Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)
1911-11-26 / nr. 2778
Simbătă 26 Noembrie 1911 *> mi este așa de ușoară și dacă s’a făcut o greșeală atunci cînd s’a cerut repauzul duminical complect, dacă congresul Camerilor de comerț a greșit, atunci cînd a cerut repauz duminical complect, cred că de data aceasta n'ar trebui să se procedeze cu atîta ușurință, fiindcă legea nu se poate modifica în fiecare zi „Dacă funcționarii comerciali cer repauz integral nu trebue să se uite că la Camera de comerț sunt în primul rînd, reprezentate interesele comercianților patentar. Cum nimeni dintre membrii nu poate să-și asume răspunderea sau să poată proba că negustorii sînt pentru repauz duminical complect, cer amînarea discuțiunei pînă la rezultatul anchetei". D. D. Hagi Theodoraky, se de clară in contra amînărei discuțiunei, zicînd însă că va aștepta rezultatul anchetei întreprinse Vie d. Militari, care este menită să aducă multă lumină în chestiunea de mai sus. Se pune la vot amânarea discuțiunei și se respinge cu majoritate de voturi. Se ia după aceia în discuțiune legea în vigoare propunînduse următoarele modificări: a) Se admite repauzul duminical complect la orașe, exceptindu-se cafenele de, restau roafele, cofetăriile, birturile și acele cîrciumi ce nu vor avea băcănie, dar vor putea servi ca mici birturi, fiind obligate să aibă cote necesare: mașină de gătit, sac se pentru consumatori, etc. Circiumele vor fi închise pînă la orele 11 dimineața și cîrciumarii nu vor avea voe să vîndă decit în local și nimic afară. Ultima dispoziție se va aplica și la berării. Numai cofetăriile și birturile au voe să vîndă și în afară de local cele necesare; b) Bilciurile și tirginee să fie închise Dumineca și deschise Blmbăta; c) Piața să fie deschisă pină la ora 12 a. m.; d) In comunele rurale s’a admis propunerea d-lui Dumitrescu-Militari în ceea ce privește circiumele, adică să fie tîrdkise pină la ora 11 dimineața și fie ad înainte deschise pînă la ora îl noaptea; e) Tutungeriile să fie închise la jumătate de zi. Față de primele modificări, V. Dumitrescu-Militaru a protestat afirmînd că se lovește cu totul in libertatea comerțului. D-sa se întreabă ce se va face micul negustor de la mahala care delicitează în prăvălia sa pe lingă băuturi — si micile cantități de produse alimentare ca: untură, măsline, mălaini, etc. Mai departe, — zice d-sa, — se aduce un neajuns populației sărace, fiind lucrători pe cari meseria cari o au îi obligă să se aprovizioneze cu cele necesare alimentări. Dumineca. Se ridică, contra dispoziției,de a se interzice negustorului de băuturi să debiteze în afară de prăvălia sa, susținând că prin aceasta, consumatorii sunt obligați să consume în local, incurajînd astfel viitul. D. Hagi Teodorakyi propune mai departe înființarea unei Case de pensii pentru funcționari comerciali., Această chestiune este combătută de d-nil. Tzetzu, Iilefterie Ionescu, Dumitrescu-Militaru și C. Ciobanu. vi D. Dumitrescu-Militarî care să se facă o deosebire între băeți! funcționari de la magazinele de manufactură și cei de la bă‘cănii și cîrciumi. D-sa zice că nu dorește niciodată acestora din urmă să ajungă pensionari, el devenind mai toți negustori după 5—6 ani de serviciu cînd au un mic capital, și aceasta pentru că marfa nu este așa de scumpă ca la manufactură, etc. Punîndu-se la vot propunerea d.luî Hagi Teodoraky, se respinge cu unanimitate de voturi. # Ora fiind înaintată se ridică ședința, urmînd ca discuțiunea să continue într'o ședință viitoare.— Miss. Erî a avut loc întrunirea lucrătorilor chelneri din Capitală spre a protesta contra proectului de lege pentru asigurarea lucrătorilor. A luat parte un mare număr de lucrători chelneri. Ședința s-a deschis la orele 3 p. m. Prezidează d. I. Marian care arată textul proectului de lege și categoriile de lucrători care intră în această lege, din care numai breasla lucrătorilor chelneri și asimiliaților lor nu fac parte. D. N. Ambrozie, lucrător, vorbește pentru organizarea și cultivarea breslei chelnerilor, bucătarilor, etc., spre a putea însemna și ea ceva în această țară. D. C. Ciculescu, protestează de asemenea contra proectului d-lui Nenițescu care consideră ca o calitate neglijabilă pe chelneri. Face istoricul legei de asigurare din alte state mai civilizate și arată importanța lor. D. Ioan Gheorghiu, arată reaua stare a lucrătorilor chelneri și dacă ei sunt nedreptățiți, spune vorbitorul, aceasta se datorește în mare parte numai nepăsarealor. D. N. Marian spune că prin art. 173 din acest proect se distruge art. 27 din Constituție, tocmai de către aceia ce au protestat altă dată, fiind nemulțumiți și ei de către fostul guvern. Îndeamnă pe lucrători să se organizeze cu toții și anunță pentru Joia viitoare o nouă întrunire de protestare, cu care prilel se va înainta și un memoriu Corpurilor legiuitoare prin care se va cere ca și chelie Direcția sanitară, față de hamajul tot mai mare de scarlatinoși din Capitală, a hotărît să transforme spitalul Cerlenti în locul de izolare pentru cazurile de scarlatina. Astăzi chiar s’a făcut cunoscut și d-lui dr. Orleanu, medicul șef al Capitalei, de barăcile și paturile cari urmează să se instaleze la spitalul Cerienti. D. profesor dr. Toma Ionescu a procedat era la extragerea glontelui d-lui avocat Rădulescu, victima accidentului de la Banca Generală. Operația a reușit perfect, și d. Bădulescu, se află în afară de orîca pericol. D. Bernard Gilliat Schmidt vice-consulul Angliei la Varna, a sosit în Capitală. De cii dimineață circulația s'a restabilit pe toate liniile cailor noastre ferate. E vorba ca întregul personal sanitar care a contribuit la stingerea holerei să fie decorat de guvern. Direcția vămilor din ministerul de finanțe, a înaintat o circulară pe la toate punctele vamale prin care face cunoscut următoarele: a) Lanțurile din fimtă de fer, formate pentru brățări sau alte întrebuințări, se vom impune la art. 62) din trif vamal ca leî 200 suta. de egr. b) Stingătoarele de incendiu marca „Harden' cit și orice alte fabricate asemănătoare, confecționate cu tablă, de fier și servind pentru stingerea incendiului, se vor taxa la art. 617 cu 25 lei suta de kgr. Produsele chimice cari serves ca încărcături ale acestor stingătoare, se vor impune, la art. 789 cu lei , suta de kgr. c) Cupoanele din țesături de lună, mai mici de 7 metri, pentru bluze, se vor taxa, la art. Î6.i cu laxa îndoită a țesăturii dacă sunt nebrodate, la art. 406, cu de trei ori laxa țesăturei simple, dacă sunt brodate și la art. 382 cu scl 10 in kgr. dacă sînt brodate și fără mărginii definite din război. d) Prismele de siclă pentru candelabre, sau alte întrebuințări, sc impus la art. 547 din tariful vamal cu 160 Ici sula de kigr. In portul Brăila s'au ridicat, de: direcția sanitară, măsurile lucite cu privire la combaterea holerei. Vapoarele și șlepurile vor puteri deci intra și eși din port fără nici o întârziere. „Monitorul Oficial" publică azi numirea, d-lui Scarlat Trosetti, deputat, ca prefect de Dorohoi și numirea d-lui Antoni Arion, fost prefect în funcțiunea de inspector-general administrativ, în locul d-lui Emil Vulpe, demisionar. Rezerviștii contingentului 1904 vor fi concentrați pentru instrucție în 4 reprize electe 13 Zile după cum urmează: Repriza 1 dela 1—13 Aprilie 1912; repriza II dela 18 30 Aprilie 1912; repriza III, dela 5—17 Mai 1912 și repriza IV dela 22 Mai pînă la 3 Iunie 1913. Mercur. 30 Noembrie are loc în sala Ateneului român, după cererea generală, al doilea concert dat de societatea „Carmen” cu concursul orchestrei ministerului de instrucțiune publică, al d-nei El. Locusteanu și al d-lor I. Băjenaru, I. Manolescu și I. T. Căpriță. Tinerii Ionescu C. Constantinescu Al. și Gonta N., absolvenți ai academiei navale din Livorno, au fost înaintați la gradul de sublocotenenți în marină, la vacanțele ce există la divizia de mare. D. Economu Ludovic Cosmin, licențiat în teologie, a fost numit confesor al garnizoanei Galați. D. căpitan Alexandrescu Haralambie din reg. Rovine 26, fost numit comandant al bat. 26 de rezervă. 7 Comercianții de lemnărie din stația Cărbunești, amenințați cu daune în angajamentele contractate pentru furnizarea de lemne, din pricina lipsei de vagoane, s’au adresat d-dui Cottescu, directorul general al căilor ferate, rugîndu-l să ia măsuri ca să se trimită în stația Cărbunești cel puțin cite zece vagoane pe zi, pentru transportul depozitelor, în restanță încă din luna Septembrie Ministerul de finanțe a încasat pe decada 11-a a lunei Noembrie următoarele sume din veniturile vamale: Din taxele vamale s’a încasat suma de lei 1.980.431 și 50; din taxele de porto s’a încasat lei 149.111 și 10 bani și din cele din fondul comunal s’au încasat 210.637 lei și 90 bani. Față de anul trecut, aceiași epocă, încasările vamale au fost cu un plus de lei .207.214,31, cele din taxa de porto au fost în minus cu lei 4569 și încasările din fondul comunal au fost cu un plus de lei 6.365 și 65 bani. D. N. Filipescu, ministru de räzboiu, a primit ora înainte de amiazi la minister pe d. general V. Zottu, fostul șef al statului major. Regele va primi azi după amiază în audiență pe d. general V. Zottu. Tot azi ți- general Zottu se va prezenta la postul său, luîndu-și, ocupațiunile. D. Georges Pirsel Bardolly a fost numit profesor ajutore limba germană, în locul vacant bugetar, de la școala militară de I Ministerul cultelor și al instrucțiunii publice a înștiințat la.Coalele secundare de lifteți și de fete, din țară, că toate orele vacante cari se află in învățămintul secundar se publică vreme prin ,,Monitorul Oficial" și prin Buletinul acestui minister. In afară de aceste publicațiuni, ori și ce lămuriri cu privire la orele vacante ar fi de prisos. Primăria orașului R.Sărat a fost autorizată să perceapă de la automobilele din acest oraș taxei anuale variind de la 50—150 lei anual. Consiliul de miniștri a autorizat comuna Craiova de a încheia o transacție cu d. inginer hidrolog W. Bindley, pentru stingerea diferendului din executarea lucrărilor de alimentare cu apă a orașului. D. C. Ionescu, actual agent de constatare clasa II-a la administrația financiară Buzău, a fost numit agent de control cl. II-a pe lângă fabricile supuse controlului din ministerul de finanțe. I. Em. Georgescu actual agent de control la administrația financiară Covurlui a fost numit impiegat clasa II în serviciul exterior general al financelor și repartizat în același timp la administrația financiară Putna. D-nii Luca Elefterescu, prefect de Prahova, Th. Enibace, prefect de Putna, C. Iorgulescu, prefect de B.Sărat, dr. Pericic, prefect de Vaslui, Cocorăscu, prefect de Gorj, și Berceariu, prefect de Romanați, au sosit în Capitală. Regele a semnat decretul prin care se acordă 26 nouă brevete de invențiune, 2 de importațiune și 1 suplimentar.Membrii corului societăței „Hora" sunt convocați la sediul societăței Duminică 27 cor., orele 4 p. m. Luni, 25 Noembrie, Teatrul Național reprezintă pentru iniția oară opera capitală a lui Paul Hervieu: Goana Torțelor (La course du flambeau), tradusă de d. Emil D. Fagure. Reprezentația se dă in folosul „Societatei femeilor ortodoxe“ și întreaga elită a Capitalei a reținut jocuri. Goana Torțelor apare azi in Biblioteca pentru toți a edițirei Alcalay (30 bani exemplarul) — așa încit va fi la vndămina tuturor. Regele a semnat decretul prin care consiliile de onoare se abrogă. Funcționarii de la ministerul de interne au înaintat un memoriu d-lui ministru Marghiloman prin cari cer uniformizarea orelor Ca și la celelalte ministere. D. Al. Marghiloman, ministru de interne, a primit orî după amiază, la d-sa acasă, mai mulți prefecți, cu cari s’a întreținut asupra nevoilor județelor. Batalionul 8 de vînători a luat reședință în garnizoana Botoșani, unde i se va adresa toată corespondența. Elevul Crucer Al. a fost admis în școala pregătitoare de Artilerie, geniu și marină, ca solvent, în secția artileriei. O splendidă ilustrație artistică reprezentînd un dormitor cu garnitura brodată, cuvertura dublă de pat, ecran, draperia de ușă și draperia ce se atârnă pe perete și la lavabo, abat-jour, prosop, covoraș de pat, toate executate în culorile naturale, și o frumoasă ilustrațiune pentru două elegante costume de patinaj, constitue coperta No. 22 din „Revista Modei“ apărută zilele acestea. Acest număr mai cuprinde numeroase ilustrațiuni de modă precum și o interesantă și aleasă materie literară. 75 bani exemplarul în toată țara D. Dimitrie Pompei, a fost recomandat cu unanimitate de voturi, de către Senatul universitar din București, la catedra de mecanică, rămasă vacantă prin retragera la pensie a d-lui Spiru Ilaret. S’a aprobat înscrierea la pensiune a d-lui Grigore Gh. Pascu, cu o pensiune brută de lei 249 lunar sau lei 3528 anual. D-ni. Negulescu Constantin G., și Roșianu loan N„ actuali ingineri asistenți și d. Roșu Alexandru A., actual inginer ordinar clasa II în serviciul lucrărilor nouă din administrațiunea căilor ferate, sunt înaintați în posturile de șef de secție la acelaș serviciu. Prin deciziunea regelui dată asupra raportului d-lui administrator al domeniului Coroanei s’a aprobat înscrierea între pensionarii domeniului Coroanei, a fostului pădurar Nicolae Nicu, de pe domeniul Coroanei Borca, din județul Suceava,cu lei 8 pe lună, pentru 10 ani de serviciu. Regele a semnat decretul prin care d. Avram Petra, membru în consiliul comunal din Sulum, a fost numit primar al acelui oraș. A fost revocat Marin T. Ciobanu din fucțiunea de primar al comunei rurale Șelaru (Vlașca). Ministerul cultelor și al instrucțiunei publice a trimes dieetorilor școalelor primare urbane și dirigațiilor școalelor privințe, și urbane o circulară prin care se atrage luarea, aminte asupra învățămîntului muzică Se va da o deosebită atențiune educațiuniei muzicală a eleilor și se va căuta a se dezvolta Se va repeta din vreme nin multe bucăți pentru serbările școlare cari urmează a se da la sfîrșitul anului școlar. D. Berman Gilliat vice-consul englez la sosit în Capitală. Direcțiunea școlii de agricultură de la Herăstrău roagă pe toți absolvenții acestei școli și pe acei ai școlilor de agricultură din străinătate, să binevoiască a-și da adresele și a arăta ocupațiunile respective. Duminică 27 Noembrie cor., la orele 0 dimineața va avea loc la café „Imperial" o ședință a consiliului de administrație a „Societăței române de agronomi" constituită Marți în sala Transilvania. Cu acest prilej se va discuta asupra organului de publicitate al săcietăței, asupra localului bouei societăți și alte chestiuni de organizare. Aseară a avut loc la restaurantul „Iordache ’ un banchet organizat de agrerinn obștiilor sătești în onoarea directorului general al acestor instituțiuni. S’au ridicat mai mult toasturi. Casa de economie, credit și ajutor a ofițerilor face cunoscut corpurilor și serviciilor că cererile de avans ce se primesc la cassă nu vor fi satisfăcute decit cel mai devreme după 24 de ore de la primirea lor la cassă, aceasta se înțelege dacă cassa va dispune de fonduri, fiind cu neputință achitarea în aceiași zi din cauza regularii aetelor. Comitetul corporației meseriașilor „Toma Dobrescu“ din Giurgiu organizează pentru seara zilei de 6 Decembrie un mare bal cu tombolă în sala Suteanu, hotel Vlașca, din acest oraș. Produsul balului se va întrebuința pentru ajutorarea și îmbrăcarea copiilor săraci ai meseriașilor. La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte: Constanța. — In urma ploaei căzute în ziua de 20 cor., semănăturile vor putea răsări bine. Brăila. — La 19 cor. a început să plouă, ploae care a durat până în ziua de 20 Noembrie. De la orele 12 din zi pînă în seara de 21 a viscolit puternic. Semănăturile se mențin frumoase. Covurlui. A plouat bine în toată întinderea județului in zilele de 17 și 18; a căzut apoi ninsoare în zilele de 19 și 20 c. A nins bine în tot județul. Zăpada pe unele locuri este depusă" de" jumătate metru. Cîuipul fiind bine acoperit cu zăpadă, orice lucrare agricolă, a încetat.. Locuitorii se ocupă cu bătutul porumbului și îngrijirea vitelor. , Iași. Au nins în zilele de 18, 19. 20 , și 31 încontinuu, punindu-se un strat de zăpadă în grosime medie de 30—40 cm. La 22 a fost lapoviță, iar la 20 a încăput să ningă mărunt. Semănăturile sunt acoperite cu zăpadă și ocrotite contra iehnici aspre. Regele a semnat decretul prin care colegiile I de senatori din jud. Olt, al Il-lea de senatori din jud. Neamț, I de deputați din județele Argeș, Teleorman și Fălciu și al IlI-lea de deputați din jud. Dorohoi, au fost convocate a se întruni în ziua de 5 Ianuarie 1912, pentru a împlini prin nouă alegeri vacanțele declarate în Senat în locul d-lor Dim. Protopopescu și Gh. Ionescu, decedați, și în Adunarea deputaților în locul d-lor Gr. T. Coandă, demisionat, general George Manu, decedat, Mihail Tereftian și Scarlat Rosetti cari au primit funcțiuni salariate de stat. Alegerea delegaților colegiului al IlI-lea de deputați din jud. Dorohoi va începe în ziua fie 4 Ianuarie 1912. Sîmbtă, 26 Noembrie, ora seara, se va cînta in sala cea mare a societăței Liedertafel strada Academie 20, pentru a 2-0 oară frumoasa operetă „Mi kado”, care a avut un așa de mare succes la prima represnntație. Decoruri și costume noi. Orchestră ministerială. Bilete de intrare se găsesc la Muga...nul Conservatorului (vis-avis de teatrul National). Cereți la toți librarii din țară „schițe none“ de Jj. Caragiale, un splendid volum de 300 pag. lire ful lei 2.50. In județul Tulcea nu s'a mai declarat nici un caz nou de holeră. O telegramă a prefecturii către ministerul de interne anunță acest lucru D. Bărbulescu Ion, a fost avansat constructor gr. I în direcția generală a poștelor și telegrafelor. D. Costăche M. Popescu a fost numit în funcțiunea de păzitor regional în județul Dîmbovița, în locul lui Ambrozie Constanti-Amintim ordinea spectacolelor pe care le va da MARTHE REGNIER la Teatrul Leda Popescu. Sîmbătă 26 Noembrie II.Revoselle ma femme. Duminică 27, ha petite chocolatière. Luni 28, Papa, Marți 29, Ne gout du vice. Mercure 30, L’Ane de Buridan. •Toi 1 Decembrie La Souris. Vineri 2, Mon ann Teddy. Sî tri hătă 3, L’Amour venle. Bilete ta tffider. _____ Corporația croitorilor cu meseriile alipite în conformitate c: lrt. 24 și 25 din legea meseriilor 36 din regulament, aduce cunoștința tuturor patronilor , le este absolut interzis a ma ține elevi sau eleve la lucru mai tîrziu de ora 7 seara. S’au luat măsuri de cercetare iar contravenienții vor fi dat judecăței. . întrunirea chelnerilor Ultime în formațiuni Schmidt, Viena, a Persoanele din provincie cari sunt silite a se deplasa în Capitală pentru aranjarea afacerilor lor Înaintea autorităților sau a instituțiunilor particulare, pot fi scutite de chaltucli, oboseli și pierdere de timp, adresîndu-se „Informatorului" birou de informațiuni administrative al tarelor „Adevărul” și „Dimineața” pus sub direcțiunea d-lui B. Sepeanu, licențiat în drept,Inescu, demisionar care în schimbul unor modeste taxe se oferă a se tranșa orice afacere de competință biroului. A se adresa, alăturînd o marcă pentru răspuns, d-lui B. Sepeanu, directorul Biroului.. Palatul „Adevărului", București, Tel. 14-10. împărțirea Persiei ---------------------------Rolul Anțliei și rolul Rusiei.— Pricina ultimului atac rusesc. — O umilire profunda a imperiului persan. — Intențiile Apsliei depășite. .Masa e gata să vină oaspeții!“ Soarta venerabilului imperiu perian, care a rezistat veacurilor, și care a produs floarea cea mai aleasă a civilizației orientale, pare definitiv hotărîtă. Suveranitatea lui devenise o ficțiune încă de pe cînd Anglia și Rusia își stabiliseră sfera de influență, care se întinsese peste întreaga țară aproape. Anglia, în conformitate cu liberala-i tradiție de-a respecta năzuințele spre libertate ale popoarelor, se ține, ce-î dreptul, în așteptare — prevăzînd că Persia se va prăbuși dintr’o zi într’alta. Rusia, însă, n’a rămas liniștită; ea începu să se agite în nordul Persiei, care îi era asigurat, și duse lucrurile pînă la criză. Pe de o parte cerea cu nerăbdare imediata asanare a situației, pe ele alta, amenințînd și prorocind pe toate căile, jignind sentimentul național al persanilor, făcea imposibilă orice asanare. Motivul ultimului atac a de căutat în silințele pe cari și le-a dat agentul financiar al Persiei, americanul Morgan Shuster, de a aduce ordine în finanțele imperiului. Acest agent a făcut politică, e neîndoios. Dar în ce țară, săcătuită în urma unei neglijențe de decenii, ar fi posibilă o reformă economică, fără să superi oarecare cercuri politice? D. Morgan Shuster susține singur că e credincios mai marilor lui și poate că a lucrat și din ordinul sindicatelor americane cari acum întrețin, financiarmente, revoluții și iau în arendă State întregi, cum ar lua in arendă construcții de linii ferate. Oricare ar fi fost, însă, scopuile lui finale, nu î mai puțin adevărat că Shuster a procurat extenuatei Perșii relațiuni cu lănci engleze și că a echipat mai bine armata ei. Și iată că Rusia cere concedierea lui și pretinde că pe vitor statul persan să nu mai angajeze nici un funcționar fără onsi mlă ni ritul țarului. Cu chipul acesta se nimicește și aparența de libertate a Persiei. Anglia fa de părere că Persia să cedeze, și lăsa, prin urmare, mină liberă Rusiei. Dar iminența unei împărțiri a Persiei. Coloniile ei indiene ar căpurta o feianită rusească, o graniță lungă și rea, care ar fac necesară o mare concentrare de trupe Evenimentele au depășit, deci, intențiile Angliei, după cum au călcat dorințele unui popor, decăzut, ce-i dreptul, dar, totuși vrednic de reforme. Persia e acum într'o complectă anarhie, și nici clerul, constituțional, nici poporul îndoliat nu pot opune rezistență năvălirii cazacilor. E curios, cum în epoca noastră, în care tind la reintegrare și cristalizare pînă și cele mai mici tîndări naționale, — e curios de constatat că mărturisirea unei națiuni că tot mai vrednică de reforme nu poate fi înlăturată de realitatea brutală că această națiune are prea puține mașine de războiu și prea puțini soldați. Și ceia ce e și mai curios, e că această concepție e împărtășită și de state numai de scurt timp reorganizate, cum e tânăra Turcie, care, zice-se, a și trimis un corp de armată spre Persia. Turcia, despre a căreia „împărțire" nu se vorbește rar, ține să se înfrupte din „împărțirea’ Persiei! Rusia nu va pune piedici în această direcție Turciei, visînd o deschidere a Dardanelelor pentru vasele de räzboiu rusești. Masa, deci, e gata. Rămîne numai să vină oaspeții Vorba. Insă, e, ce va deveni nordul Persiei, rusificat, pentru comerțul statelor neruse? O ocupație engleză ar însemna poate o libertate a negoțului și un progres cultural. Nu tot astfel se poate spune despre o ocupație rusă. Rusia nu distruge, ca să clădească mai binei Tedesco. Dr. Cobilovici Specialist de la clinicile din Paris$: .Berlin por tru Boatete și Operațiunile de fir&S, BAT și URECHI !jtr. Tudor Vladimirescu 26 Consultațiuni 3-6 t. . P. S. Luni, Ăistem și Umeri de la j c.in -■rrEJSkä*j$5s DIMINEATA Împărțirea premiilor Aseară a avut loc la Circ, împărțirea premiilor luptătorilor cari le-au obținut prin puterea și priceperea lor, înainte de această solemnitate, au urmat cîteva lupte din cari unele cu totul frumoase. Astfel, cea dinții a fost întâlnirea dintre Rakovici și Murzuk. învinsul a fost acesta din urmă, covirșit de puterea și greutatea șampionului sîrb. Elona a fost lupta mult așteptată dintre Polii Abs și Sirisko. Pînă aseară aceștia doi nu avuseseră încă o luptă decisivă are să hotărască între dînșii. Aseară, însă, după o luptă rea de 24 minute, Abs a reușit să-l învingă și pe Sbisko printr-o puternică apucătură a capului din picioare. Cu această victorie, Abs a rămas și anul acesta întîiul dintre luptători. A treia luptă a fost cea mai frumoasă. Au luptat, decisiv, Muller cu Lobmayer. Deși ambii luptă ie obiceiă foarte corect și cu un relativ calm, aseară au fost foarte aprinși, punînd multă pasiune și o oarecare violență in sforturile lor. Era ultima lor întilnire din stagiunea actuală a luptelor și decisiva aceasta era hotârltoare pentru clasarea lor. In tot L npul luptei, nu s’a putut remarca nici o superioritate la unul din cei douî adversari. Ambii obțineau mereu pozițiuni foarte avantagioase, după cum tot ambii erau deseori aproape de învingere. Lupta lor a ținut 28 de minute și ea s-a sfîrșit cu victoria lui Fritz Müller. In sfîrșit, ultima luptă a fost foarte agitată, la această agitație luind parte și spectatorii, la o luptă de revanșă intre Sbisko și Rakovici. Acesta s’a arătat aseară, extrem de brutal și s’a purtat așa încit nu era departe să încaseze o corecțiune din partea publicului Tinărul Sbisko a suferit cu resemnare toate loviturile brutale ale adversarului său, dar față de protestările publicului îndîrjit, juriul a fost nevoit să oprească opta, descalificând definitiv pe Rakovici. Cu acest blam s-a terminat aseară activitatea la vot a luptorului sîrb. ÎMPĂRȚIREA PREMIILOR După nci.st. hu.idem. a urm at iniprirțiru.ii prezpulor. AÜ abținut: Puhl Absine au dat un aur pentru, merih, c• fiind posesorul ordonului de șampion al Hominini. Premiul al ll-lea, Sirisko Cyganir nin (un cordon) al III o incilulie de aur, lritz Müller și premiut al IV, o rr.ediție de artiint. Johninger. Hansen, cu toate luptele lui Inimoase, nu obținut nici un premiu, el unind firea multe învingeri. AZI Pentru astă seară e fixată lupta — decisivă— între Fehl Abs și Mitică Bona. Campionul Remimei și-a luat angajamentul să învingă în minimum 39 de minute pe luptătorul roman. Dacă nu reușește victoria e atribuită lui Dona. Această luptă care a deșteptat in public o vie curiozitate, e așteptată cu multă nerăbdare. Tot astă seară va fi o luptă mare și decisivă între „Mascat“ și Müller. De asemenea mai e anunțată o luptă între Rakovici și Vobmayer. Cum însă luptătorul sîrb a fost descalificat, nu înțelegem cum va mai fi admis să lupte. Probabil că și astă seară vor fi incidente. SPECTATOR, SOCIETĂȚILE BIBCI.PIHU Societatea jWsrojiolisparei 1 Taxele ce se pitesc de membrii la fiecare căsătorie sunt: Cei din categoria I (dela 5— 110 ani) este de leî 0.50; cel din categoria II (dela 10—15 ani) este de leî 1; cel din categoria 111 (dela 15—20 ani) este de lei 1.50; cel din categoria IV (dela 20—30 ani) este de leî 2. Taxele ce se plătesc de membri la fiecare căsătorie sunt: Cei din categoria I (dela 5—10 ani) este de leî d.25; cei din categoria II (dela 10—15 ani) este de leî 0.50; cei din categoria 111 (dela 15—20 anî) este de leî 0.75; cei din categoria IV (dela 20—30 anî) este de leî 1.00. Drepturile pentru membri din această secție curge după o vechime de 2 ani de la data înscriere. Suma ce se va stringe de la toți membrii din această secție se va da persoanei ce se căsătorește și în caz de deces familiei membrului decedat. Solidaritatea acestor secții depinzînd de numărul membrilor și avantajele ce se acordă, fiind foarte folositoare sperăm că cei amatori se vor grăbi a se înscri în aceste două secții, asigurîndu-și astfel un viitor mai fericit. Înscrierile se fac la sediul societăței in fiecare Duminică dela 10—12 dim., și în zilele de Iu, 4 cra dela 4— 6 p. m. In aceste secții se înscrie orice persoane fără deosebire de religie sau naționalitate atît din Capitală cit și din țară și străinătate. -----------17 -----------Consiliul de Ad-ție al socu.fU reîele ajutor reciproc Mitripolitul Filaret cu sediul în str. 11 iunie 73 Filaret, față de greutățile zilnice cari devin din ce in ce mai mari, și pentru ușurarea tnerilor la cașuri de căsătorii și a bătrînilor la cașuri de moarte, a decis înființarea tocă a 2 secții pe lingă secția Azajuri ce există astăzi. Aceste secții sunt secția «le bătrînî și secția de mariagiu. Pentru a se ști de cei ce doresc ca să facă parte din aceste secții, dăm mai jos condițiunile de admisibilitate, precum si avantagifele ce are fiecare. In această secție se admit membrii de la etatea de 50 ani in sus de ambele sexe; taxa de înscriere este de 5 lei plus o cotizație anuală de lei 6 plătibila trimestrial și anticipativ. La fiecare deces se va plăti o taxă de i leii de fiecare membru și suma ce se va stringe dela toți membrii care formează această secție se va da familiei membrului cuciadat. Dreptul de ajutor pentru fiecare membru curge dela 3 luni socotit de la data inscriere. In această secție se admit fete și băuți dela vârsta de 5 ani pină la 30 ani împliniți. Taxele de înscriere precum și cotizațiile anuale și taxele de căsătorie și deces silit următoarele: Taxele de înscriere pentru: categoria I (Dela 5—10 ani) este de lei 3; categoria II (dela 10— 15 ani) este de lei 6; categoria 111 (dela 15—20 ani) este de lei 9; categoria IV( dela 20—30 ani) este de lei 12. Cotizațiile anuale pentru: categoria I (dela 5—10 ani) este de lei 2; categoria II (dela 10— 15 ani) este de lei 4; categoria 111 (dela 15—20 ani) este de lei 8; categoria IV (dela 20—30 ani) este de lei 10. Aceste cotizații se vor plăti anticipativ și trimestrial. mișcare in dus diplomație S'a făcut următoarea mișcare in corpul nostru diplomatic: V. Al. Dobrescu, secretar la legația din Berlin, a fost numit in același calitate la Londra. V. Gabriel Mitilincu, secretar la legația din Vlaga, a fost numit în aceiași calitate la Bruxelles. U. C. hanga Rășcanu, secretar de clasa 1 la legația din Sofia, a fost numit la Hnga în locul d-lui Mitaineü. 1). Al. Gurănescu, secretar de legație, atașat la administrația centrală, a fost numit la Sofia, în locul d-lui Langa-Rășcanu. 1). G. Aurelian, secretar la legația din Bruxelles, a fost numit la Berna. II. Al. l'clemaque, secretar de legație, atașat la administrația centrală, a fost numit la Viena. D. M. Arion, atașat la legația din Sofia, trece în aceiași calitate la Berlin. V. Zarifopol, atașat la legația din Bruxelles, a fost mutat in aceiași calitate la Petersburg. D. Dianu, atașat de legație in administrația centrală, a fost numit la Vlaga. D. Barbu Constantinescu, atașat de legație, a fost numit la Constantinopol. --------3 Hit---------- Falsificat o * -de monede" !a B BUZĂU, 24 Noembrie. — Poliția a descoperit azi într’o cameră a hotelului „Splendid“, trei falsificatori de monede de aur. Ei au fost arestați. Cercetările se fac în secret. Mâine amănunte. — Cor. --------—----------- MÜ Un tablou caracteristic Fiii principelui Cari Anton de Hohenzollern Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea principelui Carl Anton de Hohen Vern. Caii adunai la castelul lui Sigmaringen majoritatea membrilor familiei. Dăm mai sus, după o revistă germană, portretele celor trei sfli fii lui Car0l ânlou" anu'‘‘ me: principele Ferdinand al Romîniei, principele Wilhelm și principele Carl. Acest tablou e caracteristic din punctul de vedere al asemănării familiare, care reese aci cu multă intensitate. Pe dud principele Wilhelm aminstețe pe bunicul său Karl Anton, principele moștenitor al Ilomîniei, în uniformă degeneral prusian, este de o asemănare frapantă cu membrii familiei de Coburg, iar al treilea, principele Carol, seamănă foarte mult cu tatăl său, Leopold de Hohenzollern. Prințul Ferdinand al Romîniei; Prințul Wilhelm de Hohenzollern și prinți Carl de Menzoliern