Dimineaţa, noiembrie 1910 (Anul 7, nr. 2396-2425)
1910-11-26 / nr. 2421
rmefl 2N5 Noembrie 1910 9WH99—.............IP....—UBBB se face in public, de reprezentantul Camerei de Comerț din Bucuresti acordate abonaților ziarului „Donața“ leputațiunei și lor calitați, fiind imitate de mai mulți fabrica fiecare etichetă canți, cari te pun ie aceiași formă de sticlă, initind și e Udntele noastre. Onor, public con «amator e prevenit prin prezenta de a se furi da contra* figgsML a observa J. NAVILLE , Co. S Fabrică de Cognac — Gara Berbeci. VICHY célestins VICHY HOpit, APE NATURALE 1 Bocket««« Anonimă pentru Import și Export—București Bomboane Purgative din cuc de fructe Ușor de luat de copii și adulți. Efect sigur. Excelente contra: Constipației, Leneviei Intestinale, Hemoroizilor Congestrinei, Stigrenet De vomere In toate farmaciile. Un epozit general PHARNAKOK IAȘI Creangă Vo. 61 CASSE DE BANI IN OȚEL LT*“ “ 99 Fabricațiune ir olandeză, garantați contra focului, spargerei și căderei DEPOSIT: — 5, Strada Sntârdan, S — (Vis*â-vis de Palatul Camerei de Comerț) Reprezentant General: CAROL HAINOVICI, București - TELEFONÍ 25171 -local pentru Scurt Timp La MAGASINUL cu CASSE DE BANI — Calea Văcărești No. 5 — £ Ta pus In vânzare cu jumătate preț MĂRFURILE FALIMENTULUI Saranga Compuse din: Ștofe pentru Haine Bărbătești — din Cele Mai Renumite Fabrici -Secretele tite altoite Sexuale M terttul unui volum nou apărut, de Dr. F. Grimfeld, cu sfaturi pentru înlăturarea bolilor sexuale.— Rînduirea și menirea organelor sexuale bărbătești și femeești. — Virginătatea.—Menstruala.— Sarcina. — Avortul.— Blenoragia. — Sifilisul, etc. etc. Prețul 1lea, a se cere la Librăria Leon Alcalay — București. Pepiniera Copăceni Catalogul se trimite la cerere Tauri și Yael Simmenthal (Elveția) — De vânzare — A se adresa D-lui Al. Ciurcu 13 Str. Labirint, București. Reclama e sufletul comerțului Cognacurile noastre puriie sunt cu firma Cele mai bune varietăți de vin și de masă pentru țara noastră, cum și vite de 2 ani, pentru implinirea lipsurilor. Corpurile Legiuitoare ..mt—» -I" ■ » ■ ...... . II*.- - I !■ "»■ I—m I .. mt*m00 DIMINWața Discuția Mesagrului Rareori s’a văzut la Cameră atâta lume. Știrea că astăzi vorbește d. Take Ionescu la discuția mesajului, a vut darul să atragă la Cameră un public neobișnuit de numeros. Nici la solemnitatea deschiderei parlamentului nu s’a văzut atîta afluență de lume. Băncile deputaților sunt aproape complect ocupate. Asistă și numeroși senatori, pentru cari observ pe însuși președintele Senatului, d. general Budișteanu. In tribunele publice aproape n’a mai rămas un loc liber. Chestura a avut azi mult de lucru cu liberarea cărților de intrare. * La orele 2 și 20, d. Ferechide deschide ședința. Asistă toți miniștrii. Se fac formalitățile obișnuite. La ordinea zilei continuarea discuției la mesaj. Ciflimarea d-lui Takenemesen Anul acesta — începe oratorul — ca în toți anii, este ln adresă un pasaj, la care mă asociez pe de-a întregul, Este omagiul adresat Coroanei. Această asociare îmi este cu atît mai ușoară, cu cît în toată viața mea politică, lungă și complexă, nu se gășește nici o urmă despre acel sport al atacurilor la adresa Coroanei. Nu insist asupra acestui avantaj al meu care este ordine pur ideală. Este o altă parte din mesaj la care iarăși mă asociez pe de a'ntregul: este pasajul cu privire la politica externă. Faptul că mesajul afirmă importanța situației noastre în concertul statelor europene, trebue să găsească aprobarea tuturor. Afirmația aceasta pe care o găsesc atît un mesaj cit și in răspunsul la Adresă, era astăzi mai necesară decit oricînd. De la trecuta sesiune parlamentară pînă acum s’a petrecut un fapt care nu poate trece neobservat. S’a zvonit la un moment dat că o alianță s’a încheiat intre noi și Turcia. S’au dat desmințire și la Constantinopol și la București, și aceste desmințiri nu s’au dat pentru că alianța n’ar putea să fie, ci pentru că nu este. Nu pot însă admite afirmațiunî ca acelea, că cine vrea să se alieze cu noi trebue să se adreseze aiurea. (Aplauze). Dar dacă o alianță nu există, nu este mai puțin adevărat că între Romînia și Turcia este o strînsă comunitate de interese. Nu există nici un stat în Europa care să aibă mai mare interes decit noi la reușita reînoire a Turciei, căci această reînoire înseamnă garanția păcei și îmbunătățirea stârci romînilor din Turcia. O Turcie tânără regenerată și puternică este cea mai bună soluție a chestiunei balcanice. Față de Bulgaria noi am arătat totdeauna o atitudine bine-voitoare și de două ori am ajutat-o la timpuri grele. Dacă dincolo de Dunăre se produc uneori manifestări dușmănoase în contra noastră, nu trebue să ne arătăm ingrijați, căci superioritatea noastră e evidentă. Noi n’avem de ce să invidiem pe vecinii noștri, dar avem de ce să fim invidiați. Pentru menținerea relațiunilor cordiale cu Bulgaria este iarăși necesară întărirea tinerei Turcii.S’a mai spus însă că dușmanii noștri sînt slavii, chiar cei din Praga. D-lor, nu cred că rolul nostru este să ne luptăm cu slavii din Austro-Ungaria; rolul nostru este să veghem la întărirea elementului romînesc. Cît despre românii din Ungaria, despre cari vorbea de Diamandy, eu cred că nu e util ca în parlament să se aducă această chestie, pentru că aici nu se poate găsi o soluție practică. Aceasta pentru demnitatea Parlamentului. Pe de altă parte eu nu cred să existe un om politic care să nu afirme oricind că imediat după chestia existenței noastre ca stat vine interesul pentru romandî de pretutindeni. (Anlauss). Cu aceasta am terminat chestiile cu privire la cari sînt de acord cu guvernul. Mesajul de adum îmi face impresia unui panegiric. Fără îndoială, este un sfirșit de legislatură. In atmosfera politicii se găsesc semnele că suntem în ajunul unei schimbări de guvern. Ce lucru Insă justifică aceste semne? Nu suntem doar In ajunul unor noui alegeri, căci parlamentul a fost ales In Aprilie, iar acum suntem In Noembrie. Nu e vorba iarăși de o schimbare firească a guvernului, provocată de alegeri, căci acum e vorba ca striviții să ia locul învinșilor. Situația exactă n’o pricep nici oi bine, după cum iarăși nu știu ce se va Intimpla, căci eu n’am darul să ghicesc în ceștile de cafea. Am ținut să iau cuvintul In această chestie pentru că altfel m’aș face complice la cele ce se intimplă. Cele ce se pregătesc îmi fac impresia acelor contracte de arendare, pe baza cărora noului arendaș i se permite să intre în posesia pământului cu șase luni mai Înainte, ca să'și prepare recolta. (Aplause). Trecînd la examinarea mesajului, oratorul vorbește de necesitatea Inființărei unui minister al sănătăței publice, pe care d-na l'a propus încă din 1906. Noi, — continuă d. Take Ionescu — nu putem tăgădui că ați făcut ceva în chestia agrară. Este altă chestie faptul că noi am fi voit altceva. După noi, ar fi fost bine să se schimbe puțin. In favoarea proprietăți mici raporturile dintre proprietatea mică și cea mare. Această sexa și părerea d-lui Ioan. Lahovary. Eu ași mai fi dorit ca la reformele agrare să conlucreze toate partidele. Credeam că această conlucrare la reformele agrare era să aibă ca urmare ridicarea prestigiului statului român, foarte zdruncinat după răscoale, plus că: In felul acesta, am fi avut o legiuire mai bună. Conlucrarea s’a mărginit doar la chestiu’■a a islazurilor. Ați mai făcut legea pentru aendarea moșiei octarului achilimentelor publice la obștiile țărănești. Am făcut și noi un proect de lege in acest sens, dar n’am avut norocul să-l realizăm. L’ați realizat dv., vă invidiez. Ca om de partid ași fi vrut să-l realizăm noi. Dați nu arendă obștiilor, dar dați-le fără licitație. Intre arendare însă la obștii și duminarea unei părți din marea proprietate eu prefer dumicarea, statul să cumpere moșiile marilor stabilimente de utilitate publică și să le vinză in loturi la țărani. Și meseriașilor li s’ar putea da o parte din lucrările publice fără licitație.* Cu privire la izlazuri, ați săvârșit o mare greșeală. Ați mers prea încet. N’ați profitat de timpul cînd toată lumea era dispusă să dea pentru islazuri, și astăzi prețul pămîntului s’a urcat. Eu cred că constituirea izlazurilor este o chestiune socială deci toată societatea trebue să contribue. Fac deci următoarea propunere practică: Statul să ia asupră și o treime din costul Mazurilor. Cu privire la Cassa rurală d. Diamandy îmi aducea o învinuire dreaptă anume ca am combătut reforma atunci cînd a fost propusă — sub o formă imperfectă, ce-i dreptul,—de P. S. Aurelian. A fost o greșeală, Intrucît în locul Cassei rurale a lui Aurelian n’am propus altceva. Dv. însă ați stat la putere aproape întreit de cît am stat noi. Cum se face că dela legea lui Aurelian pînă acum trei ani T’ați realizat-o dv.? Noi am vrut să facem o vastă anchetă agrară, să înființăm inspectori agricoli, să facem o lege pentru vînzarea moșiilor statului la țărani. In 1905 au venit revoltele agrare din Rusia. Acele revolte ne-au deschis ochii. Atunci am întocmit acel proect de Banca agrară, pe care am voit să-l trecem în șeziunea jubilară. Ne-at amenințat atunci și ne-ați împiedicat de a aduce proectul. Au venit apoi revoltele de la noi. Am propus, în toiul revoltelor, să aducem acel proect. Partidul liberal, prin glasul d-lui Costinescu, ne amenința cu o opoziție foarte violentă. Și aceasta de ce? Pentru că la acea bancă erau să fie acționari și deci și acțiuni, cari ar fi putut trece în mîinile străinilor. Dar oare Casa rurală a dv. nu are acționari? Așa că, dacă e vorba de răspunderea istorică a întîrzierei Cassei rurale, răspunderea dv. e tot așa de mare ca a noastră. Dar în sfîrșit, ați realizat-o. Eu îi găsesc totuși cusururi. Unul e că cassa rurală dă pămînt numai în loturi mici de cinci hectare, atunci cînd noi avem nevoe și de proprietăți de cîte 50 hectare. Al doilea cusur e faptul că Cassa rurală înființează insule mari de proprietăți a cîte cinci hectare atunci cînd ar trebui ca în toate părțile să avem proprietăți mari, mijlocii și mici. Iată acum și propunerea mea pentru îmbunătățirea Casseî rurale. Propun că din cei 5 la sută pe cari cumpărătorii de loturi îi plătesc Casseî, statul să ia asupra și unu la sută, pe care să’l treacă asupra datoriei publice. Propunerea aceasta n’are nimic anormal, dovadă că s’a făcut și în Rusia. Cu privire la învoelile agricole eu aș fi preferat libertatea absolută cu dreptul de reducere a învoelilor uzurate de către înalta Curte de justiție. Dv. ați introdus maximul și minimum. Or, intervenția excesivă a statului are cusururi, căci ea e uniformă, pe cînd viața e complexă. Astăzi legea dv. se eludează cu ușurință, ceea ce e un păcat, și nu e bine ca un stat să trăiască sub legi cari nu se respectă. D. Carp, anul trecut ,l-a luat angajamentul să desființeze maximul și minimul. Cred insă că nici în această chestie nu e admisibilă o politică pur negativă. „Desființăm!" se spunea în Decembrie aici. Dar ce puneți în loc? Adaug suprimarea inalienabilitățea loturilor țărănești, și cu aceasta am terminat. Chestia agrară va rămâne pentru multă vreme încă, chestia de căpetenie a politicei noastre. Răul cel mare de ca» suferim cal« o prea mare prăpastie între păturile sociale. Ne lipsesc clasele intermediare, nu avem un lanț de clase care să facă legătura firească Intre cel de jos și cel de sus- Răul cel mare la noi e că și marii proprietari și țăranii vor să aibă păranți. Dar mai avem o a Hă clasă jos, în afară de clasa țărănească. Avem clasa muncitoare care se înmulțește și căreia trebue să i se asigure existența prin legi de prevedere socială. Eu mă declar pentru asigurarea bătrîneței, adoptand sistemul întreitei contribuții a patronilor, lucrătorilor și statului. (Aplause). Oratorul se declară pentru reforma impozitelor, în sensul de a se da o mai dreaptă repartizare sarcinelor sociale. Propune însă o degrevare a moșiilor hipotecate cu datorii lungi, căci funciarul e un impozit pe venit. Reformele administrative de cari vorbește mesajul nu sunt complecte, întinderea inamovibutăței funcționarilor Dubliei este o măsură admirabilă. Prefecții ar trebui să fie făcuți inamovibili pentru ca să devie oameni de carieră. La numiri însă, guvernul trebue să ia și avizul opoziției, căci numai așa se poate face operă trainică. O reformă de mare necesitate ar fi o descărcare a autorităților administrative hidrocratice. In folosul autorităților alese, consiliile comunale și județene. Dar s’a vorbit de o anumită împărțire administrativă în provincie. D-lor, provinciile le păstrezi cinci le ai, dar nu le înființezi. Discut această chestie constituțională, pentru că toată lumea simte că o revizuire a Constituției bate la ușe. Provincii firești n’avem decît patru: Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea; orice altă împărțire ar fi o operă artificială. Lăsați deci județele actuale, dar luați prefecților atribuțiile politice și aduile numai pe cele administrative. Mesajul nu pomenește de unele reforme, precum desființarea Contenciosului, cea mai rea reformă a dv. Dar pentru că nu e admisibil ca o reformă ca aceasta să fie înființată și desființată de guvernele cari se succed, ar trebui ca principiul ei să fie trecut în constituție. Cu privire la reformele școlare, propun scurtarea termenului învățămîntului secundar, căci cu opt ani de liceu, tînărul intră în viață prea tirziu, începe a produce prea tirziu (aplauze). In al doilea rînd propun înființarea învățămîntului primar superior, cel puțin la orașe. Propune eligibilitatea consistoriului bisericesc și trecerea casei bisericilor sub administrarea acestei instituții. De asemenea propune ca în locul celor opt episcopi cu scaun și a celor 8 fără scaun, să se înființeze 16 episcopi cu scaun, cîte unul la două județe. Pentru interesul armatei ar trebui ca ministrul de räzboiu, ori de cîte ori e un militar, să nu mai fie ales în parlament, pentru că din momentul când încetează de a fi ministru, e obligat să-și depună mandatul. Or, faptul acesta face din demnitatea parlamentară o copită a unei funcțiuni, ceea ce e o slăbire a prestigiului parlamentului. Oratorul declară că se va ocupa acum de reforma electorală propusă de d. Diamandy. Ședința se suspendă la orele 4 fără un sfert. La orele 4 ședința se redeschide. «■ D. TACHE IONESCU. — Expunerea pe care v’am făcut-o asupra reformelor pe cari le propun eu, este, fără îndoială, necomplectă. Este un lucru cunoscut cînd opera unui guvern este făcută în sensul vederilor opoziției, atunci ea este durabilă, căci opoziția venind la guvern, o întregește. Cînd însă opera legislativă este negativă, o operă de distrugere — cum ați făcut dv. cu contenciosul — atunci ea e sterilă, căci la distrugere se răspunde cu reînființare. (Aplauze). Cu privire la reforma electorală, încep cu o declarație. Nu este astăzi partid care să fie mai recunoscător actualei pături electorale, decît partidul conservator-democrat. Cu toate astea încă de acum doui ani am pus problema electorală. Astăzi problema electorală este așa fel pusă, tn cît față de ea nu mai e posibilă o politică negativă. Politicienii cari au făcut politică negativă n’au oprit nimic decit mersul propriului lor partid. Dovadă, partidul conservator din Frunte, care, onuindu-se cu înverșunare reformei «aparițiunea bisericei de stat, n’a făcut decît să-șî distrugă inonriile din forțe. Nu era mai bine dacă încă de la început nu se împotriva curentului? Tot așa și cu partidul conservator din Anglia, care opunîndu-se desființărei dreptului ereditar al lorzilor în parlament, au ajuns in situația critică de astăzi, pentru îmbunătățirea căreia au fost siliți să intre în actuala luptă electorală cu numeroase reforme pozitive. In fața tuturor problemelor cari se pun cu voia sau fără voia noastră, partidele trebue să-și aibă soluțiile lor pozitive. Ce este o lege electorală? Un scop sau un mijloc? Evident, un mijloc, un mijloc prin care țara poate să-și exprime voința. Dacă ești sigur, că toți cetățenii au o voință și pot să și-o exprime liber, ajungem la sufragiul universal. Pentru mine însă o ide electorală trebue să meargă pînă acolo pipă unde nu se compromite independența alegătorului. Dar posedă astăzi Romînia așa condiții încît sufragiul universal să fie altceva decît cezarism? La 1907, cînd era vorba de legiferare pentru țărani cînd la guvern aveam oameni veniți să lucreze pentru țărani, tot nu s’au ales la colegiul III deputați țărani. De ce nu s’a lăsat independență colegiului țărănesc? Pentru că nu l’ați crezut destul de matur Iată dar de ce am convingerea că sufragiul universal cu starea va avea urmări rele, va aduce după sine o coborîre. D. Diaonandy se contrazicea ori, cînd pe de-o parte spunea că nu poate tăgădui dreptul de vot al țăranilor egal cu al sau, iar pe de astă parte arăta cît de ignorant e țăranul. D. DIAMANDY: D-Ie Take Ionescu, educația țăranului nu se poate face decît prin libertate și dreptul de vot. D. TAKE IONESCU: Cunosc și această teorie. Dar cum să se facă această educație? Prin propagandă ? Și asta unde ? într’o țară în care dacă se face un club la țară, dacă se duce un deputat la țara, dacă pătrunde acolo un ziar, se spune imediat că nu se poate, căci aceasta e dezordine! Și apoi, chiar dacă am plăti educația electorală a țărănimei cu două decenii de cezarism, n’ar fi cam scump plătită? Votul universal ar fi astăzi sau cezarism, sau anarhie! Nici colegiul unic nu se poate, căci ar însemna să înecăm pe cei 15.000 de alegători ai colegiului I și cei 30.000 ai colegiului II în masa celor 52.000 ai colegiului Ill-lea. Ce am făcut noi pînă azi pentru colegiul III? Am făcut din el locul de refugiu al tuturor candidaților nepopulari, al tuturor neputincioșilor dela orașe cari nu se puteau prezenta la celelalte colegii. Colegiul al 3-lea nu are educația cetățenească, nu e independent, pentru că, mai ales, are un punct mort, alegătorii indirecți cari votează prin delegați; acești delegați, cari ies din birourile prefecturilor, paralizează tot colegiul. El propun In loc de trei, două colegii, cari ne-ar da posibilitatea să introducem și reprezentarea proporțională. Ceva mai mult, pentru ca colegiile, să nu fie prea mici, să mărim colegiul și peste limitele unui județ. Apoi să înmulțim numărul reprezentanților colegiului popular. Dacă vom intirzia să dăm independența colegiului III, sînt sigur că mai curînd sau mai tîrziu, colegiul acesta își va cere el singur independenta. Dumnezeu știe cum! Dacă trecem acum la Senat, găsim aci reprezentanții unor corporații ca universitățile și clerul. Ar trebui să aibă reprezentanți in Senat și alte corporații precum Camerele de comerț, Camerele de meserii, etc. De asemeni foștii consilieri al tronului după un număr de ani vor putea fi senatori direcți. O reformă electorală este deci necesară. Sînt însă convins că o asemenea reformă nu se poate realiza de un singur organizm politic. De la reforma pe care o propunem noi ne așteptăm la roade bune. Sîntem convinși că ea nu va slăbi de loc independența corpului electoral. Intr’o situație politică normală chestiunea aceasta s’ar putea discuta pe larg. D-lor, se întîmplă însă că nu suntem Intr’o situație anormală. Se zice că partidul care timp de trei ani a fost bătut în alegerile parțiale va face viitoarele alegeri. Partidele au drept să discute între ele chestiile de succesiune la guvern, deși Coroana are prerogativa chemării la putere. Putem prin urmare să discutăm programul în numere căruia partidul conservator cere puterea Anul trecut partidul conservator își formulase programul, în care figura desființarea maximului și minimului. De ce n’am vorbit atunci despre aceasta? Pentru că la acea epocă țara nu se rostise încă un modul categoric în care s’a rostit mai pe urmă. Pînă atunci fuseseră numai 11 alegeri parțiale, dintre cari 5 scaune fuseseră căștigate, de noi, cinci de liberali si unul singur, prin împrejurări misterioase, a revenit conservatorilor. Au urmat alte 7 alegeri, din care noî am câștigat : Scaune, liberalii 3 și conservatorii nici unul. Rostire foarte categorică! Pe ce temeiu vin deci conservatorii, împotriva cărora țara s’a rostit așa, de hatorii, să ceară guvernul ? Se vorbea ori de drept istoric. D-lar, eu nu înțeleg acest drept istoric, înțeleg dreptul istoric al regelui Prusiei dar în țările constituționale nu înțeleg un drept istoric mai presus de voința națiunei, (aplauze). Concepția acestei preexistente a dreptului meu față de voința țărei, oricum s’ar fi pronunțat ea, este o concepție cel puțin curioasă (aplauze). Ori, noi am pus chestia în fața țărei, care s’a pronunțat- Luptăm de doui ani în fața alegătorilor, și carpiștii au fost mereu învinși. Pot el să spue acum că n’au simțit nimic, dar ce fel de luptă e aceea tn care unul e trintit de 9 ori și totuși spune că n’a simțit nimic? Alegerile parțiale nu înseamnă nimic pentru el, căci le-au fost defavorabile. Dacă însă ar fi fost el victorioși, atunci lucrurile se puneau altfel! (Ilaritate). Dar dacă am admite acest mod de a vedea, dacă am presupune că alegerile nu înseamnă nimic atunci ce rost mai are legea electorală, ce rost felul așezării cetățenilor la colegii? Sistemul nostru parlamentar după care cetățenii aleg parlamentul și parlamentul dă ministerul, a fost ales de părinții noștri, tocmai pentru că el dă putință țăreî să se rostească, prin alegeri. Or, chiar și la noi cetățenii au de dat multe ori indicațiuni hotărîtoare cu privire la schimbările de guvern. Nu mai departe decît în 1894, alegerile comunale au determinat schimbarea guvernului, care a survenit în 1896. E drept că de multe ori alegerile au fost adevărate ficțiuni. Nu urmează însă de aci că trebueau renunțăm la sistemul nostru parlamentar pe motiv că e o ficțiune, ci să ne dăm cu toții silințele, pentru a transforma ficțiunea în realitate. Din viciile sistemului parlamentar ies următoarele rele: 1) hipertrofia șefului de partid asupra partidului; 2) hipertrofia ministerelor asupra parlamentelor; 3) hipertrofia partidelor asupra alegătorilor. Pentru a face să dispară ficțiunea de care vorbeam, trebue să nimiciți acele hipertrofii, să dați putință țăreî să-șî aleagă parlamentul și parlamentului să-și indice miniștrii. Din atitudinea conservatorilor își a noastră față de sistemul parlamentar, ies două doctrine: una, că oricum s’ar rosti țara, e bine să se țină seamă de votul eî și să se guverneze in consecință. Cealaltă doctrină, după care un om care se crede foarte capabil, spune: n’am nevoe de voturi, n’am nevoe de alegeri, eu mă mulțumesc să cer guvernul. Au ieșit zdrobiți din alegeri, dar cer guvernul, cu speranța că odată la guvern, vor avea un nimic, mulțumită căruia vor obține majoritatea în alegeri Eu am auzit de multe ori teoria: ar trebui ca destinele țărei să fie date odată pe mina omul om căruia să i se acorde atîtea dizolvări, pînă cînd țara se va pleca pentru ca el să-I facă fericirea. Ce s’ar intimpla dacă d. Carp ar veni la guvern acum? Probabil ar cădea in alegeri. Atunci? Air cere o nouă dizolvare? Vineri, 16 Noembrie, orele 8 seara, d-nii profesori universitari ți membri ai Academiei Române,, A. D. Xenopol ți N. larga, tot ține in sala Ateneului două conferințe despre Casa-Vodă, pentru sporirea fondurilor necesare la rificarea statuei. Onor public este cu căldură rugat să ajute la realizarea acestui scop măreț, venind la această serbare Intre conferințe vor avea loc diferite producții artistice. Biletele se găsesc de vânzare la Ubrăriile Națională ți Sfetea, ți la Liga Culturală. Comisiunea abatoriilor, compusă din d-nii Diiai Brătianu, dr. Antipa, Em. Porumbaru, Morandini, Ruperex și Filiu, țelul serviciului zootehnic, s'a întrunit ori seara la minister și a examinat raportul întocmit de comisiunea tehnică. In urma însărcinării dată de minister de a studia ofertele caselor străine pentru furnizarea mașinăriilor necesare abatorului de frontieră, de la Burdujeni. Comisiunea a dat următorul aviz: lotul A să fie adjudecat asupra casei Humpoldt din Colonia; lotul B asupra casei Kaiser A Co. din Augsburg, pentru lotul C, să se țină din nou licitație, deoarece nu a ofertat decît o singură casă (GOlzern-Grimma Act. Ges.) iar prețul oferit este prea scump. In fine lotul V să fie adjudacat asupra casei Spies, care a luat ți furnitura identică pentru abatorul de la T.-Severin. D. Avril de Grégueuil, fost secretar al Legațiunei franceze din Mexico, care a fost numit de curînd in aceiațî calitate la București, va sosi mn tine in Capitală spre a-ți lua postul in primire. Azi vor lua cuvîntul, la Cameră, la discuția mesajului d-nii Nicu Filipescu ți I. Duca. Cu adinei părere de răă anunțăm incetarea din viață a colegului nostru Gr. Rigo. După o lungă suferință Rigo a murit ori dimineața. Rămășițele pămintești ale acestui inimos ziarist au fost depuse la capela cimitirului Sf. Vineri. Inmormtntarea se va face Vineri, la orele 8 p. m. D. C. Nacu, raportorul Senatului la proectul de răspuns la mesagiu, va da citire. In ședința de azi, adresei Senatului, Senatul iți reia azi ședințele după o vacanță de patru zile. Proectul de lege asupra punerei in valoare a terenurilor inundabile ale Dunărei, a fost admis de birourile Camerei. D. Poenaru-Bordea a fost ales raportor. Solemnitatea desvelirei statuei regretatului Eugeniu Stătescu, se va face la palatul de justiție Duminică la orele 10, ținut, cum se anunțase. Membrii corporației ..Regele Carol II* a sculptorilor ,etc. din București, cu drepturi civile și politice și care nu sunt în restanță cu plata cotizațiilor către corporație mai mult de șease luni, sunt convocați pentru Duminică 28 Noembrie curent, orele 9 dimineața la sediul corporației din strada Știrbei Vodă No. 43 în adunare generala specială, pentru alegerea definitivă a comitetului corporaționei. Membrii se prezenta la vot cu brevetul carnetul. Candidații își vor depune buletinele de vot la biroul corporației cel mai târziu pînă Slmbată 27 Noembrie curent, orele 7 seara. D. I. Sanielevici și-a susținut cri teza de doctorat în medicină și chirurgie, tratînd despre ffisiopatologia și bacteriologia o edemului pulmonar. D. Paul Riegter, profesor la școala superioară de medicină veterinară presupunem acum că s ar alia cu liberalii. Un cartel, cu alte vorbe, cu dv. Ce ar fi atunci? După ce am avut adtea opoziții miluite, vom avea și un guvern miluit. (Aplauze). A«i trebuia deci să ajungem, aceasta e ținta la care ne îndrumăm pentru fericirea acestei țări? Dar mai are o soluție d. Carp, anume alegeri strașnice. Vă dați dv. seama de consecințele funeste pe cari le-ar avea astăzi o încercare de a face alegeri strașnice? Și pe ce s ar bizui guvernul pentru a face alegeri strașnice? Pe baionete ? Știți insă că cu baioneta poți face orice, dar nu poți să te așezi pe ea! Datoria tuturor oamenilor politici este să ajute dezvoltarea și deșteptarea țărei. Din această deșteptare va ieși o Rom tate nouă. Eu știți că lucrul se poate. Și nu mă gindesc la greutățile pe cari le vom intîmpina. Dacă n’ași crede in putința acestei tării de a se guverna sî suie însăși, n’ași găsi imboldul necesar de a suporta toate amărăciunile la cari sunt expuși toți aceia cari au o cit de mică răspundere în această țară. (Aplauze). * Ședința se ridică la orele 5 și 10 m.r., este numit pe ziua de 1 Noembrie 1910 și pe un termen de 3 ani, ia postul de director al numitei școale. D. Eusebiu Pașcanu, profesor cu titlu provizorie la Orașul București la școala comercială superioară, se numește profesor cu titlu definitiv pentru specialitățile limba germană (principală) și geografia (secundară). In învățămintul secundar al bieților. D-na Valentina Georgescu, institutoare titulară la școala profesională de fete din Constanța îndeplinind coadițiunile cerute de art. 31 din legea învățămîntului profesional, se numește directoare la acea școală. S’a primit dentuisiunea d-lui conductor cl. II Vicor Periețeanu, pe ziua de 15 Septembrie 1910, din serviciul pe poduri și șosele și totodată este trecut, pe aceeași zi, în cadrul de disponibilitate al corului tehnic. D. Niță Petre a fost numit mecanic cl. III la serviciul hidraulic în locul d-lui Apostol D. demisionat. D. Vasile L. Popescu a fost numit maestru principal la șantierul naval din T.Severin. D. Inspector zootehnic Mantu, după însărcinarea ministerului de agricultură, a cumpărat de la herghelia din Rădăuți (Bucovina) trei armăsari de prăsilă, pur sînge arab. Virsta armăsarilor este de 4 ani. Doi din ei vor fi repartizați la herghelia de la Grași și unul la Anadolchioi. Comisiunea Industrială de pe lîngă ministerul de comerț, se va întruni Vineri. D. Morțun, ministrul lucrărilor publice, va depune pe biroul Camerei un proect de lege prin care se vor înfrîna și pedepsi abuzurile ce se fac cu biletele de călătorie pe căile ferate. D. C. Pădure, șef de secție clasa II-a la administrația financiară Putna, a fost înaintat șef - secție clasa I-a la acelaș serviciu. Prefectura județului Tulcea raportează ministerului de intern că arăturile și semănăturile d toamnă continuă. Timpul a fos variabil. Direcțiunea generală a poștelor telegrafelor și telefoanelor a cedat Casei de economie, împrumut, ajutor și pensiuni a funcționarilor ministerului de interne, gratuitatea corespondenței oficiale și a trimiterilor de bani. Se înființează, pe ziua de 1 Decembrie 1910, din fondul general al învățămîntului primar rural, următoarele posturi de Învățători: a) Postul D cu 90 lei lunar, la școala din comuna Bătășani, județul Viicea; b) Postul D cu 65 lei lunar, la școala din comuna Băltineni, județul Buzău. D. Teișa și Justinian D., actual subșef de serviciu In administrațiunea căilor ferate și avînd gradul de inginer-șef cl. I de la 1 Aprilie 1902, se înaintează, pe ziua de 16 Noembrie 1910, la gradul de inspector-general clasa II. D. George Istrati se numește pe ziua depunerii jurământului in funcțiunea de mijlocitor oficial de schimb pe lingă bursa din București. Județul Romanați esrte autorizat să primească donațiunea făcută de defuncta Eliza căpitan Spiru Roman, care consistă din noda proprietate a moșiilor Grojdibodu și Jieni din acel județ. In condițiunile lăsate prin testament și astfel după cum a fost acceptată de consiliul ge * - Ședința de ieri a Camerei — Ultime Informațiuni II. Itake Ionessu I ♦ II» II [UNK] I Ié II* I [UNK] I I