Dimineaţa, octombrie 1911 (Anul 8, nr. 2722-2752)
1911-10-27 / nr. 2748
Anni Vnx. Wo. 3748 Joui 27 Oî tömbre 1811 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premfl: L»i » 8 Inni . I • iBBt UI BL Pentru străinătate prețul este îndoit TELEI'OS I Direcția ți Administrația No. 14/10 " Redacția: cu Capitala „ 1410 mm Provincia m 14/99 _ Străinătatea „ 12-40 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA PUBLICITATEA, CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Comp. Str. Karageorgevici, t....Telefon M Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 Bucurați! -------**------Cum a fost înmormîntată Elena Racovitză Münich, 23 Oct. — Abea acum se află că, cadavrul Elenei Racovitză fosta soție a lui Lassale care a murit in cea mai neagră mizerie, urma să fie predat Institutului de anatomie, pentru că nu se putuse aduna suma necesară pentru Inmormîntare. In ultimul moment amicii defunctei au întreprins o acțiune energică pentru a înlătura această soartă tristă ce era destinată rămășițelor pămintești ale aceleia care a fost soția lui Lassale.-------- Linia tematiserică RăZboIUl Italo-Tlire In juriu noului protest al episcopului de Roman AP Vv AB rv A Wl Afw ® Wa. m ORORILE BE LA TRIPOLIS Dăm, după L’Ilostrazione It’Rano, fotografia de mai sus, împușcarea a 30 de turci „ travestiți ca arabi Venind cu o soluție a conflictului sinodal în plina vacanță politică, guvernul nădăjduia că, pînă în toamnă, nedreptatea strigătoare de la Sinod va fi dată uitărei și că, astfel, va scăpa mai ușor din buclucul bisericesc. Nedreptatea a fost, însă, prea mare ca să fi fost uitată de public ca și de cel lovit prin infama sentință. In contra tuturor speranțelor celor din guvern, opinia publică aștepta, cu mai multă nerăbdare chiar decit se credea, reluarea vieței politice, pentru a se convinge dacă în adevăr putregaiul e așa de mare în tara aceasta, încit să se treacă cu vederea aceia ce nu s’ar îngădui nici în întunericul sălbătociei asiatice. Că aceste erau și au rămas sentimentele publicului în conflictul sinodal, dovada o face chipul în care a fost primit noul protest al episcopului de Roman, depus și citit în actuala seziune a adunărei sinodale. Odată cu protestul acesta, pildă de revoltă sufletească împotriva tăgadei de dreptate săvtrșite de către cele mai înnalte obrazuri bisericești, se redeschide politicește în discuția publică conflictul, pe care guvernul ar fi voit să-l socotească pentru totdeauna înmormîntat. Fetele bisericești din Sinod se vor fi încruntat desigur în clipa în care au luat cunoștință de cuprinsul protestării prelatului de la Roman, care le-a reamintit și dovedit fără de legea săvîrșită împotriva celui mai elementar spirit de dreptate. Cu ipocrizia recunoscută, episcopii și arhiereii din adunarea sinodală, tulburați din nou de glasul dreptății revoltată împotriva infamei sentințe, vor fi considerat fără îndoială că nul și neavenit protestul acesta, urmînd astfel vechea tactică adoptată față de episcopul de Roman. Dar, cu stu fără voe, oricare ar fi atitudinea prelaților servili din Sinod, conflictul bisericesc nu se va închide, pînă cînd nu se va reveni asupra nedreptăței din vara trecută. Episcopul de Roman, convins de dreptatea cauzei sale, — cum sînt convinși de altfel toți oamenii cinstiți din țara aceasta,— își va reînoi protestul, pînă cînd se va reveni asupra sentinței, canonicește și juridicește nulă și de nul efect. In protestul adresat, dăunărî Sinodului, episcopul de Roman invoacă douăsprezece motive, pe baza cărora atacă în nulitate sentința sinodală. Și nu sunt motive inventate pentru trebuința cauzei, ci motive documentate, comentate și culese din chiar cuprinsul celor două sentințe ale Sinodului. Motivul de căpetenie, între cele multe puse înainte de către prelatul de la Roman, e nulitatea sentinței pe motivul elementar de ordin pur constituțional , episcopatul fiind o funcție în stat și nu un rang bisericesc. Sinodul nu avea căderea să revoace un înalt prelat dintr’o funcțiune, ce-i fusese acordată printr’un vot al parlamentului- Gradul bisericesc,— arhieria — putea fi discutată și luată prin caterisire episcopului de Roman, dacă în sarcina sa s’ar fi putut pune o vină de ordin bisericesc — aceasta ar fi fost și în căderea și în datoria Sinodului s’o facă. Funcțiunea episcopală, însă, e în afară de cadrul competinței unui tribunal bisericesc.* Pe această temă pune discuția episcopul de Roman, atunci cînd în noul sau protest, considerîndu-se și de acum înainte episcop al Romanului, cere anularea sentinței sinodale ca nedreaptă și necanonică, mai ales că cei cari l’au condamnat au fost și parte și acuzatori în propria lor cauză. Fără îndoială că discuțiunea pusă pe acest tărâm, — e și punctul de vedere cel mai înmeiat, — conflictul sinodal, în opinia publică cel puțin, nu este și nu poate fi considerat închis, cu toată sentința de acum cîteva luni. De altfel, pentru prestigiul dreptății din țara aceasta, — dacă dreptatea mai are ceva de comun cu țara bunului plac,— e de dorit să se revină asupra judecăței, care a necinstit cel mai înalt tribunal bisericesc demoi. Și dacă, în adevăr, se urmărește restabilirea liniștei in biserică, apoi guvernul ar trebui s-o știe că liniște nu se va face, atîta vreme cit va apăsa, asupra autoritatei morale la care biserica pretinde că are dreptul, o sentință imorală prin chiar chipul în care a fost plănuită și dată această sentință. ALEX. MAVRODI Desvelirea bustului lui D. A. Laurian In curtea liceului Sf. Sava, se va face cu o deosebită festivitate desvelirea bustului lui Dimitrie Aug. Laurian. Vor asista la această festivitate, pe lângă autoritățile școlare superioare, mulți bărbați politici cum și un mare număr de foști elevi ai regretatului profesor. D. Laurian, fiul lui August Treboniu Laurian, a fost cu adevărat un om al școalei pe terenul căreia a depus o largă și rodnică activitate. Născut la 1846, a urmat cursurile facultății de litere din București și și-a luat doctoratul în filosofie la Bruxelles. La 1871 a fost numit profesor de filosofie la liceul Sf. Sava. Toți aceia cari au avut fericirea să-l aibă ca profesor vorbesc cu multă dragoste de cursurile lui, pe cit de instructive pe atît de atrăgătoare. O bunătate sufletească particulară făcea ca elevii să aibă pentru dînsul o adevărată dragoste. Laurian a făcut și politică, fiind un membru marcant al grupărei junimiste. In mai multe rînduri a fost secretar general al ministerului instrucțiunei publice, functionînd cîtva timp și ca inspector general al invățămîntului secundar. Intre 1888—1895 a fost ales deputat și apoi senator. Laurian a fost și ziarist, și încă unul din cei mai apreciați ziariști de pe vremuri. El a întemiat ,,Romînia liberă“ în care a scris, pe timpul războiului, articole rămase celebre. ., Romînia liberă“ s’a transformat mai ttrziu în „Constituționalul", pe care de asemenea Laurian l’a ilustrat cu articolele sale scrise intr’o formă foarte elegantă, dar foarte energice și substanțiale. —--------**------ Crima unui colonel rus — ISI UCTIVî AMANTA DIN GELOZIE — Petersburg, 23 Octombrie. — Colonelul Ivezky comandantul regimentului de husari din Grodnow, și-a împușcat amanta, fosta artistă Sarotcinska, de o frumusețe orbitoare. Cauza, gelozia. Ucigașul s’a predat poliției, * Chestia farurilor din Marea roșie INTERVENȚIA ANGLIEI PENTRU REAPRINDEREA LOR Constantinopol, 25 Oct.— Pagubele importante pe cari le-a adus navigațiuniiin Marea Roșie stingerea farurilor, a determinat pe guvernul englez să facă demersuri pe lingă Poartă pentru reaprinderea lor. Soarta s'a declarat gata să dea urmare cererea Angliei, cu condițiunea ca guvernul italian să garanteze siguranța transporturilor de trupe turcești la și de la Yemen. Guvernul italian a refuzat însă să garanteze această siguranță.---------**------- Telegrama lui Enver-Bey Corespondentul nostru din Constantinopol ne-a trimis în cursul nopței o telegramă—apărută în Dimineața de astăzi, în care se dau știri pozitive despre o mare luptă ce s’a dat la Cerna, in ziua de 15 Octombrie. Iată acea telegramă: Constantinopol, 24 Octombrie.—Ministrul de interne a comunicat seara ziariștilor o depeșă oficială anunțînd că în noaptea de 28 octombrie, un batalion de infanterie turcă cu patru coloane de seniși a atacat orașul Derna. — Turcii au avut 80 morți și italienii 500. Turcii au luat 18 tunuri. O canonieră italiană a bombardat timp de trei zile în șir portul și biroul telegrafic, dar fără efect. Toate triburile sunt gata la războiul sfînt și nu au nevoie de sprijinul din alte părți ale Turciei. 18 șeici au participat la asaltul contra orașului Derna. Depeșa a dat loc la zvonul că Derna ar fi fost cucerită de turci, ceea ce este inexact. * Adresîndu-ne la legația otomană din Capitală, am aflat că ministrul de externe turc, Assim Bey, a trimis tuturor reprezentanților Turciei în străinătate, telegrama lui Enver Bey, comandantul de la Derna. Telegrama poartă data de 15 (28) Octombrie, și are următorul cuprins: Trupele imperiale Iubirile cu senuși, au cîștiat o victorie lare la Cerna în contra italienilor. S’au luat dușmanului 18 tunur, și o cantitate considerabil« de arme și munițiuni. l*erderile vrășmașului sunt de 500 morți; ale noastre 80 de morți și tot athia rnitl. Proviziile și munițiunile luate inimicului, pot întreține forțele noastre vreme indelinijata. Telegrama aceasta e venită cu întîrziere atît de mare din cauza lipsei de mijloace de comunicație. Știrile lui Enver Bey, trebue să treacă prin Cyrenaica și Egiptul occidental cu mijloacele cele mai rudimentare spre a ajunge la un port telegrafic legat de Constantinopol. Știri ulterioare anunță că în urma unei lupte disperate in care turcii au avut 800 de morți Derna a fost recucerită Constantinopol, 25 Oct. — O telegramă sosită din Derna anunță că trupele turcești au recucerit Derna. Italienii au avut 500 de morți, restul garnizoanei a fost făcut prizonier. Turcii au avut 800 de morți și tot atîți răniți. $Paris 25 Octombrie. — Ziarul „Petit Journal“ anunță o nouă victorie a turcilor. In urma unei lupte disperate turcii au recucerit Derna. Italienii au avut 500 de morți și numeroși răniți. Restul garnizoanei se află în mîinile turcilor. Berlin, 25 Oct. — In loc competițte lipsește încă confirmarea recucerirea orașului Derna. ITALIA VA DEMONSTRA IN TURCIA EUROPEANA Beyruth, 25 Oct. — Circulă cu insistență versiunea că Italia va începe în curînd blocarea și bombardarea portului Beyruth. Flota italiană va întreprinde o acțiune în apele europene și asiatice ale Turciei. In sinul populației domnește o panică grozavă, multe familii părăsesc orașul. Ele s’au adunat mii de locuitori în fața arsenalului, cerînd să îi se dea arme, ceea ce li s’a refuzat. Guvernul a lansat un apel către popor cerînd să se comporte liniștit, și, mai ales, să respecte pe streini. CRUCIȘĂTOR AMERICAN LA TRIPOLIS Malta, 25 Oct. — Crucișătorul american „Chester“, care ar fi trebuit să râmîie vreme îndelungată la Malta, a primit ordinul de a merge imediat Tripolis, unde a și plecat, Vase engleze gata sa plece spre Tripolis Londra, 25 Oct. — Din Malta I comunică ziarului „Standard“ cu data de 24 Oct. că amiralitatea engleză de acolo consideră situațiunea din Tripolis ca foarte critică. Vase de războiu engleze stau gata de plecare spre Tripolis în cazul cînd Turcii vor reuși să recucerească orașul, căci sunt temeri că în acest caz arabii vor provoca atunci un sîngeros măcel spre a se răzbuna pentru ororile făptuite de italieni. Turcii ar fi început bombardarea orașului pricinuind mari stricăciuni. Ei au reușit să transporte, in timpul unui viscol de nisip, o baterie de artilerie până la 3 kilometri aproape de oraș. După toate aparențele Turcii concentrează toate forțele lor de luptă pentru o lovitură decisivă. Italia grămădește trupe la granița austriacă Zürich, 25 Oct__Ziarul »Züricher Neue Zeitung!“ afla, din sorginte foarte țjnnă, că toate resimentele alpine italiene au fot puse pe picior Kerzhoiti. Mai multe relimente au fost trimise la granița austriaca. Toți ofițerii de rezervi de miliții ai armatei italiene au fost convocați pentru exerciți la frontiera austriaca. Tuturor ofițerilor convocați li s-au dat ordine speciale de a nu face, atil presei cât și particularilor, nici un fel de comunicări asupra chemarelor sub drapel. CĂPITANUL CASTOLDI care a făcut parte din jandarmeria din Macedonia, vă fi numit comandantul jandarmeriei italiane din Tripolis Puterile și anexarea Tripolitaniei Paris, 25 Octombrie. Ambasadorul italian a predat ministrului de externe nota Italiei cu privire la anexarea Tripolitaniei. In legătură cu această știre „Le Temps“ scrie: „Puterile vor să facă această notă obiectul unui schimb de telegrame, pentru a hotărî dacă singură luarea de cunoștință e suficientă sau sa se dea anexării o importanță deosebită, începîndu-se cu acreditarea consulilor străini pe lingă guvernul italian. Austria face pregătiri contra Italiei Viena, 23 Octombrie. — Călătoria de inspecție a ministrului de război in garnizoanele din Tirol e foarte mult discutată in cercurile de aci, in sensul că Austria face pregătiri contra Italiei. In mod oficial toate aceste zvonuri sunt dezmințite și se susține că ministrul de război a voit să viziteze micile garnizoane pentru a vedea modul cum sunt incariuerați ofițerii și soldații. Nu se poate insă da crezare acestor dezmințiri, in primul rind pentru că ar părea prea democratic faptul ca un ministru de război să socotească, ca primă grijă a sa, a se interesa de modul cum sunt inci tartierați soldații in micile garnizoane și in al doilea rind pentru că pare curios, faptul că aceasta se infimplă tocmai la graniță italiană. Faptul este comentat cu violență și in presa italiană Masacrele italienilor la Tripolis Londra, 25 Oct. — Locotenentul de Montagne publică azi prin ziarele engleze alte scrisori în care aduce grave acuzațiuni contra modului de conducere a războiului din Tripolis de către italieni. In aceste scrisori se descrie grozăviile măcelurilor puse la cale de italieni, măceluri confirmate și de corespondentul ziarului „Westminister Gazette“. Aceasta afirmă, între altele, următoarele : In ziua de 13 Octombrie, o mică bandă de arabi reuși să străbată liniile italiene la Rumeliana și să se baricadeze într-o casă, unde au rămas închiși timp de 12 ore, trăgind mereu focuri asupra italienilor. După ce arabii isprăviră munițiunile, ei arborară steagul alb, declargînd că se supun. După ce arabii au predat armele, ei fură masacrați pînă la unul. Represiunea italienilor la Tripoli. După lupta dela 23 Octombrie s. n., arabii din orașe și oaste au fost averea miile, executați sau deportați Reforma industrială Amănunte asupra proectului guvernului —De dfamastfe â. Staicovici, secretar general al ministerului de industrie și d. Iorgu Juvara, directorul comerțului, s'au ■pus in contact cu cîteva din Camerele noastre de comerț, cărora le-au expus noul proect pentru modificarea legei industriale. Am arătat, zilele trecute, în liniamente generale, în ce constă acest proect. Corespondentul din Constanța, ne comunică amănunte interesante asupra reformei industriale care a fost adusă cr și la cunoștința Camerei de comerț din localitate, prin d. Staicovici. * Prin noua reformă se acordă: 1) foloase tuturor așezămintelor și întreprinderilor industriale, cari în afară de personalul tehnic și administrativ întrebuințează sau 25 lucrători sau mașini de 5 cai putere. Al doilea: avantaje societăților de meseriași și cooperativelor sătești de producție cu un capital de cel puțin 2000 lei și care întrebuințează 20 de lucrători sau 20 de asociați. 3) Avantaje cooperativelor sătești cari întrebuințează fie la un loc, fie la domiciliu, 20 de lucrători in industria casnică. Cu chipul acesta toate industriile mari și mici fie cele întreprinse de societăți bogate s sau de patroni bogați, fie ele întreprinse de societăți de meseriași sau de societăți de țărani în industria casnică, se vor bucura de foloasele legei I și astfel dispare neegalitatea ,care există azi între industria mare și mică, între meserii și industria casnică. I Legea împarte industria și meseriile în trei categorii: 11) acele cari transformă materiile prime din țară; 2) acele cari transformă materiile prime din tară și cari exportă o pătrime din producția lor anuală; 3) acele cari transformă Cea mai mare parte a materiilor lor prime din străinătate. La cele dintâi două categorii încurajarea se acordă pe timp de 30 de ani, iar acele caid aduc materia primă din străinătate numai pe 15 ani și fără scutire de vamă pentru materiile prime. Dar la ministerul de finanțe se proectează o reducere de tarif la anumite articole ca: ferul, sărurile de potasiu, etc. Pentru industria de categoria I-a se plătește drept orice impozit trei la sută în cei dintâi zece ani, 4 la sută în a doua perioadă și 5 la sută în ultima perioadă de zece ani. Morilor de făină de grín II se dă foarte mari avantaje. In ce privește industriile din categoria I-a, adică cari-și trag materiile prime din agricultură sau dintr’un derivat al agriculturei sau din solul și subsolul țârei și cari cari vor exportă r> pătrime din producția lor anuală, se vor bucura de foloase încă și mai mari. Ca foloase generale se dă scutire de orice impozit pentru clădirile destinate muncitorilor și preferință tuturor fabricelor fără deosebire la licitațiuni ale statului, comunelor și județelor chiar dacă vor fi mai scumpe cu 5 la sută decît concurenții din străinătate. Pentru a stabili un regim de egalitate între industrii, proectul prevede că la orice dată ar începe să funcționeze o fabrică fie ea din categoria de 15 sau 30 de ani de încurajare, ea se va bucura de foloasele legei numai timpul ce vor mai avea încă dreptul fabricele din categoria din care eă face parte. De pildă, o moară care s’ar înființa deja zece ani de la data aplicărei legei, se va bucura de foloasele acestei legi numai 20 ani iar nu 30. Măsura aceasta tinde la înlăturarea marelui neajuns de azi că pe cînd o fabrică își termina anii de încurajare, tocmai atunci se înființa altă fabrică de aceiaș natură, însă cu instrumente noui și cu un termen de 15 ani de încurajare, — așa că fabrica ‘ vec'ae-nu mai putea concura cu cea noua. Aceasta e economia nonei reforme industriale. Coresp. MIȘCARE IN ARMATA Următoarea nouă mișcare în armată s’a făcut pe ziua de 1 Noembrie. înaintări IN CAVALERIE La gradul de locotenent Următorii sub-locotenent: Teodori Alexandru din reg. 6 călărași, în reg. 5 călărași, Racoviță M. din reg. 6 călărași, în reg. 5 roșiori, Brăileanu C-tin din reg. 6 călărași in reg. 10 călărași; Florescu Simion din reg. 1 roșiori, 5 călărași ; Niculescu D. C-tin de la școala de cavalerie, la aceeaș școală ; Boureanu Gheorghe din reg. 8 roșiori în acela; reg.; Cica C-tin din reg. 4 călărași, în reg. 3 călărași ; Șendrea Vasile din reg. 4 roșiori, în acelaș reg.; Dombraschi Victor din reg. 8 roșiori, în acelaș reg. ; Ranette Ștefan din reg. 4 roșiori, în acelaș reg. ; Cialik Gh. din reg 9 roșiori, în reg. 5 călărași; Modreanu Radvig din reg. 9 călărași în acelaș reg. ; Stoenescu Vasile 10 roșiori, în reg. 5 roșiori; Casta 110 Eduard din reg. 7 roșiori înreg. 2 roșiori; Dobrotescu Alex. 1 din reg. 1 roșiori în reg. 5 roșiori ; Săndulescu Gri din reg. 2 roșiori în acelaș reg. Saegiu Virgiliu din reg . roșiori în aelaș reg. ; lonescu Gheorghe din reg. 5 roșiori în acelaș reg. Eftimiu C-tin din reg. 6 roșiori în acelaș reg. Flesniță Nicolae din reg. 4 roșiori în acelaș reg. Totescu Alex. din reg. 1 călărași în acelaș reg. Negulici Gh. din reg. 8 roșiori, în reg. 9 călărași, Drăgulinescu Al. din reg. 6 călărași, în acelaș reg. Băbeanu Ion din reg. 4 roșiori în reg. 9 roșiori Angelescu Virgil din reg. 10 roșiori, în reg. 10 călărași Soita etre din reg. 8 roșiori în reg. 10 călărași; Radulian Ion din reg. 1 călărași în acelaș reg. C.orlătescu C-tin din reg. 6 roșiori în acelaș reg. Iacovachi, Gr. Iacob din reg. 9 călărași In reg. 2 roșiori. Căpitanul în rezervă Teișanu D-tru din reg. 4 călărași a fost înaintat la gradul de maior în rezervă în reg. 5 călărași pe 1 octombrie 1911. IN ARTILERIE La gradul de locotenent: Cassian Niculae din reg. 14 artilerie în acelaș reg.; Aldea Aurel din reg. 14 artilerie in acelaș reg.; Georgescu Vintilă din reg. 10 iufirmie în reg. 2 artilerie : „Generalul de divizie Gh. Manu“ ; Alexandrescu xălex. din reg. 12 artilerie în reg. 15 artilerie ; Drăghici Niculae din regimentul 2 artilerie „General de divizie Gh. Manu“, în acelaș regiment ; Mitrea Vasile din reg. artilerie în reg. 13 artilerie ; Oancea Dumitru din reg. 11 artilerie în reg. 16 artilerie ; Constantin Ion din reg. 16 artilerie în reg. 19 artilerie; Vrăjitoru Dumitru din reg. 14 artilerie în reg. 1 artilerie „Regele Carol I“; Dăscălescu Nicolae din reg. 1 artilerie în acelaș regiment Dumitrescu Ștefan din reg. 9 aritilerie, în reg. 1 artilerie „Regele Carol I“; Dobrotescu , C-tin din reg. 1 artilerie, în reg. 8 artilerie; Petrescu Constantin din reg. 3 artilerie în reg. 19 artilerie ; Leoveanu Emanoil din reg 1 artilerie „Regele Carol V* în a.",celaș reg.; Constantinescu Haralambie din reg. 1 artilerie cetate în reg. 20 artilerie Pârvulescu Ovid din reg. 18 artilerie în reg. 20 artilerie; Stoenescu Corneliu din reg. 3 artilerie în acelaș reg. ; Gheorghiu Grigore din reg 1; artilerie în reg. 16 artileirie ; Bellea Constantin din reg. 7 artilerie în acelaș reg. j Costandache Eugeniu din reg 17 artilerie în reg. 12 artilerie Costescu Ștefan din reg. 3 artilerie în reg. 13 artilerie ; Gheorghiu Nicolae dela divizionul de artilerie călăreață în acelaș divizion ; Alexandrescu Ștefan din reg. 4 artilerie în reg. 20 artilerie ; Smîdu Aurel din reg. 17 art. în reg. 20 artilerie; Petrescu Ion din reg. 12 artilerie în acelaș regiment. II ADMINISTRAȚIE La gradul de administrator cl. III-a pe ziua de 1 Octombrie . Subofițerul de ad-ție el. IIă Iulianu Nicolae dela brig 7 roșiori la bat. de căi ferate. Sergentul major Crăcănescu Ștefan, din reg. 11 artilerie, ln reg. 13 artilerie. IN REZERVA Adjunct, cl. Il-a Enescu N. Dtru dela corpul IV s’a înaintat adjunct cl. I-a In rezervă la acelaș comandament. INFANTERIE La gradul de locotenent, sublocotenenții: Tătărescu Al. din bat. 5 vînători în bat. 1 vinători; Vîrtejeanu Eug. din 0 vînătorî În acelaș batalion; Pașcanu Aristide din bat. căi ferate în acelaș batalion; Chircăneanu Simion din batalionul de căi ferate la vacanța aceluiaș batalion; Roșcan Ion din 2 vînătorî la vacanța din acelaș batalion; lonescu €. din reg. Mihai Viteazu No. 6 la vacanța din regimentul Călugăreni 40; Avramescu Gh. din reg. Suceava 16 în reg. Neagoe Basarab 38; Popescu St. Ton din reg. Putna 10 în reg. Botoșani 37; Strimbeanu Ștefan din reg. Calafat 3 1, in acelaș regiment:onstantinescu Al. din reg. 11 Siret in reg. 2 Romanațî, Giurescu Ion din reg. Matei ...[g te» < \