Dimineaţa, ianuarie 1911 (Anul 8, nr. 2454-2479)

1911-01-24 / nr. 2474

Anul VIII.—­1*0. 2474 PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, ÎL—Telefon 3M Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București Sense Pentru străinătate prețul este indoit TELEFONt Direcția șl Administrația No. 14/10 Redacția 1 eu Capitala „ 14/10 m m Provincia m 14/90 - u Străinătatea „ 12/4> B — H APARE ÎN PIE­CARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA #==*==11 iwniu 24 ianuarie­­@11 DIRECTOR , CONS­T. M­IU­S Abonamente cu premii t la an Ui 20.— | 6 inni mai 11.— S­inni ... Le Campania electorală ---------##-------­ Intrunirea liberală din Brăila BRAILA, 22 Ianuarie.­­ La ora 6 a fost convocată la clubul libe­ral o m­­are întrunire de partid, președintele clubului, d. Const A­­lexiu, a luat cel dîntîi­ cuvintul. D-sa arată că scopul întrunirei este de­s, se propune candituri­­le opoziției pentru­ apropiatele a­­legeri generale, candidaturi cari au fost aprobate de d. Ionel Bra­­tianu. D. Alexiu spune că, conform do­rinței șefului suprem, partidul liberal­­ de noi intra în alegeri nu numai , strîns unit, dar va conlu­cra în această campanie electora­lă cu partidul conservator-demo­crat. Amintește propunerea făcută de D. Garp, d-lui Bratianu, care a o­­ferit opoziției .50 de locuri în par­lament" "ca în­­ schimb acesta să nu lupte, în­ alegeri. D. Bratianu­­ a­ respins însă un cartel­­ cui guvernul d-luî Carp- In schimb a încheiat un cartel de opoziție a cu­ un partid, care se a­­flă și el în opoziție. Fondul, de idei­ democratice ca­re am­balara și apropie cele dou­ă partide, liberal și, conservator-de­­mocrat, le indică să lupte unite contra actualului guvern Carp. Atinge­ în treacăt principalele puncte ale), programului liberal, între cari este și lărgirea dreptu­lui­ d­e vot, reformă împărtășită și ide 'partidul conservator-democrat. Onticii­­ cu vehement?.. campania guvernului­ contra acestei re­for­­mi», spunîind că în chipul acesta guve­,­aniii de azi fac o rea edu­cație cetățenilor, infiltrîndu-le i­­dei contrarei progresului turci. In consecință, spune d. Ales­in, se impune să pornim lupta hotă­­rită in aceste alegeri, la ‘'care li­beralii pornesc, în rîndurî strînse și într’un singur gînd. Victoria să fie a opoziției. EK Corist. Cociaș"amintind împre­jurările venirii liberalilor la putere in 1907, aduce elogii celui mai lumi­nat conservator d. Take Ionescu, care a indicat pe liberali să ia cîr­­m­a statului in acea vreme de grea cumpănă pentru țară. ’ Continuînd, spune că guverna­mentalii, se­ întreabă mereu de ros­tul luptei noastre în alegeri, de ra­țiunea cartelului Încheiat cu takiș­­tii; ei uită însă, că chiar aci la Bră­­în 1905, au candidat tot în opo­­ziție fi-lu­l SIUDit, cu Ol­aiian și Ion Bratianu cu Filipescu­, pe aceeași . .­­Atunci , cartelul era și moral și ad­misibil, iar acum e imoral. Oratorul se întreabă: Dare morală A fost propunerea d-lui Carp de a da opoziției 50 de locuri în parlament. T­ot nu am primit oferta. Să nu­­ te uite însă, că d-nii Filipescu, Mar «ftinari, Lahovary, Carp și­ alții, eu fost aleși, sau mai bine zis nu­miți în parlament la 1907, de libe­rali, și ei au primit­­. După ce au cerșit puterea de la liberal­, acum îi înjură, fiind­că a­­cești­a n’a fi primit să fie opoziție mituită. , D. Coctoș își exprima credința că Opoziția va fi reprezentată în Senat și Cameră în așa număr­u11 ci­­ d. Carp nu va putea, cel puțin — în cel­ mai rău­ caz — să înfiin­țeze guberniile. I­. Cociaș termină aducind elo­gii partidului liberal, și îndem­­nînd pe partizani la luptă D. Petre Bancol­escu exprimă satisfacția că vede pe toți liberalii iarăși laolaltă. D. Leonte Moldoveanu vorbește în acelaș sens spunînd că unirea de azi să fie o adevărată înfrățire. D. Moldovanu se asociază la tot ce au spus predecesorii săi, și roagă a se începe imediat lupta cu încredere în forțele unite ale partidului liberal. V. ,Const. ,Alexiu amintește de întrunirea partidului liberal ce se ține Luni în Capitală, și pro­pune t­rime­terea unei delegații ,care să­ participe la acea mare manifestație a partidului, concursul pentru izbînda candi­daturilor.­­ După aceeia declară că renunță să candideze la colegiul III ai că­rui alegători nu­­ sînt în­deajuns cunoscuți. Din cauze independente de vo­ința d-sale neputînd candida la colegiul 111, crede că este în asentimentul întregului club dacă va recomanda candidatura d-lui Nicu Po­pp pentru acest colegi­u. D. Micu­ Popp primit cu aplauze călduroase spune­ că în calitate de fost deputat al colegiului III știe că­ a candida la acest colegiu­ nu înspumează a primi un cadou­ din partea partidului ci a te înhăma la o grea sarcină, pentru că nu e ușor să lupți la acest colegiu­ ca­re es­te considerat­­ de partidele is­torice ca o ficțiune. Totuși își ia angajamentul fa­ță de­ membrii clubului că va ști să lupte în așa fel în­cât să întru­nească cele mai multe­ voturi din toți candidații partidelor de opo­ziție. D. Niculae Oroveanu spune că imediat ce­ a aflat că se va în­cheia un cartel ,și va trebui să se amputeze listele candidaturilor partidului conservator-democrat și­ a zis­ că fatalmente vor trebui să se nască nemulțumiri. Din fericire, mulțumită coeziu­ne­ ce­ există între m­ignbri­, as­­tă­zi este o înțelegere deplină în­tre toți fruntașii­ clubului și, speră că prin concursul luptătorilor partidului conservator-democrat candidații vor izbîndi în alegeri, D. Mișu Oromulu exprimă sen­timentul său de recunoștință pen­tru d. Rioșeanu care i-a cedat lo­cul la colegiul II și spune că a­­cum a fost vorba mai mult de sta­bilirea unui principiu că pe­­ lân­­gă cel vechi trebuie să-și facă loc și cel noul pentru­ ocuparea dem­nităților publ­ice. D. Gavrile­scu aduce elogii fruntașilor cari în fața intereselor superioare de partid au­ cedat al­tora Jocul­ pentru a ocu­pa jocuri­le în parlament. După aceasta d. Economii în­deamnă pe membrii clubului să ducă lupta mai departe pentru reușit­a definitivă a candidaților. De remarcat este entuziasmul ce a domnit printre toți membrii r’iibal­­ u, tc«î ln­însiș, angaja­ment fe­mal ca aa ducă cu ener­gic lupta în alegeri. Xam. Adunarea clubului conservator-de­mocrat din Craiova CRAIOVA, 22 Ianuarie. — Azi după amiază a avut loc la clubul conservator-democrat întrunirea plenară a membrilor. Au luat­ parte toți fruntașii, par­tidului. " 1). A’bcu Economii, președintele clubului a­­ făcut o expunere a si­tuației politice constatînd cu min­ei rie ea la Craiova nu s’a înregis­trat nici o dezerțiune. După ce aduce elogii d-lor Nicu Murgășeanu, Nicolae Rioșeanu, Nicu Popp și Alexandru Giorocea­­nu cari, deși au drepturi necon­testate­­­, partid au făcut totuși abnegație de persoana lor în fa­­voarea­ altora. ..c . 1 . Face un'Apel călduros către cel de față ca să­ lupte cu toții pentru reușita, candidaților conservatorî­democrațî.'. După aceea anunță candidatu­rile d-lor Nae Oroveanu și Mișu Oromblu pentru colegiul II de Ca­­merăș și a d-lui Nicolae­ Rioșeanu la­' colegiul­ M­­. D.­­Rioșeanu, după­ ce explică fa­zele luin cari a trecut chestiunea fixărei candidaturilor, spune­­ ca in interesul partidului renunță la locul sau dela colegiul II în fa­voared. d-lu­i Oromulu fără a avea vreun resentiment, și promite tot Mișcarea dela finante S’a făcut in administrațiile finan­ciare din țară următoarea mișcare: D-niu Christu Simionescu, actual ac­tor financiar de Dolj, se numește inspector financiar în locul d-lui Gr. Culcer demisionat. G. Antonescu șef de secție cl. I-a la administrația financiară Covurlui secția Creditului, se înaintează ac­­tor financiar cl. IlI-a. Constantin Arsene, impiegat au­xiliar cl. I-a la a d-uia fin. Vasluî, se înaintează­ ca impiegat c­l. II-a în locul, d-lui Vasile Luca, impie­gat cl. T-a­ta Roman, lăsat în dis­ponibilitate. Angh­el Cos­tin, impiegat cl. II-a se transferă în aceiași calitate la Roman. •N. Ghițescu, ad-tor fin. la Neamț se transferă în aceiași calitate l­a Tulcea, L. R. Măndescu, ad-tor fin. la Tulcea se transferă la R.­­Sărat, N. Apostolescu de la R.­Să­­rat la Dîmbovița, G. Tomida­ de la ad-ția Dîmbovița la Olt, Al. Corlățeanu de la Olt la Mehe­dinți, O. Constantinescu de la Me­hedinți la Dolj, Victor Eliseu de la Romanațî la Teleorman, V. Tr. Nicolescu de la Teleorman la Ro­­manațî, I. Chirilă, șef de secție cl. II la Credit de la Iași la Ia­lomița, Florian Aricescu, subșef de secție la Putna, mutat la Ar­geș și D. Niculescu sub-ș­ef de secție la Argeș, mutat la Putna. Moartea lui Tache Popescu Azi a încetat din viață, ln­ Capi­tală, cunoscutul maestru de Cru­­­zică Take Popescu. Regretatul maestru a funcționat în ultimul timp, la liceele Matei Basarab și Mi­hai Viteazul. Tache Popescu este­­ autor­ al mai multor romanțe,­­dintre cari unele devenite populare.1 . Defunctul era de multă vreme suferind de o crudă boală,, , pe ca­re o contractase în tinerețe. Tache Popescu a murit sărac, în virstă de 50 de ani. Im­­ormîntarea­ regretatului ma­estru se va face Duminică. ‘ Vor lua parte la această înmor­­mîntare elevii liceelor Mihai­ Vi­teazul și Matei Basarab, precum­ și maeștrii de muzică din capi­­tală, împreună cu dr­ Mihail Tă­­năsescu, inspectorul învățămintu­­lui muzical din țară. • „Cercul artistic muzical“ 1 va cînta la înmormântare. • • Asasinarea unui preot în timpul leturghiei Londra, 22 ianuarie.^—In Ca­labria a fost asasinat azi dimi­neața ca secarî de revolver, un preot chiar în timpul leturghiei. Criminalul a reușit să se facă nevăzut. E vorba probabil de o răzbu­nare personală. -------------------— Dna reunită de la Doftana CIMPINA, 22 ian. — Astăzi la am­iazi se îm­­plinea osânda la o par­te din deținuții cari fu­seseră pedepsiți cu o­­cazia revoltei de acum două săptămână și ur­ma să li se scoată fia­rele. Pe tind se proceda la scoaterea fiarelor, o altă parte de deți­nuți ce se aflau in ce­lule, asa spart ușile ce­lulelor și au pătruns in interiorul închiso­rii. Aci au eliberat pe toți dețenuții și au spart porțile de fier pătrunzând în curtea lui­ Jitsw,, unde ’sau baricadat, amenințând și făcând un lumni în­grozitor. Gardienii de abia s’au putut refugia în birouri. Deținuții sânt foarte furioși și prin nici un mijloc n’au putut fi li­niștiți. Direcția închisorii a telefonat parchetului de Prahova și direcției generale a închisori­lor. * Cimpina, 22 Ianuarie.— Deți­nuții revoltați s’au împărțit în două grupe­ : Un grup care cuprinde pa oc­nași și recidiviști s’a închis în ateliere și nu voește să se pre­dea până la sosirea directorului general al închisorilor. Al doilea grup care cuprinde 1­5 condamnați, se plimbă prin curtea penitenciarului, aștep­­tind de asemenea sosirea direc­torului general al închisorilor pentru a se plnge că direcția penitenciarului Doftana nu s’a ținut de făgăduiala dată de a elibera deținuții din carcere și fiare, la termenul hotărît. Deținuții cer suprimarea re­gimului celular. Pentru astă seară se așteaptă sosirea d-nor Anastasiade, prim­­procuror, Pă­unesc?­, procure?" și Al. Parva, directorul general al irobisorilor. llf-Pe lângă suprimarea regimu­lui celular, deținuții cer muta­rea d-lui Dănescu, grefierul­­contabil, care, pretind condam­nații, se poartă prea aspru cu ei. Comandantul detașamentului a îndoit sentinelele, așa că ori­ce eventuală evadare este impo­sibilă, ceea ce a făcut pe deți­nuți să înceteze de a mai voci­fera și să aștepte în liniște so­sirea autorităților—Cornea. — Noul amănunte — PLOEȘTI, 22 Ianuarie. — După cum am telegrafiet, o nouă revoltă a izbucnit, la ore­le 12 după amiaza la închisoa­rea Doftana. Se știe că în cursul acestei luni, condamnații corecționali de la această închisoare, ne­mulțumiți cu regimul celular la care erau supuși și îndem­nați de chiar unul­ din gardie­nii­ penitenciarului, au provo­cat o revoltă. Pentru acest fapt, capii re­voltei au fost pedepsiți cu o lună închisoare celulară, iar ceilalți cu aceeaș pedeapsă pe tim­­p numai de 15 zile. Această pedeapsă i-a îndâr­jit și mai mult și astăzi, con­damnații au provocat o nouă r­v­altă, cu caracter mult mai part ușile celulelor, por­­­ M­i f­ier ale coridorului peri­tem­icului, încercînd să pă­țim lă, în birourile funcționa­rii ajutorul celor 130 de sol­dați cari constitue garda aces­tui penitenciar, s'au­ baricadat toate eșirile, fommindu-se un dublu cordon de pază, de­oare­ce condamnații amenințau cu evadarea. S’am cerut grabnice ajutoare de la Ploești. * Au plecat la fața locului de prim procuror Anastasiad, pro­curor Zagoritz și căpitanul de jandarmi Țiuleanu. Ni se comunică, de aseme­nea, că la ora 6 seara a sosit din Telega directorul general al închisorilor. Garnizona a primit ordi­nul să trimită o companie de soldați în ajutorul garden­lor. De la direcția închisorilor ni­ se comunică următoarele. . .. Se știe că acum citeva zile mai mulți deținuți de la peni­tenciarul Doftana (Prahova) S’au revoltat. In urma cercetărilor făcute, cei vinovați au fost puși în fiare. Fii la orele 1 și jumătate a­­cești deținuți precum id cari nu erau puși în fiare s'au­ revoltat din nou sub pretext că pedeapsa punerei în fiare ar fi fost prea aspră pentru vina lor. Cîțiva din ei au spart celulele eșind în coridoare și voci ferînnd. Imediat s’a dat alarma, a in­tervenit garda silind pe revol­tați să se liniștească și să se retragă în celulele lor. Nimic altceva nu s’a petrecut. D. Fara, directorul general al închisorilor, însoțit fiind de d-nuî prim-procuror și procuror de Prahova, precum și de căpi­tanul de jandarmi din Ploești,­­a plecat la Doftana spre a face o minuțioasă anchetă. Turela Intrarea Drumul principală Sec de rețida Secție de celule Dinfarea paraliziei - Descoperirea d-rului Lion — Primim numeroase scrisori de la cititorii noștri cari ne roa­gă­ să dăm amănunte asupra descoperitorului leacului parali­ziei. Găsim în această privință ur­mătoarele date într’o revistă germană : D-rul Michael Dimitriewitsch Lion, directorul spitalului pen­tru epileptici din Petersburg, a descoperit un­ mijloc eficace pentru vindecarea epilepsiei și a paraliziei în special. Uniunea medicală di­n Peters­burg, unde d-rul Lion a făcut comunicări asupra­­ descoperirei sale, a recunoscut că leacul des­coperit de diritii­dă, rezultatele cele mai bune. Noul medicament a fost de­numit de descoperitorul său Arseno-Cerebrin.­ra Cereți Revista Modei No. 2 Nenorocirea din Știubienî Două copile carbonizate — SAVENI, 20 Ianuarie.— O neno­­rocire care, a im­presionat pe lo­cuitorii din comuna Stiubienî, s’a intimplat în ziua­ de 18 cor., în ur­mătoarele împrejurări: Soția lui Iorgu Binder, rotar în serviciul d-lui Ion Frank la ad­­m­inistrația moșiei Știubienî, în lipsa­ bărbatului ei de acasă, s-a dus la apă. In acest timp aprinzindu-se de la o sobă de fier lucrurile din casă a fost carbonizată complect o copilă de, 3 oră și grav rănită o altă copilă de 11 luni ambele ale ei. La reîntoarcerea mamei, un spectacol groaznic și sfîșietor i sa înfățișă. I­nd­­ alarmă a­ sosit, miai mulți oameni din curte, cu a­­jutorul cărora focul a fost stins. Copila cea din urmă, în stare foarte gravă, a fost­ adusă, la spi­talul Săveni unde după câteva ore de chinuri groaznice a încetat din viață. Cercetările se fac de către șeful postului de geandarmî din Știubienî­ — Hei. ȘTIRI POLITICE •----------jst CRAIOVA, 22 Ianuarie. — Față de tot falul de comentarii făcute în cercurile politice asupra­ ati­tudinei d-lui Nicu Murgășanu membru fruntaș al partidului conservator-democrat,­­ acesta a transmis astă­zi d-lui Ilache Io­­nescu o telegramă prin care-i de­cl­ară că primește cu satisfacție hotărî­rea sa în privința candida­turilor fixate. „Nestrămutat în convingerile mele — zice d. Murgășanu — voi­ lupta necondiționat pentru triumful cauzei d­e care absolut nimic nu mă poate despărți“. După cum se știe d. Murgășanu era indicat să candideze, la cole­giul III dar în urmă lista candi­daților a fost modificată în bună înțelegere cu fruntașii locali și cu aprobarea d-lui Take Iones­en. — jam. PLOEȘTI, 22 Ianuarie.— Mu­­lte, la orele 3 după amiază, sin­dicaliștii vor ține o întrunire publică în sala liceului vechiu din Ploești, pentru susținerea candidaturilor d-Ior I. Primu la colegiul II de Cameră și Ștefan Gheorghiu, la colegiul al III-lea. * — De asemenea se vor mai ține întruniri la clubul liberal și conservator-democrat,­­[I £ — Cercul comercial și indus­trial a h­otărît într’o ședință de azi după amiazî sprijinirea can­didaturilor conservator - demo­crate.—Cor. lal GALAȚI, 22 Ianuarie. ,— A­­seară comitetul executiv al par­tidului liberal a ținut o întru­nire sub preșidenția d-lui M. C. Or’eanu. D-su. reîntors din București, a comunicat membrilor clubu­lui, că înțelegerea liberalo-tă­­kistâ are multe șanse de­ iz­­bîndă. Astă seară comitetul se va în­truni din nou spre a alege­ o delegație care să participe la întrunirea pe care partidul li­beral o va ține Luni la Eforie. * Cu trenul de astăzi a sosit în localitate d. C. Hiotu, care se știe este candidat al guvernului la colegiul I de Cameră. D-sa a avut o consfătuire la pre­fectură, cu toți fruntașii politici ai guvernului din localitate. S’a discutat despre situația po­litică de la Brașca și s’au luat cî­­teva hotărîri cu privire la cam­­pania electorală. S’a discutat și despre candida­turile pe cari guvernul le va pu­ne la Vlașca. Seara s’a înapoiat la București. * Fruntașii politici din localita­te ai opoziției se vor întruni zi­lele acestea pentru a hotărî asu­pra modului cum se va duce cam­­pania electorală, în vederea ale­gerilor generale. — Idem. ----------oo---------­* Cadavrul din com. Birșa Sănnelî de asasinat Șeful jandarmeriei din com. Crețeștî a încunoștiințat cn telegrafic parchetul de Ilfov că bătrînul locuitor Petre Matei Tudor, în vîrstă d­e 60 d­e ani, a fost găsit mort în casa lui din satul Bîrșa, pendinte de Crețeștî. Cadavrul a fost descoperit de femeia Alexandra D. Grigore, soția lui Dumitru Grigore, fiul adoptiv al decedatului. Din primele cercetări făcute pare a reeși că fiul adoptiv nu ar fi străin de această moarte, de­oare­ce s-a constatat că exis­­tau certuri dese între tatăl și fiul, cu privire la niște avere, astfel că acesta din urmă ar fi avut interes ca bătrînul să moară. De­o­cam­dată parchetul a în­sărcinat pe administratorul plă­­șii să se transporte la fața lo­cului și să cerceteze cazul, iar medicul legist al județului să facă autopsia cadavrului spre a stabili cazul morții. — H. ----------------------­ Situația unui prefect Iagow Traug­ott S’a putut vedea din telegra­mele noastre de ori, chipul ne­­permis în care prefectul poliției din Berlin s’a exprimat față de niște deputați socialiști. Aceștia veniseră să ceară au­torizația de a se face o mani­festație muncitorească , la­ în­­mormîntarea lui Paul Singer. Prefectul după ce a dat cuve­nita încuviințare, a adăugat că e gata să acorde ori­cînd aseme­nea încuviințări și ar fi bucuros să o poată face cu­ mai curînd și pentru înmormîntarea tuturor celorlalți socialiști. Această purtare necuviincioa­să a produs o indignare de ne­­descris în toată lumea civili­zată. La Berlin agitația printre socialiști e mare. Se crede că în cele din urmă d­­ragon va fi ne­voit să se retragă din postul­, în care s’a făcut imposibil încă de cînd cu barbarele excese din Moabit. Nenorocire într’o fabrică Bruxelles, 22 Ianuarie. — TfVT lucrători fiind ocupați într’o fabrică cu­­­ curățirea unui cazan, fură ,sur­prinși de apa și aburii fierbinți, cari au pătruns în cazan din neglijența altui lucrător. Unul din­­ lucrători a murit,, iar ceilalți două s’au ales cu rămi ioane grave. Procesul căpitanului (r. Vasilescu ---------------jkAA .. .îi "V v -AL**** -###­ZIUA III RECHIZITORIUL COMISARULUI REGAL La deschiderea ședinței se dă cuvintul d-lui maior Bărsescu spre a-și susține rechizitoriul. D-sa expune pentru ce căpitanul Vasilescu, fostul locot. Vasilescu Marin, ofițerul cu aprovizionarea reg. 1 roșiori este tradus înaintea consiliului. Arată prin cuvinte elogioase tre­cutul căpitanului Vasilescu, citin­­du-I notele din memoriu. Discută dacă locot. Vasilescu a luat serviciu la 1 Iulie 1907 sau 1 August 1908. Prin puține cuvinte spune: cînd regimentul a dat ordinul de zi No. 383 ca locot. Vasilescu să ia serviciul de aprovizionare de la 1 August, a știut regimentul ce face,­ pentru că locotenentul Că­­lătorescu, fostul ofițer cu aprovi­zionarea apucase de dăduse fura­jul pe Iulie la escadroane și deci el urma să se scadă, nu locot. Va­­silescu. Voește apărarea ca să stabileas­că că locot. Vasilescu trebue sa fie socotit că a luat aprovizionarea de la 1 Iulie 1907 nu de la 1 Au­gust 1908, dar nu se poate aceasta, căci repetă, fostul ofițer cu apro­vizionarea locot Călătorescu apu­case de dase furaj la escadroane și deci el urma să se scadă cu fu­rajul dat. Arată primirea și predarea ovăzu­lui de la Senkert. Dovedește că Senkert nu a predat întreaga cantitate și deci cu știința agentului Bybu T. Roșiori. Relativ la final furnizat de d. Doi­­ciu, arată cu­mu a trimis vagoanele mărturisite de Doiciu. Discută ce este falsul—arată ce ■ este un fals intelectual­­ și fals moral. Discută elementele constitutive ale falsului. Inedee — cerînd condamna­rea căpitanului Vasilescu. PLEDOARIILE D. locot. în rezervă Tudor Popescu ia cel dintiin cuvintul dintre apără­torii acuzatului. D-sa aduce mulțumiri înțelepciu­nea cu care d. președinte a condus dezbaterile și cumpătării de care a dat dovadă d. comisar regal în re­chizitorul sau. Incepe­ cu istoricul afacerei, asupra căruia insistă c­u C ■- N. cr-­de ne,­t-.ux­y­a­tru luminarea complectă a acestei nenorocite afaceri care a distrus pi­­nă, acum moralmente pe sărmanul căpitan, nevinovat,­ victimă a îm­prejurărilor și a unor rele Voințe. Arată că Vasilescu era înconju­rat la regiment de o atmosferă osti­lă, neprietenoasă, produsă de perze­­ci­ția cu care d- maior Steriade, ur­mărea pe sub­alternul său căpitanul Vasilescu. Enumără o serie de fapte din cari trage această consecință și dă ca o explicație a acestei animozi­tăți, o davaveză care a avut loc între d. maior Steriade ca chiriaș și locot. Vasilescu ca proprietar. Susține că instrucția a fost condu­să în mod pătimaș, de­oarece s-a pus bază de către acuzatorii lui Va­silescu pe declarațiunile fostului sergent-major Copuz, un stricat și pervers, care pentru a se scăpa pe dînsul de urmărirea ce merita pen­tru că fura în adevăr ovăz în com­plicitate cu niște căruțași, a dat vi­­na pe căpitanul sau. E surprinzător faptul că Vasilescu a ajuns aci, iar Copuz a fost lăsat liber și neurmă­rit cu toate că învinuirea precisă a­­dusă de dînsul căpitanului Vasilescu s’a dovedit falsă. Procesul s’a judecat la consi­liul de räzboiu din Craiova, in­­tr'un chip nepermis în zilele noastre și care avuse de iaraare condamnarea nefericitului căpi­tan la 6 luni. Din fericire decizia a fost casată și astfel afacerea a trebuit să fie din nou instruită ca să ajungă la procesul de azi. Mizeriile căpitanului nu s’au isprăvit însă. In timpul acestei instrucțiuni dînsul fu trimis în judecata înaltei Curți de conturi spre a fi făcut răspunzător de pa­guba suferită de stat. înalții ma­gistrați lț au­ achitat însă, stabi­lind că nu lui Vasilescu incumbă această răspundere, de­oarece nu este gestionar de fonduri. Atunci de ce este făcut respon­sabil căpitanul Vasilescu ? Că a lu­at bani ? Asta nu putea să o facă fiindcă el numai primea fu­raj, nu făcea plăți. Se susține că ar fi primit o parte din bani de la furnizorii Doiciu și Schechter, cu care era complice? Atunci unde este dovada faptului, căci nici una nu se­ aduce, iar pe simple deduc­ții d­e cifre extrase din registre neregulat ținute sub o serie de ofțeri de aprovizionare, nu se poate trimite la ocnă un ofițer ne­pătat, cu un trecut mai mult de­cit onorabil și cu o familie a că­rei cinste este legată d­e numele lui.­­Căldurosul apărător face dova­da că deficitul care s’a constatat la furaj nu s’a produs sub Vasi­­lescu, ci a fost primit de acesta <le ia predecesorul sau d. locot. Călătorescu. Nu spune despre­ a­­ceasta că a furat, ci îl declară de perfectă bună credință, arătînd numai că în regimentul acesta domnea­­ o complectă debandadă în aprovizionare, iar d. Călăto­rescu—care aproape tot timpul a trebuit să stea la arest—era înșe­lat în naivitatea d-sale. După Socotelile apărătorului de­ficitele petrecute înainte de a pri­mi însărcinarea căpitanului Vasi­lescu și , cari nu au fost scăzute, reprezintă tocmai deficitul care i se pune­ acestuia în sarcină. Li este complect nevinovat—pro­clamă apărătorul—și într’o miș­cătoare perorație cere achitarea lui Vasilescu și redarea lui ca­marazilor și vi_etei cinstite de la cum nu s’a abătut. ” D maior Navasart, al doilea din­tre apărătorii lui Vasilescu, se ocupă în detaliu cu analizarea registrelor și scriptelor atît cele re­­feritoare la gestiunea lui Vasiles­­cu și a predecesorilor lui, cit și cele privitoare la verificarea ofi­țerilor contabili însărcinați de autoritatea militară, cu stabilirea deficitului, constatat cu ocazia plecărei regimentului de la Ga­lați. Dacă nu ar fi fost această coin­­cidența, de­sigur că s’ar mai fi perindat mulți ofițeri însărcinați cu aprovizionarea și deficitul nu ar fi eșit la iveală. Din analiza de mai sus conchi­de că deficitul a existat sub pre­decesorii lui Vasilescu, că verifi­carea ulterioară s’a făcut în mod incomplect — din birou­l nu pe teren și că concluzia scoasă că vinovatul este Vasilescu nu poa­te fi de­cit greșită iar Consiliul de război nu poate accepta aceas­tă eroare și pe baza ei să pronun­­țe condamnarea unui ofițer. Era un nenorocit procedeu acel ce se urma la regiment, iar Vasi­lescu cade victima neglijenței lui de a nu fi verificat situația ce i s’a predat de predecesorul sau și de a o fi primit de bună. * D. I. G. Saila, declară că tar a văzut o acuzație mai puțin spri­jinită pe dovezi, ca aceia adusă căpitanului Vasilescu. Analizînd rînd pe rînd, capetele de acuzație, distinsul apărător le combate în mod juridic făcîndu-le să cadă una cite una. De sustragere de furaj nu poa­­­te fi vorba, întru cît, pe de o parte nu sînt cifrele de normă și exacte de la care să pleci pentru a stabili cantitatea sustrasă și în al doilea rînd — ceea ce intere­sează în instanța penală In cel mai înalt grad — nu se face nici o dovadă că Vasilescu este auto­rul acestei sustrageri, chiar de s’ar admite că ea s’a operat. Că Vasilescu nu a introdus în depozit toate cantitățile ce arată, >r­iș? 4TIF po ’poate fcustice, căci fiu se poate lua in serios dovada adusă de acuzatori prin martorii cari să declare că furnizorul res­­­­pectiv nu avea magazie. Se putea foarte bine — și sunt alți martori cari au confirmat-o — ca fur­nizorul să cumpere ovăzul, diind ordine vînzătorului să-l transpor­te direct la depozitul regimentu­lui și să-l predea. Acuzarea de fals în registre nu este cu nimic sprijinită, din contră d. Salta scoate în evidență citeva acte o­­ficiale de recepție, semnate de o întreagă comisiune, acte necom­bătute cu nimic de către acuzare și cari fac dovada justificării gestiunii lui Vasilescu. Așa­dar nu există abs­olut nici o dovadă nici directă nici chiar in­directă, de vinovăție contra lui Vasilescu și de aceea nu pot decît, în cuget curat, să ser achitarea lui — închee d. Saita. Sentința După ce mai ascultă cîțiva că­pitani­­ din regimentul lui Vasi­lescu asupra modului cum pri­mea suragiul și cum se socoteau la finele trimestrelor, Consiliul formulează întrebările relative la capetele de acuzare ale căpitanului Vasilescu și la care consiliul urmează să răspundă. Ședința se ridică și membrii in­tră în camera de chispzuire la o­­rele 6 fără un sfert. Numerosul public din sala, com­pus din ofițeri și soți­_de ale ofi­țerilor, discută cu animație în tot felul asupra impresiei desbateri­­lor și a eventualității verdictului așteptat. * După două ore și jumătate de chibzuire, consiliul reintră adu­­cînd un verdict negativ la baza căruia achită pe d- căpitan Va­silescu Marin de toate acuzațiile ce i se aduc. Publicul din sală izbucnește în urale și aplauze, la pronunțarea verdictului. I CITIȚI IN PAGINA III ȘI IV ABONAMENTUL NOSTRU RAMBURSAT CU PREMII -------**--------­ Judiciare Procesul autorilor fraudele de la economatul C. F. R. del Filaret, a venit, în apel, înain­tea Curței de apel secția a dou; Oscar Wiener, autorul sustri­gerei, condamnat de tribunal 1­3 luni închisoare; Manea Vî­drighin și Victor Ghimpețeanu tăinuitori, condamnați câte 1 zile închisoare, au făcut cu toț­ apel. A făcut de asemenea ape și direcția C. F. R. nemulțumit cu despăgubirile civile de o­rai lei acordate de tribunal, pre­cum și parchetul care cerea majorarea pedepselor. Au pledat d-nii Radu Rosett, C. Cernescu și I. Brătescu, din partea inculpaților. Curtea a respins toate apelu­rile, confirmînd sentința tribu­nalului. ---------------------—

Next