Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453)
1910-12-08 / nr. 2433
frfarcuri 8 Decembre 1916 Cognacurile noastre î grație reputa__________bunei și bunei lor calități, fiind imitate de mai mulți fabricanți, cari le pun în aceiași formă de sticlă, imitând și etichetele noastre. Onor, public consumator e prevenit prin presents de a se feri de contrafaceri și a observa Piața de Comerțial Dopul 4 ca fiecare etichetă să poarte firma •.........noastră........... J. NAVILLE precum și marca înregistrată și să constate dacă dopurile sunt cu firma J. NAVILLE & Co. S2 mm* Fabrică de Cognac — Gara Berbeci. Semnoane Purgative din suc de fructe Ușor de luat de copii și adulți. Efect sigur. Excelente contra: Constipației, Leneviei intestinale, Hemoroizilor Congestiunei, migrenei Dt vámzart la toate farmaciile. Repiiat general PNAlî HAKIV IAȘI Strat!» loan Dreim?* Mo, ei AVIZ D-lor BRUTARI MAȘINELE de FRASMANTAT originale „HEREST“ 5—8 fegr. făină economie la 180 plini Iumi cele mai introduse pe tot continentuul. Corespund feroscripțiunelor sapitore.—Mișcare prin mină sau Sortă Snotric«, Depositar: JACQUES GOLD Igg SSSSa Dealul Zorilor -------------ȘI DESS2STN— ■ . ■ Face cunoscut D-lor Comercianți de Băuturi că vinde en gros de la 20 litrii în sus cu prețuri avantagioase DEPOZIT i BUCUREȘTI, CALEA VICTORIEI 105-107 Consum de energie electrică foarte redus Se furnizează de: Soc. Botbiă „Siemens-Sebeiert“ — București — și de toți instalatori SĂCI DE GRAMOFON Sonore Și Issistente, sunt numai cele cu mărcile leger și Zoboîoii^^ Feriți-vă de Imitativul RENUMIȚII BISCUITE — Cu Marca — Felix romi, v.H. Petit Beurre, Croquettes, Gaufrettes, Poilo au praline, Cukes, Mosaique, etc., etc. — §© gTssesc pretutindeni — Reprezentanti Generali pentru România: PE BRAUNSTEIN & G. MAX - București BgBMB Bitergfriwneg .tom³ Sfida mare tie SU Sticla se viagia litru Lei m Lei 1.01 de vânzare la princip, magazine de blufuri spirtoase Deposit«! general la DISTILERIA MODERNA, STRADA DOMNIȚEI, 8 —BUCUREȘTI— Cocs Englezesc prima calitate superior franco Galați, sau orice gaaă PRETURI CONVESABILE Watson & You all GALAȚI it MARE DEPOSIT *țRI £ De cele mai renumite PARE UMERII Franceze, engleze și germane — Mai ieftin ca oriunde — Esxgros En details Schramm st.Bdamp U. «Jicării iUUUIseani Mo. 57 Dole, Mi. Cea mai bună methodă de piano. Singura după care copiii învață cu ușurință. Prețul lei 3.75, în provincie france Ici 4.25. Adresați comandele la magazinul Jean Feder, București. 7 (20) Decembrie 1910 CALENDAR. Ortodox: Sf. Filofteia ți Părintele Ambrozie Catolic: Trimestru MEMENTO.— Autorități: Toate autoritățile deschise. Judiciare: Toate tribnalele deschise. TEATRUL NATIONAL: 6« T* Juca: Bestia. TEATRUL MODERN: Compania Davila. Se va juca Yuga, comedie in A acte de Pierre Weber TEATRU BULEVARD. (Eforie). — Reiazi ți in fiecare seară mari reprezentațiuni de cinematograf date de „Teatrist Weser“. Luni! Vineri program nou. CINEMATOGRAFE. — Tolta (strada Doamnei ds Joel Dristol) in fiecare seară, dele orele 6 d. am. până la Îl noaptea.— Sala Apolo. In fiecare seară reprezentațiuni orare cu prețuri populare SALA LIEDERTAFEL. — Cinemntegrat, cu cele meii frumoase tablouri. CASTELUL DE FLORI. — Teatru de varietăți in toate serile. Debuluri noul: Trupa Donovani. CIRCUL KIDOLI — in fiecare seară teatru de varietăți lupte internaționale. MUZEE.—Muzeul geologic (tos. Klar !ef) Deschis Duminică ți sărbătorile dela 3 d. a. Muzeul de antichități. (Universitate). Deschis Duminica ți Joia dela 11 dimineața pină la 1 d. a. iar pentru vizitatorii străini taul cel din provincie in toate zilele intre aceleați ore.—Muzeul alpografic «I de artă națională (Monetăria statului, Șoseaua Kiaelef). Des-Mdzoul Sima (strada Noi). M reachis Joia ți fosilele de sărbătoare de la orele 10 dim.—8 d. a. Deschis Duminică ți Joi Intre 11 •» m, d S d. a. EXPOZIȚII.In palatul Ateneului. (sala Exarcu) expoziția de pictură ți sculptură a :,Cercului arda doctorului Ștefan Poposea. In palatul Lahovary (Academiei 15 ori Calea Victoriei 51). Expoziție de pictură . Cosinzana". Expoziția T nerimei artstice“ In localul popriu (fost panorame Grivița) str. I C. Brâtianu. LA ATENEU , expoziția pictorilor Palady și D. Miăilecn. BIBLIOTECI.—Biblioteca Academiei.Calea Victoriei No. 1SM. Deschisă in toate zilele de lucru Intre 8 dim. d . seara.—Fundațiunea Universitară Carol I (titr. Vienet No. 7). Deschisă in fiecare zi de lucru Intre orele 9—11, 9—5 d. a. d 7—10 seara. — Biblioteca populară ,,I. V. Socec" (str. Biserica Enei No. 10). Deschisă In toate zilele de lucru Intre 10— ÎS dim., 1—7 d. a. d 9—19 jum. seara. — Biblioteca populară ,,Gantal Marcus“ (str. Mircea-Vodă 20) este seara d Duminica de la a jam »»Q.: Știri din țară — Prin fir telegrafic și telefonic - Marele incendiu ...— • 1 ■ [UNK] din Cotu-Vameș ROMAN, 5 Decembrie. — După cum v’am telegrafiat, un puternic incendiu a izbucnit în noaptea de Sîmbătă 4 Decembrie cor, la fabrica de cărămizi și moara de făină a d-lui Ghițescu din Cotu Vameș. Focul propagîndu-se cu mare furie, a distrus complect instalațiunile fabricei, precum și cea mai mare parte din clădire. Abea pe la orele 2 noaptea, după o muncă încordată, focul a putut fi localizat. Fabrica a fost asigurată la societatea „Dacia Romînia" pentru suma de lei 57000. S'a deschis o anchetă spre a se stabili proveniența focului. Pagubele se urcă la suma de lei 80000 — Fernando, tea, niște hoți rămași pînă acum necunoscuți, sau introdus în locuința sus numitului, prin descrierea ușei, și au spart doua saltare, furînd 1750 lei. Hoții au dispărut fără a li se putea da de urmă. Cercetările continuă, Marele incendiu din Corabia Corabia, 5 Decembrie In seara zilei de 4—5 Decembrie 1910, pe la orele 12 un puternic incendiu s’a declarat la propietatea comersantului Bogomil D. Tănăsescu din bulevardul Poroineanu. Au fost distruse de incendiu, imobilul d-lui Bogomil Tănăsescu, compus din 2 prăvălii, 3 camere și o magazie, imobilul d-luî Marin Rădulescu din Redea și locuite de croitorul, Anghel Marinof, boiangiul Mihail Nicuilescu, și Solomon Avram, cari au suferit mari pagube, aproape rămănînd pe drumuri, a ars de asemenea și o căsuță proprietatea d-lui D. D. Stănculescu lipită de imobilele incediate. Pagubele întrec suma de 40.000 lei, iar cauza incendiului era un coș al proprietăței Tănăsescu, care era stricat. Imobilele d-lui Tănăsescu au fost asigurate la „Dacia Romînia“ și „Generala“, cum și mărfurile. Imobilele vecine și mărturiile ca și acaretele chiriașilor notați nu au fost asigurata Groaznica Crimă din Cristești - AMĂNUNTE - FĂLTICENI, 4 Decembrie. — Am vorbit la timp despre groaznica crimă săvârșiră in drumul dintre pădurile Hornița și Moțca din comuna Cristești, proprietatea d-lui Mihai Sturdza crimă săvirșită în dimineața zilei de 29 Noembrie a. a. In ancheta făcută la fața locului de către d. procuror Leca, s-a stabilit că Vasile Mathei, vameșul d-lui M. Sturdza a fost omorât din răzbunare de către Dumitru Chirilă, Const. Afteiu și Ion losub, pădurari, care fuseseră dați afară din serviciu în urma unui raport al secțiunei. La reconstituirea crimei în locul unde s’a comis, toți trei au mărturisit adevărul. Ei au pîndit pe Matteiu în ziua de 29 Noembrie a. e. pe la orele S dimineața, pe cînd se ducea in inspecția pădurilor, înarmați cu un topor și o furcă de fier au tăbărit asupra lui și lau omorit. Vasile Maftei lasă in urma sa 4 copii și o soție fără nici un sprijin“. Furturile din Tg. Neamțu TG.NEAMȚU, 4 Decembrie. — Un îndrăzneț furt a fost comis în str. Ștefan cel Mare la locuința d-lui Mendel Eisenberg. Intre orele 7 și jum. — 8 noap Societatea „Borna“ la Tg.-Jiu TG.-JIU, 5 Decembrie.— Azi după amiază la orele 2 a sosit în localitate societatea muzicala „Doina“ din T.-Severin. Membrii societăței au fost întîmpinați de numeroși cetățeni în frunte cu d. Sache Pojogeanu, primarul orașului, care a urat bună venire oaspeților. De la gară, cu muzica în frunte au venit în oraș, descinzînd la hotel Udroiu. La ora 3 p. m. au venit cu toții la gimnaziu. Aci, șezătoarea a fost deschisă prin cîteva bucăți executate de orchestra soc. „Lira Gorjului“ sub conducerea maestrului Avramescu. In urmă s’a dat cuvîntul d-lui Crainic, care a vorbit despre Ioan Eliade Răduțescu. Conferința a luat sfîrșit la orele 5 și un sfert. ’ Astă seară, vecinii Severineni, vor da în sala Milescu un frumos concert, Prinderea unui delapidator Șub nume de împrumut. — In slujbă la Cara-Omer. — Evadarea din arestul Constanța. CALARAȘI, 6 Decembrie. In urma a două telegrame ale poliției Constanța și Ostrov, poliția noastră a prins astă noapte la casa lui Anghel Petrescu de pe strada Plevna pe un anume Rădulescu Nicolae evadat din arestul poliției Constanța. D-l sub-comisar St Zamfirescu l-a arestat pe individ și azi îl va înainta poliției de unde a evadat. Numitul fiind soldat în Regim, 15 Artilerie a dezertat din armată furînd în același timp actele unui camarad de al său anume Ștefan Ionescu, sub care nume a ocupat mai mult timp o slujbă de agent al R. M. S. în com. Cara-Omer (Constanța). El mai e învinuit de furt și delapidare de bani publici dar păstrează un desăvîrșit mutism nevrînd să-și spue autorităților nici cel puțin adevăratul nume. Cum am arătat mai sus, azi va fi înaintat sub escortă poliției Constanța spre a fi depus. — Wyon. Crima din corn. Adîncata PLOEȘTI, 6 Decembrie.— Individul loan D. Popescu din, comuna adîncata a tăiat erî cu cuțitul pe conca vanul sau Ene Dagomir. In stare muribundă victima a fost tip fet fortată lapitalul din Ferbinți iar criminalul arestat.—Stavăr. Din Călărași Patronul gimnaziulul.— Sîmbătă 4 Decembrie s’a serbat patronul gimnaziului „Barbu Știrbey“ din localitate. După oficierea tedleumului, d. profesor Emil Cașolteanu a țimit o cuvîntare ocazională. Au urmat cîntece, jocuri naționale, declamări, figuri de gimnastică executate de elevii gimnaziului. PRRISt UW 5-BftRRSCH wivil Săton de Coafură și lucrări de PUf Î BoeWRESTI, Str. Regală, * Teuton 2745 A «pirus noul Catalog ie t«*rt I frimet gratis e—i "" ",i ■" ’ '"" ^Liberare din arest. — Tribunalul admis punerea In libertate a prevenitului Marinache Stoenescu, acuzat că în calitate de perceptor al circ. Radu Negru și-ar fi însușit suma de 1600 lei din fondul bisericei acelei comune. D-nii avocați Vasile N. Stanciu și Const. Vineș au pledat pentru prevenit. — Vion. -------------_____________ Luptă de tauri în Capitală .Vom fi avînd și noi pasiuni arzătoare, dar nici una din ele nu poate fi comparată cu pasiunea pe care o nutresc spaniolii pentru luptele de tauri. i Luptele acestea se potrivesc de minune cu singele aprins și clocotitor al spaniolilor. Ele prezintă priveliști în cari emoțiunile sunt din cele mai puternice. De Luni seara avem și noi în Capitală lupte de tauri. Dar le avem la cinematograf, la cinematograful Liedertafel. Cei cari au asistat la proectarea lor ori. ziua, în matineu sau seara, au fost viu impresionate și au urmărit cu o deosebită încordare desfășurarea acestor lupte. Aranjarea programului la Liedertafelecit se poate mai nimerit făcută. Nu numai emoțiuni violente ca cele pe cari le dau luptele de tauri — oferă acest excelent cinematograf. Mișcarea perpetuă a mărea, e un splendid tablou după natură, care incintă ochiul și înalță sufletul. Valurile măreî, minunat redate, pare că te cuprind, te duc cu ele, de ti se pare că ești furat aevea de spuma dantelată a mărei. Dar cinematograful de la Liedertafel mai prezintă și... sfîrșitul lumei, așa cum îl vede un... naiv, ca să nu-î zicem mai rău! E de un comic irezistibil. Sala frumoasă, prețurile populare și minunatele tablouri, — iată ceea ce face succesul acestui cinematograf, succes pe drept meritat. SanaMaram Bgaamii MRBram BamiragimBMiHm Concertul Solacoglu ; D-ra Florica G. Solacoglu In palatul Ateneului va avea loc Mercuri 8 Decembrie, primul concert anunțat de d-ra Florica G. Solacoglu. Iată programul: 1) Tocata et Fugue de Bac- Tausig; Aria de Schumann; Danses Hongroises de Brahms; 2) Sonate si b. mineur de Chopin; 6-me Rhapsodie, de Liszt; 3) Moment muzical de Schubert; Bolero Espagnol de Georges Mathias; Preludere b, Ballade sol mineur, Nocturne, Polonaise la b de Chopin. D-ra Solacoglu va mai da un al doilea concert în ziua de 17 Decembrie, și nu ne îndoim că ambele aceste concerte vor avea un deosebit succes. Cărți și reviste A apărut ediția V din Viața lui Isus, celebra scriere a lui Ernest Renan, tradusă de d. B. Marian. Această nouă ediție a apărut în biblioteca „Lumina“ și se vinde cu 60 de bani, așa că această carte să poată fi la îndemîna tuturor. iciet. ortodoxă rațională a femeilor române Parohia Sft. Neculai-Tabacu) Astăzi după oficiarea Sf. Lezur,hii în biserica Sf. Neculai-Tabacu, I, locot. Rădulescu din geniu, secretrul comitetului parohial al socieăței ortodoxe naționale a femeilor umlne a rostit o frumoasă confeință despre „Viata și faptele Sfînului Nicolae“. In biserica arhiplină de un public des, am remarcat pe: d na Slătineanu, prezidenta comitetului parohial și întregul comitet, d-nele Mareș, Baroți, Sultana Ionescu, general Paraschivescu; dnoarele Fometescu, Rădulescu, Mircea;; d-na și d. colonel Caribal; d-niî. It. Rovinaru Rădulescu, Ștefan Dinulescu, etc. Din partea comitetului central a asistat d-na Mircea. D. ÎL Rădulescu urcă treptele amvonului de unde rostește cuvîntul sau: înainte de orice, zice d-sa, țm să vă fac atenți că nu trebue să vă surprindă cînd un ostaș Vine în fața altarului Dumnezeesc cu legătura sfîntă că-1 va sluji și păzi chiar cu prețul sângelui sau și să nu vă surprindă, fiind-că la vreme de grea cumpănă, cînd fumul de tămîie și lumina ce ne-o dă ceara, nu vor fi destul de puternice ca să înlăture duhul râului, ciuda și obida ce va încerca să umilească biserica și credința noastră strămoșească națională, singur ostașul va fi chemat să spele necinstea și înjosirea. Cu aceste cuvinte de locot. intră în subiectul conferinței sale, susținut cu multă convingere. D-sa arată ce influență puternică a avut credința în inimile ostașilor in toate împrejurările triste prin care a trecut țara și neamul nostru. Prin iubirea de ai noștri ne sporim vitalitatea, energia și cinstea națională. Pentru acest adevăr s'a înjghebat acum 6 luni societatea ortodoxă națională a femeilor romîne, societate ce trebue privită de toți cîți sînt romîni cu adevărat, ca cea mai lăudabilă scînttea de împuternicire națională, ca cea mai sublimă premenire a sufletelor rătăcite, ca un gest supradivin ce trebue propovăduit ca și o evanghelie sfîntă, căci asemeni mișcări de vor fi încurajate, vor aduce surprize înălțătoare romînismului în genere. La sfîrșitul conferinței s’a făcut o chetă în biserică pentru fondurile societăței și s'au adunat 60 lei și 10 centime. ____ Baluri și serbări Duminică 12 Decembrie 1910 va avea loc în saloanele „Amiciția“ (intrarea Zalomit) o mare serată dansantă dată de societatea filantropică „Steluța“ cu începere de la ora 2 p. m. pînă la 5 dim. Intrarea 1 leu de persoană, 2 lei de familie. Biletele se găsesc de vînzare de pe acum la membrii soc. și la cofetăria rusească cal. Dudești No. 48 * Societatea „Progresul culturii“ care întreține o școală de fete în strada Cazărmeî, organizează pentru seara de Duminică 12 Decembrie, o frumoasă serată școlară urmată de dans, în sala Germană. In program figurează: „Imnul regal“, benidicțiunea luminărilor, gimnastică, jocul meseriașilor, declamații, coruri și dans. Asociația funcționarilor de birou, organizează pentru seara de 11 Decembrie, o frumoasă serată, în saloanele Liedertafel, pentru susținerea „Biroului de plasare“. Dat fiind bunul renume de care asociația se bucură, precum și foloasele reale ce instituțiunea biroului de plasare aduce atît clasei birocratice cît și comerțului în genere, serata organizată va avea desigur, un deplin succes. De altfel, după activitatea pe care o desfășoară comisia organizatoare, serata aceasta promite a fi cea mai atrăgătoare din carnavalul anului acesta. —----------------- Nouî parohii Regele a semnat decretul prin care se înființează următoarele parohii: Parohia Ștefan Vodă, în comuna Călărașii Vechi (Ialomița); Parohia „Păltiuș“ in comuna Păltiuș (Suceava); Parohia „Portari“ în comuna Zapodeni (Bas- Iiiî) și parohia „Nereju Mare“ in comuna Nereju (Putna). * Regele a semnat decretul prin care se desființează parohia Docimeasa Cruceanu (Tutova) iar cătunele ei Docăneasa și Cruceana se alipesc primul la parohia comunei Vindere, iar cel de al doilea la parohia comunei Rădești. În locul desființatei parohii Docăneasa-Cruceanu se înființează o nouă parohie în comuna Obiișeni, care parohie se va compune din cătunul Pleșea și din cătunul Valea Lungii care se deslipește de la parohia comunei Vindere. Noua parohie va avea numele Pleșea. Cinema 99 biedertafel 46 JOTMINTEAȚA la 2 Ianuarie 1911 se face în pasMi«*, «de către reprezentantul Camerei de meri din București acordate abonaților ziarului „Daneala" intre cari și Casa din Brăila Stradă Mihai Bravu No. 256 — Liberă de ori ce sarcină — Ultime Informațiuni *—##—= Un strigăt... reăilos. Din Tulcea ni se comunică următoarea știre: Cetățeanul Ștefan Dumitrescu strigînd, astă-noapte, în berăria Anghelotache „trăiască Take Ionescu!“ a fost arestat din ordinul procurorului și bătut grav la poliție. S’a reclamat parchetului general. Așteptăm amănunte asupra acestei știri, nu de alta, dar pentru că vine din patria d-lui Jenied Atanasiu și ca atare pare mai puțin de necrezut. Cu ocazia vizitei făcute de membrii consiliului de administrație al regiei monopolurilor statului la manufactura de tutun din Iași, acest consiliu a votat în unanimitate să se exprime felicitări directorului, d. inginer Teodorescu. Intr’adevăr acesta a reușit să indice și mai in vază manufactura de la Iași așa de bine reputată. Acum e vorba ca d. inginer Teodorescu să fie transferat ca director la manufactura din București. Erî s’a serbat în întregul imperiu rusesc ziua onomastică a țarului Nicolae II. Dimineața, la orele 11, d. de Giers, ministrul plenipotențiar al Rusiei în București, a asistat la un serviciu divin oficiat la biserica rusească, împreună cu tot personalul legațiunei. La acest te-deum au mai luat parte membrii corpului diplomatic ai celorlalte puteri, precum și miniștrii noștri aflați în capitală. După terminarea serviciului divin, a avut loc o recepțiune diplomatică la legațiunea rusă din calea Victoriei. In strada Știrbei-Vodă No. 43 S’a făcut ora dimineața distribuirea hainelor la 80 copii săraci. Au asistat d-ni: B. Missir, dr. Creangă secretar general al ministerului de industrie, Al. Gîdei șeful meseriilor, Grigore Alexandrescu industriaș și alții. Primăria comunei Bușteni a cerut autorizarea să contracteze un împrumut de 59.000 lei, pentru a face mai multe lucrări de edilitate. D. Grigore Bălănescu, administrator cl. f-a al plășii Ghimpați, (Vlașca) a fost delegat să îndeplinească funcțiunea de director al acelei prefecturi, in locul vacant. In învățămîntul secundar al fetelor sînt vacante 10 ore de limba germană și 3 de limba franceză în Craiova precum și 11 ore de limba germană în București. Pe ziua de 1 ianuarie 1911 s’au făcut următoarele transferări în învățămîntul primar: d. Gh. V. Rădulescu de la Costești la Mătăsaru (Dîmbovița) și G. Arghir de la Mera la Găgești (Putna). Ministerul, instrucțiune! publice a adus mulțumiri d-lui profesor dr. Gerota pentru că a ajutat cu îmbrăcăminte o elevă și dă hrană la amiază la 3 eleve de la școala primară de fete No. 14 din București pe tot timpul iernei. Comisiunea veterinară s’a întrunit orl înainte de amiază, la ministerul de interne și a discutat asupra introducerea mai multor modificări în regulamentele de poliție veterinară. La această ședință au fost invitați și d-nii inspectori veterinari, Starcovici, Furtună, Alexandrescu și Timuș. Er a încetat din viață, d-rul Ioan Neagoe, fost profesor de higienă și medic al așezămintelor brîncovenești. Prietenii și cunoscuții regretatului Dumitru D. Marcu, fost mult timp redactor la revista „Țara Noastră“ a lui Octavian Goga, din Sibiu, au organizat să se oficieze azi de dimineață la orele 10 și jumătate la cimitirul Ghencea, un parastas, cu prilejul aniversărei unui an de la moartea lui. Ministerul instrucțiunei face cunoscut că în învățămîntul comercial al băeților sînt vacant următoarele ore în orașul Piteșticaligrafia cl. I (4 ore), cl. II (2 ore) și cl. III (2 ore). D-ra Nicoleta Anastasiu, maestră suplinitoare la școla profesională de fete din Cîmpulung a fost destituită. In ziua de 15 Februarie se va ținu în București examenul de caparitate pentru specialitatea broderie artistică.Cererile de înscriere însoțite de actele necesare trebuesc înaintate ministerului Instrucțiunei cel mai tîrziu pînă la 15 ianuarie 1910. Pentru a evita desele întrebări prin telefon, Agenția teatrală Jean Feder înștiințează publicul că absolut toate biletele pentru concertul I al d-lor Y- saye-Pugno sînt vindute. Persoanele cari au bilete reținute pentru al 2-lea concert de Joi 9 Decembrie, sunt rugate să le retragă imediat, altmintre li se va dispune de ele. Publicul e prevenit că la aceste concerte Intrarea în sală nu va fi permisă in timpul exccuțiunei bucăților. Muntele de Pietate ține licitație Marti, Mercuri, Joi 7, 8, 9, cor. Expoziția Duminecă și Luni (10—12 3—6). Corespondenții noștri din provincie sunt rugați să-și scrie numele și adresa exactă pe un colț al manuscrisului pe care il trimit. Comitetul lucrătorilor brutari din Ploești ne scrie că, in localitate, legea repaosului duminical nu e respectată de brutari și că lucrătorii cari cer respectarea legei sunt amenințați cu concediarea din slujbă. Nu intervin în favoarea lucrătorilor, nici autoritățiile și nici corporația de care depind meseriașii brutari Printre administratorii de plasă din județul Vlașca s’a făcut următoarea mișcare: D. Nic. Poplica, dela plasa Clejani, trecut la plasa Ghimpați, în locul d-lui Grigore Bălănescu. D. Vasile Anastasiu, dela plasa Videle la plasa Clejani. D. Al. Boerescu, dela plasa Drăgănești, la plasa Videle. D. Al. Eremia, mutat la plasa Drăgănești. Co 48 FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA* Ulttimele amorului OSI J Femeia demon filare roman de moravuri și de actualitate CAP. 111 ON PROTECTOR PRIMEJDIOS ■ Adevărata prințesă Carolina și Galia se aflau încă departe în satul vînătorilor ruși. Ofițerul care comandă trupele ehineze se așezase în casa primarului pretexting că astfel se va putea mai bine ocroti de obrăzniciile soldaților. In primele zile se purtă cu multă modestie și blîndeță față de toți ai klasei. Vînătorii începură a se împrieteni cu el. Cînd într’o zi ofițerul le spuse că pot fără nici o grijă pleca la u vmătoare, rușii fură nespus de gautiumul Numai unul nu fu înșelat prin această ipocrizie: acesta era Ossip, fiul primarului, care-l spiona pe ofițer, plin de neîncredere. El observase că acesta căuta prilej să rămînâ singur cu cele două fete și că mai ales pe Carolina o iubea. Intr’o zi Gazia avu o surpriză neplăcută. Ordonanța ofițerului ii spuse că superiorul său era mult mai rău de cum se arăta și că trebuia să se păzească bine de dînsul. El e în stare a ucide un om fără să înceteze de a zîmbi, zise soldatul cu atita convingere în cit Gazia se hotărî a spune aceasta și princeseî. Par zilele freșeau liniștite. Zăpada se topise, fire de iarbă răsărită în jurul casei, natura părea mai frumoasă, și mai blinda. Gazda coprinsă de nostalgie, ieșise din casă despicînd cu nesatin aerul primăvăratec. Nici ofițerul nu era acasă. El plecase de mult să inspecteze lagărul mongolilor. Prințesă Carolina era singură în odăița ei scundă. Cu bărbia sprijinită în palme stătea la geam privind spre munți, gîndindu-se la cei rămași în patria depărtată, la ciudățenia soartei sale. Oare să nu se fi aflat nici acum că o străină ocupa locul eî în familia regală? De n'ar fi fost ea însăși eroina acestei întîmplări ciudate, n’ar fi crezut că se punea cuiva întîmpla așa ceva. Cufundată în aceste gînduri triste, nu auzi ușa deschizînduse încet, nu văzu cum ofițerul intrase încet și înegise ușa cu cheia. — Atît de singuratică stai d-ră, pe vremea asta frumoasă î zise el apropiindu-se. M’am întors mai devreme și am găsit casa pustie îmi dați voe sa stat puțin aci de vorbă cu dv. ? Prințesa se ridică de pe scaun privindu-i cu răceală și mîndrie. — Știui că suntem toți de aci prizonierii Chinei, deci nu e în puterea mea de a alunga pe cineva de aci. Dacă însă voiți să mă îndatorați, vă rog să mă lăsați singură. — D-ta nu poți fi prizonieră deoarece nu faci parte din familiile vinătorilor , ci ai ajuns între ei numai din întâmplare. Nu voiți pleca însă de aci și-mi permit a-ți mărturisi că sînt nespus de fericit putînd în sfîrșit vorbi cu d-ta între patru ochi. — D-le te rog scutește-mă de astfel de declarații, exclamă prințesa. Ofițerul începu a rîde. — Ași fi prost d-ră, dacă n’ași profita de această ocazie. El se apropie de fereastră ca să n’o poată eo deschide, ceea ce o făcu pe prințesă să îngălbenească de spaimă. Ea fugi spre ușă, dar el o ajunse și o apucă de braț. — De ce ești atît de mindră d-ră . Ar fi mult mai bine pentru d-ta dacă te ai purta mai frumos cu mine. — Ești obraznic d-le, răspunse princesă. Te rog să pleci din fața mea. Nu sînt ceea ce-ți închipui d-ta. Dar el o atrase cu forța spre dînsul, rîzînd cu brutalitate. — Porumbița mea, nu face pe sălbatica. Ești a mea și te voiu face să mă iubești. Ea puse mîna pe minerul săbiei lui și cu o mișcare puternică reuși a scoate sabia pe cînd brațul stîng îl lovi în piept din toată puterea. — Nenorocite, te ucid, strigă pe literul vînat de mînie. Mîndra princesă stătea dreaptă în fața lui cu sabia in mina dreapta gata a’i da lovitura ucigătoare. Nu mai era copila blondă și sfioasă ci o femee mindră, curagioasă și fără să știe de ce ofițerul se simți intimidat Afară răsuna zgomot de voci. Ossip se întorece cu douî camarazi de la vînătoare. — Dă-mî sabia, zise ofițerul tremurînd de rușine și mînie. — Deschide ușa, noruci prin cesa. El se supuse înjurînd printre dinți. Sabia căzu zîngănind la picioarele sale. — Vom vorbi noî altă dată, zise el privind'o cu ură și luîndu-și și sabia de jos. Cînd intră Ossip în cameră o găsi pe prințesă pe un pat tremurînd ca în friguri. —Ce s’a întimplat aci 7 D-vă te rog nu-mi ascunde nimic. — Sosirea d-tale m’a scăpat și de astă dată. De acum știți că nu voi mai putea trăi nici un ceas liniștită aci, zise ea după ce'i povesti purtarea brutală a ofițerului. — Nu pierde curajul, șopti tînărul vinător roșu de mînie. Am sa-l învăț eu minte, in aceiași seară Ossip afl S de la ordonanța ofițerului că acesta se hotărîse s-o răpească pe tînăra fată. Această știre sfîrși prin a-l îngrozi și pe dînsul căci știa de ce erau capabili ofițerii din acea țară sălbateca. El spuse Gaziei că în acea noapte trebuiau să plece pe furiș de voian să scape de acel om crud și prost. Prințesă era suferindă, dar se hotărî imediat a pleca. Vă voiü conduce pînă la un oraș de unde să puteți pleca cu trenul sau o caravană. Ett v’ași sfătui să plecați spre sud, numai în India sînteți sigure că acest om nu vă va mai putea urmări cu răzbunarea sa. Ceasurile trecură încet și greu. Ofițerul care plecase imediat călare se întoarse abia spre seară și se duse direct în camera sa. El părea vesel și sigur de isbîndă. Ossip care-l observa pe furiș, ghici că mizerabilul luase toate măsurile pentru izbîndirea planului sau. In acea seară toți se culcară mai devreme. Pe la miezul nopței Ossip se furișă fără zgomot prin sala întunecoasă și bătu încet de tot la ușa camerei unde se aflau fetele. Ele îmbrăcate de drum, aveau bani și merinde în deajuns. Fără a face cel mai ușor zgomot, plecă amindouă cu tînărul vînător prin întunericul noptei printre munți. Prințesă deși bolnavă mergea repede fericită că scăpa de ofițerul ce-i era nesuferit. — Curaj, numai peste cîteva minute vom ajunge la trăsura noastră ! zise Ossip. — Avem și trăsură? exclamă Gazia cu bucurie. — Negreșit, dar încă nu vă spun: Ah ! — Ce este z !— A fost descoperită fuga noastră ! exclamă rusul arătînd spre vale. — Vom fi adusă cu torța înapoi murmură prințesa Carolina plîngînd. — Nu te teme d-șoare.„. Suntem departe de sat, deși îl vedem fiindcă sîntem la o mare înălțime. In vale apărură mici scîntei luminoase. Erau făcliile cu cari soldații umblați din casă în casă, căutînd pe cele două fete. Fugarele își continuară drumul. Deodată auziră lătrături di cîini în depărtare.Va urma, j_ .