Dimineaţa, iunie 1910 (Anul 7, nr. 2245-2272)

1910-06-11 / nr. 2254

V ­ínul Vii—No 2254. PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii t Va an Le 1 20.—­­ c Inni I­ el 11.— 3 Inni î­n • Le 6.~ pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON I Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția­ cu Capitala „ 14/10 „ „ Provincia „ 14 90 „ „ Străinătatea „ 12 4/ APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA 0 =■ Vineri 11 Iu­nie 1910 Conflictul greco-roman Obrăznicia grecilor - NOI SUNTEM BARBARII! — Ziarul grecesc Neologos publică u­n articol foarte obraznic la adresa Romîniei. Foaia grecească atacă pe romîni, cari, pentru a-șî satisface ura con­­tra grecilor, ar fi exploatat inciden­tul „regretabil“ de la Pireu și se de­dau la excese contra grecilor din țară. Neologos spune că primele vio­lențe au avut loc la Constanța și a­­menință a se generaliza în toată ța­­ra. Nu este poporul ignorant care se dedă la aceste excese, ci aceasta se face de către societatea înaltă din Romînia. „Așteptăm­, spune Neologos, ca aceste vandalisme [UNK] să fie încu­viințate printr'o decizie a guver­nului roman, care, In precedentele persecuții contra grecilor n’a dat dovadă de o concepție diferită a­­supra civilizației și umanităței de cit acea pe care o au. instigator­ii acestor violente*. Cum dar să cali­ficăm aceste evenimente cari se petrec în Romínia, sub ochii și a­­probarea guvernului și al căror autori aparțin înaltei societăți? Istoria va face, da sigur, într'o zi comparația asupra acestor fapte și va spune că barbar nu este po­porul din sinul căruia s'au găsit cîțiva indivizi cari s'au dedat la oarecari fapte regretabile, ci acela ai carui oameni, sus puși, săvîr­­șesc, din îndemnul guvernului, a­­tîtea vandalisme în­potriva greci­lor din Romînia. Istoria va arăta generațiilor viitoare cari d fi fost adevărata barbari". Credem că grecii din țară se vor grăbi să protesteze telegrafic contra infamiilor pe cari le debitează presa din Atena — dacă vor ca declara­țiile lor de pînă acum să fie socoti­te ca de bună-credință. Să se dez­mintă imediat și în mod categoric că grecii din țară ar fi avut de suferit pînă acum un neajuns câ­ de mic, de pe urma actului nerușinat al compatrioților lor de la Pireu. » Un alt ziar „Proodos" spune că romînii se dedau la insulte contra grecilor, dovedind că nu se cunosc pe sine în­deajuns. Incidente ca acel de la Pireu, spune ziarul, se întîmplă adesea în Orient. Acest incident însă n'a fost la înălțimea faptelor cari s’au să­­vîrșit în Romînia în­potriva greci­lor. Și să nu se uite că justiția grea­­că va pedepsi pe vinovații de la Pi­reu, ne cînd faptele din Romînia au rămas nepedepsite. Ziarul­ Taphidromos îl atacă pe Senatorul romín Bataria că „a adus faptul înaintea parlamentului turc, repetând­ acolo toate exagerările și inexactitățile cu cari s’a dat propor­ții, imense..acestui incident“. Ziarul amintește d-lui Bataria „activitatea cavalerească“ a ziarului care­ apă­rea sub direcția d-sale la București in timpul mișcarei anti-grecești, fără precedent săvîrșit­ în țara del­iilor­ și a sărăciei universale. Oratorul spune că are deplină în­­­credere­ în guvern care va ști să spe­le insulta adusă i­eamului românesc de către descreerații din Grecia. Propune, între alte măsuri, boi­cotul contra tuturor grecilor <din țară, precum și aplicarea dinaod­ a legei expulzărilor. După d-sa ia apoi cuvîntul de avocat Petre Jecu. Acesta începe cuvîntarea sa prin a face comparația între sal­­bătăcia brutală, dar totuși stator­nică a ungurilor și între rafină­ria perfidă și tot atît de sălbati­că a­celor c­ari se dai­ drept ur­mași ai vechilor elini. Referindu-se la ultimele eveni­mente petrecute in Ungaria cu prilejul alegerilor, spune că este o datorie sfîntă pentru noi ca să ne rugăm astăzi pentru cei șapte morți căzuți ca niște eroi •• irtinte ale sălbătăciei dușmanului nos­tru secular. Face apoi un istoric al așa zisei „elite, obraznice" de la noi, recru­tată din elementele cele mai îndoel­­nice și cari și-ați făcut o deviză din obrăzinicie și din jaf. Urmează la tribună d. institutor Șerban Ciuntu, care vorbește în a­­celaș sens. Ia cuvîntul apoi d. profesor Po­­pescu din Buzau. D-sa spune că re­volta din 1907 a fost provocată de elemente străine și decăzute morali­cește, încheie cuvîntarea, propunînd boi­cotarea grecilor și a mărfurilor de proveniență grecească. Ia cuvîntul apoi d. deputat Nicu Petrescu. D-sa observă ca numeroasa asis­­tență, fără deosebire de credință po­litică, e o dovadă că sălbăteciile străinilor de neamul nostru, au re­voltat pe toți ce simt romînește. Spune că a venit să protesteze ca un singur om, toți ce simt romî­­nește, contra sălbătăciilor ungurești și a vandalizmelor de la Pireu. Ungurii au voit să șteargă pe ro­mînii din Transilvania de pe fața pămîntului, n’au făcut însă de­cit să scrie cu slove de aur numele lor în inimile noastre. Veștejește purtarea fără precedent în analele lumei, a piraților de la Pireu, cari au insultat drapelul ro­­mînesc, acei căpitani de barcă cari trăesc din prădăciune, împăratul Germaniei, prin te­legrama adresată regelui nostru a veștejit astfel cum trebuia imi­tarea acestor degenerați. Arată fiind pe­rinei cum au fost adăpostiți în țara noastră și cum au ajuns milionari o sumedenie de greci cari în țara lor puneau ochelari verzi la capre spre a le da iluzia că se hrănește cu iarbă verde. Să dăm dar toată încrederea guvernului și să manifestăm în liniște și cu demnitate. Totuși să căutăm ca în măsură puterilor noastre, indiferent de situația so­cială a fiecăruia, să boicotăm pe acești derbedei pripășiți și îmbo­gățiți în­ țara noastră.Ultimele cuvinte ale­­ oratorului sînt acoperite de tunete de aplauze. Ia cuvîntul din nor d. profesor Chicirianu care după ce­ face un scurt rezumat al cuvîntărilor ținu­te, dă citire unei moțiuni care va fi trimisă guvernului, întrunirea a luat sfîrșit la orele 7. MANIFESTAȚIA Mulțimea i eșind din sala Paradis s’a îndreptat către piața sf. Arhan­gheli unde se află statuia împăratu­lui Traian. Pe soclul statuei, avocatul Jecu în câteva cuvinte spune mulțimea că lozinca noastră nu trebue i să fie „Jos grecii!” Jos ungurii", și „sus romînii!" sus numele romînești. Du­pă aceasta azislehtii s’au îm­prăștiat în liniște. —■ Vemo. Meetingul din Brăila IN CONTRA VANDALIZMELOR GRECEȘTI ȘI A TEROAREI MA­GHIARE BRAILA, 9 Iunie. — Azi, la orele 5 după amiaz­i, a avut loc în sala Paradis un meeting de protestare contra vandalismelor i de la Pireu și a sălbătăciilor maghiare petrecute cu ocazia alegerilor. întrunirea a fost prezidată de d. profesor Chiciurianu. Luînd cuvîntul, d-sa se ridică cu energie contra purtării sălbatice a ungurilor în ultimele alegeri, din cari frații noștri­, deși victime ale barbariei ungurești, au eșit totuși oțelu­l mai mult ca ori­cînd. Trecînd apoi la cele petrecute la Pi­reu, înfierează actul de barbarie CETIȚI AZI BIJSTAROJI saü FARA MAMA * * și FARA PATRIE MARE ROMAN SENZAȚIONAL =.. = FASCICULA de ftSTftZI GRftTOIT .... Prin ușa pivniței cadavrele cădeau grămadă unele peste altele.... (Scenă din roman) Plecarea suveranilor la Sinaia dri dimineață, cu un tren spe­cial, regele și regina, au plecat la Sinaia, unde și-au reluat re­­­ședința de vară. La orele 9, regina a sosit cu un automobil în halta Cotroceni Suverana fiind însă suferindă i s'a rezervat un vagon special amenajat in acest sc­op. O soră de caritate însoțește în permanență pe regina. Puțin mai tîrziu a sosit regele, care s-a întreținut mai mult timp cu­ persoanele prezente. Se aflau de față la plecarea su­veranilor d. I. Brătianu prim-mi­­ni­stru, Al. Constantinescu minis­tru de domenii, Al. Djuvara mi­nistru de externe, general Grăi­­­­iceanu ministru de război­, To­ma Stelian ministru de justiție, general M­artiadi, general Me­vro­­cordat, col. Gr­a k­oss­­y, general Globescu, col. Basarabescu) etc. Puțin timp înainte de plecarea trenului au sosit de la Cotroceni, principesa Ma­ria î­nsoțită de prin­cipele Carol și principesa E­lisa­­beta. Principesa Maria și micii prin­cip­' s’au urcat în vagonul în ca­re sa afla suverana, unde au ră­mas puțin timp, iar în urmă s’au coborît pe peron. Suveranul, a îmbrățișat pe mi­cii principi, iar apoi s’a urcat în tren, care s’a pus în mișcare la orele 9 și un sfert. In trenul regal s’au mai urcat d-ni­ general Mavrocordat, gene­ral Babescu, locot.-col. Baranga c; d. dr. Min­ovi­ci. ’ Trenul a fost condus­­ de d. Al. Cottescu, directorul general al G. F. R. Sosirea în Sinaia SINAIA. 9 Iunie. — Astăzi la ora 1a luni, au sosit In localitate regele și regina cu suitele lor. Au venit cu trenul pînă în gara Comarnic Ș' de acolo au­ plecat în automobile pria 11 Regele­ însoțit de colonelul Mi­ghe­­ru a plecat cu primul automobil o­­prindu-se la mînăstire. Au fost­­ n­ •tîm­pinați de cler, primarul Gh. M.M­­onolescu și polițaiul Moantă. La mi­nă,sílie se afla si batalionul 7 Vîna­­tori în frunte cu comandantul colo­nelul Racoviță și un public foarte numeros. S'a oficiat serviciul religi­os, după serviciu. Regele a primit defilarea batalionului 7 vânători ră­mânând pe deplin satisfăcut de ți­nuta soldaților și felul cum au de­filat și a felicitat pe d. comandant. După defilare regele a plecat la castelul Peleș. Regina cum e încă suferindă a plecat din gară în alt automobil în­soțită de o soră de caritate și de dr. Mamulea. „ . Automobilul a sosit cu o întârzi­ere de 15 minute trecînd direct la castel. -----*---­ Singeroasa încăerare din Cernăuți Studenții romîni grav bătuți de studenții ruteni tineri CERNĂUȚI. 9 iunie —După adunarea de ero a­­ rușilor vechi din Cernăuți, au avut loc, noaptea, scene sîngeroase în grădina palatului național ro­mân. Acii sosiseră mulți studenți ruteni tineri cari au luat o a­­titudine provocătoare față de studenții romîni. .Aceștia somînd­u-l pe cei din ju­r să aibă o atitudine cu­viincioasă. rutenii au înscenat un scandal enorm anexând sticle cu cerneală și ouă clocite asupra studenților romîni și asupra numerosului public a­­flător în grădină. Mulți studenți au fost grav răniți. Poliția a făcut arestări. In legătură cu cele de mai sus, se comentează foarte mult în localitate faptul că vechii ruteni au­ ținut adunarea lor în palatul national spre a fi ast­fel la adăpostul furiei ruteni­lor tineri. — Cor. TIMPUL Miercuri, o Iunie. In țară— Ploaia a continuat să cadă pe alocuri în toată țara, a­­fară de partea sa vestică și de Dobrogea; cea mai mare canti­tate de apă (29 mm) a căzut la Tg.­Frumos. La Titu (Dîmbovița), a fost puțină grindină, iar la munți la Dorna, Broșteni, Sinaia și Rucăr, ninsoare. Temperatura s’a coborît pretutindeni­i­ar mai cu deosebire în partea de sus și la munte; cea mai ridicata va­loare maximă din cursul zilei a fost 23 grade la Strihareț (Olt), iar cea mai coborîtă de peste noapte Plus 1 grad la Dorna. Presiunea atmosferică a crescut în partea de sus a țarei cu 3 la 4 nm­, iar în cea de jos cu 5 în ü mm; ea se găsește în mijlociu­ către 705 r­m. Astăzi dimineață cerul senin mai pretutindeni, iar vîntul tare care sufla era s'a liniștit. ---------*------­ TELEGRAME Șjt------- n­ Familia regală bulgară la Paris DECLARAȚIILE OFICIOSULUI GU­VERNULUI ASUPRA ROSTULUI ACESTEI VIZITE Sofia, 9 iunie. — Despre vizita regelui la Paris, organul guvernului declară că multe chestiuni sunt de tranșat între ambele guverne. Spre exemplu vizita ministrului instrucțiunei publice al Bulgariei la Paris, e în legătură cu conflictul școlar franco-bulgar izbucnit acum două ani, cînd guvernul bulgar a vrut să supună legilor țarei școlile franceze aflătoare în Bulgaria. MISCARE ANTIDINASTICA IN SPANIA Viena, 9 Iunie. — Ziarul „Reichs­post" primește știri din Madrid des­pre o mișcare a­ntidinastică, care se manifestă în urma decretului regal pentru egalitatea confesională. Membrii­ aristocrației evită în mod demonstrativ a veni în atinge­re cu demnitarii Curței regale. COMITAGII BULGARI ARESTAȚI Berlin, 9 Iunie.—La Salonic au fost, arestați, legați în lanțuri și escortați la Rusinovo comitagi:­ bulgari Snnsov, Sovanov și Tor­­popov, cari au terorizat timp în­delungat vilaetul Adrianopolului. PROGRAMUL GUVERNULUI UN­GAR Viena, 9 iunie.­­ Ziarul „Neue Freie Presse" pretinde a fi informat că guvernul unguresc intenționează a prezenta oamenilor un proiect de lege pentru urcarea contingentului recruților,, iar reforma electorală va fi supusă unui studiu și parlamentul se va ocupa de ea numai la un ter­men mai îndepărtat. REVOLUȚIA IN MEXIC Londra, 9 Iunie.— Din Mexic vin știri alarmante despre miș­cările revoluționare. In statul So­nora (Golful Californiei) s-a for­mat un partid puternic revolu­ționar îndreptat contra lui Diaz și a proclamat pe Asedin ca că­petenia lui și pretinde abdicarea lui Diaz. Í S’au făcut mai multe sute de arestări. UN CAZ CURIOS Londra, 9 iunie.—La Engfield a murit un domn bătrîn cu numele Old Harry. După moarte s’a constatat că n’a fost bărbat, ci femei. Fiica sa, care e o profe­soare. r.'a știut nici ea de acest secret, după ce în toată vremea i-a zis tată. Nimeni nu cunoa­ște motivele cari au îndemnat P­ o femeie să treacă prin lume ca bărbat. O DESCOPERIRE INTERESANTA IN MACEDONIA Subjugarea Finlandei UN DISCURS AL LUI STOLIPIN Petersburg, 9 iunie. — In ședința consiliului imperiului primul-minis­­tru Stolipin a apărat printr'un lung discurs proiectul de lege privitor la Finlanda și a zis: acum leguitorii trebue să decidă daca legislațiunea întreagă a împărăției trebuește pă­răsită în favoarea Dietei finlandeze, ori trebue să probeze că prin insti­tuțiunile legislative date Rusiei de către împărat socotesc de a lor da­torie de a salvgarda ceea ce aparți­ne întregei împărății.­­ -------- "fi’ ’ Sofia, 9 iunie.­­ Se comunică din Macedonia că într’un sat al distric­tului V­adina, în zidul unei vechi case turcești, a fost descoperită o statuie dublă a împăratului Alexan­dru cel Mare și mama sa. După inscri­pțiunea aflată pe sta­tuie, s’a putut stabili că chipurile ce reprezintă sunt ale acestor două. MOARTEA PRINCESEI DE WIED Neuwied, 9 iunie. — Principesa văduvă Maria de Wied a murit. BISERICA SIRBEASCA ÎN DE­­PENDENTA Belgrad, 9 iunie. — Mitropolitul a cerut patriarhului din Constan­­­tinopol să acorde Serbiei biserică independentă, ridicind pe mitro­politul sîrb la rangul de patriarh. PRINCIPELE MOȘTENITOR BUL­­GAR MECANIC DE TREN Sofia, 9 iunie. Principele moștenitor, Boris, pare a se înde­letnici și dânsul cu obiceiurile­ ta­tălui său, țarul Ferdinand al Bul­gariei. Principele Boris a însoțit pe pă­rinții săi, cari se află în călătorie spre Paris, pînă la frontiera Bul­gariei. La întoarcere dînsul înde­plinea funcțiunea de mașinist al trenului, astfel cum face adesea și tatăl său. Principele moștenitor se înde­letnicește și cu­ funcțiunea de șo­­fe­r de automobila și în acest rol, cetățenii îl văd adesea pe șo­sea. ZIAR SIRB INTERZIS LA UESKUB — Redactorul ziarului condamnat la moarte — Belgrad, 9 iunie. — O știre con­sulară din Ueskub provoacă senza­ție la Belgrad. E­ vorba că poliția turcă a interzis apariția ziarului sîrb „Dardas" și a condamnat la moarte pe redactorul ziarului. Ministrul sîrb din Constanti­­nopol a fost însărcinat a protesta e­­nergic pe lingă. Poartă. PLECAREA EXARHULUI BULGAR DIN SOFIA Sofia, 9 Iunie. — Exarhul Bulga­riei, care se află de vre­un an la So­fia, la sfîrșitul lunei corente se re­întoarce la postul sau la Constanti­nople. Exarhul nu s’a restabilit pe­ de­plin. Sănătatea lui e zdruncinată. Dînsul suferă de inimă. Anul viitor dînsul se va retrage din postul său și alegerea unui nou exarh va avea loc. REGELE SERBIEI DECORAT DE SULTAN Constantinopol, 9 iunie. — Sulta­nul a conferit regelui Serbiei ordi­nul Istiaz cu briliante. BOICOTUL TURCESC Constantinopol, 9 iunie. — Boi­­cotajul se întinde. Comitetul pentru boicotare împedică descărcarea va­poarelor grecești. ■ . LUPTELE DIN ALBANIA Constantinopol, 9 Iunie. — Du­pă depășile primite de la valiul din Kossovo mai multe sate de pe teri­toriul Malissi au fost ocupate. Trei dintre șefi au fost executați. CRIZA DIN SERBIA Belgrad, 9 Iunie. — ,,Narodny List“ susține că guvernul a înaintat regelui un ultimatum în chestia conjuraților; dacă regele nu va ce­da, criza ministerială va izbucni. EXPOZIȚIE UNIVERSALA LA PARIS Paris, 9 iunie. — Comisiunea co­mercială a Senatului a hotărât în prin­­cipiu organizarea unei expoziții u­­niversale la 1920. INMORMÂNTAREA VICTIMELOR SUBMARINULUI PLUVIOSE Paris, 9 iunie. — Președintele Falberes a plecat azi la Callais pen­tru a asista la înmormântarea vic­timelor submarnului „Pluviose“.­­CHESTIA CRETANA Constantinopol, 9 iunie. — Am­basadorul turc din Atena telegrafia­­ză că guvernul Cretan a acceptat propunerile puterilor protectoare, Regele Spaniei bolnav­ ­ subreda sănătate a regelui Spa­niei dă din nou de gândit cercu­rile Curiei din Madrid. Se anunță din străinătate că regele Alfons al XIII ar fi grav bolnav.­­Asupra naturii boalei nu se spune nimic, se arată numai că suveranul este cu desăvârșire desfigurat și că medicii i-au prescris un trata­ment foarte serios -----­-IIS3|Ș----­ Alfons XIII -----­■**-----­ Plîngerea unor cîntareți de biserică Mai mulți cîntăreți dn biserică au adresat deunăzi, mitropolitu­lui primat o plîngere prin care îi expun situația precară în care se află dînșii. Ei sunt plătiți cu­­ lefurî cari v­a­­riază între 54, 45 și 31.50 lei pe lună și din asemenea sume tre­­bua să se întrețină dînșii și fa­miliile lor.. Tot din aceste sume li se reține și pentru pensie, bir, etc. Apoi, de­ci legea prevede ca preoții să dea a patra parte din veniturile auxiliare, precum și de la liturghie cîntăreților, totuși cei dintîi neglijează a se confor­ma legei, ceea ce face ca situa­ția cântăreților să fie din cele mai grele. Iar dacă aceștia din urmă cu­­tează a se plînge în contra ne­dreptăților ce afl de îndurat, ime­diat li se aduce acuzația de ne­supuși,­­ sunt raportați superiori­lor bisericei și adesea excluși din serviciu. O altă nedreptate de care se mai plîng cînta,retiî este și aceia că studenții în teologie ilvnesc mereu la posturile celor i­întîi făcând astfel acestora siguranța existenței imposibilă. Plîngerea se încheie cu căldu­roase rugăminți către mitropoli­tul primat de a interveni în vii­­torea sesiune a parlamentului ca­­ situația­­ cântăreților de biserică să­­ se schimbe în mai bine, căci așa­­ cum e acum îi expune la permanente nedreptății­!. : 1 Ziua copiilor Cheta Societăței „Materna“ Inițiativa societăte" Materna" de a aduna direct de la public — fără a mai recurge la serbări sau baluri — ajutoare pentru copiii părăsiți — a dat un rezultat frumos. Se știe că în zilele de Duminică 6 și Luni 7 Iunie, mai multe d-ne și d-re din înalta societate, au colectat pe stră­zile Capitalei­­ sume pentru acest scop. Colecta a produs aproape 8000 de tei. . Iată numele acelor d-ne și S-re, precum și sumele pe cari le-au co­lectat. te l -I Lei B. D-nele. Elena Cantacuzino 37.35 Irina Butculescu . , , , 402.15 Maria Athanasovicî „ , , 900._ Trăsnea Greceanu , , , , 250.— Plotina Stellian, , , 1005.— Maria Ioanid , , , , , , 202.__ Aneta Berindey, , , , ,, , 120.___ Nathali Cantili,, , , , , ,500— Dr. Krainek ,...,, 477— Alexandrina Bibescu , , , 429.05 Elena Cretzulescu , , , 200— Dr. Crutzescu, , , , , , ,468— Ana Terți Cutoff .... 52.30 Sofia Aslan,...........................167.70 D-­șoara Florica Mille , , 234— D-­șoara Marioara Crătunescu 364.— D-na Maria Diamantescu , 242.45 D-na Florica Voinescu , , 230._ D-na Nathalia Carp, , , , 260.­_ D-șoara Maria Sion , , , 314.90 D-șoara M. Sponner, , , , 115.60 D-nele Didi Georgescu . , 19.40 Zoe L-nent Marinescu. . , 514.— Zoe Filitis 24— I’ulopolu. , 172.50­­ i A­­V­/ Total 7701.85 La această sumă urmează a se mai adăuga dieta adunată de­­ trei doamne, cari n’au predat încă puș­culițele. * Nu putem decit lăuda această fru­moasă inițiativă a societății „Mater­na“, care se­ poate considera de pe acum ca intrată în obiceiurile Capi­talei. Bine­înțeles că această iniția­tivă rămîne rezervată „Maternei“, care în fie­care an, la o zi fixată, va recurge din nou la calitatea tre­cătorilor. Celelalte societăți nu vor putea să impieteze asupra acestui drept care rămîne esclusiv al „Ma­ternei“. In numele „Maternei“,­ al publi­cului și mai cu seamă al copiilor ,cari vor primi ajutoarele aducem mulțumiri d-nel­or si d-relor , cari s’au devotat acestei cauze. ---------------- -- Inundațiile din Covurlui GALAȚI, 9 Iunie.­­ Ploile toren­țiale din ultimele zile au făcut pa­gube enorme în comunele Tulucești, Tătarca și Șivita. In toate aceste co­mune, grădinile au fost distruse, po­durile rupte și semănăturile stricate. Două copii din Șivita au fost luați de curentul apei, dar au fost salvați de locuitorii comunei. D. prefect de județ, Al. Gussi, a luat măsuri ca pe cît­­e posibil stri­căciunile să fie remediate. — Pedro. Prințul Ferdinand la Constanța CONSTANȚA, 9 Iunie— Azi­­ di­mineața, cu trenul de 6, a sosit în localitate prințul Ferdinand, însoțit de d. colonel Iliescu, șeful statului major al inspectoratului general al armatei, și de aghio­tantul de serviciu. La gară a fost primit­­ de către d-nii prefat Ghica, general C­oan­­dă, polițai Pallade, maior L­upes­­cu, comandantul garnizoanei, co­misar Boruzescu, precumi și toți ofițerii superiori din garnizoană-Prințul nedîndu-se jos din va­gon, toate persoanele oficiale s’au înapoiat la ora și au venit di­n nou la gară la orele 3, cînd prin­țul, descinzînd din vagon, a pri­mit raportul de la d. general Coan­­dă, a trecut în revistă pe toți o­­fițerii superiori ,și, urcîndu-se în automobil, a plecat la Cara-Mu­­rat și Babadag, pentru a inspecta și primi defilarea trupelor, iar de acolo va merge la Tulc­ea și apoi, uzi" Galați, la București. ----------­ Inaugurarea Cantinei Universitare Un serviciu destul de însemnat adus studențimei noastre, e reîn­ființarea cantinei universitare, unde pentru ori­ce student sau Studentă poate avea o cartelă de 30 feluri pentru suma de lei 8.50. Era la ora 12, în localul Casei școalelor de lingă imprimeria sta­tului, local reparat cu totul, s’a inaugurat în prezența cîtor­­va profesori, cantina studenților, încredințată d-lui Z.îlaicu, cu­noscutul restaurator, masa studen­țească promite a fi curată și gus­toasă. Tacîmurî noul, curățenie, bu­cate alese, iată nota , dejunului, inaugural de azi în timpul căruia a domnit multă veselie. Consiliul profesoral al facultă­ților noastre, a dispus la aceas­tă cantină, de șase locuri gra­tuite pentru studenții distinși și săraci, de asemenea de alte cite­va cu jumătate preț­ . Un lucru care însă a mîhnit, 13 studenți e lipsa de la inau­gurarea, de azi, a majoritate­ pro­fesorilor lor ,ce­­­ promiseseră a veni. Atentatul din Madrid S’a vorbit la timp­­ despre aten­tatul care s’a comis la Madrid în ziua­­ sosirei regelui Alfons, din Londra. i Fotografia de mai bus repre­zintă pe Tose Coregia", fotogr­­­fiat cîteva minutte înainte d­e a muri din cauza rănilor pe cari i le-a­ pricinuit explozia bombei.. As­arc­istul Jose Coregia Aplicarea legei repaoselor iinical Agitația d­in Ploești PLOEȘTI, 9 Iunie. *— (Astă sea­ră, la orele 9, funcționarii comer­ciali au ținut o întrunire la sediul societăței lor, sub preșidenția d-lui dr. Nicolae Stancu-Stănescu. Numărul asistenților e foarte ma­re. D. dr. Nicolae Stancu-Stănescu spune că repauzul duminical­ a fost obținut pentru întreaga zi, ceia ce dovedește solidaritatea funcționari­lor comerciali din întreaga țară. Ultima luptă s’a dat­­ la Ploești, cu ocazia congresului din toamna tre­cută. Noi de la Prahova, spune d-sa, ne putem lăuda, pentru că aici s-a cîștigat victoria. Oratorul laudă legea d-lui Orlea­­nu, și își exprimă convingerea că guvernul va ști să impue respecta­rea legel­­­­ur. Datoria guvernului este să nu fie sama de plângerile nedrepte ale co­mercianților. Reipantul este tot atît de folositor funcționarilor cât și co- Duminecă. Este inexact. Tîrgul are mercianților, căci toți au nevoe de el. S’a invocat de către unii că la Ploești tîrgul săptămînal se tine Duminecă. Este inexact. Tîrgul are loc Luni și Marți. D. Al. Stănescu spune că pînă a­­cum magazinele se închideau Du­minecă la orele 12, acum se închid la orele 2. Protestează contra ace­lor patroni cari s’au exprimat că vor scădea lefurile funcționarilor comerciali dacă se v­a aplica repau­sul toată ziua. D. Haralamf­ia Stoianovici, laudă și d-sa legea d-lui Orleanu și spu­ne că patronii cari nu vor să res­pecte legea sînt din aceia cari do­resc să aibă robi.” Propune ca Duminică funcționarii comerciali să se ducă pe­­ la toți pa­tronii , și să-l roage cu blîndețe să închidă magazinele. Dacă nu vor voi atunci să le închidă cu forța, D-nil V. Gradin, Sterie Moldovea­­nu și I. Stoenescu, vorbesc în ace­­laș.sens, îndemnînd la unire. In urma propunere­ d-lor dr. N. Stancu Stănescu și Al. Stănescu se hotărește ân unanimitate, ca Dumi­necă, la orele 7 a. m., funcționarii comerciali să se întrunească la se­diul lor, și a­poi, în­corpore­au cu steagul să se ducă la biserica Sf. loan, pentru a asista la slujba reli­gioasă. D. dr. N. Stancu Stănescu dă apoi cetire unei telegrame către d. minis­tru Orleanu prin care acesta e ru­gat să nu aprobe cererile comerci­anților cari vor să susție că Du­mineca e zi de tîrg la Ploești, deci să nu se aplice legea repauzului, întrunirea s’a terminat la orele 10 jum. — Stavăr, în cari personalul ar putea­ lipsi din funcțiune pentru a se recrea.. In acest scop, regulamentul im­ pune autorităților ca imediat du­pă intrarea în vigoare a legei să convoace pe patronii din catego­riile arătate și să stabilească con­­dițiunile impuse de legea repao­­­­sului duminical complect. Pînă acum am luat cunoștinnțe că s’au conformat acestei dispo­­zițiuni autoritățile­­ orașelor Giur­giu și Galați* ^ 1 Dacă și aiurea s’a făcut aceasta nu putem spune, întru cît nu mii s’a semnalat încă așa ceva. ” In­ București însă, poliția a Sez­glijat, pînă acum, ca să se con­formeze acestei dispozițiuni. Ca atare, ne putem explica nemulțu­mirea ce domnește actualmente­ printre chelnerii din Capitală. Intr’o convorbire avută cu urî chelner, dînsul ne spunea, adinei amărît: j „Nu înțelegem de ce, la noi, le­gea e, pentru unul mumă și pen­tru altul ciumă. S’a votat o le­ge a repaosului duminical com­plect pentru ca de foloasele ei să se bucure toate categoriile de muncitori din această țară. „Noi, chelnerii, nu ne putem bucura de repaos în ziua de Du­minică. Aceasta e foarte explica­bil și deci nu avem nimic de o­­biectat. „Legea repaosului duminical complect a intrat în vigoare­­ din ziua de 3 Iunie, a fost pusă în a­­plicare Duminică 6 I­unie și s'au bucurat de drepturile ce o aceră funcționarii comerciali și toate celelalte categorii de muncitori. Pentru ca și noi să ne bucurăm de o zi de libertate în cursul uu­nei săptămâni, trebuiai­ convocați patronii noștri,la poliție ca să se ia în­­ Comun­ h­otărîrea asupra zilelor ,în cari să fim liberi. Or, pînă acum, în­ Capitală cel puțin, poliția pare că nici gând n’ar­e da a se conforma regulamentului de aplicare a legei repaosului dumi­nical complect. „Aceasta ne nedreptățește pe noi, întru­cît ne scoate de sub privilegiile acestei ' legi. Poliția' ar­ trebui să fie,mai atentă atunci cînd e vorba să aplic.­ legile. Noi nu știm ce să facem acum, ce măsuri să luăm ca să nu fim atît de nedreptățiți“. Acestea sînt tânguirile chelneri­lor din Capitală și cei în drept­­ul într’adevăr datoria ca de urgen­ță să se conforme dispozițiunilor regulamentului legel repaosului duminical, făcînd astfel un mare act de dreptate atîtor muncitori. A. ■iK­ Localurile publice și repausul duminica. Noua lege a repaosului dumi­nical complect prevede ca la lo­calurile publice și în industriile unde nu e posibilă încetarea ori­cărei activități în zilele de Dumi­nică și sărbătorile legale, perso­nalul să se bucure de repaos de o zi pe săptămînă prin sistem rotativ. Regulamentul pentru aplicarea legei repaosului duminical com­plect stipulează că proprietarii localurilor publice și ale indus­triile sus arătate să se prezinte poliției, tinde să indice numărul personalului ce au în serviciul lor pentru ca de comun acord cu autoritățile să stabilească zilele Din Târgoviște Estenimea pîinci__Cu începere de la 9 Iunie cor., plinea s’a ostenit. Ast­fel că jimbla se vinde cu 30 bani, plinea albă cu 25 bani și cea neagră cu 20 bani. Găsit mort.— Copilul loan D. Samuil, de două luni din comuna Bezdead, a fost găsit mort azi de dimineață de mama sa în copac un­­de-1 culcase. Ne­existînd bănueli,­parchetul a a­­utorizat înmormîntarea. înecat__Ștefan Gg. Andrei, dini comuna Mătăsaru, de 10 ani; ducîn­­du-se­­ cu tatăl sau la gîrlă ca să se scalde și fiind luat de curentul apei, s’a înecat. • Cadavrul a fost pescuit după două ore.— Rică. Cereți astăzi Joi tuturor vînzătorilor noștri prima fascicolă GRATUITA din: on Fără mamă și fără patrie MARE ROMAN SENZAȚIONAL. ÎN FASCICOLE A & bani BASTARDA

Next