Dimineaţa, iulie 1910 (Anul 7, nr. 2273-2303)

1910-07-24 / nr. 2296

ANUL VII—No. 2296 PUBLICITATEA: COINCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului*. ===== Str. Sărindar No. 11 București Abonamente cu UB am Lei ____1 8 Ioni Lei 11.-. 3 luni . . . Le­i.— Pentru străinătate prețul este Induit TELEFON t A.:’ Direcția și Administrația Ho. 14/14 Redacția: cu Capitala „ 1410 „ . „ Provincia „ 14,90 'W;­../... ^ m “ « Străinătatea „ 12/#.. '•*+,' . APARE ÎN FIE­CARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Sîmbătă 24 Iulie 191a iCBS 23 ® DIRECTOR CONST. MINLE premii . 1 V > * * '*• ’ ;-r ■*' • Congresul aromâc din Bitolia / din zilele de 10, 11 și 12 curent, a avut loc la Bitolia, marele congres al comunităților aromâne din Turcia. Importanța acestui congres care în­seamnă punctul de plecare pentru o nouă organizare a mișcărei aromîne este incalculabilă.­­ Până acum mișcarea aromânească naționalistă din Turcia era condusă de inspectori numiți cu asertitimen­­­­tul guvernului român cari nu aveau nici o răspundere de gestiunea lor politică și administrativă.­­ Persoanele numite cari se întîm­­iplau să fie une­ori mai pe jos de rolul ce li se cerea să îndeplinească, ne­fiind sigure că se vor putea men­ține multă vreme în situațiunea lor, au căutat în­totdeauna să-și consti­­tue clici și partizani pe cari s­ă se sprijine în cazul cînd, ar fi fost a­­menințatî cu înlăturarea. ’ Din aceste cauze a rezultat în­tot­deauna o stare de neînțelegere care a ținut chestiunea aromânilor ma­cedoneni la marginea" pietrei. Acestei stări de lucruri i s-a pus capăt prin congresul național al co­munităților aromîne din 10 curent. Chestiunea macedoneană este scoasă de sub influența personagii­lor nerăspunzătoare spre a fi dată în mîna poporului. Congresul în unanimitate­­ a acla­mat o serie de ho­tărîri cari în e­­sență se rezumă în următoarele: Budgetul școalelor și al bisericilor este aranjat și votat de către repre­zentanții aleși anual de un congres al comunităților. Acești reprezen­tanti, în număr de cinci, constituie un consiliu care va putea lupta pentru împlinirea tuturor deziderate­lor și punctelor din programul miș­­cărei naționaliste aromîne. Activita­tea acestui consiliu durează cel pu­țin un an. Aceste hotărîri au fost votate cu mare entuziasm de către membrii congresului aromîn. Guvernul otoman în semn de înal­tă bună­voință a ținut să fie repre­zentat la acest congres printr’om delegat special. , D. Salih efendi, delegatul guvernu­­­lui a ținut un frumos și înălțător discurs, arătînd că vederile guvernu­lui coincid perfect cu dorințele po­porului aromîn. Se formase o părere nejustificată ca guvernul otoman ar ține la nu­mirea unui inspector cu care să co­respundă în ce privește mersul școa­lelor respective. Prin importantele sale declarațiuni d. Salih efendi a ținut să dezmin­tă această credință. Cum vedem dorința poporului a­­romîn de astă dată este în perfect acord cu acea a guvernului otoman. Credem că d. Al. Djuvara, minis­trul afacerilor străine nu va nesocoti glasul poporului aromîn și nu va lăsa ca chestiunea aromână să fie condusă în afară de dorințele popo­rului aromîn. De hotărirea d-lui ministru de ex­terne depinde viitorul neamului aro­­mînesc. Un grup de delegați ai congresului H­OLERA Măsurile preventive.—Holera și concentrările militare -----------------­ Buletinul direcției generale a serviciului sanitar publică, în număru­l din urmă, un studiu asupra holerei, datorit d-lui dr. Const. Popescu, ins­pector sanitar. Foarte judicios și foarte interesant studiu. Ve cit­m­ despre aceasta vrem să vorbim. Voim numai să atra­­gem atenți­unea asupra unei temeri foarte alarmante pe ca­re și-o exprimă autorul stu­diului, anume că primejdia de a fi invadați de holeră este foarte reală, este o primejdie mai mare de­cit. ori­cînd. Dar iată textual modul cum se ex­primă d. dr­ Const. Popescu: ,,Sînt trei veri de cînd țara n­oastră e necurmat amenința­­tă cu invaziunea holerei, și anul acesta se pare că vom fi cu greu scutiți de vizita aces­tui neplăcut’ oaspe. In exten­siunea ei de la delta Gangelui a ajuns prea aproape de noi ca să nu fim, îngrijorați, și din momentul ce a pătruns in­­ Basarabia, primejdia e cu atît mai mare". Dacă un inspector sanitar, Un om de seriozitatea autoru­lui acelui­­ studiu, crede că a­­nul acesta vom fi cu greu scu­tiți de vizita holerei, recunoaș­te ori­cine că avem de ce să fim alarmați. Aceasta cu atît­­ mai mult cu cit, după rapoar­tele medicilor din Rusia, epi­demia din anul acesta­ este mai grozavă decit toate cite s’au înregistrat în imperiul vecin, în decursul ultimei­ pe­rioade de 25 de ani. Și ceea ce mărește și mai mult primej­dia, e faptul că pe lingă hole­ră, s’a declarat și ciuma în partea sudică a Rusiei. # Așa stînd lucrurile, prima întrebare care se impune este aceasta: Luatu-s’au oare toa­te măsurile de higiena necesa­re pentru a ne pune la adă­post de pericolul întinderea e­­pidemiei !și la noi? La direcțiunea serviciului sanitar se afirmă că s-au luat toate măsurile de apărare. Paza sanitară de-a lungul Pru­tului a fost mult întărită iar la punctele de trecere se prac­tică o dezinfecție severă a pro­veniențelor din Rusia, în timp ce călătorii stau sub observa­ție timp de cinci zile. De­cit, în cazuri de aseme­nea natură, ori-cîte măsuri ar lua autoritățile sanitare, aces­te măsuri nu vor da rezulta­tul dorit, dacă însăși popula­ția­ nu e pusă în măsură să secundeze sforțările autorita­te­. Lupta contra holerei­­ și ciumei este mai ales preven­tivă. Populația trebue să cu­noască și să aplice ea însăși măsurile de higiena cari pot împedica întinderea boalei. Or, cu regret trebue să cons­tatăm că, din punctul acesta de vedere, direcțiunea servi­ciului sanitar n’a făcut tot ce trebuia să facă­ Acum 3 ani cînd s’a vorbit iar de primej­dia holerei, direcțiunea servi­ciului sanitar a umplut țara de publicațiuni cu sfaturi că­tre populațiune. In toate ora­șele s’au afișat instrucțiuni a­­supra măsurilor higienice ce trebuesc luate. Anul acesta, cînd primejdia e mult mai mare, n’am văzut să se facă așa ceva. Lucru des­tul de­­ regretabil și, mai ales, destul de primejdios. Timpul însă nu e trecut. Să nădăjdu­im că ceea ce s’a făcut pînă a­­cum, se va face de aci îna­inte. O împrejurare destul de gravă asupra căreia ni se a­­trage atenția este următoarea. Precum se știe, între 10 și 31 August vor avea loc în toată țara concentrări în taberele de instrucțiune. Las’că timpul e­rau ales,­­întru­cit luna Au­gust, este cea mai călduroasa lună din an, dar cu deosebire anul acesta, cînd holera e așa de­­ aproape, concentrările pot avea urmări funeste. Toți aceia cari s’au ocupat de, măsurile de apărare contra holerei, recomandă, în primul rînd, evitarea aglomerațiuni­­lor de oameni. Intr’o broșură asupra holerei, datorită d-lui dr. G- D. Fischer, medic co­munal, broșură în care se dau sfaturi pentru prevenirea ho­lerei și care ar trebui­­ răspîn­­dită în pături cit mai largi fiind de o mare utilitate — se arată ci­ sînt de primejdioa­se aglomerațiunile, cum ar fi tîrgurile, piețele, bîlciurile, cafenelele. Or, dacă acestea sunt pri­mejdioase, cu atît mai mare e pericolul pe care-1 înfățișea­ză concentrările cu aglomera­­țiunile lor de trupe. In timpul concentrărilor cu greu pot fi păzite regulele elementare de higienă, iar sforțările mari ce se impun oamenilor pe un timp așa de călduros, le debi­litează organizmul, pregătind astfel un teren propice moli­mei. Primejdia e mare, de aceea ne permitem a atrage atenția­ nea d-lui ministru de razboiu asupra chestiunei dacă n’ar fi mai bine să se contramandeze concentrările din August. In orice caz, autoritatea militară ar trebui să ia înțelegere cu cea sanitară spre a vedea dacă nu cumva concentrările pro­­ectate contrazic sforțările ser­viciului sanitar de a feri tara de groaznica epidemie. 10SJF NĂDEJDE -----------------------­ Revolta de la penitenciarul Galați GALAȚI, 22 Iulie. — Mai mulți deținuți din penitenciarul local s’au revoltat azi dimineață, din cauză că unul din gardieni le-a interzis ca să-și prepare singuri mîncarea, după cum obișnuia și de mai mult timp. La aceștia s’au­­ asociat și alți de­ținuți, cerînd ca­ să vie la peniten­ciar d. procuror general, căruia au a-i face mai multe reclamațiunî. D. procuror Constantin Hamangiu, locțiitor de procuror general, trans­­portîndu-se la penitenciar, deținuții au reclamat că parte dintre ei au fost bătuți de către gardianul Gheor­­ghiu­, că mulți dintre deținuții a­­flați în prevenție sînt ținuți în ce­lule, contrar regulamentului închi­sorilor, și că li se interzice de a in­troduce alimente din oraș. D. procuror Hamangiu a izbutit ca să liniștească pe deținuți, însărci­­nînd cu c­ontinuarea anchetei pe un domn procuror de la tribunal. ------------*------------­ Greva comercianților detailistă de pescărie GALAȚI, 22 iulie. — Comercianții detailiști de pescărie, urmînd exem­plul angrosiștilor de pescărie, s’au pus și ei în grevă, pe motiv că, față cu fixarea prețurilor peștelui de către ministerul de domenii, beneficiul ce li­ se acordă este foarte mic. Pe de altă parte, comercianții an­grosiști de pescărie au întocmit un memoriu în care arată motivele pen­tru cari au declarat grevă, memoriu care va fi înaintat d-lui ministru al domeniilor. -------------------------­ Locuri de bursieri vacante la școlile normale La școlile normale de învățători și învățătoare­­ din țară sunt vacante următoarele locuri de bursă și salvă: Bârlad, burse: 4­ locuri cl. I, 11 cl. II, 2 cl. III, 11 cl. IV și 5 cl. VI; solve: 6 cl. I, 2 cl. III și 9 cl. IV. Buzău, burse: 34 cl. I, 4 cl. II­I și 6 locuri de solve pentru cl. I. Cimplung, burse: 86 locuri cl. I, 4 cl. I, 4 cl. III, 4 cl. IV, 2 cl. V, 1 cl. VI; solve: 10 cl. I, 2 cl. IV. Craiova, burse: 45 cl. I, 5 cl. II, 5 cl. III, 14 cl. IV, 5 cl. V; solve: 15 cl. I, 1 cl. II, 2 cl. III, 1 cl. V. Gala­ți, o sută de locuri vacante de bursă și solvă. Iași (școala „Vasile Lupu), burse: 37 cl. I, 6 cl. IV; solve: 17 cl. I, 3 cl. IV. Iași­ (școala „Mihail­­ Stuirdza“), burse: 44 cl. 1/25 cl. II; solve: 17 cl. I, 15 cl. IV. București (azilul „Elena Doam­na“), sunt vacante 31 locuri de burse și solve. MIȘCAREA de la primăria Capitalei Următoarea mișcare s’a făcut la primăria Capitalei pe ziua de 15 Iulie. D- Zamfir Datculescu a fost nu­mit vaccinator la secțiunea medi­cală No. 8. D. Nicolae Aldea a fost numit agent sanitar la secțiunea medi­cală No. 3. D. Mihail Ionescu, numit dese­nator la secțiunea studiului din divizia planurilor. D. Ion Georgescu, desenator la secțiunea planurilor, înlocui d-lui Ionescu, avansat. Gh. Iliescu, dela serviciul re­­gistraturei, a fost destituit pe ziua de 13 iulie pentru incorecti­tudini în serviciu­ B- Ion St. Culciu, a fost numit lăntar la serviciul planurilor. Arendaș atacat de tilhari BRAILA, 22 iulie. — Era dimi­neață, în zorii zilei, d. Ion­iță Găe­­ta­n, arendaș în comuna Padina (ju­dețul Buzău), pe când se reîntorcea spre comună, avînd la el o însemna­tă sumă de bani pentru a plăti mun­citorii de pe moșie, era să cadă vic­tima unei bande de tîlharî cari îl pândeau în drum, între Rușețu și Padina, spre a’l jefui. In ajutorul arendașului sosind d. Ioan Sculi, administratorul plășii Padina, cu mai mulți jandarmi, du­pă o mică luptă cu bandiții, aceștia au dispărut, descărcînd focuri de ar­mă asupra oamenilor stăpînirii. Dintre jandarmi n’a fost rănit nici unul. Se crede însă că unul dintre tîl­­h­ari a fost rănit de gloanțele jan­darmilor, de­oare­ce pe locul luptei ’’au găsit urme de sânge. Bandiții s’au refugiat în porum­­buri. Autoritățile au organizat mai mul­te potere, cari au pornit în urmă­rirea bandiților. ------------------------­ Atentatul din Ialomița CALARAȘI, 22 Iulie. — Relativ la atentatul cu materii explosibi­­le, despre care am relatat în ,,Di­­mineața“ de erî, revin cu noul a­­mănunte. D. Dimitrie Sfințescu, din co­­muna Coșoveni, a primit în ziua de 19 Iulie, prin poștă, un pachet al cărui trimițător era, după cum era scris pe pachet, Ion Ciose din Ploești. D. Sfințescu dădu pachetul ser­­vitoarei sale Ana Marrulete ca să-l desfacă.: "" Servitoarea. rupee’ hîrtia care îl învălea și, dînd pes­te o cutie de lemn legată cu două curele, desfăcu aceste curele și deschise capacul cutiei. In acest moment răsună o detu­nătură și o flacăre ieși din cutie, care arse hainele servitoarei și produse în același tim­­p bietei ie­ unea arsuri grave pe­ piept și la cap. Starea servitoarei e disperată.Ea a fost transportată la spitalul din Urziceni. Cutia explosibilă era prevăzută cu un resort care, la deschiderea capacului, făcea ca iarba de puș­­că dinăuntru să ia foc. In cutie se mai aflau și alte materii explozibile, cari trebu­­iau să se aprindă în același timp cu iarba de pușcă. A fost o fericire că n’au luat foc și acestea, căci în acest caz nenorocirea ar fi fost mult mai mare. D. Virgil Brătescu, substitut de procuror, a făcut o anchetă la fața locului. Autoritățile se află pe urma a­­tentatorilor. In interesul instruc­ției însă nu putem da încă nume. Mașina infernală a fost adusă la parchetul local—Cor [UNK] ------------------------­ Greva măcelarilor din Călărași CALARAȘI, 22 Iulie. — Măce­­larii au umblat azi prin oraș cu o petițiune, solicitînd iscăliturile prietenilor pentru a se face să se creadă că cetățenii n’au nimic de zis împotriva scumpirei cămea de la 70 la 80 bani kilogramul. Procedeul acesta nu­ l de loc se­rios. In tot cazul, populația sufe­­ră foarte­ mult de lipsa cărnei și autoritățile nu iau nici o măsu­ră de îndreptare.—Cor. -------------------------­ Sinuciderea unui deținut BIRLAD, 22 Iulie.­­ Secția de jandarmi din Murgeni raportează că azi tânărul Frum­uzache Cum­­pănicî, în etate de 24 ani, din Bîrlad, aflat deținut acolo spre a fi cercetat Intr’o afacere, s’a si­nucis cu un foc de armă în chiar localul secției. Moartea La fost instantanee. Nu se cunoaște pînă acum cau­za precisă care a îndemnat pe nu­­miul tînăr să se sinucidă­ Cazul se anchetează. — Sulf. ----------------­ Presisdiții reacționare Braga, 22 iulie. — La Neupater s’a deschis expoziția industrială boe­mă. Azi au apărut la secția tipografi­că, lucrătorii tipografi liber-cugetă­­tori și au predat comitetului por­trete de-ale lui Ferrer și cărți poștale ilustrate cu clișee anticlericale. Autoritatea politică a expoziției care face controlul oficial a cerut comitetului să scoată de pe pereți portretele lui Ferrer și cărților poș­tale anti-religioase. Comitetul a refuzat; atunci comi­­siunea a cerut prefecturei să reducă subvenția ce acorda secției tipogra­fice de la 2000 coroane la 400, ce­­ea­ ce prefectura a admis. FRAUDELE de la primăria Capitalei Am vorbit la timp despre frau­dele comise la primăria Capita­lei în serviciul registraturei de către fu­nc­ționaru­l Gheorgh­e Iliescu. După cum se știe fraudele au fost descoperite de către d. Ma­­nolescu șeful serviciului. Necorectul funcționari a pără­sit atunci biroul neașteptînd să fie anchetat. D. Procopie-Demetrescu căruia i se adusese la cunoștință aceste fraude, a însărcinat cu facerea anchetei pe d. Jean Costacopol se­cretar general al primăriei. D-­sa a terminat ancheta azi­­ di­mineață, cînd a înaintat d-luî pri­mar un, rapo­rt de cele consta­tate. In acest raport sînt trecute toa­te incorectitudinile comise de că­tre Iliescu, precum și toate plîn­­gerile venite din afară contra a­­cestuli necorect funcționar. Gh. Iliescu a fost înlocuit pe ziua de 13 Iulie. Actele au fost înaintate parche­tului care să continue cercetările. C. -------------------------­ Incorectitudinele unei case de comerț O anchetă a ministerului de comerț BRAILA, 22 iulie.— In urma mai multor reclamațiuni făcute de dife­riți comercianți de cereale și agri­cultori, ministerului de comerț, con­tra casei Goldstiue, Heintze et Co care face operațiuni de supraveghere a încărcărei cerealelor în vagoan s’a ordonat o anchetă. Era un inspector al ministerului de comerț, însoțit de șeful serviciului măsurilor și greutăților din locali­tate, au făcut cîteva descinderi în port la locurile unde se efectuai în­cărcările de cereale sub contr­olul numitei case. In urma cercetărilor, s’a putut sta­bili că­­ aparatele de cântărit de cari se servea casa Goldstiuc, erau în mod intenținat potrivite în așa fel că vânzătorii mărfei erau în­tot­deauna frustrat­ cu însemnate canti­tăți de cereale. Rezultatul anchetei se va comu­nica ministrului de comerț, care va hotărî sancțiunea ce trebue dată a­­cestei afaceri, — Verno. De la Consiliul teh­nic superior­­ —— S’a înaintat pentru ședința de aici a consiliului teh­nic urmă­toarele chestiuni: 1. Proiectul In valoare de 19.716 lei, pentru aprovizionarea a 1643 m. c. piatră spartă pe șos. veci­­nată mănăstirea Vărești­ între km 0—2+120 din județul Ilfov. 2. Proiectele în valoare totală de 45.129 lei, bani 74, pentru exe­­cutarea terasajmentelo­r­ros.­­co­munale gira Bălăbănie­ști-Talaș­­man, un pod de lemn de 8 m. 00 deschidere și furnitura a 660 m. 3 pietriș. 3. Proiectul în valoare de 32.000 lei pentru construcția unui ape­­duc boltit și un canal deschis la km. 19­981 pe șos. județeană Ro­­man-Botoșani. 4. Proectul în valoare de 33.000 lei pentru construcția șos. comu­nale Andreești-Căpreni din jude­țul Gorj. 5. Cererea d-lui­ inginer Gra­­bowsky, privitoare la balastiera din stația Bleajoi pe linia ferată Pitești-Văleni. -------------------------• Chestia naționalităților în Ungaria Vie­na, 22 iulie. — ,,Oest­errei­­chische Rundschau“ publică niște declarațiuni ale distinsului om politic, cavalerul, Thaismetzky, ca­­re vorbind de discursul lui Tisza a spus că acesta nu va rezolvi chestia naționalităților fără a le răpi acestora drepturile lor și pi­nă nu va da chestiunii o turnură cu totul alta. --------------­ Neregulile șk Camera de meserii Ceea ce se petrece de la un timp cu Camera de meserii din Capita­­lă este ne­mai­pomenit. Nu este ședință a ei, fără ca u­­nii dintre membri să nu se învinu­­iască reciproc că nu ar servi așa după cum le este datoria, intere­sele meseriașilor , acte necin­stite, și mici bătăi în toată regu­la nu lipsesc în asemenea împre­jurări. După informațiunile noastre, toată această neorânduială, are la bază interese politice meschine, precum și dorința de a fi înlocuit actualul președinte al Camerei. O parte din protivnicii actualei formațiuni a Camerei de meserii. In frunte cu d. Stănescu preșe­dintele Clubului meseriașilor, au ținut deunăzi o întrunire, în care s’a decis o luptă cu totul crînce­­nă contra d-lui Toma Dobrescu, președintele­ Camerei. In consecință, era dimineață o delegație a nemulțumiților s’a dus la d. Pavel Negreanu, vice­președintele Camerei de comerț, ru­gîndu-l c,a în lipsa dlui Hagi Tudoraky din Capitală, să con­voace d-sa Camera de meserii, în ședință extraordinară, pentru a se pune odată capăt neînțelegeri­lor. In același timp, aceasă delega­­țiune a propus d-lui Negreanu, să consimtă a fi ales președinte al Camerei de meserii în cazul cînd d. Dobrescu s’ar demite.­­ Sil. ANCHETA cazului Poenaru Degeanu GALAȚI, 22 iulie. — D. colonel Anastasiade, șeful statului major al corpului I de armată, delegatul mi­nisterului de războiu, a început an­cheta privitoare la împrejurările ce au dat naștere incidentului dintre comandorul Poenaru și avocatul A­­lexandru Degeanu. S’au ascultat numeroși martori cari au fost față în momentul cînd comandorul Poenaru a aplicat palme avocatului Degeanu. Comandorul Poen­aru s’a arătat dispus de a cere scuze avocatului. Acestuia din urmă însă neconve­­nindu-i modalitatea în care coman­dorul voește să-și ceară scuze, a re­fuzat orice împăcare, așa că ancheta continuă. Ce face Primăria? Am arătat în dese rânduri că brutarii își bat joc și de primărie și de populația din Capitală care a așteptat pe 15 Iulie pentru a mînca pîinea m,aî­etftin. Termenul de 15 Iulie l’au dat brutarii printr’o comisiune ce s’a prezintat la primărie ,spunînd că vor osteni pîinea dela­­ această dată. A trecut această dată și brutarii n’au ostenit pîinea. Acum întrebăm pe edilii noștri ce se­ face cu brutarii cari nu s’au ținut de cuvânt. ? Nu mai vorbim că pe la bruta­rii nu există nici un control. Pîi­nea murda­ră, lipsă la cîntar, iar jimbră adevărată albă și coaptă bine nu știu dacă se găsește la 2—3 brutarii în centru­. Credem că-s de datoria primă­riei de a porni un fel de ra­zie pe la brutării și a pedepsi asupru pe cei găsiți vinovați. — G. Bigo. Judiciare Tribunalul Ilfov, secția de va­canță, a reconfirmat erî manida­­tele de arestare emise de judecă­torul de instrucție al cabinetului 2, contra pungașilor Elisabete Ște­fan, Tache Dumitru zis Ursaru și Nicolae Scarla­t. Tribunalul a condamnat era la un an închisoare pe in­diviziul Tu­dor Nicolae, care in șoseaua Bo­naparte atentase la pudoarea co­pilei, Clana Schițe, în vîrstă nu­mai de 9 ani. Rechizitorul a fost susținut de d. procuror B. Mis­­sir. * Curtea de apel, secțiai înt.îia­­n amânat era, pentru ziua de 12 Au­gust, apelul lui Florea Radu, con­tra sentinței tribunalului Ilfov, secția 2-a, prin care este condam­nat la un­­an și jumătate închi­soare pentru că escrocase pe mai mulți locuitori din Zimnicea, pro­­mițîndu-le că le va face dintr’un leu, doi. ■iSf­ . Au fost aduși arestați și înain­tați parchetului de Ilfov, locui­torii Tudor și Vasile Cărpuș, frați cari, pîndind pe Panait Marcin și Gh. Covaci, se aruncară asupra lor cu cuțitele și îi înjungiară. Duși la spitalul din Periș, Pa­­na­it Marcu muri in grozave chi­nuri, iar Covaci a scăpat cu viață. Cu instrucția criminalilor a fost însărcinat de judecător Slă­­tineanu dela cab. 2. ------------*------------­* Greva din Pitești PLOEȘTI, 22 iulie. — Lucrătorii cazangii de la rafinăria de petrol „Romîno-Americană“, situată în a­­propriere de ora­­, au trimis azi o de­­legațiune la direcțiunea rafinăriei și au solicitat următoarele îmbunătă­țiri: Fixarea orelor de muncă la 10 pe zi, sporirea salariilor cu 10 bani la oră și să li se dea apă higienică de băut. Drept răspuns, directorul rafinări­ei, d. Restor, împreună cu casierul și alți doi funcționari superiori, au amenințat cu revolverele pe lucră­tori. Ca urmare, lucrătorii cazangii și ajutoarele lor, în număr de vre-o 120, au părăsit lucrul. Ei au venit în corpore în oraș și au descins la sediul sindicatelor. Acolo au fost vizitați de un mare număr de colegi ai lor de la toate fa­bricile i­n oraș. Ei au lansat un apel către toți lucrătorii cazangii din țară de a nu se angaja nici u­­n­a în locu­l lor. Sîmbătă seara va avea loc la se­diul sindicatelor o mare întrunire a tuturor muncitorilor din localitate, cînd se va protesta contra condu­cătorilor rafinăriei „Romîno-Ameri­­ca­nă“. Greviștii sunt ferm hotărîți de a duce lupta pînă la realizarea do­leanțelor lor. — Stavăr. ------------------------­ Afacerea Grippen Quebec, 22 Iulie. — Se confirmă că d-rul Grippen a mărturisit ,că și-a ucis soția. Confirmarea, însă, nu a fost încă publicată. Crippen a declarat că miss Le Neve nu e vinovată. O TELEGRAMA A D-NEI LE NEVE Londra, 22 Iulie. — Sora d-nei Le Neve a primit de la aceasta o telegramă din Quebec în care fu­­gara spune că n’avea cunoștință de crima săvîrșită de Crippen. De asemenea că se va întoarce a­­casă. Familia vede în cuprinsul aces­­tei telegrame că Le Neve nu știa nimic despre fapta criminală a lui Crippen și că acesta a știut să-i scoată din mîna ziarele cari­­ ar fi putut da de got. INVOELILE AGRICOLE Maximul de rentă și minimul de salar S’a discutat foarte mult asupra maximului de relntă și minimu­lui de salar din legea învielilor agricole. S’a făcut mult zgomot împrejurul acestei chestiuni. S’a zis că statul nu trebue să intervie în jocul factorilor economici și că legea ofertei și a cererea nu poate fi înfrîntă în nici un chip. Cum s’au priceput disposițiunile legei agricol relative la acest ma­xim și minim și cum s’au discu­tat, ne arată modul superficial al discuțiunilor la noi. In desbaterile parlamentare, în ziare și pretutindeni îndată ce s’a pronunțat cuvîntul de maxim de rentă și minim de salar, toată lumea a înțeles că statul va fixa o cifră peste care proprietarul nu poate cere o redevență și sub care el nu va plăti lucrătorului un sa­lar. Nu s’au citit însă disposițiunile legei pentru a vedea dacă într’a­­devăr aceasta a voit să stabilească legiuitorul, pentru a avea motiv și cuvînt de plîngere și discuțiune. De la început putem spune că nu aceasta s’a stabilit prin lege. Prin disposițiunile sale relativ la maximul de rentă, legea a voit într’adevăr să stabilească un maxi­mum de arendă sau de dijmă, dar dintr’o imposibilitate de fapt n’a făcut-o. In ceea ce privește minimul de salar nu s’a gîndit le­giuitorul să fixeze prețul ce tre­­buește plătit lucrătorului. Să luăm pe rînd aceste două disposițiuni ale legei și să vedem cum justificăm aserțiunea noastră. Intr’adevăr pentru a stabili a­­ceasta trebue să știm mai întîi cum se stabilește maximul de dij­mă și de arendă. Legea învielilor agricole prin articolul 65 ne arată ca pentru a­ i endă prețul cel mai înalt „se va fixa ținîndu-se seamă de valoarea producțiunei mijlocii a pământu­lui în ultimii cin­ci ani....“. Nu mai discutăm surplusul ce-l poate lua arendașul de l/s peste arenda cu­venită în regiune pentru pămîn­­turile de aceiași calitate în su­prafețe mari. Vom discuta numai cum se stabilește acest preț mij­lociu. De obicei se împarte un județ în trei regiuni și se clasifică toate comunele în aceste regiuni. Foarte rar o comună intră în două re­giuni sau o parte mănoasă din acea comună e clasificată în altă regiune. Se fiixează pentru regiune­­­a d.­e.x. 52 lei, pentru a II-a 40 și pentru a III-a 25 lei. (Județul Olt). Va să zică prețul arendei în co­muna Urși din ju­dețul­ Olt­e de 52 lei hectarul. Prețul cutărei comune de munte din Argeș este de 40 pentru hectar. Lucrul pare foarte simplu, dar tocmai în aceasta stă greșala le­giuitorului de a-și închipui că într’o comună pămîntul este de aceiași calitate. Este oare admisibil aceasta? Maî întii este imposibil ca în­tr’o comună pămîntul să fie de aceiași calitate. Sînt dealuri maî mari sau maî mici, sunt văi mai productive sau mai sărace. Să presupunem că terenul este de aceiași cali­­ate naturală fiind o masă uniformă, dar prin ex­ploatare nu se schimbă oare ca­litatea pământului ? Un an ploios a bătut cutare arătură și a făcut-o improprie pentru cultură mai mulți ani. O porțiune din moșie a fost semănată de-a rîndul mai mulți ani cu grîu și a fost secată de putere. O parte e defrișat­­­mai de curînd, iar alta e sleit prin prea intensa cultură, etc. Prețul e uniform pentru toată moșia, pămîntul nefiind uniform, iată că legea nu se poate aplica ’ Nc­ :# t* Ce va face proprietarul sau a­­rendașul pentru a-și satisface in­teresele și a fi în lege ? Părțile secătuite din moșie le va da țăranilor în arendă, dacă prețul îi convine în raport cu productivitatea terenului; sau dacă găsește că e prețul prea mic, dă această porțiune în dijmă. Par­tea fertilă din moșie o va exploata în regie. Legea învielilor agri­cole chiar stabilește aceste trei moduri de exploatare. In termen mediu exploatarea unui hectar de grîu costă una sută lei. Această cheltuială făcută în­­tr-un teren sărac, beneficiul net poate să fie inferior cifrei de 50 lei, dacă produsul este mai mic de două chile mari, cea ce se poate întimpla. O chilă și jumătate va face 145 lei, scăzut 100 lei chel­­tuelile de exploatare, beneficiul net va fi de 45 lei. In acest caz, arendașului sau proprietarului îi convine să dea în arendă acea porțiune din moșie. Dacă îi va conveni porțiunea de dijmă ce-î acordă legea va da acea parte din moșie în dijmă. Produsul brut al hectarului fi­ind 145 lei și dijma din două una una partea proprietarului va fi de 7?’50 deci el va fi în cîștig cu 20,50. Cînd hectarul va da 2 și 3 chile îl va exploata în regie. Legea fiind în neputința să sta­bilească un preț pentru fie­care hectar în parte ce se dă țăranului, nu disposițiunile ei actuale este inaplicabilă. In ceea ce privește fixarea sa­larului, legea dispune prin art. 36 că ea nu se aplică de leit în­­voelilor făcute cu mult înainte de începerea muncilor respective. Deci minimul de salar se va aplica numai învoelilor făcute cu mult anterior efectuărei lucrărilor. Pentru tocmirea în timpul mun­­cei și cu trei­zeci zile pînă la în­ceperea ei legea lasă toată liber­tatea părților. Cum se vor fixa aceste prețuri, din timpul eineî mai ales? Legea prevede în art 65 lit. a că aseme­nea prețuri se vor fixa avîndu-se în vedere prețurile din ultimii trei ani, „și p­ .n. d­ară va fixa prețurile sale ;e nu se vor pute se face învoelile contractuale“. Va să zică legea nu se referă de­cît tot la învoiala liberă a păr­ților. Condiționat de jocul liber al factorilor economici prețul se va stabili în timpul verii sau mai bine zis in timpul efectuărei mun­cilor. Comisiunea­ regională va constata aceste prețuri și va ho­tărî ca în timpul iernei să nu se poată da un preț mai mic. Scopul legiuitorului în cazul acesta nu este de­cât a înlătura camăta. Mulți arendași și proprietari ex­­ploatau nevoia țăranului și-l an­­gajau din timpul ernei cu pre­țuri ridicole. S’a fixat cu aceasta minimal de salar? Nici de cum. Și e de mirare cum s’a ridicat toată lumea la auzul acestui cu­vînt , minim de salar, căci el nici nu a fost stabilit de lege. Și atunci ce rămîne din toată această faimoasă intervenție a statului în raportul economic al părțilo­r ? Dem G. T. SCENA DIN ROBII ALBI SAU SUFERITELE EMIGRANȚILOR IN AMERICA MARE ROMAN REALIST a cărui publicare se începe joi, 29 Iulie, în ziarul „DIMINEAȚA“

Next