Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)

1910-06-10 / nr. 2253

'Oi if- iri;­ Condițincție de subscriere pentru societatea „Govora-Călimănești“ In zilele de 8, 9 și 10 iunie 1910, Beli­­czele 10 a. m. pînă la 3 d. m. va avea loc subscrierea pentru acțiunile societatei „Govora-Căli­­imănești”. Capitalul societatei de 5.000.000 lei e împărțit în 25.000 acțiuni, a 200 lei fie­care. Subscriitorii vor depune la subscriere, o garanție în numerar de 10 la sută din su­ma­­ subscrisă. In cursul anului 1010 nu se va mai cere nici un nou vărsămînt; restul vărsămin­­telor se va face d­upă trebuință și numai după 1 ianuarie 1911 la datele ce se vor hotărî de con­siliul de administrație. Subscrierea, va avea­ loc în Bu­curești, la Banca Națională a Ro­­mîniei, la casieria centrală a mi­nisterului de finanțe, la casa de depuneri și la adiția financiară a Capitalei. I. In orașele de reședință din ju­dețe, la sucursalele și agențiile Băncei Naționale și la adițiile fi­nanciare respective. In stațiunile balneare: Govora, Lacul-Sarat și Călimănești, Că*­ciulata, la casieriile acestor sta­țiuni. Afară de acestea se va mai pu­tea su­­scri și la următoarele bănci : The Bank of Rom­­ania S­ta­, București , Banca Marmorosch Blank & Comp., București; Ban­ca Agricola București și la su­cursalele și agențiile sale din ț­ară: Banca de credit român, B­u­­cu­rești; Banca comercială romî­­n­ă, București; Banca generală romina, București; Banca de­­ scont din­ București,, Bucureșt­­i„ Berkowitz, București; C.­­ Th. M. Eftimiu & Comp., Bucu­rești ; N. D. Moroceanu, București; M. Finkels, București; C. Sterin & Comp., București; P. Gr. 1o­­ne­scu, București; Isac M. Levy- S­sor, București; Elias Jos, Co­hen, București; Banca Ilfov, Bu­curești; Banca uniunei comercia­le, București; banca Colentina, București; Agenția de schimb N­. I. Hurmuz și S. Ulubeanu, B­u­­­curești; banca comerțului din Craiova, Craiova; banca Tutova, Bîrlad; banca Olteniei, Craiova; banca Doljului, Craiova; banca Calafatului, Craiova; banca Se­­verinul, T.­Severin; banca Mehe­­dințului, T.-Seve­rin; hainca co­mercială, T.-Severin; banca Rîm­­nic­ului, R.-Vîlcea; banca Vîlcea, R.-Vîlcea; banca Romanatî, Cara­cal ; banca Caracal, Caracal ; banca Slatina, Slatina ; banca Oltului, Slatina;­ banca agrară, Slatina; banca Măgurele-Giurgiu T.-Măgurele; banca populară, Pi­tești; banca Pitești, Pitești; ban­ca Muscelului, C.­Lumg; banca Brăila, Brăila­; banca Tecuciui, Tecuciu; bancaí Ploești, Ploești; d. Jakues Rubinstein, Galați. Titlurile vor fi nominative pen­tru jumătatea capitalului și la purtător pentru cealaltă jumăta­te. Se va da însă preferință tit­lurilor nominative în sensul că dacă subscrierea acțiunilor nomi­native va întrece jumătatea ca­pitalului, sporii^ Acțiunilor no­minative va reduce numărul ac­țiunilor la purtător. Acțiunile nominative nu vor putea fi posedate de­cât de ro­mân!. PENTRU SESâ NATUR­ILE DE TOAMNA procurați-va loi pe ACUM tarișăluie Chimice (SUPER FOSFAT) Cel mai important mijloc al agricuturii intensive DE LA: Faliza de Produse Ch­imice ,Mărășesti‘ societate anonima Bassaroști, Bulevardul Elisabeta, 18, București Unde se poata cere toate informațiunile fu­lill­i's Hill , de prima calitate, gata montate, furnizeaza în ori­ ce parte a țărei Fabrica Fortuna, Iași Keprez. General: MORITZ JUSIER — București, Calea Moșilor, 27 — IHTÎ-PEROHOSPORIM. DiflETEA­ MANEI VIILOR insecteleF ia copasi fructiferi Certificată de Ministerul Domeniilo și primii viticultori ca cel nou și practic o sticlă învocuește 2 kgr. piiatră vî­­riătă. M­u­ otrăvește fructele, nutrește ve­getația colosal. Se trimite în laziele 12 flacone con­­tra sumei de Lei 14, trimiși înainte, franco ori­ce stație C. F. R. ~ — Prospecte se trimite la cerere — I Fabrica­tie Produse Chimice G. FL0F.ESCU, SaCan - ȘI -íacibí. ion-lopiliSi I din Iași Vinde inventar de toate felurile precum: locomobile, motoare cu benzină, pompe centrifugale și motrice, șine, vagonete, macarale de 1500—­3000 kgf. cronici mari rotative, berbeci, fier rotund pro­priu pentru beton armat, garni­turi și scule diferite pentru exe­cutarea de conducte de apă, hara­­bale solide pentru transport etc.. In stare perfectă și cu prețuri foarte avantagioase. A se adresa Direcțiunei socie­­tăței Uniuni­­i­ agenseUschaft, Iași. LIDA DE FER mărimea unui dulap fabrică re­numită se vinde de ocazie adresa prin scris sub „amator“ la A­­genția de Publicitate Carol Schul­ler Co. București Str. Karageor­­gevici 18. Medic Roman la KARLSBAD Dr.Grigore Brauer fost intern al Spitalului „Elisabeta“ din Galați fost medic la „Allgemeines Kranken­haus“ (Prof. Schlesinger) Karlchad Un«« Goldner I.öwe IldAXSUiSU Kaisers!russe 78 TELEFON 7Ol Ur.AJÄRASLi Da ia Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournie: Specialist în: Boaleie de Piele și Sifilis BOALELE farului Calea Victoriei 130 (Ungă bis. Ut TELEFON 29­­­1 Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p­m N­on­ Sexuale Sifilis, scurgeri, răni, neputința, onanie, boli de piele și de fem­­ei vindecă Doctor iKh­iofer — 217, Calea Moșilor. 217 -Corespondează provincie. Gratis trimite Chestionar­ii broșuri medicale Consultă IC -12 și S—H DE BOALELE STOm­IC ȘI INTESTINE se trateaza admirabil prin LAGIO FEÎUVIENT HOOSN aprobat serv. sanitar 2 lei flaconul (prov. 2.50) LABORATORUL Dr. ROBIN — Istrada I. C. Brătianu 5 — 9(22) Iunie 1910 CALENDAR.­­ Ortodox: Arh­. Catolic; Paulina. MEMENTO. — Autorități: Toate au­toritățile deschise. — Judiciare : Toate tribunalele deschise. TEATRE. — Grădina Ambasadori : Compania dramatică Davila va juca: Primă de încurajare, comedie în 3 acte. Grădina Blanduziei : Se va juca, d­e trupa Teatrului Național : Nevestele lui Cristache, comedie în 3 note.—Parcul O­ leteleșeanu: Compania lirică Grigoriu va juca; Fata pădurarului, operetă în 3 acte. CINEMATOGRAFE. — Volta (strada Doamnei și fost Bristol) în fiecare sea­ră, de la orele 5 d. am. pînă la 11 noap­te.—Dacia, cinema „Urania“. — Botez, sala Eforiei. — Grădina Rașca, cin­ema­ Gaumont. DIFERITE SPECTACOLE.­­ Tea­trul de varietăți ,,Imperial“, strada Cîmpineanu 16, București. In fie­care seară reprezentațiuni pentru familii. In­trarea generală 1 leii.—Circul Sidoli : Teatru de varietăți :,Bulet de Paris“ și patinaj.—Castelul cu flori: Artiști de primul rang de la varieteurile din străi­nătate: Liesel Moar, tirolez; Dearly- Net, excentrică franceză. MUZEE.—Muzeul geologic (șos, Rise­­lef) Deschis Duminica și sărbătorile dela 5 d. a..—Muzeul Simu (str. Mercur). Des­­chis Duminică, Marti și doi dela 9 dim. iiină la orele 1 d. a. — Mu­zeul de antichități. (Universitatea) Deschis Duminica și Joia dela 11 dim­i­nea­­a pină la 3 d. a. iar pentru vizita­torii străini sau Cei din provincie in toa­te zilele între aceleași ore.—Muzeul et­nografic și de artă naționala (Mone­tăria ăratului, șoseaua Kiselef). Des­chis Joia și în zilele de sărbătoare de la orele 10 dim.—5 d. a. BIBLIOTECI.—­Biblioteca Academiei. (Calea Victoriei No. 130). Deschisă în toate zilele de lucru între 8 dim­. și 6 Seara.—Fundațiunea Universitară Carol I (str. Vienei No. 7). Deschisă in fie­­care zi de lucru între orele 9—12, 2—5 d. a. $i 7—10 seara. — Biblioteca popu­lară ,,I. V. Socec“ (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă în toate zilele de lu­cru între 10—12 dim., 4-^7 d. a. și 8—10 luni. seara. — Biblioteca populară „Să­niei Marcus“ (str. Mircea-Vodă 20) este­ deschisă Joia și Sîmbătă dela 8—10 seara și Duminica dela 3 luni. la 6 d. a. EXPOZIȚII. — La Atene și salonul oficial al pictorilor și scuptorilor. — Expozițiune permanentă de pictură și sculptură român­ă, in localul revistei ,,Arta“ din str. Lascar Catargi No. 4, deschisă in toate zilele de la 0 dim. pînă la 9 seara. Intrarea liberă. Toate operele de artă se vor schimba in pri­ma Duminică a fie­cărei luni. — In strada I. C. Brătianu, in localul fostei panorame ,,Grivița,­, expoziția „Tine­­rimei artistice“. Cu­iMi Din Giurgiu­ ȘEDINȚA CAMEREI DE COMERȚ Azi la orele 4 p. m., membrii Camerei de comerț, secția Giur­giu, s’au întrunit în localul pre­fecturei, sub președinția d-lu­i Grigore Marinescu. La ordinea zilei fiind cererea d-lui Mihail Caragea, mijlocitor oficial, Camera a aprobat că d-sa să încaseze dela remizierul sau lani Madera curtajul ce i se cu­vine­­ pentru­ operațiunile de a făcut, precum și plata timbrelor legale. Camera a m­ai dispus ca să se ceară din nou Camerei de comerț din București, regulamentul o­­boarelor ce s’a trimis de aci spre aprobare. S’au autorizat apoi noul mistil în onoare. ATENTATUL DIN PADUREA PRUNDU-COMNENI Azi noapte la ora 11 pe cînd gardianul­­ silvic Iom Iseru de la Pădurea Prundu-Comneni intra în casa sa a fost împușcat de un glonte de revolver, tras de un in­divid, ascuns în partea dreapta a casei. El a încetat din viață imediat. Pînă în prezent nu s'a putut descoperi autorul acestei crime. Parchetul fiind înștiințat d. N. Venculescu, substitut de procu­ror s’a trr­ansporta­t azi la fața locului și a început facerea­­ unei anchete. HRAMUL BISERICEI SF. TREIME Era fiind hramul bisericei Sf. Treime din localitate, s’a oficiat de către preoții respectivi un ser­viciu religios, în prezența unui mare număr de Credincioși Răspunsurile la serviciul oficial le-a dat corul bisericei, sub con­ducerea d-lui Luca Economui. După terminarea serviciului re­ligios, preotul Burelescu a ținut o predică despre însemnătatea a­­cestei sărbători religioase: " PLOAIA DE AZI NOAPTE Azi noapte pe la orele 2.30, o ploae torențială însoțită de descur­­cături electrice a căzut asupra o­­rașului nostru. Intr’un timp scurt apa a căzut în at­ta abundentă in cit a inundat multe străzi. Tot azi noapte a plouat și în unele comune din județ.—Ment ÎNECAT Aseară la ora 8 bulgarul Matei Ristea, în etate de 13 ani, vînză­­tor de bragă la brag­ageria lui Petre Mihai, s’a dus la gîrla de lingă canalul Sf. Gheorghe s­p­re scalde. • . ’ Curentul apei fiind puternic a luat pe bulgar, care neștiind să înnoteze s’a înecat. Inștiințindu-se autoritățile, a­u dispus să se pescuiască cadavrul. Azi cadavrul fiind pescuit par­chetul­ a autorizat înmormînta­­rea. -----#»— Cărți și reviste A apărut No. 5, anul V al revistei lu­­nare „Viața Rominească“ sub direcția domnilor C. Stere dr. I. Cantacichmi, cu următorul sumar: 0- Sandu •Aidel.. Scrisori: I. Minulescu, fromanța soare­lui (versuri); Ti­p. Bădărău, Din lu­mea furnicilor... (Rolul regimului ali­mentar în determinarea formelor colo­niale la furnici și termite). Cu e­figiul ,în text: A. Tom­a,­ Sora Irina (versuri); M. Sadoveanu, Ion R­usu Ungureanu; M. Codrean­u, Satan (sonete: In ceasul întâi. — In ceasul de-apoi); T. P., Din carnetul unui om de ers (Bărbații u­­rîți și amorul); C. Hogaș, Cucoana Ma­neta; G. Ibrăileanu, Votul universal (Opiniuni ale unui dileta­nt); Izabela Sa­­doveanu, Cronica literară (Profiluri li­terare: Girolamo Rovetta); G. C. Io­­nescu-Șișești, Cronica econtomică­ (Cum ar făceau anchetele oficiale acum zece ani); I. G. Duca, Cronica externă (Un moment greu pentru Tinerii Turei); N. D. Cocea, Cronica teatrală; Gh. To­­pliceanu, Cronica veselă (Adio); Gh. Poenaru, Scrisori din Ardeal; P. Ni­­canor , Co., Miscellanea (Literatură­­ absconsă). Cetind pe d. Maiorescu,— Pauline Garcia-Viardot. — D. Aurel Po­­povici). * Morala Greacă de G. Aslan Albina No. 36. — ----­Baluri și Serbăm Societatea­ .Înzestrarea­ Prici­­pesa Elisabeta“, al cărei­ scop este înzestrarea domnișoarelor, fără­­ deosebire d­e naționalitate, va da o grandioasă serbare de vară în grădina și salonul colo­seul­ui Oppler, Duminică 13 Iu­nie. III­I Societatea g­enerală de ajutor reciproc din Romînia, „Munca“, secția centrală a organizat pen­tru Duminică 13 Iunie cor. O frumoasă serbare de vară în gră­dina Parcul Libertatea de pe str. 11 Iunie (lingă Expoziție). Intrarea generală 50 barul de persoană. Grădina va fi special decorată pentru această serbare. De ase­meni vor fi și diferite surprize și jocuri. -----înc-fi----­Știri artistice Luni 7 Iunie orele 3 p. m­., a avut loc a­udițiunea elevilor profesorului de piano Theodor Fuchs, în sala clu­bului german. S’au prezentat în fața unui nume­ros și distins public elevii Emil Grossman și Manele Berenfeld cu cite o Sonatina, compusă de d. Th. Fuchs, publicate în Metoda autoru­lui. Florian Weiss in Alla Turca de Mozart, Maria Rosianu in Sonatina de Kuhlan, Carola Abasson in Ron­do de Mozart și Ella Teitel in Rondo de Bethoven în Re și Sonata de Slagda, cu toții au arătat multă pri­cepere muzicală. Asemenea Silvia Margulius in Rondo de Beethoven în Do și Valse in­ Re bemol de Chopin Si Lili Orezeanu in Impromptu de Rheinhold. Toti au fost­ mult aplau­dati , dar cele mai multe aplauze și cel mai mare succes au obtinut Tanti Orezeanu cu Sonata de Schu­bert în Mi bemol, Wilhelmina Weiss cu Fantaisie Impromptu de Chopin și Rondo brillant de Weber și Clara Möhnblatt cu Finalul din Sonata Pa­thetica de Beethoven și Ronda op 1 de Chopin. întreaga productiune a făcut o­­poare d-lui Fuchs care s’a arătat tot­­a­lit de bun profesor, pe cit îl știm de bun muzicant și ales executor. ___•*•------­ Examenele­ Particulare d­e Curs Primar Continuăm azi c­u publicarea co­­misiunilor instituite pentru exami­narea elevilor preparat! în particu­lar de curs primar. ȘCOALELE DE BAEȚI Comisiunea I (sc. de băeți No. 1 General Adrian). D-nii: Gabriel Ni­­culescu, G. Cîm­pineanu, Eufrosina Tănăsescu și Aristia Lupescu. Comisiunea II (șc. No. 10 băetî Lucaci): D-nii D. Costescu, Dima Cristescu, d-nele Octavia Baitunescu și Elena Țigara. Comisiunea II (șc. No. 9 de băețî Clemența): D-nii V. Mircea, I. Du­­mitrescu, d-nele Lucreția Popovici, Cleopatra Enăchescu. Comisia IV (șc. No. 3 de băețî Cuibă cu barză). D-niî Ilie Popescu­, G. Antonescu, Ștefan Negulescu și d-na Maria Popescu. Comisia V (șc. No. 30 de băețî Sf. Voevozî). D-nii. N.­ Ștefănescu, I. Onu, d-nele Eliza Popescu și Fi­­lofteia Georgescu. ȘCOALEL­E DE FETE Comisiunea I (șc. No. 9 de fete General Adrian). D-nele: Zoe Enes­­cu, Vasilica Ștefănescu, Elena Si­­deri. Comisiunea II (șc. No. 2 de fete Lucaci). D-nele: Lucia Leca, Elena Petrescu, Alexandrina Periețeanu, Ida Wexelberg. Comisiunea III (șc. No. 12 de fete ,,Clemența“). D-nele Eliza Negrea­­nu, Zoe D. Par­pa, Maria Jugureanu, Sm. Ghenea. Comisiunea IV. D-nele Zoe Repe- paîrghimițatî pe fisnp&il marilor SUBRAURILE cari conservă perfect toaletele călduri iii SM cari conservă perfect toaletele Nu ilntrebuințezi pe timpul marilor călduri HUMA!­­­I SUBRAURILE show-York loxnax Vânzare EXCLUSIVA pentru toată țara MAGAZINUL „ RULETA“ ÜUBfflEBMH Bray­zeanu, Al. Berbieri, El. Economu, Maria Marinescu. Comisiunea V. D-nele Elena Ră­­dulescu, Elena Timotei, Eliza Ponici, Ecaterina V’estimian. Comisiunea Vî (șc. No. 14 de fete bu­ Ferdinand). D-nele Cecilia Pa­leologu, Florina Dobrescu, Emilia C. loan, Sm. Comșa. Școala luterană de băețî: d-niî D. I. Pom­poniu, Anghel Popovici, M. Petrescu, I. Ciocîrlie, I. C. Florescu. Școala catolică de băețî din calea Călărașilor: d-niî M Marinescu, M. E. Spireanu, I. Vulcănescu. Școala catolică de băețî din strada Fîntînel: d-niî Mihail G. Mumuianu, M Mihăilescu, Anghel Demetrescu, Ștefan Chirilescu. Școala de bănți „Schevitz-Thie­­rin“: D-ni. C. Teodorescu, D. R. Cazacu. Școala miseta Armenească: D. N. Haris și d-na Elena Niculescu. Școala mixtă Italiană: D-nia Ghe­­noiu Grozescu, M. Niculescu-Bănea­­sa, d-na Maria Beiu Palade. Institutul Pompilian, D-nele Ma­­ria Borcan și Maria T. Ionescu. CONSTANȚA Comisia centrală: I. Fulga, I. Cors­­tacea, Elena Bănescu, Ecaterina Pașa. Școala Armeană: C. Tabacu, A Iorgulescu. Școala Evanghelică: Gh. Tănăses­­cu, Aura Titoreanu. Școala Bulgară: Sm. Boreș, P. Ră­­dulescu. Școala elenă de băeți: L. Lupaș­cu și Ecaterina Niculescu. Școala Elenă de fete: Ana Tănă­­­sescu și Elena Manole. Institutul Franco-German: V. Po­rumbaru, Elena Fulga. Modifidio: S. Chivu, G. Popescu- Ciocănel, El. Trandafirescu. Cernavodă: I. Buzincu, M. Anag­noste, G. V­ iatiu, E. Bartolomeu. Hirșova, V. Cotov, M. Teodorescu, H. Cernescu, E. Mătăsaru, Ostrov, D. Boboc, C. Entușian, M Entușian, E. Zamfirescu. BUCUREȘTI _y/ \ 80 recomana ® g JJ­­J urm^toare1e oali­ 1 prin care este condamnata la 15 zile închisoare pentru ultragiu si lovirea procurorului. — D. judecător al cab. I a conti­nuat era cercetările cu privire la abuzurile săvîrșite de unii pretinși studenți, cari au adunat peste 15­ mii lei de la diferite persoane sub pretext de a înființa un cămin stu­­­dentesci . A fost reconfirmat mandatul de arestare al lui Gh. Bertălăul, care rănise pe sergentul Alexe Ion, în str. Apolodor, răniri în urma cărora ne­fericitul a sucombat, Judele cabine­tului 4 continuă instrucția afacerei . Din comuna Lămotești se ves­tește parchetului de Ilfov că ungu­rul Alecu Vizitiu, din serviciul d-lui Miclescu, ducîndu-se la moară spre a măcina niște porumb, s'a scăldat, pînă una alta, în Dîmbovița și s’a înecat. Se recomandă următoarele cali­tăți speciale: © em, S­earaty, Etora* Crystal, Ambassador Fabricațiune am­erlcmă B. KLEINERT RUBBER Go. FM tați speciale: ^erat9 Beauty, Etora* jțf Xj Crystal, Ambassador ‘■ÍÉáíCm j- B- KLEIMERT RUBBER Co. ’’xr?P*l­ui I shew-York youtdow ‘w/Sji'v Vânzare EXCLUSIVA pentru toată țara Wap Magazinul iiÎEFF BUCUREȘTI M­AINE împermiabile »9G abernette dublu impermiabile printr ’un procedeu special O haină bună, pentru ploaie și praf De vînzare exclusiv la liftfil - lifi! Calea Victoriaî Mo. 104 (lingă Café High Life) ti Cronicai judiciară O CHESTIE DE DREPT CU OCA­­ZIA JUDECAREI UNUI EXPUL­ZAT. — Lucrătorul ungur Jigo Intro reîntorcindu-se în țară după ce fuse­se expulzat, a fost arestat și trimis înaintea tribunalului Ilfov secția în­­t­r, pe baza art. 5 din legea străini­lor. Cu ocazia judecărei procesului, era, apărătorul delicventului a ridi­cat următoarea interesantă chestiu­ne: Tribunalul nu poate condamna pe Intze pentru că nu este delicvent. Și nu este delicvent pentru că­ nu putea fi expulzat de­oare­ce este ce­tățean român, prin faptul că tatăl său se stabilise în Romînia­­ înainte de aplicarea Convențiunii de la Pa­ris de la 1858, prin efectul căreia a devenit cetățean. Tribunalul găsind în principiu ce­rerea întemeiată, a dat termen pînă la 15 iunie tatălui expulzatului ca să producă actele doveditoare a ce­lor susținute. DIVERSE.­­ Tribunalul comer­cial a declarat în stare de faliment, firma Blumenfeld și Orenșeni, cu magazin de galanterie în str. Lips­cani.­­• Soc. de taximetre „Automobi­lul" a fost condamnată era. de trib. Ilfov secția doua la cinci sute de lei despăgubiri, către d. Andreescu, con­trolor financiar, care fusese lovit și rănit de un taximetru. — La 25 iunie se va judeca de Curtea de casație s. II, recursul fă­cut de d-na Bozescu, contra deciziei ----------­ Din C.-Lung Inmormîntare. — In ziua de 4 Iunie a fost condus la locașul de veci regretatul Pr. Becu, dirigintele­ oficiului poștal C.-Lung, încetat din viață în urma unei scurte suferințe. Defunctul, în timpul scurt de dou­î­ luni de cînd venise în acest oraș, ișî cîștigase numai simpatii, pentru care cuvînt moartea lui lasă una­nime regrete. Decedatul fiind cavaler al „Co­ronei Romîniei“, ti s’au dat onoruri militare. Cu acest trist prilej, d. o­­ficiant I. Roboiu a rostit o scurtă, dar mișcătoare cuvîntare de adio, iar la cimitir a vorbit d. procuror Diaconescu, care a arătat calitățile sufletești ale lui P. Becu, trimițîn­­du-i un ultim adio din partea ami­cilor. —■ Corespondent, -----##-----­ Organizarea servic­ului sanitar in Capitală Primăria Capitalei a dat servi­ciilor sale sanitara o nouă orga­nizare în așa fel în­cît, serviciile aduse populațiunnea orașului, să fie cît maî răspîndite, mai nume­roase, mai satisfăcătoare și aduse imediat atunci cînd se simte ne­­voe de ele. In acest scop serviciul sanitar, a fost repartizat mai rațional, con­­du-se anume însărcinări și atribu­­țiuni personalului medical al a­­cestui serviciu. Pentru ca această organizare să dea rezultatele dorite, serviciile de higienă și sanitare ale comu­nei vor funcționa în modul urmă­tor : Bolnavi! sărac! car! nu pot pă­răsi patul sau casa, au dreptul de a cere gratuit ajutorul medicilor comunali. In cazuri ordinare, vor chema pe medici la anume ore atit cît se află de serviciu în secție. Iar în cazuri urgente, vor putea să-l che­me la orice oră din zi sau noapte de la­­ domiciliul lor. Bolnavii care pot eși din casă, vor solicita ajutorul necesar me­dicilor de la dispensariul „Regi­na Elisabeta“ însărcinat anume cu darea de consultații la fiecare dispensar în parte, la anume ore. Medicamentele sau rețetele gra­tuite se vor da numai bolnavilor săraci, starea de sărăcie ram­î­­r­ind la aprecierea medicilor. Femeile sărace pentru cazur­ de nașteri, au dreptul de a che­ma la domiciliul lor pe moașa comunală la orice oră din zi sau noapte. Pentru cazuri de moarte, pentru certificate medicale, sau alte tre­buințe, publicul trebie să se a­­dreseze totdeauna medicilor co­munali prin secțiunile respective. Pentru transportarea bolnavilor de la spital acasă sau înapoi, pri­măria a pus la dispoziția publi­cului cuplurile societate­ de sal­vare. Dacă publicul are vre-o bănu­ială asupra starei h igienice a vre­unui aliment, pot trimite a­­cel aliment spre analiză la labo­­ratoriul comunal. De asemenea publicul care are necesitate în caz de boală, pot trimite aceluiași laborator spre a­­naliză, produsele patologice, unde există instalată o secțiune bac­teriologică special aranjată pen­tru aceste lucruri. In numărul de mîine vom pu­blica organizarea serviciului sa­nitar pe secțiuni. Bursa din străinătate VA­L­ORILE R­OMISE Frankfurt, 7 Iunie — Rentă romînă 4% 95.40. Noul împrumut român 91.90. Triest, 7 Iunie. — Soc. Asigur: Dacia Romînia 973, Naționala H35, Generala 1094, Viena­­ Deschide închid. 6’ Iunie 7 lunii Napoleonul 1­’.­O —.— Rubla 2.54­0 — Cred. Anstalt 668 50 —.— Cred. Func. Austr. 1186 — „ Ungar 843.50 —.— Drumurile Austr. 752.20 —.— Lombarde 118.50 —.— Alpine 725.50 Loturi turcești 261.25 —. — Renta austr. hîrtie 94.20 —.— „ „ argint 94.20 —.— „ „ aur 116­75 —.— Schimb: Londra 240.55-----­. Paris 95.42 — .— „ Berlin 1175” —.— Amster. 199.20 —.— , Belgia 90.05 — „ Italia 95 — Tendința fermă. Berlin, 7 Iunie Rentă 5% din 1903 Impr. 185 m­l. 101.80 „ 4% „ 1889 . 50 . 92 25 „ , „ 1890 „ 274 . 93.40 „ , . 1891 . 45 . 01.10 „ „ . 1894 „ 120 , 91.60 . . . 1896 „ 60 , 90.70 . . . 1898 , 180 . 90.70 . . .>“{£"­ „ „ „ 1908 70 împrumutul orașului București: 41 ,ar 1888 99.60 1895 — „ . 1898 — dimineața Finanțe și Comerț Bursa din București VALORI 8 iunie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amort. 5,;/0 împrumutul intern din 1894 lei 1027s — 1017e 185 mii. din 1903 , 102>/i­­ 1013/ Renta amort. 4 /p împrumutul de 37, mii. intern lei 92­90 — 92.70 . 50 „ din 1889 , 98.10— 92.10 274 , , 1890 , 96>/3 — 95.70 45 , , 1891 . 93»/,­­ 9 >/« 121 , , 1894 „ 933/4 _ 931/4 . 90 , , 1896 . 92­/*­ 02 ISO „ , 1898 . 927a— 92 100 mii. / Seria A. și B. 92 —913­ , din 1905 I Convertită 91.90—91.80 70 , , 1908 „ 91.80 — 91.65 128 ,­­ 1910 „ 91.60 —91.40 Pentru câmp. de păduri — —* — Creditul județean și comunal: 5 °/° lei 102.10—101.90; idem 47a cu lei 93.85—93.63. Creditul viticol: 9217*­921/4. Obligațiuni Comunale: București 4<’/„ din 1903 lei 88.30—88­—; idem 4 °/,­ din anul 1006 lei 8S 20—88­— idem. com. Craiova 57 din 1906 lei 987a—953/4; idem com­. Ploești 5 °/o din 1906 lei 987* — 98; idem com­. lași din 1906 lei 96—9572- Scrisuri fondate rurale: 57% lei 109.15 inch; idem 4 °/ lei 907a*9074. Scrisuri urbane: București 5*7 ° lei 99­­, inch.; idem Iași 5% lei 97 inch. Bonurile Casei Rurale: 5 °/­ lei 101 —1003/4. Oblig. Camerei de Comerț: 5*7, lei '98 - 97­4. Acțiuni: Ban:a Națională 4675 — 4655; Casa Rurală 440 - 431 ; Banca Agricolă 525 cu ter.; Banca of. Rou­­m­ania Ltd. 241 — 240; Banca de Scont din București lei 141 — 130; Banca Marmorosch-Blanck & Comp.lei 930 — 935; Banca Gen. Romînă lei 1950 — 1940; Banca populară din Pitești 280—250; Loc. com­. tramvae­­lor București, 228 — 220; Soc. Rom. „Speranța“ 480 inch. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 974 — 970; Națio­nala lei 1140 — 1130; Generala lei 1105—1095; Monede: Napoleon lei 20.25—20.20; coroana austriacă lei 1.06 — 1.05.*/*; Rubla de hîrtie lei 2.69 - 2.68. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională, scont ii*Io; idem avans, pe dep. 51 /*“/,­ Casa de dep. avans, pe dep. VIT­ Schimb.—Cek: Londra 25.333/< - 25.2874; Paris lei 100.429, 100.227- Berlin lei 12380 — 123.55; Viena 105.40 — 105.20; Belgia 100.077j 09.877*. _____ MĂRFURI Cereale 8 Iunie La bursa din Capitală, e au făcut urmatoarele tranzacții: Lită: 78 kgr. tu 3% corpuri strain­­e, vîndut 1.000.000 kgr. a 15.20 ter­ nen prim treieriș, 18 August 1910, Constanta port în docuri; 200.000 cgr., a 13.25, termen prim treieriș— 11 Iulie a. c., gara Lehliu; 250.000 m gr., a 13.25, idem gara Du­ga. Orz de toamnă, 1910, s’a vindut 00.000 kgr., a 8.10 prompt gara Pe­­iș, și 250.000 kgr., cu 8—4% cor­­turi străine a 8.20, termen pînă la 15 iunie gara Ciocani. Rapiță: 80.000 kgr., a 19 lei, prompt fabrică București.­­* GALAȚI, 8 Iunie. — S’au făcut următoarele operațiuni de cerea­le la bursa locală: 85 vagoane secară­­ a 1100 lei va­gonul din magazie, 16 vagoane porumb a 1170 lei vagonul din SI------­I șlep, 28 vagoane orz a 995 lei vai­ I­gonul din șlep. Brăila, 8 Iunie Piața locală calmă, lipsită de a­­faceri. S’a vândut: grta de 78 luni. kgr./ bordo Brăila, 1 la sută corpuri stră­­­­ine, cu lei 17.30; grin­­de 79 kgr. bor­do Brăila, 4 la sută corpuri străine, cu lei 16.80; porumb 11.05; cincant lin 12.80; pignoletto 13.10—13.20. Cu începere de Vineri 5 curent a8i sosit pînă azi în port un număr de 6 vagoane cu rapiță din noua re­­coltă. Chicago, 8 Iunie La grift piața a deschis „a la hausse“ și s’a menținut în urcare pînă la închidere. A închis ,,a la hausse“. La porumb piața a deschis ferm și a continuat în urcare, conform pieței de grif. A închis ,.a la hausse“. New-York 8 Iunie Prețuri. — New-York - grid citr„ penibil neschimbat, iulie urcare 2­* cents, Septembrie urcare 2% cents, Decembrie urcare VA cents: porumb disponibil urcare 1 cent, Iulie urcare 1 cent, Sep­tembrie urcare 1% cents, Decem­brie urcare 1% cents, Chicago: Grid pe Iulie urcare 2% cents, Septembrie urcare 3­ 4 cents. Decembrie urcare 3% cents; porumb pe Iulie urcare­­% cents Septembrie urcare 1% cents n ’ cembrie urcare VA cents ’ b Brislaprota Coroane pe 50 klgr. ._________­ Griul Octombrie, 9,90 ,957 Ovăzul " 907 «Jo­ f> 8 U, T 7.10­7 14 Porumb Iulie 531 ,"A. Rapița August 12,25 12 ‘*(1 Timpul frumos". Anvers Franci pe IQQ ]ci.fr_ _ 7 Cob­a dunăreană, sup. prompt 94 Naveta „ „ _ __ Griul dunărean, călit, infer. Văi» „ »__, >> » super. IV«,­* Porumb „ „ infer. 13“­. •> n w super. 18«.. Piața este închisă Mercurea Londra Griul susținut fără influentă specială­­ Porumbul mai ușor Orzul mai ferm Ovăzul susținut fără influență spe­­cială . Liverpool Shillings pe cental. Chicago închiderea din 7/20 iunie Liverpool.— Grzul cedă după des­chidere dar se înbunătăți din nou din cauza ploilor multe din Rusia. Vin­zări 750.000 centale. Porumbul cedă după deschidere îmbunătățindu-se apoi, ofertele fiind mici vânzările bune. Vinzări 30.000 centale. Berlin. — Fasolea lingots s’a vîn­­t­ut intre 330 și 340 mk tona; faso­lea mică de Ungaria între 250 și 260 m­k tona; fasolea rotundă între 320 și 325 mk tona. Vizibilul. — Stocurile vizibile de grid în Statele­ Unite 15.100.000 bu­­seli, Canada 5.240.000 busels, po­rumb Statele­ Unite 5.533.000 busels. America. — New-York și Chicago; Griul­ deschide spre urcare. Ur­­caria continuă tot timpul din urmă­toarele motive: știri bune primite pi c cablu, cereri bune din partea publicului, raport defavorabil despre recolta în nord-vest, timp cald și uscat, rocii vremen­te considerabile pr Septembrie și Decembrie, condi­­țiune mai puțin favorabilă a recol­tei, piețele interne ferme in nord­­vest, raport spre urcare publicat de M. Snow, cumpărări făcute de ca­ Griul: Deschiderea Sep. 98,4­» 98,1/, închiderea: I. Disponibili — 104,*,« 104,v* II. „ Iulie 100,... 102, V. III „ Sept­ 98,— 180*/« IV „ Dec. 99,»/» 92,­/. Vînzări 1.700.000 Porumbul Iulie 67— 68— „ Sept. 678/» 67V8 „ Sept. . 674,a 68“/« „ Dec. 65- 60"/. 6_____7 Griul: Deschiderea Sept­ 92,V« 91,*/* Închiderea : 1. iulie 93,­/« 95,V« XL Septembrie 91/­ 94,*'» III. Decembrie 92,*» 95,*» Porumbul Iulie 591/« 69» • » Sep. B8V« 50 =8 „ Dec. 587/» 60=/»­­ , 57­/, 58=/. 28 FOIȚA ZIARULUI ,DIMUS­EAȚA‘ Suferințele mamei vitrege MARE ROMAN DE GESZAȚIE ȘI DE ACTUALITATE --------*-------­ CAP. 52 OMUL GU MASCA -- el da, cine are o femee ca tine trebue să fii pus de o parte n­a.ni mulți. Taica Ghilotin s’ar ț­ i­­tea or­ cînd, retrage din afa­ceri.. Dar Scorpia era destul de pru­­d­entă ca să nu dea în cursă. — Dacă am­­ avea bani n’am sta­dio­ acolo­, zise ea cu tristeță. Me­reu suntem în primejdie de a fi prinși. N’avem bani, fiindcă am Cheltuit prea m­ult în tinerețe. , Tot vorbind ajunseră lângă tu­fișul de trestii, unde medicul de­­­puse sacul încet. 'i — S’o înecăm cu sacul ? în­­tîrebă Scorpia. Cred că e mai bi­­/Un-fiLra sac, căci de­ja­ apare U suprafața ar putea poliți­a desco­peri cine a ucis femeea. Știi că orice s’ar întîmpla po­liția tot asupra apașilor se re­pede. N'o scoatem d in sac; așî maî visa s’o văz odată. $tii, îmî face în­tot­deauna mare plăcere cînd văd murind o femee tînără și frumoasă. Zi­cînd­­ a­ceste cuvinte ea privi în toate părțile pentru­­ a se con­vinge de nu era cineva prin a­­propiere. „Medicul” cu iun cuțit spintecă sacul și frumosul cap blond al En­ei apăru. Ea, sărmana, nici nu-și pierduse cunoștința, dar ză­­rea cu ochii închiși. ‘ .luna "apăru dintre nori lumi­nînd chipul ei palid încadrat de părul auriu. — Iată privește-o, mamă Scor­pio, zise banditul. Privește-o bi­ne, căci peste cîteva minute va zace în fundul fluviului. Numai peștii vor trece peste ea, dar ei "au sîn­ge rece și nu se interesează de femei tinere și frumoase. Scorpia sprijinită într’un bas­ton se apropia de Ella o privi murmurind’ — Frumuseța se vestejește — și litenia rămîn­e. Haide bâete trimite-o la fund. ■— Noi plecăm zise Baptiste și P­ Elia, aci mu, mai sîntețî în pri­mejdie, vă putem lăsa și singuri. Ea­­ se depărtară în momentul cînd medicul și Scorpia ridica­ră pe Ella și, o clătinară în aer ca s-o poată arunca departe în al­b. Ella nici nu putea striga, nu­­nv­i, ochi! eî mărit! de gro­aza morței, implorară îndurare. Dar banditul și denaturata lui tovarășe nu înțelegeau­ acest lim­­bajiu. Și chiar de ar fi înțeles, inimele lor împietrite în crime nu ster fi înduioșat. — Cînd vom­ zice „trei” să-î­ntei drumul, zise medicul. — Șt­ 3­ x băete că mi-a venit alt gînd! — Pînă să te gîndești d-ta se poate să vie cineva și vom da de dracul. Haide repede spune ce gîndește ? — S’o culcăm calea în tufiș, bagă de seamă d­ă nu'-i faici vr ’un rău, e marfă prețioasă. Este cînd se văzu din nou pe pămînt își pierdu cunoștința. — Sîntem niște proști zise Scor­pia. De Ce am da peștilor­­ această femee tînără și frumoasă, pier­­zînd orice cîștig ba chiar pri­­m­ejdiindu-ne. — Hm, știu că și eu tot la așa ceva m’am gîndit, zise banditul. — Nici tu nu ești prost, dar ceei ce puneam acum la cale să rămîie pe veci între noi, căci de­­ află omul cu mască ne ucide pe amîndouă. — Eu maî curînd îmî mușc limba de­cît să suflu un cuvînt. ■— Atunci ascultă.. Putem ciști­ga bani după urma acestei fe­mei. De ce s’o aruncăm ca pe un sh­rv în Sena cînd în Paris se plătește cu aur o femee va dînsa. Trebue însă s’o ducem la locul potrivit. — ȘtiO cu ce vreî să zici, ex- Clumă banditul rînjind. Te gîn­dește la Selim B'arut, negustorul de fete. — Bre, ce deștept ești ! Chiar la el mă gîndeam ! El negreșit că ne-o va plăti bine, căci s­ pli­ce așa marfă. Dacă o vindem lui nu ne expunem la nici o pri­mejdie, căci omul cu muscă nu va afla nici odată că n’am arun­cat­­ în Sena. Selim Baruc exportează mărfu­rile sale. In Orient dobîndește t returi mai bune și dacă femeea asta va intra in venin harem în­­ Constantinopol sau în alt oraș din Turcia nu, se va mai înîtlni lirei odată cu șeful apașilor. — Ai dreptate mamă Scorpio, s'o vindem lui Selim Buruc. E foarte lesne n o duce de aci la dînsul, n’avem de­cît să trecem podul. De am avea o barcă, transpor­tarea ar fi și mai lesnicioasă. " — Peste pod nu putem trece cu dînsa, răspunse mama. Scor­pia. Sacul e tăiat și în brațe nu o poți duce fără a nu atrage aten­țiunea unui pițigoiu­ cu pelerină. Să căutăm o barcă, trebue să găsim una prin apropiere. Sa-I spunem vre-o poveste bar­cagiului, de pildă că fata e cam nebună și că trebue s’o ducem la vre-un ospiciu. — D-ta să râmi­ aci lîngă dîn­sa, mă duc­eț după barcagiu. Mi se pare că nu departe de aci sorvește Matheia orbul. Nu-l cu­noști mamă Scorpio ? — Cine nu-l cunoaște Pe orbul Matheia? E supranumit Charon.­­— dracul știe pentru ce-l numesc toți parizienii astfel: — Charon e un nume foarte aichin, zise medicul care era,om cult. Grecii numeau­ astfel pe cel care dup­ă credința lor în liul­mea cealaltă, trecea morți peste Jiul Styx, adică apa uitărea. Bă­trînul Matheia cu barba lui albă și lungă, înalt și stele cum­ e, seamănă bine cu Charon cel des­cris de grec­. Acum voi­ pleca pentru a veni ■cu el într’o barcă. Sunt sigur că va fi, prea mulțu­mit de-a voiü da 5 lei pentru os­teneala sa. Pe lîngă toate calitățile sale maî­­ e și orb așa că nu va vedea că transportăm o femei legată. Zicînd aceste cuvinte, banditul plecă lăsînd pe Scorpia de pază Ungă nefericita Este. CAP. 23 BARCAGIUL OHR Medicul fu nevoit să caute cîtva timp pe malul Senei pînă ce des­coperi coliba lui Matheiü pe ca­re nu-l cunoștea personal ci mu­­mai din auzite. Coliba veche, aproape ruinată era înconjurată de sălci­ pletoase astfel că nici nu putea fi lesne descoperită de trecători. Medicul străbătu repede căra­rea prin desișul de verdeață și se­ opri lingă ușă.. . Se pare că moșneagul s’a retras în vizuina M, murmură el. Poate ca și doarme, dar pen­tru un bacșiș bu­n se va scula. Bătu de câteva ori în ușă.­­­ Cine e acolo ? zise un glas gros din colibă. — Niște oameni cari­ vor să treacă fluviul și nu se vor tocmi, cu d-ta. 1 — Intră, ușa rau e închisă. Medicul deschise ușa. Lu minte tunel să furișă în colibă prin ușa întredeschisă. Afară de patul de scin­duri, o masă și un scaun stricat, nu mai era alt mobilier în cămăruța dă­­răpănată. De pe pat s­e ridică bătrînuit, iar banditul fu aproape speriat de înfățișarea lui fantastică. Nu-î țir­­ea nim­eni ghici virsta. Capul său era chel, dar fata sbîrcită era încadrată de o barbă căruntă neîngrijită ce-î ajungea pînă pe piept. El purta o cămașă lungă de li­nă și niște pantaloni la fel — da sigur că atit și avea.­ ­Va urmi!

Next