Dimineaţa, iulie 1910 (Anul 7, nr. 2273-2303)
1910-07-24 / nr. 2296
ANUL VII—No. 2296 PUBLICITATEA: COINCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, 18.—Telefon 3/4 Birourile ziarului*. ===== Str. Sărindar No. 11 București Abonamente cu UB am Lei ____1 8 Ioni Lei 11.-. 3 luni . . . Lei.— Pentru străinătate prețul este Induit TELEFON t A.:’ Direcția și Administrația Ho. 14/14 Redacția: cu Capitala „ 1410 „ . „ Provincia „ 14,90 'W;../... ^ m “ « Străinătatea „ 12/#.. '•*+,' . APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚĂ CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Sîmbătă 24 Iulie 191a iCBS 23 ® DIRECTOR CONST. MINLE premii . 1 V > * * '*• ’ ;-r ■*' • Congresul aromâc din Bitolia / din zilele de 10, 11 și 12 curent, a avut loc la Bitolia, marele congres al comunităților aromâne din Turcia. Importanța acestui congres care înseamnă punctul de plecare pentru o nouă organizare a mișcărei aromîne este incalculabilă. Până acum mișcarea aromânească naționalistă din Turcia era condusă de inspectori numiți cu asertitimentul guvernului român cari nu aveau nici o răspundere de gestiunea lor politică și administrativă. Persoanele numite cari se întîmiplau să fie uneori mai pe jos de rolul ce li se cerea să îndeplinească, nefiind sigure că se vor putea menține multă vreme în situațiunea lor, au căutat întotdeauna să-și constitue clici și partizani pe cari să se sprijine în cazul cînd, ar fi fost amenințatî cu înlăturarea. ’ Din aceste cauze a rezultat întotdeauna o stare de neînțelegere care a ținut chestiunea aromânilor macedoneni la marginea" pietrei. Acestei stări de lucruri i s-a pus capăt prin congresul național al comunităților aromîne din 10 curent. Chestiunea macedoneană este scoasă de sub influența personagiilor nerăspunzătoare spre a fi dată în mîna poporului. Congresul în unanimitate a aclamat o serie de hotărîri cari în esență se rezumă în următoarele: Budgetul școalelor și al bisericilor este aranjat și votat de către reprezentanții aleși anual de un congres al comunităților. Acești reprezentanti, în număr de cinci, constituie un consiliu care va putea lupta pentru împlinirea tuturor dezideratelor și punctelor din programul mișcărei naționaliste aromîne. Activitatea acestui consiliu durează cel puțin un an. Aceste hotărîri au fost votate cu mare entuziasm de către membrii congresului aromîn. Guvernul otoman în semn de înaltă bunăvoință a ținut să fie reprezentat la acest congres printr’om delegat special. , D. Salih efendi, delegatul guvernului a ținut un frumos și înălțător discurs, arătînd că vederile guvernului coincid perfect cu dorințele poporului aromîn. Se formase o părere nejustificată ca guvernul otoman ar ține la numirea unui inspector cu care să corespundă în ce privește mersul școalelor respective. Prin importantele sale declarațiuni d. Salih efendi a ținut să dezmintă această credință. Cum vedem dorința poporului aromîn de astă dată este în perfect acord cu acea a guvernului otoman. Credem că d. Al. Djuvara, ministrul afacerilor străine nu va nesocoti glasul poporului aromîn și nu va lăsa ca chestiunea aromână să fie condusă în afară de dorințele poporului aromîn. De hotărirea d-lui ministru de externe depinde viitorul neamului aromînesc. Un grup de delegați ai congresului HOLERA Măsurile preventive.—Holera și concentrările militare ----------------- Buletinul direcției generale a serviciului sanitar publică, în numărul din urmă, un studiu asupra holerei, datorit d-lui dr. Const. Popescu, inspector sanitar. Foarte judicios și foarte interesant studiu. Ve citm despre aceasta vrem să vorbim. Voim numai să atragem atențiunea asupra unei temeri foarte alarmante pe care și-o exprimă autorul studiului, anume că primejdia de a fi invadați de holeră este foarte reală, este o primejdie mai mare decit. oricînd. Dar iată textual modul cum se exprimă d. dr Const. Popescu: ,,Sînt trei veri de cînd țara noastră e necurmat amenințată cu invaziunea holerei, și anul acesta se pare că vom fi cu greu scutiți de vizita acestui neplăcut’ oaspe. In extensiunea ei de la delta Gangelui a ajuns prea aproape de noi ca să nu fim, îngrijorați, și din momentul ce a pătruns in Basarabia, primejdia e cu atît mai mare". Dacă un inspector sanitar, Un om de seriozitatea autorului acelui studiu, crede că anul acesta vom fi cu greu scutiți de vizita holerei, recunoaște oricine că avem de ce să fim alarmați. Aceasta cu atît mai mult cu cit, după rapoartele medicilor din Rusia, epidemia din anul acesta este mai grozavă decit toate cite s’au înregistrat în imperiul vecin, în decursul ultimei perioade de 25 de ani. Și ceea ce mărește și mai mult primejdia, e faptul că pe lingă holeră, s’a declarat și ciuma în partea sudică a Rusiei. # Așa stînd lucrurile, prima întrebare care se impune este aceasta: Luatu-s’au oare toate măsurile de higiena necesare pentru a ne pune la adăpost de pericolul întinderea epidemiei !și la noi? La direcțiunea serviciului sanitar se afirmă că s-au luat toate măsurile de apărare. Paza sanitară de-a lungul Prutului a fost mult întărită iar la punctele de trecere se practică o dezinfecție severă a proveniențelor din Rusia, în timp ce călătorii stau sub observație timp de cinci zile. Decit, în cazuri de asemenea natură, ori-cîte măsuri ar lua autoritățile sanitare, aceste măsuri nu vor da rezultatul dorit, dacă însăși populația nu e pusă în măsură să secundeze sforțările autoritate. Lupta contra holerei și ciumei este mai ales preventivă. Populația trebue să cunoască și să aplice ea însăși măsurile de higiena cari pot împedica întinderea boalei. Or, cu regret trebue să constatăm că, din punctul acesta de vedere, direcțiunea serviciului sanitar n’a făcut tot ce trebuia să facă Acum 3 ani cînd s’a vorbit iar de primejdia holerei, direcțiunea serviciului sanitar a umplut țara de publicațiuni cu sfaturi către populațiune. In toate orașele s’au afișat instrucțiuni asupra măsurilor higienice ce trebuesc luate. Anul acesta, cînd primejdia e mult mai mare, n’am văzut să se facă așa ceva. Lucru destul de regretabil și, mai ales, destul de primejdios. Timpul însă nu e trecut. Să nădăjduim că ceea ce s’a făcut pînă acum, se va face de aci înainte. O împrejurare destul de gravă asupra căreia ni se atrage atenția este următoarea. Precum se știe, între 10 și 31 August vor avea loc în toată țara concentrări în taberele de instrucțiune. Las’că timpul erau ales,întrucit luna August, este cea mai călduroasa lună din an, dar cu deosebire anul acesta, cînd holera e așa de aproape, concentrările pot avea urmări funeste. Toți aceia cari s’au ocupat de, măsurile de apărare contra holerei, recomandă, în primul rînd, evitarea aglomerațiunilor de oameni. Intr’o broșură asupra holerei, datorită d-lui dr. G- D. Fischer, medic comunal, broșură în care se dau sfaturi pentru prevenirea holerei și care ar trebui răspîndită în pături cit mai largi fiind de o mare utilitate — se arată ci sînt de primejdioase aglomerațiunile, cum ar fi tîrgurile, piețele, bîlciurile, cafenelele. Or, dacă acestea sunt primejdioase, cu atît mai mare e pericolul pe care-1 înfățișează concentrările cu aglomerațiunile lor de trupe. In timpul concentrărilor cu greu pot fi păzite regulele elementare de higienă, iar sforțările mari ce se impun oamenilor pe un timp așa de călduros, le debilitează organizmul, pregătind astfel un teren propice molimei. Primejdia e mare, de aceea ne permitem a atrage atenția nea d-lui ministru de razboiu asupra chestiunei dacă n’ar fi mai bine să se contramandeze concentrările din August. In orice caz, autoritatea militară ar trebui să ia înțelegere cu cea sanitară spre a vedea dacă nu cumva concentrările proectate contrazic sforțările serviciului sanitar de a feri tara de groaznica epidemie. 10SJF NĂDEJDE ----------------------- Revolta de la penitenciarul Galați GALAȚI, 22 Iulie. — Mai mulți deținuți din penitenciarul local s’au revoltat azi dimineață, din cauză că unul din gardieni le-a interzis ca să-și prepare singuri mîncarea, după cum obișnuia și de mai mult timp. La aceștia s’au asociat și alți deținuți, cerînd ca să vie la penitenciar d. procuror general, căruia au a-i face mai multe reclamațiunî. D. procuror Constantin Hamangiu, locțiitor de procuror general, transportîndu-se la penitenciar, deținuții au reclamat că parte dintre ei au fost bătuți de către gardianul Gheorghiu, că mulți dintre deținuții aflați în prevenție sînt ținuți în celule, contrar regulamentului închisorilor, și că li se interzice de a introduce alimente din oraș. D. procuror Hamangiu a izbutit ca să liniștească pe deținuți, însărcinînd cu continuarea anchetei pe un domn procuror de la tribunal. ------------*------------ Greva comercianților detailistă de pescărie GALAȚI, 22 iulie. — Comercianții detailiști de pescărie, urmînd exemplul angrosiștilor de pescărie, s’au pus și ei în grevă, pe motiv că, față cu fixarea prețurilor peștelui de către ministerul de domenii, beneficiul ce li se acordă este foarte mic. Pe de altă parte, comercianții angrosiști de pescărie au întocmit un memoriu în care arată motivele pentru cari au declarat grevă, memoriu care va fi înaintat d-lui ministru al domeniilor. ------------------------- Locuri de bursieri vacante la școlile normale La școlile normale de învățători și învățătoare din țară sunt vacante următoarele locuri de bursă și salvă: Bârlad, burse: 4 locuri cl. I, 11 cl. II, 2 cl. III, 11 cl. IV și 5 cl. VI; solve: 6 cl. I, 2 cl. III și 9 cl. IV. Buzău, burse: 34 cl. I, 4 cl. III și 6 locuri de solve pentru cl. I. Cimplung, burse: 86 locuri cl. I, 4 cl. I, 4 cl. III, 4 cl. IV, 2 cl. V, 1 cl. VI; solve: 10 cl. I, 2 cl. IV. Craiova, burse: 45 cl. I, 5 cl. II, 5 cl. III, 14 cl. IV, 5 cl. V; solve: 15 cl. I, 1 cl. II, 2 cl. III, 1 cl. V. Galați, o sută de locuri vacante de bursă și solvă. Iași (școala „Vasile Lupu), burse: 37 cl. I, 6 cl. IV; solve: 17 cl. I, 3 cl. IV. Iași (școala „Mihail Stuirdza“), burse: 44 cl. 1/25 cl. II; solve: 17 cl. I, 15 cl. IV. București (azilul „Elena Doamna“), sunt vacante 31 locuri de burse și solve. MIȘCAREA de la primăria Capitalei Următoarea mișcare s’a făcut la primăria Capitalei pe ziua de 15 Iulie. D- Zamfir Datculescu a fost numit vaccinator la secțiunea medicală No. 8. D. Nicolae Aldea a fost numit agent sanitar la secțiunea medicală No. 3. D. Mihail Ionescu, numit desenator la secțiunea studiului din divizia planurilor. D. Ion Georgescu, desenator la secțiunea planurilor, înlocui d-lui Ionescu, avansat. Gh. Iliescu, dela serviciul registraturei, a fost destituit pe ziua de 13 iulie pentru incorectitudini în serviciu B- Ion St. Culciu, a fost numit lăntar la serviciul planurilor. Arendaș atacat de tilhari BRAILA, 22 iulie. — Era dimineață, în zorii zilei, d. Ioniță Găetan, arendaș în comuna Padina (județul Buzău), pe când se reîntorcea spre comună, avînd la el o însemnată sumă de bani pentru a plăti muncitorii de pe moșie, era să cadă victima unei bande de tîlharî cari îl pândeau în drum, între Rușețu și Padina, spre a’l jefui. In ajutorul arendașului sosind d. Ioan Sculi, administratorul plășii Padina, cu mai mulți jandarmi, după o mică luptă cu bandiții, aceștia au dispărut, descărcînd focuri de armă asupra oamenilor stăpînirii. Dintre jandarmi n’a fost rănit nici unul. Se crede însă că unul dintre tîlhari a fost rănit de gloanțele jandarmilor, deoarece pe locul luptei ’’au găsit urme de sânge. Bandiții s’au refugiat în porumburi. Autoritățile au organizat mai multe potere, cari au pornit în urmărirea bandiților. ------------------------ Atentatul din Ialomița CALARAȘI, 22 Iulie. — Relativ la atentatul cu materii explosibile, despre care am relatat în ,,Dimineața“ de erî, revin cu noul amănunte. D. Dimitrie Sfințescu, din comuna Coșoveni, a primit în ziua de 19 Iulie, prin poștă, un pachet al cărui trimițător era, după cum era scris pe pachet, Ion Ciose din Ploești. D. Sfințescu dădu pachetul servitoarei sale Ana Marrulete ca să-l desfacă.: "" Servitoarea. rupee’ hîrtia care îl învălea și, dînd peste o cutie de lemn legată cu două curele, desfăcu aceste curele și deschise capacul cutiei. In acest moment răsună o detunătură și o flacăre ieși din cutie, care arse hainele servitoarei și produse în același timp bietei ie unea arsuri grave pe piept și la cap. Starea servitoarei e disperată.Ea a fost transportată la spitalul din Urziceni. Cutia explosibilă era prevăzută cu un resort care, la deschiderea capacului, făcea ca iarba de pușcă dinăuntru să ia foc. In cutie se mai aflau și alte materii explozibile, cari trebuiau să se aprindă în același timp cu iarba de pușcă. A fost o fericire că n’au luat foc și acestea, căci în acest caz nenorocirea ar fi fost mult mai mare. D. Virgil Brătescu, substitut de procuror, a făcut o anchetă la fața locului. Autoritățile se află pe urma atentatorilor. In interesul instrucției însă nu putem da încă nume. Mașina infernală a fost adusă la parchetul local—Cor [UNK] ------------------------ Greva măcelarilor din Călărași CALARAȘI, 22 Iulie. — Măcelarii au umblat azi prin oraș cu o petițiune, solicitînd iscăliturile prietenilor pentru a se face să se creadă că cetățenii n’au nimic de zis împotriva scumpirei cămea de la 70 la 80 bani kilogramul. Procedeul acesta nu l de loc serios. In tot cazul, populația suferă foarte mult de lipsa cărnei și autoritățile nu iau nici o măsură de îndreptare.—Cor. ------------------------- Sinuciderea unui deținut BIRLAD, 22 Iulie. Secția de jandarmi din Murgeni raportează că azi tânărul Frumuzache Cumpănicî, în etate de 24 ani, din Bîrlad, aflat deținut acolo spre a fi cercetat Intr’o afacere, s’a sinucis cu un foc de armă în chiar localul secției. Moartea La fost instantanee. Nu se cunoaște pînă acum cauza precisă care a îndemnat pe numiul tînăr să se sinucidă Cazul se anchetează. — Sulf. ---------------- Presisdiții reacționare Braga, 22 iulie. — La Neupater s’a deschis expoziția industrială boemă. Azi au apărut la secția tipografică, lucrătorii tipografi liber-cugetători și au predat comitetului portrete de-ale lui Ferrer și cărți poștale ilustrate cu clișee anticlericale. Autoritatea politică a expoziției care face controlul oficial a cerut comitetului să scoată de pe pereți portretele lui Ferrer și cărților poștale anti-religioase. Comitetul a refuzat; atunci comisiunea a cerut prefecturei să reducă subvenția ce acorda secției tipografice de la 2000 coroane la 400, ceea ce prefectura a admis. FRAUDELE de la primăria Capitalei Am vorbit la timp despre fraudele comise la primăria Capitalei în serviciul registraturei de către funcționarul Gheorghe Iliescu. După cum se știe fraudele au fost descoperite de către d. Manolescu șeful serviciului. Necorectul funcționari a părăsit atunci biroul neașteptînd să fie anchetat. D. Procopie-Demetrescu căruia i se adusese la cunoștință aceste fraude, a însărcinat cu facerea anchetei pe d. Jean Costacopol secretar general al primăriei. D-sa a terminat ancheta azi dimineață, cînd a înaintat d-luî primar un, raport de cele constatate. In acest raport sînt trecute toate incorectitudinile comise de către Iliescu, precum și toate plîngerile venite din afară contra acestuli necorect funcționar. Gh. Iliescu a fost înlocuit pe ziua de 13 Iulie. Actele au fost înaintate parchetului care să continue cercetările. C. ------------------------- Incorectitudinele unei case de comerț O anchetă a ministerului de comerț BRAILA, 22 iulie.— In urma mai multor reclamațiuni făcute de diferiți comercianți de cereale și agricultori, ministerului de comerț, contra casei Goldstiue, Heintze et Co care face operațiuni de supraveghere a încărcărei cerealelor în vagoan s’a ordonat o anchetă. Era un inspector al ministerului de comerț, însoțit de șeful serviciului măsurilor și greutăților din localitate, au făcut cîteva descinderi în port la locurile unde se efectuai încărcările de cereale sub controlul numitei case. In urma cercetărilor, s’a putut stabili că aparatele de cântărit de cari se servea casa Goldstiuc, erau în mod intenținat potrivite în așa fel că vânzătorii mărfei erau întotdeauna frustrat cu însemnate cantități de cereale. Rezultatul anchetei se va comunica ministrului de comerț, care va hotărî sancțiunea ce trebue dată acestei afaceri, — Verno. De la Consiliul tehnic superior —— S’a înaintat pentru ședința de aici a consiliului tehnic următoarele chestiuni: 1. Proiectul In valoare de 19.716 lei, pentru aprovizionarea a 1643 m. c. piatră spartă pe șos. vecinată mănăstirea Vărești între km 0—2+120 din județul Ilfov. 2. Proiectele în valoare totală de 45.129 lei, bani 74, pentru executarea terasajmentelorros.comunale gira Bălăbăniești-Talașman, un pod de lemn de 8 m. 00 deschidere și furnitura a 660 m. 3 pietriș. 3. Proiectul în valoare de 32.000 lei pentru construcția unui apeduc boltit și un canal deschis la km. 19981 pe șos. județeană Roman-Botoșani. 4. Proectul în valoare de 33.000 lei pentru construcția șos. comunale Andreești-Căpreni din județul Gorj. 5. Cererea d-lui inginer Grabowsky, privitoare la balastiera din stația Bleajoi pe linia ferată Pitești-Văleni. -------------------------• Chestia naționalităților în Ungaria Viena, 22 iulie. — ,,Oesterreichische Rundschau“ publică niște declarațiuni ale distinsului om politic, cavalerul, Thaismetzky, care vorbind de discursul lui Tisza a spus că acesta nu va rezolvi chestia naționalităților fără a le răpi acestora drepturile lor și pină nu va da chestiunii o turnură cu totul alta. -------------- Neregulile șk Camera de meserii Ceea ce se petrece de la un timp cu Camera de meserii din Capitală este nemaipomenit. Nu este ședință a ei, fără ca unii dintre membri să nu se învinuiască reciproc că nu ar servi așa după cum le este datoria, interesele meseriașilor , acte necinstite, și mici bătăi în toată regula nu lipsesc în asemenea împrejurări. După informațiunile noastre, toată această neorânduială, are la bază interese politice meschine, precum și dorința de a fi înlocuit actualul președinte al Camerei. O parte din protivnicii actualei formațiuni a Camerei de meserii. In frunte cu d. Stănescu președintele Clubului meseriașilor, au ținut deunăzi o întrunire, în care s’a decis o luptă cu totul crîncenă contra d-lui Toma Dobrescu, președintele Camerei. In consecință, era dimineață o delegație a nemulțumiților s’a dus la d. Pavel Negreanu, vicepreședintele Camerei de comerț, rugîndu-l c,a în lipsa dlui Hagi Tudoraky din Capitală, să convoace d-sa Camera de meserii, în ședință extraordinară, pentru a se pune odată capăt neînțelegerilor. In același timp, aceasă delegațiune a propus d-lui Negreanu, să consimtă a fi ales președinte al Camerei de meserii în cazul cînd d. Dobrescu s’ar demite. Sil. ANCHETA cazului Poenaru Degeanu GALAȚI, 22 iulie. — D. colonel Anastasiade, șeful statului major al corpului I de armată, delegatul ministerului de războiu, a început ancheta privitoare la împrejurările ce au dat naștere incidentului dintre comandorul Poenaru și avocatul Alexandru Degeanu. S’au ascultat numeroși martori cari au fost față în momentul cînd comandorul Poenaru a aplicat palme avocatului Degeanu. Comandorul Poenaru s’a arătat dispus de a cere scuze avocatului. Acestuia din urmă însă neconvenindu-i modalitatea în care comandorul voește să-și ceară scuze, a refuzat orice împăcare, așa că ancheta continuă. Ce face Primăria? Am arătat în dese rânduri că brutarii își bat joc și de primărie și de populația din Capitală care a așteptat pe 15 Iulie pentru a mînca pîinea m,aîetftin. Termenul de 15 Iulie l’au dat brutarii printr’o comisiune ce s’a prezintat la primărie ,spunînd că vor osteni pîinea dela această dată. A trecut această dată și brutarii n’au ostenit pîinea. Acum întrebăm pe edilii noștri ce se face cu brutarii cari nu s’au ținut de cuvânt. ? Nu mai vorbim că pe la brutarii nu există nici un control. Pîinea murdară, lipsă la cîntar, iar jimbră adevărată albă și coaptă bine nu știu dacă se găsește la 2—3 brutarii în centru. Credem că-s de datoria primăriei de a porni un fel de razie pe la brutării și a pedepsi asupru pe cei găsiți vinovați. — G. Bigo. Judiciare Tribunalul Ilfov, secția de vacanță, a reconfirmat erî manidatele de arestare emise de judecătorul de instrucție al cabinetului 2, contra pungașilor Elisabete Ștefan, Tache Dumitru zis Ursaru și Nicolae Scarlat. Tribunalul a condamnat era la un an închisoare pe indiviziul Tudor Nicolae, care in șoseaua Bonaparte atentase la pudoarea copilei, Clana Schițe, în vîrstă numai de 9 ani. Rechizitorul a fost susținut de d. procuror B. Missir. * Curtea de apel, secțiai înt.îian amânat era, pentru ziua de 12 August, apelul lui Florea Radu, contra sentinței tribunalului Ilfov, secția 2-a, prin care este condamnat la unan și jumătate închisoare pentru că escrocase pe mai mulți locuitori din Zimnicea, promițîndu-le că le va face dintr’un leu, doi. ■iSf . Au fost aduși arestați și înaintați parchetului de Ilfov, locuitorii Tudor și Vasile Cărpuș, frați cari, pîndind pe Panait Marcin și Gh. Covaci, se aruncară asupra lor cu cuțitele și îi înjungiară. Duși la spitalul din Periș, Panait Marcu muri in grozave chinuri, iar Covaci a scăpat cu viață. Cu instrucția criminalilor a fost însărcinat de judecător Slătineanu dela cab. 2. ------------*------------* Greva din Pitești PLOEȘTI, 22 iulie. — Lucrătorii cazangii de la rafinăria de petrol „Romîno-Americană“, situată în apropriere de ora, au trimis azi o delegațiune la direcțiunea rafinăriei și au solicitat următoarele îmbunătățiri: Fixarea orelor de muncă la 10 pe zi, sporirea salariilor cu 10 bani la oră și să li se dea apă higienică de băut. Drept răspuns, directorul rafinăriei, d. Restor, împreună cu casierul și alți doi funcționari superiori, au amenințat cu revolverele pe lucrători. Ca urmare, lucrătorii cazangii și ajutoarele lor, în număr de vre-o 120, au părăsit lucrul. Ei au venit în corpore în oraș și au descins la sediul sindicatelor. Acolo au fost vizitați de un mare număr de colegi ai lor de la toate fabricile in oraș. Ei au lansat un apel către toți lucrătorii cazangii din țară de a nu se angaja nici una în locul lor. Sîmbătă seara va avea loc la sediul sindicatelor o mare întrunire a tuturor muncitorilor din localitate, cînd se va protesta contra conducătorilor rafinăriei „Romîno-Americană“. Greviștii sunt ferm hotărîți de a duce lupta pînă la realizarea doleanțelor lor. — Stavăr. ------------------------ Afacerea Grippen Quebec, 22 Iulie. — Se confirmă că d-rul Grippen a mărturisit ,că și-a ucis soția. Confirmarea, însă, nu a fost încă publicată. Crippen a declarat că miss Le Neve nu e vinovată. O TELEGRAMA A D-NEI LE NEVE Londra, 22 Iulie. — Sora d-nei Le Neve a primit de la aceasta o telegramă din Quebec în care fugara spune că n’avea cunoștință de crima săvîrșită de Crippen. De asemenea că se va întoarce acasă. Familia vede în cuprinsul acestei telegrame că Le Neve nu știa nimic despre fapta criminală a lui Crippen și că acesta a știut să-i scoată din mîna ziarele cari ar fi putut da de got. INVOELILE AGRICOLE Maximul de rentă și minimul de salar S’a discutat foarte mult asupra maximului de relntă și minimului de salar din legea învielilor agricole. S’a făcut mult zgomot împrejurul acestei chestiuni. S’a zis că statul nu trebue să intervie în jocul factorilor economici și că legea ofertei și a cererea nu poate fi înfrîntă în nici un chip. Cum s’au priceput disposițiunile legei agricol relative la acest maxim și minim și cum s’au discutat, ne arată modul superficial al discuțiunilor la noi. In desbaterile parlamentare, în ziare și pretutindeni îndată ce s’a pronunțat cuvîntul de maxim de rentă și minim de salar, toată lumea a înțeles că statul va fixa o cifră peste care proprietarul nu poate cere o redevență și sub care el nu va plăti lucrătorului un salar. Nu s’au citit însă disposițiunile legei pentru a vedea dacă într’adevăr aceasta a voit să stabilească legiuitorul, pentru a avea motiv și cuvînt de plîngere și discuțiune. De la început putem spune că nu aceasta s’a stabilit prin lege. Prin disposițiunile sale relativ la maximul de rentă, legea a voit într’adevăr să stabilească un maximum de arendă sau de dijmă, dar dintr’o imposibilitate de fapt n’a făcut-o. In ceea ce privește minimul de salar nu s’a gîndit legiuitorul să fixeze prețul ce trebuește plătit lucrătorului. Să luăm pe rînd aceste două disposițiuni ale legei și să vedem cum justificăm aserțiunea noastră. Intr’adevăr pentru a stabili aceasta trebue să știm mai întîi cum se stabilește maximul de dijmă și de arendă. Legea învielilor agricole prin articolul 65 ne arată ca pentru a i endă prețul cel mai înalt „se va fixa ținîndu-se seamă de valoarea producțiunei mijlocii a pământului în ultimii cinci ani....“. Nu mai discutăm surplusul ce-l poate lua arendașul de l/s peste arenda cuvenită în regiune pentru pămînturile de aceiași calitate în suprafețe mari. Vom discuta numai cum se stabilește acest preț mijlociu. De obicei se împarte un județ în trei regiuni și se clasifică toate comunele în aceste regiuni. Foarte rar o comună intră în două regiuni sau o parte mănoasă din acea comună e clasificată în altă regiune. Se fiixează pentru regiunea d.e.x. 52 lei, pentru a II-a 40 și pentru a III-a 25 lei. (Județul Olt). Va să zică prețul arendei în comuna Urși din județul Olte de 52 lei hectarul. Prețul cutărei comune de munte din Argeș este de 40 pentru hectar. Lucrul pare foarte simplu, dar tocmai în aceasta stă greșala legiuitorului de a-și închipui că într’o comună pămîntul este de aceiași calitate. Este oare admisibil aceasta? Maî întii este imposibil ca într’o comună pămîntul să fie de aceiași calitate. Sînt dealuri maî mari sau maî mici, sunt văi mai productive sau mai sărace. Să presupunem că terenul este de aceiași caliate naturală fiind o masă uniformă, dar prin exploatare nu se schimbă oare calitatea pământului ? Un an ploios a bătut cutare arătură și a făcut-o improprie pentru cultură mai mulți ani. O porțiune din moșie a fost semănată de-a rîndul mai mulți ani cu grîu și a fost secată de putere. O parte e defrișatmai de curînd, iar alta e sleit prin prea intensa cultură, etc. Prețul e uniform pentru toată moșia, pămîntul nefiind uniform, iată că legea nu se poate aplica ’ Nc :# t* Ce va face proprietarul sau arendașul pentru a-și satisface interesele și a fi în lege ? Părțile secătuite din moșie le va da țăranilor în arendă, dacă prețul îi convine în raport cu productivitatea terenului; sau dacă găsește că e prețul prea mic, dă această porțiune în dijmă. Partea fertilă din moșie o va exploata în regie. Legea învielilor agricole chiar stabilește aceste trei moduri de exploatare. In termen mediu exploatarea unui hectar de grîu costă una sută lei. Această cheltuială făcută într-un teren sărac, beneficiul net poate să fie inferior cifrei de 50 lei, dacă produsul este mai mic de două chile mari, cea ce se poate întimpla. O chilă și jumătate va face 145 lei, scăzut 100 lei cheltuelile de exploatare, beneficiul net va fi de 45 lei. In acest caz, arendașului sau proprietarului îi convine să dea în arendă acea porțiune din moșie. Dacă îi va conveni porțiunea de dijmă ce-î acordă legea va da acea parte din moșie în dijmă. Produsul brut al hectarului fiind 145 lei și dijma din două una una partea proprietarului va fi de 7?’50 deci el va fi în cîștig cu 20,50. Cînd hectarul va da 2 și 3 chile îl va exploata în regie. Legea fiind în neputința să stabilească un preț pentru fiecare hectar în parte ce se dă țăranului, nu disposițiunile ei actuale este inaplicabilă. In ceea ce privește fixarea salarului, legea dispune prin art. 36 că ea nu se aplică de leit învoelilor făcute cu mult înainte de începerea muncilor respective. Deci minimul de salar se va aplica numai învoelilor făcute cu mult anterior efectuărei lucrărilor. Pentru tocmirea în timpul muncei și cu treizeci zile pînă la începerea ei legea lasă toată libertatea părților. Cum se vor fixa aceste prețuri, din timpul eineî mai ales? Legea prevede în art 65 lit. a că asemenea prețuri se vor fixa avîndu-se în vedere prețurile din ultimii trei ani, „și p .n. dară va fixa prețurile sale ;e nu se vor pute se face învoelile contractuale“. Va să zică legea nu se referă decît tot la învoiala liberă a părților. Condiționat de jocul liber al factorilor economici prețul se va stabili în timpul verii sau mai bine zis in timpul efectuărei muncilor. Comisiunea regională va constata aceste prețuri și va hotărî ca în timpul iernei să nu se poată da un preț mai mic. Scopul legiuitorului în cazul acesta nu este decât a înlătura camăta. Mulți arendași și proprietari exploatau nevoia țăranului și-l angajau din timpul ernei cu prețuri ridicole. S’a fixat cu aceasta minimal de salar? Nici de cum. Și e de mirare cum s’a ridicat toată lumea la auzul acestui cuvînt , minim de salar, căci el nici nu a fost stabilit de lege. Și atunci ce rămîne din toată această faimoasă intervenție a statului în raportul economic al părților ? Dem G. T. SCENA DIN ROBII ALBI SAU SUFERITELE EMIGRANȚILOR IN AMERICA MARE ROMAN REALIST a cărui publicare se începe joi, 29 Iulie, în ziarul „DIMINEAȚA“