Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)

1911-11-26 / nr. 2778

Simbătă 26 Noembrie 1911 *> mi este așa de ușoară și dacă s’a făcut o greșeală atunci cînd s’a cerut repauzul duminical com­plect, dacă congresul Camerilor de comerț a greșit, atunci cînd a cerut repauz duminical com­plect, cred că de data aceasta n'ar trebui să se procedeze cu a­tîta ușurință, fiindcă legea nu se poate modifica în fiecare zi „Dacă funcționarii comerciali cer repauz integral nu treb­ue să se uite că la Camera de comerț sunt în primul rînd, reprezenta­te interesele comercianților pa­tentar. Cum nimeni dintre membrii nu poate să-și asume răspunderea sau­ să poată­ proba că negustorii sînt pentru repauz duminical complect, cer amîna­­rea discuțiunei pînă la rezulta­tul anchetei". D. D. Hagi Theodoraky, se de clară in contra amînărei discu­țiunei, zicînd însă că va aștepta­­ rezultatul anchetei­­ întreprinse Vie d. Militari, care este menită să aducă multă lumină în ches­tiunea de mai sus. Se pune la vot amânarea dis­­cuțiunei și se respinge cu ma­joritate de voturi. Se ia după aceia în discuțiu­­ne legea în vigoare propunîndu­­se următoarele modificări: a) Se admite repauzul dumi­nical complect la orașe, excep­­tindu-se cafenele d­e, re­stau roa­fele, cofetăriile, birturile și ace­le cîrciumi ce nu vor avea băcă­nie, dar vor putea servi ca mici birturi, fiind obligate să aibă co­te necesare: mașină de gătit, sac­ se pentru consumatori, etc. Circiumele vor fi închise pînă la orele 11 dimineața și cîrciuma­­rii nu vor avea voe să vîndă de­cit în local și nimic afară. Ulti­ma dispoziție se va aplica și la berării. Numai cofetăriile și birturile au voe să vîndă și în afară de local cele necesare; b) Bilciurile și tirginee să fie închise Dumineca și deschise Blmbăta; c) Piața să fie deschisă pină la ora 12 a. m.; d) In comunele rurale s’a ad­mis propunerea d-lui Dumitres­­cu-Militari în ceea ce privește circiumele, adică să fie tîrdkise pină la ora 11 dimineața și fie ad înainte deschise pînă la ora îl noaptea; e) Tutungeriile să fie închise la jumătate de zi. Față de primele modificări, V. Dumitrescu-Mi­litaru a protestat afirmînd­ că se lovește cu totul in libertatea comerțului. D-sa se întreabă ce se va face micul negustor de la mahala care delicitează în prăvălia sa pe lingă băuturi — si micile cantități de produse alimentare ca: untură, măsline, mălai­ni, etc. Mai departe, — zice d-sa, — se aduce un neajuns populației să­race, fiind lucrători pe cari me­seria cari o au îi obligă să se aprovizioneze cu cele necesare alim­entări. Dumineca. Se ridică, contra dispoziției­­,de a se interzice negustorului de băuturi să debiteze în afară de prăvălia sa, susținând că prin a­­ceasta, consumatorii sunt obli­gați să consume în local, incu­­rajînd astfel viitul. D. Hagi Teodoraky­i propune mai departe înființarea unei Case de pensii pentru funcțio­nari­ comerciali., Această chestiune este com­bătută de d-nil. Tzetzu, Iilefte­­rie Ionescu, Dumitrescu-Militaru și C. Ciobanu. vi D. Dumitrescu-Militarî care să se facă o deosebire între băe­­ți! funcționari de la magazinele­­ de manufactură și cei de la bă­­‘cănii și cîrciumi. D-sa zice că nu dorește nici­odată acestora din urmă să ajungă pensionari, el devenind mai toți negustori după 5—6 ani de serviciu cînd au un mic capital, și aceasta pentru că marfa nu este așa de scumpă ca la manufactură, etc. Punînd­u-se la vot propunerea­­ d.luî Hagi Teodoraky, se res­pinge cu unanimitate de voturi. # Ora fiind înaintată se ridică ședința, ur­mînd ca discuțiunea să continue într'o ședință vii­toare.— Miss. Erî a avut loc întrunirea lu­crătorilor chelneri din Capitală spre a protesta contra proectu­­lui de lege pentru asigurarea lu­crătorilor. A luat parte un ma­re număr de lucrători chelneri. Ședința s-a deschis la orele 3 p. m. Prezidează d. I­. Marian care arată textul proectului de lege și categoriile de lucrători care intră în această lege, din care numai breasla lucrătorilor chel­neri și asimiliaților lor nu fac parte. D. N. Ambrozie, lucrător, vor­bește pentru organizarea și cul­tivarea breslei chelnerilor, bucă­tarilor, etc., spre a putea însem­na și ea ceva în această­ țară. D. C. Ciculescu, protestează de asemenea contra proectului d-lui Nenițescu care consideră ca o calitate neglijabilă pe chelneri. Face istoricul legei de asigu­rare din alte state mai civiliza­te și arată importanța lor. D. Ioan Gheorghiu, arată rea­ua stare a lucrătorilor chelneri și dacă­ ei sunt nedreptățiți, spu­ne vorbitorul, aceasta se dato­­rește în mare parte numai nepă­sarea­lor. D. N. Marian spune că prin art. 173 din acest proect se dis­­truge art. 27 din Constituție, tocmai de către aceia ce au­ pro­testat altă dată, fiind nemulțu­miți și ei de către fostul gu­vern. Îndeamnă pe lucrători să se organizeze cu toții și anunță pentru Joia viitoare o nouă în­trunire de protestare, cu care prilel se va înainta și un me­moriu Corpurilor legiuitoare prin care se va cere ca și ch­elie­ Direcția sanitară, față de h­a­majul tot mai mare de scarlati­­noși din Capitală, a hotărît să transforme spitalul Cerlenti în locul de izolare pentru cazurile de scarlatina. Astăzi chiar s’a făcut cunos­cut și d-lui dr. Orleanu, medicul șef al Capitalei, de barăcile și paturile cari urmează să se in­staleze la spitalul Cerienti. D. profesor dr. Tom­a Ionescu a procedat era la extragerea glontelui d-lui avocat Rădules­cu, victima accidentului de la Banca Generală. Operația a reușit perfect, și d. Bădulescu, se află în afară de orî­ca pericol. D. Bernard Gilliat Schmidt vice-consulul Angliei la Varna, a sosit în Capitală. De cii dimineață circulația s'a restabilit pe toate liniile ca­ilor noastre ferate. E vorba ca întregul personal sanitar care a contribuit la stin­gerea h­olerei să fie decorat de guvern. Direcția vămilor din ministe­rul de finanțe, a înaintat o cir­culară pe la toate punctele va­male prin care face cunoscut următoarele: a) Lanțurile din fimtă de fer, formate pentru brățări sau alte întrebuințări, se­ vom impune la art. 62­) din trif vamal ca leî 200 suta. de egr. b) Stingătoarele de­ incendiu marca „Harden­' cit și orice alte fabricate asemănătoare, confec­ționate cu tablă, de fier și ser­vind pentru stingerea incendiu­lui, se vor taxa la art. 617 cu 25 lei suta de kgr. Produsele­ chimice cari serves ca încărcături ale acestor stin­gă­toare, se vor impune, la art. 789 cu lei , suta de kgr. c) Cupoanele din țesături de lună, mai mici de 7 metri, pen­tru­ bluze, se vor taxa, la art. Î6.­i cu laxa îndoită a țesăturii dacă sunt nebrodate, la art. 406, cu de trei ori laxa țesăturei sim­ple, dacă­ sunt brodate și­ la art. 382 cu scl 10 in k­gr. dacă­ sînt brodate și fără mărginii definite di­n­ război. d) Prismele de siclă pentru candelabre, sau­ alte întrebuin­țări, sc impus la art. 547 din ta­riful vamal cu 160 Ici sula de kigr. In portul Brăila s'au ridicat, de: direcția sanitară, măsurile lucite cu privire la combaterea holerei. Vapoarele și șlepurile vor pu­teri deci intra și eși din port fără nici o întârziere. „Monitorul Oficial" publică azi numirea, d-lui Scarlat Trosetti, deputat, ca prefect de Doroh­oi și numirea d-lui Antoni Arion, fost prefect în funcțiunea de inspec­tor-general administrativ, în lo­cul d-lui Emil Vulpe, demisio­nar. Rezerviștii contingentului 1904 vor fi concentrați pentru in­strucție în 4 reprize ele­c­te 13 Zile după cum urmează: Repriza 1 dela 1—13 Aprilie 1912; repriza II dela 18 30 Apri­lie 1912; repriza III, dela 5—17 Mai 1912 și repriza IV dela 22 Mai pînă la 3 Iunie 1913. Mercur. 30 Noembrie are loc în sala Ateneului român, după cererea generală, al doilea con­cert dat de societatea „Carmen” cu concursul orchestrei ministe­rului de instrucțiune publică, al d-nei El. Locusteanu și al d-lor I. Băjenaru, I. Manolescu și I. T. Căpriță. Tinerii Ionescu C. Constanti­­nescu Al. și Gonta N., absol­venți ai academiei navale din Livorno, au fost înaintați la gra­dul de sublocotenenți în mari­nă, la vacanțele ce există la di­vizia de mare. D. Economu Ludovic Cosmin, licențiat în teologie, a fost nu­mit confesor al garnizoanei Ga­lați. D. căpitan Alexandrescu Ha­­ralambie din reg. Rovine 26, fost numit comandant al bat. 26 de rezervă. 7 Comercianții de lemnărie din stația Căr­bunești, amenințați cu daune în angajamentele con­tractate pentru furnizarea de lemne, din pricina lipsei de va­goane, s’au adresat d-dui Cot­tescu, directorul general al căi­lor ferate, rugîndu-l să ia mă­suri ca să se trimită în stația Cărbunești cel puțin cite zece vagoane pe zi, pentru transpor­tul depozitelor, în restanță încă din luna­ Septembrie Ministerul de finanțe a înca­sat pe decada 11-a a lunei No­­embrie următoarele sume din veniturile vamale: Din taxele vamale s’a încasat suma de lei 1.980.431 și 50; din taxele de porto s’a încasat lei 149.111 și 10 bani și din cele din fondul comunal s’au încasat 210.637 lei și 90 bani. Față de anul trecut, aceiași epocă, încasările vamale au fost cu un plus de lei .207.214,31, cele din taxa de porto au fost în mi­nus cu lei 4569 și încasările din fondul comunal au­ fost cu un plus de lei 6.365 și 65 bani. D. N. Filipescu, ministru de räzboiu, a primit ora înainte de amiazi la minister pe d. general V. Zottu, fostul șef al statului major. Regele va primi azi după a­­miază în audiență pe d. general V. Zottu. Tot azi ți- general Zottu se va prezenta la postul să­u, l­uînd­u-și, ocupațiunile. D. Georges Pirsel Bardolly a­ fost numit profesor ajutor­­­e limba germană, în locul vacant bugetar, de la școala militară de I Ministerul cultelor și al ins­­­­trucțiunii publice a înștiințat la.Coalele secundare­­ de lifteți și de fete, din țară, că toate orele vacante cari se află in învăță­­mintul secundar se publică vreme prin ,,Monitorul Oficial" și prin Buletinul acestui minis­ter. In afară de aceste publica­țiuni, ori și ce lămuriri cu pri­vire la orele vacante ar fi de prisos. Primăria orașului R.­Sărat a fost autorizată să perceapă de la automobilele din acest oraș taxei anuale variind de la 50—150 lei anual. Consiliul de miniștri a auto­rizat comuna Craiova de a în­cheia o transacție cu d. inginer hidrolog W. Bindley, pentru stingerea diferendului din exe­cutarea lucrărilor de alimentare cu apă a orașului. D. C. Ionescu, actual agent de constatare clasa II-a la admini­strația financiară Buzău, a fost numit agent de control cl. II-a pe lângă fabricile supuse contro­lului din ministerul de finanțe. I­. Em­. Georgescu actual agent de control la administrația fi­nanciară Covurlui a fost numit impiegat clasa II în serviciul ex­terior general al financelor și repartizat în același timp la ad­ministrația financiară Putna. D-nii Luca Elefterescu, pre­fect de Prahova, Th. Enibace, prefect de Putna, C. Iorgulescu, prefect de B.­Sărat, dr. Pericic, prefect de Vaslui, Cocorăscu, prefect de Gorj, și Berceariu, prefect de Romanați, au­ sosit în Capitală. Regele a semnat decretul prin care se acordă 26 nouă brevete de invențiune, 2 de importa­­țiune și 1 suplimentar.­­Membrii corului societăței „Hora" sunt convocați la se­diul societăței Duminică 27 cor., orele 4 p. m. Luni, 25 Noembrie, Teatrul Na­țional reprezintă pentru iniția oară opera capitală a lui Paul Hervieu: Goana Torțelor­ (La course du flambeau), tradusă de d. Emil D. Fagure. Reprezentația se dă in folosul „Societatei femeilor ortodoxe“ și întreaga elită a Capitalei a reținut jocuri. Goana Torțelor apare azi in Biblioteca pentru toți a edi­ți­­rei Alcalay (30 bani exemplarul) — așa în­cit va fi la vndămina tu­turor. Regele a semnat decretul prin care consiliile de onoare se a­­brogă. Funcționarii de la ministerul de interne au înaintat un me­­moriu d-lui ministru Marghilo­man prin cari cer uniformizarea orelor Ca și la celelalte minis­tere. D. Al. Marghiloman, ministru de interne, a primit orî după a­­miază, la d-sa acasă, mai mulți prefecți, cu cari s’a întreținut asupra nevoilor județelor. Batalionul 8 de vînători a luat reședință în garnizoana Boto­șani, unde i se va adresa toată corespondența. Elevul Crucer Al. a fost ad­mis în școala pregătitoare de Artilerie, geniu și marină, ca solvent, în secția artileriei. O splendidă ilustrație artisti­că reprezentînd un dormitor cu garnitura brodată, cuvertura dublă de pat, ecran, draperia de ușă și draperia ce se atârnă pe perete și la lavabo, abat-jour, prosop, covoraș de pat, toate e­­xecutate în culorile naturale, și o frumoasă­ ilustrațiune pentru două elegante costume de pati­naj, constitue coperta No. 22 din „Revista Modei“ apărută zi­lele acestea. Acest număr mai cuprinde numeroase ilustrațiuni de modă precum și o interesantă și aleasă materie literară. 75 bani exem­plarul în toată țara D. Dimitrie Pompei, a fost re­comandat cu unanimitate de voturi, de către Senatul univer­sitar din București, la catedra de mecanică, rămasă vacantă prin retragera la pensie a d-lui Spiru Ilaret. S’a aprobat înscrierea la pen­siune a d-lui Grigore Gh. Pascu, cu o pensiune brută de lei 249 lunar sau lei 3528 anual. D-ni. Negulescu Constantin G., și Roșianu loan N„ actuali ingineri­ asistenți și d. Roșu A­­lexandru A., actual inginer or­dinar clasa II în serviciul lu­crărilor nouă din administrațiu­nea căilor ferate, sunt înaintați în posturile de șef de secție la acelaș serviciu. Prin deciziunea regelui dată asupra raportului d-lui admini­strator al domeniului Coroanei s’a aprobat înscrierea între pen­sionarii domeniului Coroanei, a fostului pădurar Nicolae Nicu, de pe domeniul Coroanei Borca, din județul Suceava,­­cu lei 8­­ pe lună, pentru 10 ani de serviciu. Regele a semnat decretul prin care d. Avram Petra, membru în consiliul comunal din Sulu­­m, a fost numit primar al ace­lui oraș. A fost revocat Marin T. Cio­banu­ din fucțiunea de primar al comunei rurale Șelaru (Vlașca). Ministerul cultelor și al ins­­trucțiunei publice a trimes di­­eetorilor școalelor primare ur­bane­­ și dirigațiilor școalelor pri­vințe, și urbane o circulară prin care se atrage luarea, aminte asupra învățăm­întului muzi­că Se va da o deosebită atențiu­ne educațiuniei muzicală a ele­­ilor și se va căuta a se dezvolta Se va repeta din vreme nin multe bucăți pentru serbările școlare cari urmează a se d­a la sfîrșitul anului școlar. D. Berman Gilliat vice-consul englez la sosit în Capitală. Direcțiunea școlii de­ agricul­tură de la Herăstrău roagă pe toți absolvenții acestei școli și pe acei ai școlilor de agricultură din străinătate, să bine­voiască a-și da adresele și a arăta­­ ocu­­pațiunile respective. Duminică 27 Noembrie cor., la orele 0 dimineața va avea loc la café „Imperial" o ședință a consiliului de administrație a „Societăței române de agronomi" constituită Marți în sala Tran­silvania. Cu acest prilej se va discuta asupra organului de publicitate al săcietăței, asupra localului bouei societăți și alte chestiuni de organizare. Aseară a avut loc la restau­rantul „Iordache ’ un banchet organizat de agrerinn obștiilor sătești în onoarea directorului general al acestor instituțiuni. S’a­u­ ridicat mai mult toa­sturi. Casa de economie, credit și a­­jutor a ofițerilor face cunoscut corpurilor și serviciilor că cere­rile de avans ce se primesc la cassă nu vor fi satisfăcute de­cit cel mai de­vreme după 24 de ore de la primirea lor la cassă, acea­sta se înțelege dacă cassa va dispune de fonduri, fiind cu ne­putință achitarea în aceiași zi di­n cauza regularii aetelor. Comitetul corporației mese­riașilor „Tom­a Dobrescu“ din Giurgiu organizează pentru sea­ra zilei de 6 Decembrie un mare bal cu tombolă în sala Suteanu, hotel Vlașca, din acest oraș. Produsul balului se va între­buința pentru ajutorarea și îm­­brăcarea copiilor săraci ai me­seriașilor. La ministerul de interne s’au primit următoarele rapoarte: Constanța. — In urma ploaei căzute în ziua de 20 cor., semă­năturile vor putea răsări bine. Brăila. — La 19 cor. a început să plouă, ploae care a durat pâ­nă în ziua de 20 Noembrie. De la orele 12 din zi pînă în seara de 21 a viscolit puternic. Semă­năturile se mențin frumoase. Covurlui.­­ A plouat­ bine în toată întinderea județului in zilele de 17 și 18; a căzut apoi ninsoare în zilele de 19 și 20 c. A nins bine în tot județul. Ză­pada pe unele locuri este de­pu­să" de" jumătate metru. Cîui­­pul fiind bine acoperit cu ză­padă, orice lucrare agricolă, a încetat.. Locuitorii se ocupă cu bătutul porumbului și îngriji­rea vitelor. , Iași.­­ Au nins în zilele de 18, 19. 20 , și 31 încontinuu, punin­­du-se un strat de zăpadă în gro­sime medie de 30—40 cm. La 22 a fost lapoviță, iar la 20 a în­căput să ningă mărunt. Semă­năturile sunt acoperite cu zăpa­dă­ și ocrotite contra iehnici as­pre. Regele a semnat decretul prin care colegiile I de senatori din jud. Olt, al Il-lea de senatori din jud. Neamț, I de deputați din județele Argeș, Teleorman și Fălciu și al IlI-lea de deputați din jud. Dorohoi, au fost con­vocate a se întruni în ziua de 5 Ianuarie 1912, pentru a îm­plini prin nouă alegeri vacan­țele declarate în Senat în locul d-lor Dim. Protopopescu și Gh. Ionescu, decedați, și­ în Aduna­rea deputaților în locul d-lor Gr. T. Coandă, demisionat, ge­neral George Manu, decedat, Mi­hail Tereftian și Scarlat Rosetti cari au primit funcțiuni sala­riate de stat. Alegerea delegaților colegiu­lui al IlI-lea de deputați din jud. Dorohoi va începe în ziua fie 4 Ianuarie 1912. Sîmb­tă, 26 Noembrie, ora seara, se va cînta in sala cea mare a societăței Liedertafel strada Academie 20, pentru a 2-0 oară frumoasa operetă „Mi k­ad­o”, care a avut un așa de mare succes la prima repre­snntație. Decoruri și costume noi. Orchestră ministerială. Bi­lete de intrare se găsesc la Mu­ga...nul Conservatorului (vis-a­­vis d­e teatrul National). Cereți la toți librarii din țară „schițe none“ de Jj. Carag­iale, un splendid volum de 300 pag. lire ful lei 2.50. In județul Tulcea nu s'a mai declarat nici un caz nou de ho­leră. O telegramă a prefecturii că­tre ministerul de interne anun­­ță acest lucru D. Bărbulescu Ion, a fost a­­vansat constructor gr. I în di­recția generală a poștelor și te­legrafelor. D. Costăche M. Popescu a fost numit în funcțiunea de păzitor regional în județul Dîmbovița, în locul lui Ambrozie Constanti-Amintim ordinea spectacole­lor pe care le va da MARTHE REGNIER la Teatrul Led­a Po­pescu. Sîmbătă 26 Noembrie II.Re­vo­­selle ma femme. Duminică 27, ha petite chocolatière. Luni 28, Papa, Marți 29, Ne gout du vice. Mercure 30, L’Ane de Buridan. •Toi 1 Decembrie La Souris. Vi­neri 2, Mon ann­ Teddy. Sî tri hă­tă 3, L’Amour ven­le. Bilete ta tffider.­­ _____­ Corporația croitorilor cu me­seriile alipite în conformitate c: lrt. 24 și 25 din legea meseriilo­r 36 din regulament, aduce­­ cunoștința tuturor patronilor , le este absolut interzis a ma ține elevi sau eleve la lucru mai tîrziu­ de ora 7 seara. S’au luat măsuri de cercetare iar contravenienții vor fi dat judecăței. . întrunirea chelnerilor Ultime în formațiuni Schmidt, Viena, a Persoanele din provincie cari sunt silite a se deplasa în Capi­tală pentru aranjarea afacerilor lor Înaintea autorităților sau­ a instituțiunilor­ particulare, pot fi scutite de chaltucli, oboseli și pierdere de timp, adresîndu-se „Informatorului" birou de in­­f­or­mațiuni administrative al tarelor „Adevărul” și „Dimi­neața” pus sub direcțiunea d­-lui B. Sepeanu, licențiat în drept,Inescu, demisionar care în schimbul unor modeste taxe se oferă a se tranșa orice afacere de competință biroului. A se adresa, alăturînd­ o mar­că pentru răspuns, d-lui B. Se­­peanu, directorul Biroului.. Palatul „Adevărului", Bucu­rești, Tel. 14-10. împărțirea Persiei ---------------------------­Rolul Anț­liei și rolul Rusiei.— Pricina ultimului atac rusesc. — O umilire profunda a imperiului persan. — Intențiile Ap­sliei depășite. .Masa e gata­ să vină oaspeții!“ Soarta venerabilului imperiu perian, care a rezistat veacuri­lor, și care a produs floarea cea mai aleasă a civilizației orien­tale, pare definitiv hotărîtă. Suveranitatea lui devenise o ficțiune încă de pe cînd Anglia și Rusia își stabiliseră sfera de influență, care se întinsese peste întreaga țară aproape. Anglia, în conformitate cu li­berala-i tradiție de-a respecta năzuințele spre libertate ale po­­poarelor­, se ține, ce-î dreptul, în așteptare — prevăzînd că Persia se va prăbuși dintr’o zi într’alta. Rusia, însă, n’a rămas liniști­tă; ea începu să se agite în nor­dul Persiei, care îi era asigurat, și duse lucrurile pînă la criză. Pe de o parte cerea cu nerăb­dare imediata asanare a situa­ției, pe ele alta, amenințînd și prorocind pe toate căile, jignind sentimentul național al persa­nilor, făcea imposibilă ori­ce a­­sanare. Motivul ultimului atac a de căutat în silințele pe cari și le-a dat agentul financiar al Persiei, americanul Morgan Shuster, de a aduce ordine în finanțele im­periului. Acest agent a făcut politică, e neîndoios. Dar în ce țară, săcă­­tuită în urma unei neglijențe de decenii, ar fi posibilă o reformă economică, fără să superi oare­­care cercuri politice? D. Morgan Shuster susține singur că e cre­dincios mai marilor lui și poate că a lucrat și din ordinul sindi­catelor americane cari acum în­trețin, financiarmente, revoluții și iau în arendă State întregi, cum ar lua in arendă construc­ții de linii ferate. Ori­care ar fi fost, însă, scopu­­ile lui finale, nu­ î mai puțin a­­devărat că Shuster a procurat extenuatei Perșii relațiuni cu lănci engleze și că a echipat mai bine armata ei. Și iată că Rusia cere conce­dierea lui și pretinde că pe vi­­tor statul persan să nu mai an­gajeze nici un funcționar fără onsi ml­­ă n­­i ritul ț­a­rului. Cu chipul acesta se nimicește și aparența de libertate a Per­siei. Anglia fa de părere că Per­sia să cedeze, și lăsa, prin ur­mare, mină liberă Rusiei. Dar iminența unei împărțiri a Per­siei. Coloniile ei indiene ar că­purta o feianită rusească, o gr­a­niță lungă și rea, care ar fac necesară o mare concentrare de trupe Evenimentele au depășit, deci, intențiile Angliei, după cum au­ călcat dorințele unui popor, de­căzut, ce-i dreptul, dar, totuși vrednic de reforme. Persia e acum într'o complec­tă anarh­ie, și nici clerul, cons­­tituțional, nici poporul îndoliat nu pot opune rezistență năvăli­rii cazacilor. E curios, cum în epoca noa­stră, în care tind la reintegrare și cristalizare pînă și cele mai mici tîndări naționale, — e cu­rios de constatat că mărturisi­rea unei națiuni că tot m­ai vrednică de reforme nu poate fi înlăturată de realitatea bruta­lă că­ această națiune are prea puține mașine de războiu și prea puțini soldați. Și ceia ce e și mai curios, e că această concepție e împărtă­șită și de state numai de scurt timp reorganizate, cum e tânăra Turcie, care, zice-se, a și trimis un corp de armată spre Persia. Turcia, despre a căreia „împăr­țire" nu se vorbește rar, ține să se înfrupte din „împărțirea’ Persiei! Rusia nu va pune piedici în această direcție Turciei, visînd o deschidere a Dardanelelor pentru vasele de räzboiu rusești. Masa, deci, e gata. Rămîne numai să vină oaspeții Vorba. Insă, e, ce va­­ deveni nordul Persiei, rusificat, pentru comerțul statelor neruse? O ocupație engleză ar însemna poate o libertate a negoțului și un progres cultural. Nu tot ast­fel se poate spune despre o ocu­pație rusă. Rusia nu distruge, ca să clădească mai binei Tedesco. Dr. Cobilovici Specialist de la clinicile din Paris$: .Berlin por­ tru­ Boatete și Operațiunile de fir&S, B­AT și URECHI !jtr. Tudor Vlad­im­irescu 26 Consu­ltațiuni 3-6 t­. . P. S. L­uni, Ăistem­ și Umeri de la j c.in -■rrEJSkä*j$5s DIMINEATA Împărțirea premiilor Aseară a avut loc la Circ, îm­părțirea premiilor luptătorilor cari le-au obținut prin puterea și priceperea lor, înainte de această solemnita­te, au urmat cîteva lupte din cari unele cu totul frumoase. Astfel, cea dinții a fost întâl­nirea dintre Rak­ovici și Mur­­zuk. învinsul a fost acesta din urmă, covirșit de putere­a și gre­utatea șampionului sîrb.­­ Elona a fost lupta mult aș­teptată dintre Polii Abs­ și Siris­­ko. Pînă aseară aceștia doi nu avuseseră încă o luptă decisivă are să hotărască între dînșii. Aseară, însă, după o luptă rea de 24 minute, Abs a reu­șit să-l învingă și pe Sbisko printr-o puternică apucătură a capului din picioare. Cu această victorie, Abs a ră­mas și anul acesta întîiul din­tre luptători. A treia luptă a fost cea mai frumoasă. Au­ luptat, decisiv, Muller cu Lobmayer. Deși ambii luptă i­e obiceiă foarte corect și cu un relativ calm­, aseară au­ fost foarte aprinși, punînd multă pasiune și o oare­care violență in sforturile lor. Era ultima lor întilnire din stagiunea actuală a luptelor și decisiva aceasta era hotârltoare pentru clasarea lor. In tot L­ npul luptei, nu s’a putut remarca nici o superiori­tate la unul din cei douî ad­versari. Ambii obțineau mereu pozițiuni foarte avantagioase, după cum tot ambii erau dese­ori aproape de învingere. Lupta lor a ținut 28 de mi­nute și ea s-a sfîr­șit cu victoria lui Fritz Müller. In sfîr­șit, ultima luptă a fost foarte agitată, la această agita­ție luind parte și spectatorii, la o luptă de revanșă intre Sbisko și Rak­ovici. Acesta s’a arătat aseară, extrem de brutal și s’a purtat așa în­cit nu era departe să încaseze o corecțiune din partea publicului Tinărul Sbisko a suferit cu resemnare toate loviturile brutale ale ad­versarului său, dar față de pro­testările publicului îndîrjit, ju­riul a fost nevoit să oprească opta, descalificând definitiv pe Rak­ovici. Cu acest blam s-a terminat a­­seară activitatea la vot a lupt­­­orului sîrb. ÎMPĂRȚIREA PREMIILOR Dup­ă n­ci­.st. h­u.idem. a urm­­ at iniprirțiru.ii prezpu­lor. AÜ abți­nut: Puhl Abs­ine au d­at­­ un­ aur pentru, merih, c•­ fiind posesorul or­donului de șam­pion al Hom­i­­nini. Premiul al ll-lea, Sirisko Cyganir­ nin (un cordon)­ al III o incilu­lie de aur, l­­ritz Müller și premiut al IV, o rr­.ediție de ar­ti­int. J­ohninger. Hansen, cu­ toate­ luptele­ lui Inimoase, n­u obținut nic­i un premiu, el unind firea multe în­vingeri. AZI Pentru astă seară e fixată lup­ta — decisivă­­— între Fehl Abs și Mitică Bona. Campionul Re­mimei și-a luat angajamentul să învingă în minimum 39 de minute pe luptătorul roman. Da­că nu reușește victoria e atri­buită lui Dona. Această luptă care a deșteptat in public o vie curiozitate, e așteptată cu­ multă nerăbdare. Tot astă seară va fi o luptă mare și decisivă între „Mascat“ și Müller. De asemenea mai e a­­nunțată o luptă între Rak­ovici și Vobmayer. Cum însă luptătorul sîrb a fost descalificat, nu înțelegem cum va mai fi admis să lupte. Probabil că și astă seară vor fi incidente.­­ SPECTATOR, SOCIETĂȚILE BIB­CI.PIHU Societatea jWs­rojiolis­parei 1 Taxele ce se pitesc de membri­i la fiecare căsătorie sunt: Cei din categoria I (dela 5— 110 ani) este de leî 0.50; cel di­n categoria II (dela 10—15 ani) este de leî 1; cel din categoria 111 (dela 15—20 ani) este de lei 1.50; cel din categoria IV (dela 20—30 ani) este de leî 2. Taxele ce se plătesc de mem­bri la fiecare căsătorie sunt: Cei din categoria I (dela 5—10 ani) este de leî d.25; cei din ca­tegoria II (dela 10—15 ani) este de leî 0.50; cei din categoria 111 (dela 15—20 anî) este de leî 0.75; cei din categoria IV (dela 20—30 anî) este de leî 1.00. Drepturile pentru membri din această secție curge după o ve­chime de 2 ani de la data înscri­ere­. Suma ce se va stringe de la toți membrii din această secție se­­ va da persoanei ce se căsăto­rește și în caz de deces familiei membrului decedat. Solidaritatea acestor secții de­­pinzînd de numărul membrilor și avantajele ce se acordă, fiind foarte folositoare sperăm că cei amatori se vor grăbi a se înscri în aceste două secții, asigurîn­­du-și ast­fel un viitor mai feri­­­cit. Înscrierile se fac la sediul so­­cietăței in fie­care Duminică de­la 10—12 dim., și în zilele de Iu­, 4 cra dela 4— 6 p. m. In aceste secții se înscrie ori­ce persoane fără deosebire de re­ligie sau naționalitate atît din Capitală cit și din țară și stră­inătate. -----------17 -----------­Consiliul de Ad-ție al socu.fU reî­ele ajutor reciproc Mitripoli­­tul Filaret cu sediul în str. 11 iuni­e 73 Filaret, față de greută­țile zilnice cari devin din ce in ce m­ai mari, și pentru ușurarea tnerilor la cașuri de căsătorii și a bătrînilor la cașuri de moarte, a decis înființarea tocă a 2 secții pe lingă secția Az­aju­ri ce există astăzi. Aceste secții sunt secția «le bă­­trînî și secția de m­ariagiu. Pentru a se ști de cei ce do­resc ca să facă parte din aceste secții, dăm mai jos condițiunile de admisibilitate, precum si a­­­vantagifele ce are fiecare. In această secție se admit membrii de la etatea de 50 ani in sus de ambele sexe; taxa de înscriere este de 5 lei plus o co­tizație anuală de lei 6 plătibila trimestrial și anticipativ. La fie­care deces se va plăti o taxă de i leii de fiecare membru și su­ma ce se va stringe dela toți membrii care­­ formează această­ secție se va da familiei membru­lui cuciadat. Dreptul de ajutor pentru fie­care membru curge dela 3 luni socotit de la data inscriere­. In această secție se admit fete și băuți dela vârsta de 5 ani pi­nă la 30 ani împliniți. Taxele de înscriere precum și cotizațiile anuale și taxele de căsătorie și deces silit­­ următoarele: Taxele de înscriere pentru:­­ categoria I (Dela 5—10 ani) este de lei 3; categoria II (dela 10— 15 ani) este de lei 6; categoria 111 (dela 15—20 ani) este de lei 9; categoria IV( dela 20—30 ani) este de lei 12. Cotizațiile anuale pentru: ca­­tegoria I (dela 5—10 ani) este de lei 2; categoria II (dela 10— 15 ani) este de lei 4; categoria 111 (dela 15—20 ani) este de lei 8; categoria IV (dela 20—30 ani) este de lei 10. Aceste cotizații se vor plăti anticipativ și trimestrial. m­ișcare in du­s d­iplomație S'a făcut următoarea mișcare in corpul nostru diplomatic: V. Al. Dobr­escu, secretar la le­gația din Berlin, a fost numit in același calitate la Londra. V. Gabriel Mitilincu, secretar la legația din Vlaga, a fost numit în aceiași calitate la­ Bruxelles. U. C. hanga Rășcanu, secretar de clasa 1 la legația din Sofia, a­ fost numit la Hnga în locul d-lui Mitaineü. 1). Al. Gurănescu, secretar de legație, atașat la administrația centrală, a fost numit la Sofia, în locul d-lui Langa-Rășcanu. 1). G. Aurelian, secretar la le­gația din Bruxelles, a fost nu­mit la Berna. II. Al. l'clemaque, secretar de legație, atașat la administrația centrală, a fost numit la Viena. D. M. Arion, atașat la legația din Sofia, trece în aceiași calita­te la Berlin. V. Zarifopol, atașat la lega­ția din Bruxelles, a fost mutat in aceiași calitate la Petersburg. D. Dianu, atașat de legație in administrația centrală, a fost numit la Vlaga. D. Barbu Constantinescu, ata­șat de legație, a fost numit la Constantinopol. --------3 Hit----------­ Falsificat o * -de monede" !a B BUZĂU, 24 Noembrie. — Po­liția a descoperit azi într’o ca­meră a hotelului „Splendid“, trei falsificatori de monede de aur. Ei au fost arestați. Cercetările se fac în secret. Mâine amănunte. — Cor. --------­—----------- MÜ Un tablou caracteristic Fiii principelui Cari Anton de Hohenzollern Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea prin­cipelui Carl Anton de Hohen­ Vern. Caii adunai­ la castelul­­ lui Sig­mar­in­gen majoritatea membrilor familiei. Dăm mai sus, după o revistă germană, portretele celor trei s­fli fii lui Car0l â­nlou" anu'‘‘ me: principele Ferdinand al Romîniei, principele Wilhelm și principele Carl. A­cest tablou e caracteristic din punctul de vedere al ase­mănării familiare, care reese aci cu multă intensitate. Pe dud principele Wilhelm aminsteț­e pe bunicul său Karl Anton, principele moștenitor al Ilomîniei, în uniformă de­­general prusian, este de­ o ase­mănare frapantă cu membrii familiei de Coburg, iar al trei­lea, principele Carol, seamănă foarte­­ mult cu tatăl său, Leo­pold de Hohenzollern. Prințul Ferdinand al Romîniei; Prințul Wilhelm de Hohenzollern și prinți Carl de Menzoliern

Next