’a retras în vizuina M, murmură el. Poate ca și doarme, dar pentru un bacșiș bun se va scula. Bătu de câteva ori în ușă. Cine e acolo ? zise un glas gros din colibă. — Niște oameni cari vor să treacă fluviul și nu se vor tocmi, cu d-ta. 1 — Intră, ușa rau e închisă. Medicul deschise ușa. Lu minte tunel să furișă în colibă prin ușa întredeschisă. Afară de patul de scinduri, o masă și un scaun stricat, nu mai era alt mobilier în cămăruța dărăpănată. De pe pat se ridică bătrînuit, iar banditul fu aproape speriat de înfățișarea lui fantastică. Nu-î țirea nimeni ghici virsta. Capul său era chel, dar fata sbîrcită era încadrată de o barbă căruntă neîngrijită ce-î ajungea pînă pe piept. El purta o cămașă lungă de lină și niște pantaloni la fel — da sigur că atit și avea. Va urmi!