Dimineaţa, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 2365-2395)

1910-10-14 / nr. 2378

Joi 14 Octombrie 19103 O AFACERE IrllfA Tentativa criminală împotriva Depozitului ca m­ijinaí al armatei . . .­­ ——«♦»«— S’a încercat aruncarea în aer cu dinamită — Opera dboi spion bulgar —1 Mirardinea dușmănoasă p(2) Care ne-o arată cu multă gra­bă de cîtăva vreme presa bul­gară, amenințările ridicale ale ziarelor vecinilor noștri de peste Dunăre, au sfîrșit prin a fi traduse în fapt. Și ceea ce­ î mai grav, e că agenții bulgari au mers cu îndrăzneala pină acolo, în­cît au încercat o ten­tativă criminală în plină­­ Ca­pitală a Romîniei, o tentativă care a emoționat și în­grijat adînc cercurile noastre milita­re conducătoare. Faptul, petrecut acum cîte­­va zile, a­­ fost ținut în cel mai strict­­ secret, ancheta între­prinsă de autoritățile militare în unire cu siguranța gene­rală a statului nefiind încă complet terminată. O indis­­crețiune, însă, din lumea mi­litară, ne dă posibilitatea să cunoaștem o parte din amă­nuntele acestei senzaționale’ a­­faceri care, din punctul de ve­dere al siguranței instituțiu­­nilor noastre militare, prezin­tă o excepțională gravitate și asupra căreia nu vom insista de­cât numai cu amănuntele permise de­o­camdată de îm­prejurări. % lată despre ce este vorba: Acum cîte­va nopți, sunt șapte saci, opt zile de a­­tunci, sentinelele de la De­pozitul general de munițiuni al armatei, au dat alarma prin focuri de pușcă, a­­nunțînd corpul de gardă. U­n individ travestit în uniformă de soldat, în­cercase să pătrundă în interiorul Depozitului cu munițiuni sub pretext că ar face parte din corpul de gardă; individul in chestiune se înșelase, însă asupra „parolei“ din a­­cea seară, așa că, deși fă­cuse toate încercările po­sibile, nu putuse induce în eroare sentinelele. Văzîndu-se demasCat, INDIVIDUL A Luat fuga, chia­R CĂCI, IN ADEVAR, CERCETĂRI­LE FĂCUTE AU DOVEDIT PINA A­­CUM CA SE­ PLĂNUISE ARUNCA­REA IN AER, PRIN DINAMITA A DEPOZITULUI, ȘI S A MAI DOVE­­DIT IARAȘI CA INDIVIDUL INSAR­­CINAT SA ADUCA LA ÎNDEPLINIRE TENTATIVA ACEASTA CRIMINA­LA, E UN SPION PUS IN SERVI­CIUL BULGARIEI. După cît știm, s’a ajuns la această concluzie atît în urma declarațiuni­Ce a îndrituit sentinelele lor făcute de sentinele, cari ar fi re­cunoscut în individul suspect care încerca să pătrundă noaptea în vnte­ să tragă focuri. Cu toate acestea, spio­nul a reușit să scape, dis­­părînd în împrejurimi, fără ca până acum, auto­ritățile să fi reușit a-l des­coperi. Așa, cel puțin, ni se afirmă de către per­soane în măsură d­e a cu­noaște amănuntele acestei afaceri. tit­ln aceiași noapte a fost i­­mediat avizat comandantul pieței București și parchetul militar, cari au întreprins primele cercetări. A doua zi a fost avizată și siguranța generală a statului, care, împreună cu parchetul militar, a continuat ancheta întreprinsă în prima noapte asupra acestei tentative ne­izbutită din fericire. Drept primă măsură s-a du­blat imediat serviciul de pază în jurul depozitului cu mu­­nițiuni, completîndu-se cu agenți de siguranță de jur îm­prejurul depozitului. In acest timp, ancheta a continuat, luîndu-se și intero­gatoriile soldaților din com­pania de gardă. Paralel cu ancheta militară, s’au făcut invest­igațiuni printre locuito­rii din împrejurimile depozi­tului cu munițiuni, în spe­ranța că se vor putea descope­ri oarecare indicațiuni asupra autorului tentativei ce fusese pusă la cale pentru a se arun­ca în aer depozitul general cu munițiuni, în care se găsesc munițiuni în valoare de cîte­­va milioane. l­onul depozitului, pe un bulgar care, cîtă­va vreme, încercă să intre în mai intime legaturi ca soldata din corpul de gardă. Același rezultat par s a fi fi an­cheta­­­genților siguranței printre lo­cuitorii din împrejurimile depo­zitului cu munițiuni. O anchetă paralelă­­ a fost între­prinsă în cercurile bulgărești din Ca­­pitală și, ni se afirmă, că numeroase arestări sunt pe cale de a se opera o­­dată cu sfîrșitul anchetei. NU SE A­­BROGA CHIAR CA AUTORITĂȚILE ÎNSĂRCINATE CU ANCHETA NU sunt departe de a face sen­ZAȚIONALE DESCOPERIRI IN LE­­GATURA CU ÎNTREG SERVICIUL DE SPIONAJ ORGANIZAT DE BUL­­GĂRI PE LINGĂ ARMATA NOAS­TRĂ.­ ­ Regele, foarte afekctat de a­­ceastă tentativă, e ținut zil­nic în curent cu fiece nouă descoperire a anchetei și, a­­ceasta cu atît mai mult, cu cît în îndrăzneala provocațiu­­nilor bulgărești din ultimul timp, pare că r­eușita tentati­vei criminale asupra Depozi­tului general de munițiuni al armatei noastre­, conta în foar­te ma­re măsură în cazul unui eventual conflict. Ca măsură preventivă s-au­ luat aceleași măsuri de pază în jurul arsenalului și piro­­tehniei armatei, asupra cărora s’ar putea încerca o altă tenta­tivă, ale cărei urmări ar putea fi dezastruoase, pentru cîtăva vreme cel puțin. Aceasta e tot ce a putut transpira pină acum, cu tot secretul­­ de care a fost încon­jurată grava tentativă, secret explicat de cei în drept prin motivul ca s’a crezut mai pru­dent lucru să nu se alarmeze opinia noastră publică. E, în tot cazul, o prudență care nu-și are locul, mai ales că tentativa criminală de a­­cum opt zile avea de scop să ne dea o puternică și gravă lo­vitură. REP. Viena, 12 Oct. — Ministrul de ex­terne al Romîniei, c. Al. Djuvara, a făcut azi o vizită contelui Aehren­thal, ministrul de externe al Austriei. Afla că miine d. Djuvara va fi pri­mit în audiență de împărat care-i va acorda ordinul „Coroanei de o­­­el‘‘ cl. I. * Viena, 12 Octombrie__Ministrul de externe al Romîniei d. Al. Djuva­­ra, care s-a oprit la Viena, în călăto­ria sa spre Bruxelles, a avut azi du­pă amiazi o întrevedere cu contele Aehrenthal care a durat o jumătate de oră. Ministrul de externe al Romîniei, a sosit cu automobilul în fața clădi­­rea Steckel din Mödling și a fost pri­­mit în mod cordial de contele Ae­­hrenthal. Vizita a avut un caracter particu­lar și se mărginește la dorința mi­nistrului de externe al Romîniei de a face o vizită amicală cu prilejul trecerei sale prin Viena contelui Ae­­hrenthal cu care se află în strînse relațiuni amicale încă de pe cînd a­­cesta era ministru al Austriei la Bu­­curești. Cei doi bărbați de stat s’au între­ținut pină la orele 3 jumătate cînd d. Al. Djuvara s’a despărțit în mod amical de contele Aehrenthal și s’a reîntors la hotel Bristol. Complot revoluționar Montevideo, 12 Octombrie. _ S’a descoperit aci un complot revoluțio­nar. Principalii inițiatori au fost a­­restați. Guvernul a luat toate măsu­rile spre a asigura liniștea. ATENTAT CONTRA UNUI PRIN­­CIPE CHINEZ San Francisco, 1.2 Oct. — Princi­pie chinez Thhaî Son care se află teama la San Francisco era să cadă victima unui atentat. Chinezul George Főne, membru uni­unei chineze revoluționare a fost arestat de poliție tocmai în momen­tul cînd voia să tragă cu revolverul asupra principelui. Atentatorul a declarat că vrea să fie pentru China, ceea­ ce a fost Wa­shington pentru America, liberatorul ei. SCUMPIREA TRAIULUI IN BUCO­VINA 1 Cernăuții 12 Octombrie.— "Aduna­rea funcționarilor statului de aci a votat în unanimitate o rezoluție prin care cere introducerea avansărilor, statuarea serviciului, indemnizații­ pentru scumpirea traiului și deschi­derea granițelor pentru carnea și vi­tele străine. Adunarea a exprimat neîncredere majoritatea Landta­gului pentru negli­jarea intereselor funcționarilor. PREȘEDINTELE DIETEI BOS­ J­NIACE­X Sarajevo, 12 Octombrie, — Die­ta a hotărât să aleagă un nou­ președinte în locul decedatului A­libey Firdusi. Candidatul partidului musul­man, este deputatul Barghici,­ p­ c.elul național al musulmanilor. întrevederea Afacerea Crippen Deschiderea dintre ministrul Djuvara și contele Aehrenthal MISS LE NEVE A FOST ACHITATA Londra, 11 Oct. — Curtea cu juri din Oldbailey a achitat pe miss Le Neve inculpată de complicitate în asasinarea d-nei Crippen. FURTUNILE DE PE MAREA BAL­­TICA Petersburg, 12 Octombrie.—Groaz­nicele furtune de pe marea Baltică au făcut mari pustiiri. Mai multe vapoare au suferit stri­căciuni considerabile. Sunt și numeroase victime ome­nești. ATENTATE TERORISTE? Paris, 12 Oct. — După o știre a ziarului „Le Mlatin“ siguranța a des­­coperit o circulară secretă a grupu­lui teroriștilor care indica numele mai multor miniștri și oameni poli­tici ce urmau să fie uciși. Toți aceștia au lucrat pentru re­primarea grevei. BOALA UNEI SCRIITOARE RUSE Petersburg, 12 Octombrie.— Viera Sasulici, care se află pînă acum la căminul scriitorilor s-a îmbolnăvit de pneumonie și a fost transportată la ■spital. ANIVERSAREA UNUI REGIMENT Viena, 12 Octombrie.— O dispu­­taițiune de ofițeri și de soldați din regimentul corpuri de gardă din Kexholm, al cărui șef este împăratul Francisc Iosef, a sosit azi după amiază și va re­mite mîîne împăratului felicitări din partea regimentului cum și o medalie comemorativă cu oc­i­­ziunea aniversarei a 200-a die e­­xistență a acelui regiment. DIN DELEGAȚIUNEA AUSTRIACA Viena, 12 Octombrie.— In comi­­siunea armatei a delegațiunei austriace, răspunzînd întrebări­lor făcute de diferiți oratori, co­mandantul marinei d. Montecu­­ccoli declară că "dacă miniștrii comunii au­ consimțțit la propune­rea stabilimentului teh­nic privi­toare la construirea de Dread­noughts, aceasta nu a fost pen­tru că situațiunea ar fi extraordi­nară și că ar necesita mijloace extraordinare,— ci pentru a în­lătura prejudiciul forței militare. Sporirea numărulu ofițerilor, amploiaților și inginerilor pen­tru Dreadnoughte va fi de 10 la sută. Efectivele vor fi sporite în­­tr-un răstimp de 0—8 ani de la 14000 la 20000 oameni. Comisiunea ■a adoptat budgetul marinei pre­cum și creditul extraordinar de 4 milioane pentru marină. ZBORURILE BALONULUI MILI­TAR AUSTRIAC Magdeburg, 11 Oct. — La concursul de aviațiune de aci locotenentul Meute a căzut cu aparatul său de la o înăl­țime de 10 metri și s'a rănit atît de grav în­cît a încetat din viață peste cîteva secunde. * Budapesta, 11 Oct. — Avia­torul Horvath a suferit un grav accident, căzînd cu aparatul său de la o înălțime de 5 me­tri. Aviatorul e grav rănit. Parlamentului francez Paris, 12 Octombrie. — Sa aș­teaptă cu mare interes ședința de deschidere a Camerei deputaților, ca­re va avea loc joi. In această ședință, Briand va rosti marele sâu discurs anunțat, în care va justifica măsurile de înăbu­șire a grevei. In cercurile guvernamentale se spune și Briand a confirmat în mod tacit aceste spuse că greva a avut resorturi secrete, pe cari le va des­­vălui în ședința Camerei. Primul ministru va dovedi că gre­va a avut un caracter revoluționar. Comisiunea grevei era în legătu­ră cu anarhiștii, cu ajutorul cărora ea a condus mișcarea. INTERPELĂRILE IN CHESTIA GREVEI Paris, 12 Octombrie.— Sesiunea parlamentului a fost deschise­, du­pă amiază. La Cameră un nume­ros public venise să aziste la in­terpelările in chestia grevei căi­lor ferate. De la începutul ședin­ței socialiștii huiduesc Pe prefec­tul de politie Lép­ine care stă­­ngă intrare. Alți deputați protestează. Tumultul este de nedescris. Față de violenta crescîndă a strigăte­lor, din partea socialiștilor, pre­ședintele Brisson suspendă șe­dința. Ședința este apoi redeschisă in mare liniște. După cererea d-lui Briand toate interpelările asupra grevei sînt contopite și se iau îndată in dis­cuție. Deputatul radical socialist Dung socotește că rev­endicările chefe­riștilor erau justificate. Dolly, socialist unificat, repro­șează foarte violent d-lui Briand de a fi jucat un rol odios făcînd să se aresteze amploiații căilor ferate, după ce altă dată predica­se greva generală și comisese ti­căloșii. (Protestări din partea ne­­socialiștlor). D. Briand rectifică­­ plusurile lu­ate față de mișcarea insurect­io­­nistă. Guvernul are probe și măr­turisiri semnate. D. Briand s'a a­­flat in fața unei organiări sis­­­tem­atice de sabot­agiu, ale cărui f­i­re guvernul crede că le are. S'au întrebuințat mijloace legale. „Bă sînt, zice ministrul, acela care am fost de partea libertăței, a­s­tf­ci cînd socialiștii­­ abdicaseră în sclavie și în tiranie­­“ Guver­nul a studiat mijloc­ele de a pune țara la adăpostul unor asemenea atentate fără a compromite li­bertățile esențiale ale sindicate­lor, (îndelungate aplauze de mai toate băncile, afară de extrema­ stingă)". Urmarea pe Joui. VICTIMILE AVIAȚIUNEI Budapesta, 12 Oct.— Balo­nul militar Pariséival, care a sosit ori din Viena a făcut azi un interesant zbor de o oră deasupra orașului. O mul­țime imensă a urmărit pe străzi evoluțiunile balonului. Dacă timpul va fi favorabil balonul se va reîntoarce mîine la­­ Viena. - * t Inundațiile din Italia Torre­­ del Greco, 12 Octombrie. Inundațiunea a făcut cinci victi­me. in celelalte regiuni ale Ve­­zuviului nu sunt victime. 4* Rom­a, 1? Octombrie. — ‘Asupra inundațiilor se mai comunica.­ In­ orașul Monte Corvint apa at ajuns o înălțime de 2 metri. La Vale­riana două poduri au căzut in apă. Rîul Sardo s’a revărsat; un pod a fost, rupt. O furtună strașnică a domnit la Cellaro Majori și Cellaro Minori. Multe case s’a­u prăbușit. Via Cellaro vine știrea că 200 oameni au pierit­ în valuri. Orașul Salerno este cu desăvir­­șire izolat de lume. La Amalfi numeroase case s'au prăbușit; multe grădini au fost distruse. La Cashnirid­a îs persoane mi fost răpite de valuri și s'au îne­cat. Corespondentul ziarului „Stam­pa“ anunță din Cettaro că furtu­na a di­tat aci mari pagube. Numărul victimelor nu se cu­noaște încă; se crede că el va trece de 200. Din provincie vin știri foarte alar­mante. Salerno e în întuneric, Furtuna, continuă a birt­lui cau­­zînd mari pagube. * Roma, 12 Oct. — Prefecții din Sa­lerno și Ne­a­poli au primit cite o ju­­m­ătate milion pentru a întîmpina primele cheitueli de salvare. Roma, 11 Oct.— După ulti­mele știri stricăciunile în le­giunea vezuviană și­­ în insula Ischia nu au gravitatea sem­nalată de primele zvonuri. Casele căzute la­ Casam,icciola sunt vreo 15; vreo sută altele sunt tare vătămate­. Sunt zece victime. Pagubele sunt­ însă far­te mari în­spre Amalfi. Stradele din Cezara prezintă un spectacol groaznic și sunt semănate de morți și de ră­nită. O mare parte din case au­ suferit stricăciuni, mai ales în regiunea Casatei unde s'au găsit până acum 11 cadavre. Se crede însă că victimele, sunt 150—200, la Minori 10, la Majori 4 și la Amalfi 1. * ARESTAREA UNUI DEFRAUDATOR Belgrad, 12 Oct.— Bogdan Markovici, casier al ministe­rului de­­ finanțe, a fost pus la închisoare preventivă­­ pen­tru defraudarea statului cu 170 de mii dinari. ANGLIA ȘI FURNITURILE ARMA­TEI SÂRBEȘTI Belgrad, 12 Oct. — După ziarul „Stampa“ ministrul Angiliei a protestat pe lingă guvern în contra faptului că atelierele de tunuri Armstrong nu au fost­ invitate să ia parte la oferta de baterii de munte. „Stampa“ atribue această o­­misiune faptului că numita mină, la ultima licitație, a refuzat de a depune cauțiunea prescrisă. CONGRESUL ASUPRA VINZAREI ALBILOR Madrid, 12 Oct.— Infantul don Carlos a­­ deschis congre­sul asupra vînzării­­ albilor. Ministrul de justiție a urat bună sosire congresiștilor. In­fanta Isabela nu a asistat. DERAIERE Herzogeniat, 12 Oct. Bri seară un vagon de cale ferată îngustă a deraiat la Aix la Chapelle. O persoană a fost u­­cisă și 22 rănite. RAVAGIILE CICLONULUI DIN I­­TALIA Casam­icciola, 11 Oct. Un ciclon a produs grave strică­ciuni mai ales în cîmpiile co­munelor Ischia, Barano, Fo­­rio și Lacco Amneno. Numărul morților la Casamicciola este de 11.­­ INCIDENTUL DIN TURTUCAIA Sofia, 12 Octombrie.—Regele a primit, azi pe primul ministru, că­ruia i-a cerut informațiuni detai­late asupra incidentului din Tur­­tucaia.—D. VIZITA SUVERANILOR BULGARI LA VIENA Sofia, 12 Octombrie.— Perechea regală va vizita în curând pe îm­păratul Frantz Josef, apoi­­ Curtea sârbească.— Dt STAREA MOȘTENITORULUI SER­­­­BIEI Belgrad, 12 Oct. — Buletine­le publicate ori și azi constată o ameliorare progresivă în sta­rea principelui moștenitor. IN MEMORIA LUI KHEVENHUEL­­LER Paris, 12 Oct. — La serviciul funebru celebrat azi diminea­ța în memoria lui Kheven­­hueller au asistat marele duce Pavel al Rusiei, reprezentanții președintelui Fallieres și d-lui Briand, miniștrii Pichon și Brun, reprezentanții celorlalți miniștri, întreg corpul diplo­matic, prefectul de poliție Lé­­pine și numeroși, membrii ai aristocrației și coloniei austro­­ungare. • RECORDUL AVIAȚIUNEI GER­­MANE Darmstadt, 12 Oct. — Avia­torul Euler a executat un zbor de trei ore bătînd astfel recor­dul german. DIZOLVAREA PARLAMENTULUI GRECESC Atena. 11 Oct.— Venizelos a arătat regelui că voturile de toleranță erau defalcate și că nu are încrederea majoritătei. Un decret regal dizolvă par­lamentul și fixează alegerile pentru noua cameră revizio­nistă pentru 38 Noembrie, iar deschiderea seziunei pentru 8 Ianuarie. BUDGETUL FInLANDEI Petersburg. 12 Octombrie—Bud­getul Finlandei pe 1910 a fost sancționat. 111 Kaizeru! La Bruxelles ■ Berlin, 12 Oct. — Perechea impe­rială va sosi azi la orele 3 p. m. la Bruxelles. Autoritățile polițienești au fost concentrate pentru cele 3 zile cît perechea imperială germană va sta în Belgia. Au sosit la Bruxelles polițiști­i îJSt toată țară. Ei vor fi întăriți de corpul poli­țiștilor berlinezi. Gara unde va descinde familia im­perială este­­ păzită de eri. MEETING SOCIALIST Bruxelles, 12 Oct. — Socialiștii r.* ținut aseară un meeting de pro­­testare. Deputatul Fournemont a respins afirmația că social-dem­ocrații ar fi pregătind o demonstrație împotriva Kaizerului. Oratorul a spus că sosirea kaize­­rului lasă indiferenți pe socialiști și a îndemnat pe cei prezenți să se ab­­țină de la ori­ce demonstrație. In acelaș timp i-a prevenit împo­triva agenților provocatori. S-a dat, apoi, cetire unci scrisori a lui Wanderwehle, care de aseme­nea slătuește pe socialiști să se ab­țină­­ la ori­ce demonstrație. Deputatul Walter a vorbit asupra deosebitei dintre Kaizer și poporul german. Consilierul comunal Wink a propus o moțiune prin care se trimite un salut poporului german, și se spe­ră că muncitorimea germană se va emancipa în curînd. Au mai vorbit și alții oratori cari toți au sfătuit pe cei de față să se abțină dela ori­ce manifestație. PE TERITORIUL BELGIAN Bruxelles, 12 Oct. — Azi diminea­ță la orele 6 împăratul a sosit la Hertestas. 2 ingineri belgieni au luat conducerea locomotivei. La Vernier, trenul a fost întîmpi­­­nat de o mare mulțime care a făcut ovațiune în miîica imperiale. Toată presa, afară de cea socialis­­tă aduce elogii împăratului. ALTE ÎNTRUNIRI DE PROTESTARE Bruxelles, 12 Oct. — Un număr de 1500 socialiști au ținut la primărie o întrunire de protestare împotriva re­gelui Albert care primește pe împă­ratul Wilhelm, suveran ce nu vrea să acorde poporului său „Votul Uni­versal". SOSIREA ÎMPĂRATULUI Bruxelles, 12 Octombrie.— Tre­nul imperial a sosit la orele 2 p. m.. Perechea regală și autoritățile au primit perechea imperială.­ Suveranii s'au îmbrățișat de mai­ multe ori. Un cor de copii a in­tonat imnul belgian și cel aspr­o­man. Apoi suveranii au fost con­duși la castel In trăsuri de gală. Marea mulțime grămădită pe­­tot parcursul a salutat Pe oaspeți cu strigăte de ura ! Contele de­ Flandra, principele și principesa Carol Anton de S­­ohenzollern au­ primit pe oaspeți la castel. In­ timpul intrării, dirijabilul „Viile de Bruxelles“ evolua deasupra castelului. PRINZUL DE GALA Bruxelles, 12 Octombrie.— împă­ratul, împărăteasa și principesa Vic­toria Luisa, au luat ceaiul la conte­sa de Flane­ra. In urmă Împăratul a primit pe di­plomați. Seara a avut loc un prînz de ga­lă. " In toastul sau regele a zis că ve­de In vizita perechei imperiale o mărturie a sentimentelor cari însu­flețesc pe împărat nu numai către familia regală, ci și către Belgia, că­tre poporul ei viguros, amic entu­ziast de­­ artă și de­­ progres. .Această mărturie de stimă, cîști­­gă și mai mult in valoare prin vizita împărătesei al cărui nume implică adela de binefacere și de iubire a aproapelui. Poporul belgian sa­lută în persoa­na împăratului pe suveranul cu spi­ritul luminat și cu largi vederi și urează ca raporturile dintre cele do­uă case să aprofundeze încă și mai mult amiciția dintre cele două țări. Regele urează o îndelungată dom­nie împăratului ca să poată continua la fi glorios și plin de succes și ca nobilele sale silințe să contribuie ,a întări pacea universală. •Împăratul Wilhelm a mulțumit Călduros pentru primirea ce i s’a făcut; a relevat succesele admira­bile ale poporului belgian în toa­te domeniile, în comerț și indras­­ti­e, și cari au fost încoronate prin expozițiunea atît de deplin reușită. A amintit locul eminent ocupat d­e poeții și artiștii Belgiei și și-a exprimat speranța că ra­porturile dintre belgieni și ger­mani cari se găsesc pretutindeni uniți în munca pentru civiliza­­țiunea pacifică să devie întotdea­una mai strînse. împăratul a a­­dăugat urări călduroase pentru familia regală. HOLERA Esseg, 12 Oct. — Intre 10 și 25 Oct. st. n. s’au constatat aci 21 de cazuri de holera. Pînă în prezent au murit 15 persoa­ne. De 48 de ore nu s’a mai produs nici un caz. Fluviul Drava este în mod evident in­fectat, este păzit mîlitărește.. Școalele au fost închise, bîlciu­­rile interzise. Un nou caz suspect s’a cons­tatat la Gombos în comitatul Bacshodrog, Roma, 12 Oct.— In ultimele 24 de ore s’a denunțat la Ro­ma un caz de holeră ; la Nea­­pole 3 cazuri și 2 decese; în provinciile napolitane 8 ca­zuri și 5 decese. BULGARIA SE FORTIFICA Sofia, 13 Oct. — Ministerul de războiu va cere Sobraniei un credit suplimentar pentru fortificații. Această măsură a fost luată sub impresia apro­­pierei turc­o-romane și în ve­derea posibilităței unui răz­boiu. v CONFLICTUL DINTRE PATRIAR­HAT ȘI POARTA Viena, 12 Octombrie.— Din sor­ginte grecească se afirmă că con­flictul dintre Poartă și patriar­hat a fost înlăturat. In timpul convorbirei dintre Mahmut Ștefi­et pașa și patriarh S’a stabilit că a fost vorba numai de o mistificație. O ACADEMIE DE STAT MAJOR LA SOFIA Sofia, 12 Octombrie.—Se proiec­tează aci înființarea unei școale de tir pentru ofițeri și o acade­­m­ie de stat m­ajQtt’“- 0.7" Bsmsmtans ■MMMaBMga B Bimga Baiaija MB^^ DIM ÎN FAT» A SOSIT SOBELE CIS 50% Economie k Coir­insfi&li Goos-Hospassit și ijBiîiPi Singur­ a! deposit la M­arele Maigasin eil ARTICOLE pentru MENAJ­­ ț?H ți fladlß ül3l3!tSl?81S36­­ BUCUREȘTI ] »V­­A STRADA 27 B ! PREȚURI FIXE Telefon 23­63 Arde ou. m­n. (PATENT) București—Calea Victoriei, 63—București — telefon 28/1— FURNIZEAZĂ din UZINELE­­ FRIED. KRUPP, S. A., Essen { SiBe,Iape!c,S"tÄ! KRAUSS & Ca., S. A., Manchen { Berliner Werkzeugmascliraeii-Fabnk f varmais L. SENTKER, Berlin ( CARL FLOUR, Berlin { KARL DONATH, Leipzig-Satritzsch} H. REDRCEEE­K Co., Bielefeld­­ pp- Depozit Permanent în București și Galați UMI uUBUÍVIVu de ori­ce fel. MAșina-UKELTE și țevi de oțel fără sudură. Ascensoare de persoane și măr­furi, elevatoare, macarale, etc. Motoare de benzină, etc. Bascule și cîatare de orice fel împrumutul turc TRATATIVE CU DEUTSCHE BANK Berlin, 12 Oct — Directorul lui „Deutsche Bank“ a declarat cores­pondentului ziarului „Pester Lloyd“ ,că tratativele cu Turcia nu au fost în­­că începute, dar că ambele părți sunt aplecate să le înceapă. # Const­antinopol, 11 Octombrie.— „Tanin" declară că Franța, în le­gătura­ cu împrumutul, a cerut ca Poarta să­ se oblige să rezolve oarecare chestiuni politice, ceea ce Poarta a respins, deoarece n­u­ șî putea lua obligațiuni afir­mate în mod ne­categoric. ..Tanin“ mai dezminte știrea că agentul financiar al Turciei, din Paris, ar fi declarat guvernului francez că guvernul său să accep­te condițiile celui dintîî. Agentul în chestie n'a fost au­torizat decit săi ia, notă de­­ condi­țiile stipulate de­­ cabinetul fran­cez și să le transmită celui otto­man. Toată presa turcă, aprobă rest­auzul, guvernului turc, spunând că a procedat după, cum îi indică demnitatea națională și constitu­ția. „Tavin" declară, totuși, că prie­tenia dintre Franța și Turcia, nu va slăbi, din pricina unui mic diferend bănesc. A. Constantinopole, 12 Octombrie.­­Ministrul de finanțe a avut­ o in­­treveid­ere ori ambasadorul Germa­niei. Se asigură că obiectul în­trevedere­ a fost pestiunea îm­prumutului. Ministrul va invita un grup german să-și numească reprezentanți spri a începe ne­gocierile. * Paris, 12 Octombrie.— In cer­curile bine informate se asigu­ră că­ zădărnicirea împrumutului turc se datorește luptei­ de con­curență dintre bancherii francezi. DEMISIA MINISTRULUI MARINEI TURCEȘTI Constantinopole, 12 Octombrie.­­Demisia ministrului marinei a fost primită definitiv. Marele vi­zir a luat interimatul ministeru­lui marinei. IN AJUNUL UNEI CRIZE MINIS­TERIALE IN BULGARIA Sofia, 12 Octombrie.— .,Fece?-­­n,a Fosta“ publică știrea că între regele Ferdinand și­­ primul minis­tru Malinoff s’au iscat diferențe care ar putea­ avea ca urmare a criză. De câteva zil­e Malinoff n'a mai fost chemat de rege. Primul ministru a avut azi o consfătuire cu membrii marcanți ai partidului, în această privință. S'a hotărit ca Malinoff să cea­ră regelui o audientă în care să se clarifice situația. ------------------­ Procesul Mandichescu și moștenitorii Ziffa GALAȚI. 12 Octombrie—Curtea de a­pel a amînat pentru­ ziua de 9 Noembrie continuarea dezbate­rilor procesului dintre d. căpitan Mandichescui și moștenitorii Zif­fa.— Pedro. A apărut și se afla de vânzare aimanah­ui­­­­ ZIARE’'2021 — Adeverul și dimineața pe anul 1911 Un volum de 160 pagini cu numeroase ilustrațiuni — 35 bani exemplarul — De vînsare la toate li­brăriile, chioșcarii și de­pozitarii de ziare din țară. Se expediază în provincie. Francă. 5 bani trimiși în mare contra­r. ș­i poștale. Pentru abonați noștri D-niî abonați sunt rugați ca odată cu cererile d-lor de reinoire a abo­namentului sau schimbarea adresei, să ne trim­eată­ banda de­­ adresă sub care primesc ziarul, sau să ne arate numerile ce sunt tipărite pe ace.« bandă* Finanțe și Comert MĂRFURI Gereale (Date comunicate de Ministerul Industriei și Comerțului) La Bursa din Brăila s’au plătit azi 12 Octombrie, următoarele pre­țuri: Grid nou pred. Noembrie bordo Lutina 78 kg. la hl 3 °/o corp streine 17.30 „ nou bun curat 80 kgr la hl. l» oe. str. 17.40 „ nou mil. 77 kgr. la hl. c. str. 2 °.­o 16.30 „ nou amest. 75 kgr. lahl. 10“/o corp strein 15.20 Secară nouă I călit. 74 kgr. la hl. 10.— „ „I­ călit. 72 kgr. la hl. 8.70 Orz de toamnă 64 kgr la hl. 9.60 Orz de primăvară 60 kgr. 9.20 Ovăz 45 kgr. la hl. 8.80 Porumb nou­ gros gal­ben 77 kgr. la hl. 10.— „ cinquantin 80 la hl 13.20 „ colorat (78 kgr. la hl.) 11.60 Fasole comună 21.— M­eifi 10.30 13.49 13.92 12.55 11.40 7.40 6.98 6.14 5.52 3.96 7.70 10.56 9.05 OBORUL din Capitală Vineri 8 Octombrie ,emu» de cer 25-97 lei vii» de kg » „ col. 30—­31 „ „ n­n „ „ șleau­ 23—24 „ „ u­n rlloi verde „ „ in calitatea T-a 6.­—73 „ „ „ „ calitatea IT-a 39-67 „ „ „ n calitatea Xil-a 5.0—57 M „ M­ ­a>e de grtfi . . 21—26 M w n „ de orz și ovăz 31—34 „ ,, n ii „ mei pasări 43 54 „ „ „ »VÄ* calitatea l-a 43-45 „ kila „ calitatea Il-a S8~39 „ „ „ calitatea IH-a 32—35 „ „ "viu calitatea l-a 82-84 M­n „ calitatea Il-a 75­ ?ö­n­n „ calitatea TH-a 70—71 „ ...........................4.-46 „ * Limb­. demeîpas. C9­~71 „ Ceară .... 43—48 „ "primile noii. . ■45 vechi. 60—71 âiuriuță mei r. 41—43 „ „ a* de lux: /-----— „ poreclit » „ minte 650—130*' „ M „ țărănești . 150- 40) „ „ al de frunte . 6­­0—900 „ n „ țărănești . 300—480 „ „ fac» cu lapte 120—..00 „ bucal­­ ÎN­STĂREA CIVILA Născuți 29. Morți 23: Vasile Tomescu 26 ani, Ccristaolin I. Constantinescu 9 luni, Soare Ion 55 ani, Neagu P. Ionescu 2 ani și 2 liuni­, Constantin N. M’a­mea 3 ani jum., Pielei Benedict 68 ani, Ion M. Andelescu n. m.­ Dobre Beldorff 2 ani și 10 zile, Tudor Ioniță 50 ani, Ardea Haider 35 ani, Gheorghe Du­­mitrescu 9 luni, Niculae Gh. Popescu 7 luni, Cristian N­. Storescu 17 ani, Gheorghe Constantin n­­im, Niculae Constantin 1 zi, Zoe St. Constanti­­nescu 4—10 z­ile, Luxandra Gh. O­­ltoni 27 ani, Maria Ionescu 50 ani, Maria Fugitimo 6 luni, Bucur Hoii Seliga 53 ani, H­area Isidor Grim­berg n. m., Petre Georgescu 24 ani, Ecaterina Pr.Boison 4 a­ni jum. Mult întristații:­­soție, fii, fiice, meip­oțî, nepoate, mamă, frați so­ră și cumnați, au adînca­­ durere, d­e a anunța încetarea din viață a iubitului lor . Economul Stavrofor Bon­ffefiyeffl dela Sf­ în biserică, Sf-ta Vinerî- Her­eseu Inmormîn­tarea a avut loc Du­minică 10 Octombrie c., la cimiti­rul Șerb­an-Vodă (Bellu). ’ Aceasta drept înștiințare, prie­tenilor și cunoscuților, carî din eroare n’au primit in­vi­tați uni Dumnezeu să-l ierte afen­țiime in Croitoria In­tiiii­â Sub Hotel de Franța No. 25 vis-a-vis de Stab. Socee Coupeur S. AI. Zimbal Absolv, al Acad­em­iei «üftsa H>re»«Kn Emulă ori­ EB­tel de Mi­lliu­gșîi din stofele fine engleze și franceze u prețuri modeste MOTOARELE se găsesc numai în SgynUmia ifttal fost Nicolae Fehér [ C­ie — Vinuisoare a < arței loc­ale. Bufissrești, Brăila, Craisne, Becepi. MlißmirMar ■ JUM ®’ ^EL MAIBUN APERITIF DIN LUME Sfisla­­ u­­ie 30 Ilin k­ 318 Sticli­ie neiip iiii­ri Be vânzare la princip. Bifuiie­le Molari spirîciee Repositul generál la DISTILERIA MODERNA „IO II©*6 8, STRADA DOMNITEI, 8 — BUCUREȘTI— Or. â.BARASCH Be la Facultatea din Paris elev al profesorului Șantier Specialis" în: Soarele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 1.20 (lîn­ga Ms. üti) TELEFON 29­­­1 Consult. 1—10 a. m. și 2—5 p. m Se caută voiajor bine introdus la fabricanții de ape minerale, la deposits de vinuri, distilerii, etc. Oferte înscrise la C. Schul­der - C­ie, sub „Voiajor“. Se caută pentru Societatea „Lotru“. Salar Lei 200 lunar, cameră mobilată încălzit și lu­minat. Oferte și certificat de asis­tență, se vor adresa D-lui Dr. E. Uscatu, Brezoiu-Vîlcea. Do, Le, Mi. Cea mai bună methodă de piano. Singura după care copiii învață cu ușurință. Prețul lei 3.75, în provincie f­ranco lei 4.25. Adresați comandele la magazi­nul Jean Feder, București. DOCTORUL, PIORISM de la Faculty din Paris și București Specialist în hoalele de : NAS, GAT ȘI URECHI Metode speciale pentru cataruri b­ronice deviațiile septului nasal- o­­rena (miros urât din nas) etc. Kronhia și esofagoscopedi­­re«­ie pentru corpi străini, cancer, stricturi ale esofagului, (metoda Kil­­lian-Brunings). Operații de vegetații-adenoide, mas­­toidite, labirintice, precum și de nasuri strâmbe, turtite, prea mari, ete m­astii di­­forme. 1 — 49, Calea Călărașilor 419 — •piM-ultațâvni 3—6

Next