Dimineaţa, noiembrie 1911 (Anul 8, nr. 2753-2782)
1911-11-24 / nr. 2776
Sinuciderea unui alt șef socialist Paris, 22 Noembrie. — Batri,nul șef socialist Courtigou, imitind exemplul lui Paul Lafargue, s’a împușcat la moșia sa, temindu-se de asemenea de decăderile bătrîneței. Courtigou era în vîrstă de 75 de ani. Acțiunea comerciaților de vin și bere Comercianții de vin și bere continuă acțiunea începută în contra dispozițiuneî din legea monopolului, care nu i se permite să desfacă băuturile spirtoase. In scopul acesta, o comisiune aleasă, din sînul comercianților mai sus numiți ,s’a prezentat la deputații Capitalei, rugîndu-i să intervină cît mai grabnic în parlament pentru satisfacerea doleanțelor lor. D. Deșliu, deputat al Capitalei, le-a promis că, cererea lor găsind-o justificată, va interveni pe lingă membrii guvernului să modifice legea în sensul dorit de comercianți. Decența nourilor care, după cum se știe , a provocat indignarea autorităților polițienești din Muenchen, executînd goală — învăluită numai zestrogază transparentă — diferitele dansuri clasice înaintea unui public select compus din elita scriitorilor, a pictorilor și sculptorilor din Muenchen. Hill A Agilier O fabrică de panglici complect distinsă.Pagube enorme Erî înainte de amiază un puternic incendiu s’a declarat la cîmpul Stifier, strada Dincă, Stefan, la fabrica de panglici a d-lui Guthein, Geldmann Co. W Iată împrejurările în care a isbucnit acest groaznic incendiu, care a distrus complect fabrica Clădirea. La care se ara instalată fabrica este cam veche, formată din mai multe apartamente, toate, însă sub același acoperămînt In partea din spre curte sînt camerile cari serveai pentru biurou, o cameră, pentru administratorul fabricei și una pentru funcționar A lipită de camera funcționarilor, se află o altă camera, foi care sunt depositate mari cantități de panglici de mătase aduse din străinătate. Fabrica are instalațiuni moderne: în fabrica propriu zisă sunt 18 mașini (războaie) și cinci mașini de depănat sistematice la care lucrează, un număr destul de mare de fete de prir napsu locului. CUM A IZBUCNIT FOCUL Incendiul a isbucnit în camera în care se aflau depositată mătăsurile din străinătate, în imprejurările următoare . In camera funcționarilor se afla o sobă al cărui burlan după ce face înconjurul odăiei trece în depositul de mărfuri și este scos fără unui tavan Distanța dintre burlan și raftul în care se află pachetele de panglici este foarte mică . Er!" dimineața s’a făcut foc. rn cădTrii țn sobă ca de obicei și probabil că burlanul sobei s’a încins mee mult din cauza căli dure? !Tîrtiile în care erai împachetate panalicele de mătase s’a fi anrins și în mai puțin de 10 minute întreg raftul erea în flăcări Personalul fabricei a observat imediat că s’a aprins fabrica insă- orice încercare de salvare grea în rol-M* eo--e-enivnenee nu mai îndrăznea să pătrundă in depozit. In acest timp, flăcările, a fi răzbit prin tavan și fiind alimentat de un vânt puternic, au cuprins întru-osta fabrica. Din cură că erea,întreruptă,comunicația telefonică, pompierii au fost, anunțați foarte tir ziu. a.sa. că, la sosirea lor întreaga fabrică erea cuprinsă de flăcări. Au sosit la locul incendiului pompierii de în «osturile Central, Cometa, Bulevard și Radu-Vodă sub comanda d-lui Căpitan Urlățeanu. Operațiile pentru focalizarea incendiului se făceau cu mare adnevoință. S-a simțit foarte mult lipsa de apă. Din cauza stărei deplorabile în care se găsesc mai toate străzile de prin partea locului, pompierii, cu mare greutate au putut răsbi pînă la locul incendiului. Cum încercarea de a salva cel puțin mașinele din atelierul barbcer, a fost zadarnică, pompierii au căutat atunci de a scăpa cel puțin clădirile învecinate, de furia focului și au răușit. Pagubele cauzate de acest groaznic incendiu sunt enorme. Ele se cred că ating suma de S0O de mii de lei. Din vasta sa. ?*.■*„ nu au rămas decit, zidurile înrigrite de fum și răznoaețe ele fer, cari însă sunt complect, deteriorate. Fabrica era asigurată. Din partea autorităților au sosit la fața locului d. Bărbătescul directorul prefecturei Popp, șeful siguranței, d. Căpitan Archip, comandantul sergenților și inspectorul respectiv. După amiază s-a făcut ancheta la circ. â de către d. comisar Tomescu, șeful circumscripției. Au fost ascultați d. Furner directorul fabricei și funcționarii din birou. PAGUBELE Pompierii la incendiul d .st clmpul Stifier Anul VIII. - No. a77& vvug-v.^i] PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei» 8 Et. I.—Telefon 3/4 Birourile ziarului:■ == Str. Sărindar No. 11 București . APARE ÎN FIECARE Rasial Capitala. . . H • ■ • Provincia . . Străinătatea , dimineața cu cele din urma știri din TOATA luni Jour 24 Hcembrie 1911 _.... anMgMsa—BMM DIRECTOR ST. MILLE Abonamente cu premii: 6 luni Lel 15.• liGi 6.— Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON: m su lei 30. mai . No. 14/10 „ 34/73 5» W 14 99 12 40 ----------fc*--------- Dela început dani toată aprobarea noastră principiului obligativitate pe care și-a clădit d. Nenițescu partea privitoare la asigurări din proectul sau. După‘ani întregi de experimentare a diverselor sisteme de asigurări contra boalei, a accidentelor ’ sau a invaliditătei, pretutindeni în Europa s’a ajuns la convingerea că singurul sistem cu adevărat eficace este acela al obligativității. In adevăr, mutualitatea liberă poate aduce mari foloase asiguraților, dar nu pot beneficia de aceste foloase decit aceia cari sunt destul de prevăzători și au §i venituri îndestulătoare pentru a se asigura din propria lor inițiativă. Pe de altă parte asistenta publică, chiar cînd e bine organizată ca în Franța, nu ajută decit pe ce! cu desăvârșire lipsit de mijloace, excluzînd pe lucrători! ,car! își pot cîștiga prin muncă existenta. Dar între nenorociți! car! cad în sarcina asistenței publice și între ce! asigurate din propria lor inițiativă, există o întreagă categorie de muncitor! cari, sau din lipsă de prevedere sau din cauza salariilor neîndestulătoare nu se asigură, așa încît în cazurile de boală, de lipsă de lucru, de accident sau de invaliditate sunt într’o situație din cele mai critice. Asigurarea facultativă nu este deci o soluție a problemei care ne preocupă; singura soluție este obligativitatea, și ne pare bine că d. Nenițescu n’a adoptat vederile d-lui Filipescu care mai acum două ani nu admitea decit inițiativa privată în materie de asigurări. * Trei feluri de asigurări introduce d. ministru al industriei în proectul sau: contra boalei, contra accidentelor și contra invaliditătei și bătrînetex. Asigurarea contra boalei e lăsată în sarcina numai a lucrătorilor; asigurarea contra accidentelor e pusă in socoteala patronilor, constituiți in asociatie patronală; la asigurarea contra invaliditătei și a bătrineței contribue în părți egale muncitorul, patronul și statul. De fapt, sarcinele lucrătorilor sunt mai mari decit se pare la prima vedere. In adevăr, în cazurile de accidente, cheltuiala primelor două săptămîni e pusă tot în sarcina caselor de boală alimentare din cotizațiile lucrătorilor. Să examinam acum pe rînd cele trei feluri de asigurări. Din capul locului ținem însă să spunem că criticile pe cari le vom formula sunt mai mult critici de detalii, proectul, în liniile sale mari fiind bine și serios alcătuit. De altfel, nici nu se putea să fie altminteri, dat fiind faptul că el copiază în cea mai mare parte sistemul german, dovedit prin experimentare ca cel mai bun. D. Nenițescu însă a adus cîteva modificări legei germane de la 1883 și aceste modificări sînt partea cea mai criticabilă din proectul român, ele fiind un pas înapoi față de legea germană. * Iată, mai întîi, c onservatie cu privire la chipul cum se alimentează casele de boală. D. Nenițescu pune toată cheltuiala în sarcina lucrătorilor, patronii cari fac parte din corporație neplătind decit pentru propria lor asigurare. Ori, în legea germană de la 1883, lucratorul plătește numai două treimi din cotizație, cealaltă treime plătindu-i-o patronul. Mai tirziu legea s’a modificat și astăzi patronul contribue cu; 50, la sută la cotizația lucrătorului: înțelegem motivele cari au făcut pe d. Nenițescu să pună toată cotizația în sarcina lucrătorului a voit să nu-și înstrăineze simpatiile patronilor. Dar prin aceasta face o nedreptate lucrătorilor. In adevăr, cea mai mare parte a boalelor de cari sufăr lucrătorii sut boale profesionale. Sunt meserii în cari lucrătorul intră aproape cu certitudinea că va contracta o anumită boală. Un lucrător tipograf, un cioplitor în piatră, o țesătoare știe că, îmbrățișind meseria respectivă riscă aproape cu siguranță să se îmbolnăvească de oftică. Industriile in cari se întrebuințează fosforul, ceruza, plumbul, sulfura de carbon, etc., dar de asemeni ■ un procent enorm de boale profesionale. Aceste boale fiind urmarea nu a întimplărei sau neprevederei ci însăși a profesiunei este drept ca patronul să-l suporte, cel puțin în parte, cheltuelile. Iată de ce legea germană impune patronului să plătească jumătate din cotizația lucrătorului, cea austriacă treime, etc. D. Nenițescu a fost rău insiprat, prin urmare cînd a pus toată cotizația în spinarea lucrătorilor sustrăgînd pe patroni de la o sarcină datorită. De altfel, era cu atît mai drept ca patronii să-și plătească contribuția la casele de boală, cu cît accidentele care nu cer o căutare mai mare de două săptămîni sunt asimilate cu boalele și puse în sarcina casei de boală. In această privință observăm o contradicție la proectul d-lui Nenițescu. Legea germană ușurează pe patroni de sarcinile accidentelor de scurtă durată pe care le trece la casa pentru boală, tocmai pentru că patronii plătesc 50 la sută din cotizațiile lucrătorilor la această casă. Pe ce femeia scutește însă d. Nenițescu pe patroni de cheltuiala pe primele două săptămîni ale accidentelor, dat fiindcă ei nu contribue la casele de boală? A adoptat din legea germană o măsură fără să-î adopte și justificarea. Vom continua in numerile viitoare. IOSIF NĂDEJDE Asigurarea contra boalei în proectul d-lm D. Nenițescu D-RA ADORÉE VILLANY Se știe că scriitorii și artiștii bavarezi au semnat un protest contra procedurei poliției din Muenchen care a oprit continuarea dansurilor d-rei Villany, pe care ei le consideră ea absolut decente Cetiți în pag. IV-a urmare a noului roman Fata Pandurului Catastrofa din Berberi BARLAU, 2deoembrie. — (Telegrama, aceasta ne-a fost expediată dr Luni și ne-a sosit la redacție, din cauza întreruperii firelor telegrafice,, abia azi, dapă orele 7 seara). Luni, la, orele 8 și jumătate dimineața, d. Cerbu, șeful stației Birlad, a fost avizat că astă noapte s’a intimplat în gara Berheci, pendinte de secția Tecuci, o groaznică ciocnire intre trenurile de marfă No sa și sora. Fiind imposibilă trimiterea de ajutoare din Tecuci din cauza înzăpezitei liniei, șeful gard Berheci a cerut șefului gu r.c.î Birlad să dispoteze imediat, plecarea de ajutoare din stația locală. De urgență s’a format aci un tren cu două mașini cu cari au: vomit la locul catastrofei d-nui inginer Christescu-Brad, dr. Cristofor și o echipă de lucrători. Din cauza viscolului puternic, și a zăpezei care ajunsese, la o înălțime de 2 metri, trenul a străbătut cu mare greutate drumul pînă la locul nenorocirei. Aci spectacolul era înfiorător.Mașina trenului No. 506 împreună cu vagoanele erau deraiate și complect sfărimate. Cinci din vagoane eral suprapuse unele asupra altora iar sub ăărîmături se aflau 6 morți intra cari și șeful trenului, Laurențu, din Tecuci și 6 răniți. Cinci din aceștia au fost salvați, iar al șaselea, cu toate silințele inginerului, medicului și a echipei de lucrători din Bârlad, n'a putut fi scos dintre vagoanele încălecate. Pînă să poată fi scos de sub dărimături, d. dr. Cristofor a făcut rănitului injecții. Răniții sunt: Stavăr Gheorghe, manipulam., Năstase Gheorghe, Găină Stefan și Dimitrie Dumitriu, frinari, Plesnită Dumitru mecanic, tot din Tecuci. Toțt răniții aceștia, însoțiți de d-nii inginer Christelen și dr. Cristofor au fost aduși la Bârlad și transportați in grabă la Spital. CUM S’A PRODUS CIOCNIREA Iată împrejurările în cari s’a produs aceasta oroaznică nenorocire. - Nouă amănunte - Trenul de marfă No. 821 venind din Ghigeni și, neputind continua drumul spre Tecuci din cauza înzăpezirea, a rămas în gara Berheci. După cîteva ore, trenul de marfă No. 506, venind tot dinspre Ghidigeni, a intrat în gara Berheci pe aceiași linie pe care staționa celălalt tren. Linia fiind deschisă, înainte de a ajunge la punctul de apropiere, mașina trenului No. 506 S’a intîlnit cu trenul No. 824 cu care s'a ciocnit. Izbitura a fost atit de puternică, încît mașina trenului No. 506 a deraiat. Vagonul de manipulație, în care se afla o partidă de tren compusă din 12 persoane, a fost complect sfărîmat. O parte din acest vagon a încălecat asupra altui vagon, surprinzind între ambele grămezi de dărimătim întregul personal al acestui tren. Trenul No. 824 ca tot personalul aflător într’însul, a rămas locului, neatins. Groaznica catastrofă a fost imediat comunicată la Tecuci, de unde neputîndu-se veni în ajutorul celor răniți, 8’a trasmis știrea și cererea de ajutor stafiei Berlad. CAUZELE CATASTROFEI D. inginer I. Cristescu, cu care am convorbit, atribue catastrofa neglijenței acarului stafiei Berheci. N La aceasta a mai contribuit și viscolul. STAREA RĂNIȚILOR Interesîndu-mă la spital asupra stăreî răniților, mi s’a comunicat că ei se află în afară de orice pericol. Mai grav rănit se află Gheorghe Stavăr, care are piciorul drept fracturativ momentul cînd vă telegrafiez aceste știri, se comunică din Berbeci că al șaselea rănit a fost scos de sub vagoanele sfârîmate. Starea rănitului acesta, este disperată. El urmează să fie transportat la Tecuci. Numele morților, pînă în momentul cînd vă comunic telegrafic aceste știri, nu se cunosc încă aci. — Sulf. ANCHETA NOASTRA Noembrie. — Cu primul tren pus in circulație, după deschiderea liniei Birlad Tecuci, m’am transportat la locul catastrofei. Impresia ce produce, spectacolul este îngrozitoare. Trenul No. 506 este prefăcut într’un morman de dărimături in cari sînt amestecate roțile vagoanelor sfărîmate, se îndurî, cereale, mărfuri, printre cari se află amestecate cadavrele victimelor oribil mutilate. După îndelungate și grele sforțări, au putut fi scoase dintre dărîmături cadavrele frînarilor Oprișan Ioan, Luca Niculae, Radu Neculai, Mihalache Mihai și Taottus Constantin. Șeful de tren Laurențiu Avram încă n’a putut fi scos de sub dărâmături. Victima Didu Vasile a murit în drumul spre Tecuci. ANCHETA AUTORITĂȚILOR La Berheci am găsit pe d-nii judecător de instrucție și procuror din Tecuci, inspectori ai C. F. R. Rapoțianu, Craieru și Vragnetti, toți din Galați, cari erau ocupați cu ancheta. S’a stabilit că în trenul No.'. 506 se aflau 16 persoane. In total sunt 7 morți; 5 au fost răniți; 14 au fost neatinși, 6 din morți 1 au fost surprinși probabil pe cind dormeau în vagonul de manipulație din care nu a rămas in întregime decît acoperișul. Din primele cercetări vinovăția pare a cădea în sarcina impiegatului Fulger care nu a transmis ordinul reglementar șefului stației Berheci, Vasile Mîndru, care ia rindul sau ar fi comunficat la Ghidigeni ca să fie reținut acolo trenul No. 506. Toti Fulger e învinovățit că la intrarea acestui tren în gara Beri decî n’ar fi dat acarului de serviciu semnalul obicinuit. Fulger susține că nenorocirea i s’a produs din neglijența acarului. Impiegatul Fulger a fost suspendat din serviciu telegrafic, din ordinul direcției C. F. R., pînă la complectarea cercetărilor asupra acestei înfiorătoare catastrofe. Pagubele materiale produse, de l deraierea aceasta sunt enorme, i Sulf, ']------ II Publicul $1 prinderea Mitul Pantelimon — ----------- Focșani un bătrîn plîngea, iar o doamnă venise la arest cu un carton cu prăjituri pentru deținut ! La Se cunosc amănuntele captivante ale prinderei lui Pantelimon. Se știe acum în toate amănuntele momentul tragic în care Pantelimon a încăput în mâinile jandarmilor. Cel care a condus expediția prindere în ziua decisivă, e sergentul-major de jandarmi Arsene lonescu, șeful secției din Panciu. Arsene lonescu e mic de sta 6ară», subțiratec, foarte sprinten și inteligent. E omul de încredere al d-lui căpitan Hirjeu, comandantul jandarmeriei din Putna. El ne-a povestit în amănunt cum a pus mina pe celebrul bandit, și, negreșit, era mîndru de succesul întreprinderei sale. — Ai mai făcut vre-o faptă asemănătoare acesteia? — Eu l-am împușcat pe vestitul bandit Goga, acum doui ani, în comuna Piscu, județul Covurlui. — De ce l’am împușcat? — Păi decit să mă împuște el, mai bine ,am dat cu gata. Acela, Goga, era rău de tot la inimă, criminal, și cînd s’a văzut încolțit, după ce evadase, a luat arma la ochi. Norocul meu a fost că n’a luat arma foc, altfel se isprăvea cu mine. Atunci am tras și eu și l’am dat gata. Dar n’a fost un păcat. Negru suflet și acela. — Dar pe Pantelimon aveai de gând să-l împuști? — Nu. Dacă ași fi voit, mi-era foarte lesne și nimeni n’ar fi putut să mă tragă la răspundere. Pantelimon era cu arma în mină în cureaua podului caselor lui Take Dorin și eu mă aflam ichipei în legitimă apărare. Un glonț de carabină și se isprăvea. Dar n’am voit să-l omor. Am tras un glonte în streașină casei și alte două în pod. Pe el l’am chicar și am răgușit tot soiűAbdu-i să se predea. — fimine drept, d-le Ionescu, ceva bătaie nu i-ai tras? Spune-mi mie, în particular. Sergentul major se închină: — Asta mi-i crucea că nici nu l’am atins. După cum v’am snus, cînd am intrat în casă și l'am întrebat: — Cine ești tu? — el mi-a răspuns, astea-s cuvintele lui. — Stați că vă spun frumos. Eu sunt banditul Toader Pantelimon. Dar să nu mă bateți. Atunci ei l’am sărutat, și de bucurie că l’am prins și ca să-l arăt prin această că — cum să zic — că rotam înfrățit cu el și •■ă nu-î voiü atinge nici un fir de păr. — Dar ceilalți cari erau cu d-ta? — Ceilalți n’au voit să-l bată, dar, în primul moment, încercaseră, să-l cam întindă demling, răstindu-se. Dar repede i-am data o parte. Ba, mai mult, cum Pantelimon fusese surprins cu șireturile ghetelor desfăcute, am pus pe un interior de i le-a încheiat. Apoi l’am scos afară din casă. — Acum o să iei premiul de 3000 de lei, d-ta și tovarășii d-tale. Sergentul major se înroși, emoționat. — De, cum ar vrea ăi mari. — Trebue să vrea. După sfînta dreptate d-tale ți se cuvine. Am și »muncit mult, d-le. Mi-am expus »și viața. Ehe, cite drumuri am bătut prin județ. — Am să te fac celebru prin gazetă .Mai cu seamă că te-am purtat omenește cu Pantelimon. — Scriți și de bine, că destul ne-ațî bîrfit, pe noi jandarmii. — Lasă, d-le lonescu, că numai bîrfele n’au fost cele ce s’au scris de jandarmeria romînă. Dar nu se poate numai1 ci țigaî, se mai găsește și prin corpul dv. cite un cavaler cum e căpitanul d-tale și cste un creștin de treabă ca d-ta. — Vă mulțumesc — încheiă convorbirea șeful secției, măgulit de buna părere ce aveam despre apucăturile sale urbane. Țigări și bani la Focșani, cum era și natural, vestea aducerea lui Pantelimon, a produs o mare senzație. A doua zi foarte multă lume se prezentase la jandarmerie să-l vadă, dar se dăduse ordin ca nimeni să nu intre. Foarte mulți dintre cei veniți, aduseseră pachete cu tutun, țigări, o cucoană venise cu un caron cu prăjituri, iar aproape toți voiau să-i dea lui Pantelimon ..ceva gologani de cheltuială, săracu !“ Căci acesta era sentimentul general: o simpatie compătimitoare, o părere de râü sinceră că a fost prins. Poate că în toate acestea era și sentimentul provincialului, care vedea că prin prinderea lui Pantelimon, i se răpește un izvor de știri interesante, de comentarii, de glume și zeflemele pe seama „copoilor“. Nici unul din cei adunați să-l vadă, nu spunea o vorbă rea, din contra, numai cuvinte de laudă, unneorî cu totul exagerate. Am văzut chiar un domn bătrîn curățel îmbrăcat, care ascultând povestea prinderea lui Pantelimon și a clipei tind a scos mîînele pe fereastr?8ș»^#ters ochii de lacrimi! susținînd : — Bietul băet! In arest Și „bietul băet“ sta în acele clipe în arestul jandarmeriei I din Focșani avînd mîinile prine în două brățări ale unui drug de fier, păzit de un jandarm cu baioneta la armă și cu revolverul la cingătoare. Cu toate că se ordonase această pază severă — cum era și natural — totuși convingerea celor cari îl prinsese, era că Pantelimon chiar dacă ar avea putința n’ar încerca să evadeze, așa de obosit era. Cînd a fost adus la Focșani, d. căpitan Hîrjeu a dat ordin să fie tratat cît se poate de bine. Seara i s’a oferit de mîncare, dar Pantelimon n’a cerut altceva decit să fie lăsat să se odihnească. — Sint obosit. Lăsați-mă să mă culc. Acum o să pot dormi și eu liniștit, fără frică că o să fiu prins. Și jandarmii l’au lăsat să doarmă și Pantelimon a tras un somn împărătesc pe patul soldățesc al jandarmilor. , Groaza de Doftana In convorbirea pe care am avut-o cu Pantelimon, între multe, el mi-a mărturisit că ceea ce l’a făcut, între altele, să-și ia lumea în cap, a fost și groaza că, fiind prins pentru a-și ispăși osînda de un an și cîteva luni pe care o are în spinare, va fi trimis s-o facă la Doftana. Or, la această închisoare se vede că domnește un regim extrem de sever căci cei cari au trecut pe acolo au o adevărată groază de această închisoare. O aceeași groază o avea și Pantelimon după cum avea groază și de bătae, pe care o simțise din plin și îndesat de la jandarmii din satul lui și de la Siguranța din Botoșani, unde fusese adus pentru niște cercetări. Cele patru carabine Odată cu Pantelimon au fost aduse la Focșani și patru carabine, din cari una foarte scumpă» (7—800 de lei) dăruită, probabil, de prințul Caradjea. Aceasta era arma favorită a lui Pantelimon și el și-a exprimat o sinceră părere de rău *că o pierde. Explicația că Pantelimon avea atîtea arme e aceasta; el lăsa cite o carabină la fiecare din gazdele lui, aceasta pentru ca la oricare din acestea va găzdui, să găsească o armă, și astfel să nu fie nevoit să umble mereu cu pușca la spinare, dînd astfel de bănuit. Că la Take Dorin s’au găsit adunate trei carabine, aceasta e, desigur, din cauză că Pantelimon voia să le împartă la alte gazde din altă regiune. E o notă bună pentru prizonierul de azi al jandarmilor, că avînd un armament așa de formidabil și fiind de atîtea ori încolțit de oameni cari n’ar fi pregetat să îl culce la pămînt, el n’a lăsat să pornească din țeava carabinelor lui nici un glonte care să facă moarte de om. Ucigaș n’a voit să fie și nici n’a fost! G. M. La P.Neamț O întrevedere interesantă PIATP.A N., 22 Noembrie. — După cum era de prevăzut prinderea celebrului Pantelimon a provocat o senzație enormă în oraș și o animație extraordinară mărită și mai mult prin aducerea în localitate a banditului. Toader Pantelimon care a îngrozit o vară întreagă județul nostru se află aci și toată lumea nu se gîndește la altceva decit să-l vadă. El a fost adus azi dimineață din Focșani cu trenul de 8, împreună cu tovarășul său Costache Iov. Ambii sînt în lanțuri și escortați de șefii de secție Arsene Ionescu, Zaharia și Ioan Cioroianu, precum și de d-nii maior-inspector Sterea Constantin, judele instructor local N. Radovici. La coborîrea sa din tren Pantelimon părea bine dispus și privea surîzînd la publicul ce se îngrămădea să-l vadă. Banditul e galben și tras la fată. In tot timpul el a fost tratat bine de autorități, i s-au dat rufe, haine și mîncare suficientă. De la gară amindoi au fost transportați în sanie direct la Iarna in Capitală Monasie:«te ttoessil;*