Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)
1912-01-24 / nr. 2832
Anul ÍÉ,. — Na. 2332 PUELiCiTATEÂ: COKCEDÄTÄ exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Doamnei) 8 Et. i.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 București 4filimwWMW /'.rtv...-iTfriTjnmrrww~1 APARE ÎN FIECARE DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA LUMEA uf j-./- : • u.•*%. -la fi*- l*"* "■ Marți 24 Ianuarie 1919 DIRECTOR CONST._MILLE Abonamente cu premii: nn n>n lei 20. 32n.nr . 6 luni Tel II.. I.pr pentru străinătate prețul este îndoit V TELEfON ! Capitala.................No 14/10 ..................... 34-73 Provincia . . . . „ 14/99 atatea . . „ 12 40 Stf^Moatarea > f*^v*/VW».»viVV'v*WW*'r"...v*.**N*v*'AA'Vt,*. .*iAi^*A*A»v^AAA/Vl/A*AVVV%ftA Sfîrșitul serbărilor din Sofia Plecarea misiunilor străine (Dela trimisul nostru special) SOFIA, 22 Ian. — Balul care a avut loc aseară la clubul militar a durat pînă la orele 3 și jumătate noaptea, cînd s’au retras familia regală și principii Boris și Chiril. Balul a fost deschis printr’o horă bulgară în care s’au prins regele regina cu toți principii moștenitori și invitații străini. In horă prințul Ferdinand al României era alături de prințul Filip de Coburg și marele duce Andrei Vladimirovici. Prințul Carol Albrech și marele duce Vladimirovici, au dansat în tot timpul balului, pînă brist noaptea. La primul cadru,în care ft, principle Ferdinand era vis-avis de prințul Chiril și a dansat cu d-na Tanceff, născută Catargift. Așeară, între orele 4 și 6, prințul Boris a primit delegațiile societăților și ale corporațiilor; un delegat din comisiunea ofițerilor în retragere, s’a adresat în termenii următori prințului Boris : ,— Nu trebue să uităm Macedonia care treime să intre în regatul nostru. Prințul Chiril, care era alături și auzise cuvintele acestea a răspuns, adresîndu-se delegatului: --- Da, da, așa trebue să i se vorbească lui. Boris. ALTE AMĂNUNTE Prințul Serbiei Alexandru a invitat pe deputații bulgari să viziteze capitala Serbiei. Printre cadourile pe care prințul moștenitor al Bulgariei le-a primit, a fost admirată o sabie de aur cu pietre prețioase, un revolver și un binoclu, cadouri primite din partea armatei bulgare. • decorarea oaspeților Principele Ferdinand al Romîniei, ca și toți ceilalți prinț de coroană, cari au luat parte la serbările din Sofia, au fost decorați de țaral Bulgariei cu marele colier „Ordinul Sf. Alexandru". DARUL CONSILIULUI DE MINIȘTRI Consiliul de miniștri a oferit prințului Boris lin tabloul de mare preț, reprezentând pe descendenții familiei da Bourbon, în care figurează și mama regelui Ferdinand ca copilă. MANIFESTAȚIA PENTRU PRINCIPELE GRECIEI Sofia, 22 Ianuarie. —* Azi dimineața la orele 10 și jumătate s'a oficiat un serviciu religios la biserica greaca, la care a luat parte și prințul Constantin al Greciei. Prințul a sosit cu un cupeu al palatului regal, însoțit de ofițerul bulgar atașat pe lângă persoana sa. Toată colonia greacă a luat parte și a salutat cu entusiasm sosirea moștenitorului Greciei. IMPRESIILE PRINȚULUI GRECIEI Prezentat unui distins personafim din anturajul prințului Constantin la biserică greacă și întrebat de mine despre impresiile pe care le are moștenitorul Greciei despre serbările urmate la Sofia, personajul In Pliestihne mi-a spusă — Prințul Constantin a fost vră mișcat de entusiazta primită ce i s'a făcut, de întreaga colonie greacă de aci. El a încercat clipe de mare bucurie, și, față de manifestația ce i s'ai făcut de poporul bulgar. Ar fi o dorină unanimă, ut zis personajul, a tulii,vor grecilor ca țarul Bulgariei să sapă la primul prilej o viziti a Dârtei noastre la Atena. PLECAREA MISIUNILOR Sofia, 22 Ianuarie.— Astăzi toți principii și toate misiunile vor părăsi Sofia cu trenuri speciale. Cel dinții va plece la orele 4 după amiază cu prințul Filip, fratele țarului, Bulgariei și fiul său Leopold, prințul Daniid al Muntenegrului, Constantin al Greciei, ducele Albrecht ,și misiunile: spaniolă, franceză, belgiană și italiană. Cu toții vor călători pînă la Viena. Cu al doilea tren, la orele 9 seara, va pleca marele duce Andrei Vladimirovici și prințul Alemndru al Serbiei. Ultimul tren va fi la 10 seara, cu care vor pleca prințul Ferdinand al Romîniei ,și prințul Friedrich Leopold al Rusiei. A. Sandu Piața comerciala din Sofia Serbarea zilei de 24 ianuarie PROGRAMUL ALCĂTUIT DE LIGA CULTURALA, SECTIA BUCUREȘTI LA ATENEU. — Hora Unirea de Flechtertmacher; Pre tine te lăudam și Axionul de d. prof. Popescu-Pasărea, cîntate de corni soc. „Macarie“. Conferința d-lui prof. universitar V. Plevan: Despre sărbătorile naționale. Recitări de d-na C. Bîrsan, artistă a teatrului Național. Diferite melodii clasice și populare, cîntate cu vocea de d-na Maria Herescu, laureată, a Conservatorului din Milano, cu acompaniament de piano. Domnul Tudor, de G. Brătianiu, Unde-aud cucu cîntind și Rodica, de d-l I. Popescu Păsărea,cîntate de corul societăței muzicale ,,Macarie“. Recitări de cî-l N. Grigorescu, X. Țancovici, A. Dinu, etc. Imnul cîntâreților, Deșteaptă-te Romíne. Pe al nostru steag. Biletele cu prețurile cele mai populare se află numai la sediul Ligei Culturale (str. ■ Fîntîneî, 1). ---------------------------------- TAXA de 3 la sută asupra salariilor Primim numeroase scrisori de la cititorii noștri în care suntem rugați să ridicăm chestiunea taxei de 3 la sută asupra salarilor. Aceasta taxa, ne scriu cu drept cuvînt cititorii noștri — a fost pusă într-un moment de grea cumplită pentru stat, cînd toți locuitorii acestei țări trebuiai să facă sacrificii. Funcționarii au acceptat această taxă atunci , dar se ridică contra continuării ei, azi mai ales, cînd bugetul statului dă permanente excedente de zeci de milioane. Statul a eșit de mult din situația precară de odinioară, azi are o situație înfloritoare, de ce să continue, a lua de la funcționar acea taxă socotită de toată lumea ca vremelnică? Observațiunile cititorilor noștri sunt foarte îndreptățite și e o elementară chestiune de dreptate ca ministrul de finanțe să le dea toata, atențiunea cu vo Verdicul juraților în procesul Cuza-Socor — TEXTUL INTEGRAL — Pe conștiință și pe onoare, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor, verdictul juraților, cu majoritate de voturi este : NU Delicventul Emanuel Sobor, major, avocat, nu-este culpabil pentru faptul că în broșura sa , O rușine universitară, plagiatul d-lui A. C. Cuza, ocupîndu-se de cartea din 1899 a acestui din urmă, i-a adus, în tot cuprinsul broșurii, nenumărate imputațiuni de plagiat din alți autori, acuzațiuni prevăzute, mai cu seamă, în pagina a 0-a a prefaței (jumătatea d’întîi a paginei, sus) începînd cu cuvintele : „lucrarea aceasta are la baza ei flirtul“... ; apoi, spre justificarea acestor premise, punerea pe 2 coloane a unei serii de pasaje, luate, pe de-o parte, din cartea „Despre poporație“ și, pe de altă parte, din textele denunțate ca plagiate, aceste paralele începînd de la pagina 17 și continuînd pînă la pagina 66, reluate fiind la pagina 84 și la pagina 89, din capitolul „Legea popolației“, pentru a conchide și aci (vezi pagina 90), că d. Cuza l’a furat pe Everett... Ta furat și pe Jean B. Lay... după care urmează capitolul „Legea progresului“, iarăși cu paralele de la paginele 94 și 97 și cu concluzia de la pagina 100 (vezi la sine) : „și iată cum se face dovada că teoria d-lui Cuza asupra cauzei sociale este plagiată din Everett, Soria, Herbert Spencer“... Ajungâid în cele din urmă, după dezvoltarea unui ultim capitol, la concluziile sale definitive asupra întregei lui lucrări, în care inculpatul conchide și rezumă, după cum spune el însuși, în puține cuvinte, în ce constă și cum a dovedit plagiatul d-lui Cuza (a se citi aci întregul pasaj și acuzația de la paginele 112 și 113 ale broșurei și anume dela linia 17, din pagina 112 și pînă la linia 25 din pagina 113). NU este clar culpabil, inculpatul Emanuel Socor, de a fi propus, prin publicarea acelei broșuri, asupra profesorului A. C. Cuza, fapte, care, dacă ar fi adevărate, ar expune pe acesta la ura sa ș disprețul cetățenilor. NU, prin publicarea celor de mai sus, inculpatul Emanuel Socor n’a cauzat nici o daună d-lui Cuza. Dela organizațiile limncitoreștî Adunare amînată. — La sindicatul lucrătorilor curelarî, tăbăcari și de articole de voiaj neîntrunindu-se ori membri prevăzuți de statut adunarea generală a fost amînată pentru Joi seara la orele 8 fix., cînd se va ține cu ori clți membri vor fi prezenți. Adunarea croitorilor. — Ori după amiază s’a ținut adunarea generală a sindicatului lucrătorilor și lucrătoarelor de croitorie din Capitală,, cu care prilej s’au rezolvat chestiunile la ordinea zilei. Ședința „Tineretului muncitor“. — Cercul „Tineretul muncitor“ al ucenicilor din ,Capitală a ținut ori după amiazi ochi,chiuita ședință săptăminală cu care prilej s’au urmat diferite discuțiuni. Serata de asta-seară. — Serata literară de astăzi care va avea loc la clubul social-democrat din Capitală va fi urmată de dans care se va prelungi pria tîrziu noaptea. -------------------------------------------- Neînțelegere între exarhul din Constantinopole și țarul Bulgariei Acum cîteva zile, a avut loc o întrevedere între patriarhul ecumenic Ioachim din Constantinopole și ministrul Sarafoff, plenipotențiarul bulgar in Capitala Turciei. Circulă acum versiunea că țarul Ferdinand, fără asentimentul exarhului, a intrat ,în relațiune cu patriarhatul pentru ridicarea sehizmei bisericești in sensul următor: Regele bulgar să formeze un patriarhat aparte. In Macedonia episcopii, să aparțină majorității, iar minoritatea să aibe un arhimandrit. In cercurile politice, din Sofia se afirmă că pentru aceasta soluțiune a inzistat Rusia. Exicarchul însă se vede foarte neglijat prin gestul făcut de țarul Bulgariei și cercurile patriotice bulgare privesc cu iîhnire procedeul acesta deoarece se tem de o dislocare a inttilăței naționale între bulgarii din regat și cei din Macedonia. —.........~......... ANCHETELE NOASTRE Cum stăm cu exportul de carne în Austro-Ungaria Ce spun exportatorii din Moldova -•**** Fără ca exportul nostru de carne în Austro-Ungaria să fi făcut pînă azi prea mari progrese, el a avut totuși,de la început o influență în bine asupra prețurilor de vînzare a vitelor. Noile debușeuri deschise prin convențiunea încheiată cu vecinii noștri austriaci și unguri, pentru exportul de carne, va ridica în viitor această ramură de avuție a țarei — creșterea vitelor, — la importanța și valoarea ei de altădată. Pentru poulațiunea rurală mai cu seamă, dacă statul va ști să intervină, creșterea vitelor va constitui de acum un nou mijloc, bogat de viață, dat fiind că țăranul nostru în anii de lipsă era nevoit să-șî vîndă vitele totdeauna pe prețuri de nimic. CITA CARNE S’A EXPORTAT PINA ASTAZI Din Februarie anul trecut, de cînd a început să funcționeze abatorul improvizat de ministerul de domenii la punctul de frontieră de la T.-Severin, s’au exportat pînă astăzi 200 vagoane de carne de vite mari, sau 1 milion și d00 mii kilograme. Alăturea de această cantitate, s’a exportat carnea dela 200 da următori și 4300 oi. Majoritatea vitelor tăiate pentru acest export au fost vite mari de subot și povarnă, și furnizate din județele Olteniei și Munteniei. Din Moldova, în ultimul timp, un singur exportator a furnizat abatorului de la T.Severin un număr de 200 vite mari. După informațiile ce le avem deja o persoană în măsură de a cunoaște mersul exportului nostru de carne, de la punerea In aplicare a convențiunei, orașele cari au servit de debușeu pentru cantitatea de carne exportată, au fost:" Vienag pentru comună, Undapesta și Temesvárul. Pentru carnea, „Je vite mari, un special boi” de povarnă grași. Viena este cel mai prielnic debușeu, oferind exportatorilor prețurile cele mai ridicate; carnea relativ slabă, precum și carnea de rrmători, oî și vițel ,a fost exportată pentru piața Buda-Pestei. Exportul ar fi fost desigur mult mai ridicat, dacă lipsa ele vagoane frigorifere și greutățile enorme pentru amenajarea vagoanelor actuale,, — un număr restrîns, cari odată serveau la exportul peștelui, nu ar fi zădărnicit. Trebue de notat că, carnea, da următori, care într'um moment era căutată și plătită cu prețuri bune pe piața Capitalei Ungariei, nu se mai exportă azi, dat fiind că prețurie cu care se plătește această, carne pe piețele noastre sunt mult mai avantagioase ca aiurea. O notă bună, care de altfel a făcut pe vecinii noștri unguri și austriaci să aprecieze valoarea vitelor românești, a fost și starea sanitară. . Dintre vitele aduse pentru lacre abatorului de frontieră, birca dacă una la sută a fost găsită bolnavă, și aceasta încă la foarte rare intervale,. cari se fac la nou transporturile pe calea ferată. Vitele sosesc la T.Severin după atîta cale și enorme greutăți, slăbite și carnea este bătută, ceea ce diminuiază prețul colosal. Greutățile și marea depărtare au făcut pe exportatorii și crescătorii de vite din Moldova să se abțină pînă azi de a lua parte la exportul de carne ce facem în Austria și Ungaria. Dacă în așa condițiune sosesc vitele din Moldova, acum dud este frig, oricine își poate închipui în ce condițiuni ar sosi un transport în timp de vară ! Un număr de vite încărcate de mine din Roman pentru T.Severin, acum cîteva zile, —și sunt singurul care am avut curajul s’o fac. — au sosit la abatorul de la frontieră după C zile cu adevărat maltratate. Vedeți clar pentru ce noi moldovenii nu putem actualmente contribui decit pe o scară redusă, prea redusă chiar, la export. CE AR TREBUI NEINTIRZIAT FĂCUT . Dacă însă statul și în special ministerul de domenii ține ca exportul să nu sufere, ca crescătorii de vite și exportatorii moldoveni să poată avea debușeu, astăzi mai cu seamă tind vitele care erau trimese Italiei, măresc numărul vitelor pentru export, ar fi o soluție puțin, costisitoare și ușor de realizat, să se improvizeze, așa cum este acel de la T.-Severin, un abator la punctul de frontieră deia Durduje.ni, unde să se poată tăia cel puțin 30.00 de vile mari zilnic, pînă cînd lucrările, abatorului în curs, vor fi terminate. De altfel, acest sacrificiu s’ar impune, judecind după lucrările abatorului care merg relativ incet, și cari vor fi complect terminale „poate“ peste 2 ani. «•Fără, un abator provizoriu la frontiera de la Burdujenî, este absolut imposibil ca exportul nostru să poată progresa, cel puțin încă timp de 2—3 ani. VAGOANELE. — O CHESTIUNE IN STUDIU Pentru că lipsa de vagoane frigorifere continuă să fie un motiv legitim de plîngere a tuturor exportatorilor cari au să suporte pagube însemnate, s'ar putea viza la o măsură care pentru moment ar ameliora situațiunea. Ameliorarea unui număr de 15-20 vagoane G. N., cu este un perete dublu de scindări ușoare și tablă de zinc, și cari ar fi mai practice și mult mai accesibile pentru transportul de carne, decit actualele câteva vagoane mici și inconfortabile, cari au servit la exportul de pește. Față de perspectivele ce se anunță pentru exportul de carne, ministrul de domenii studiază actualmente chestiunea înființărei unui tren special care să plece zilnic, de la abator, cu un număr de vagoane pentru Buda Pesta-Viena. In acest scop, un inspector al C. F. R. a făcut zilele acestea oarecari studii la T.-Severin. A. S. CE SPUNE UN EXPORTATOR MOLDOVEAN Un fruntaș exportator de vite din Moldova, singurul care a încercat să trimeată abatorului de la T.Severin un transport de vite pentru export, vorbind despre starea vitelor noastre, spune: „Avem în țară un număr suficient de vite care pot fi exportate, fără ca consumațiunea internă să sufere. Astăzi de exemplu se pot găsi. în art. 3023 mii vite mari pentru a fi îngrășate vn poverile și bune pentru export, înainte de a fi existat convențiunea cu Austro-Ungaria, —spune fruntașul exportator din Moldova, — totdeauna țara făcea export de vite în Rusia și Italia. Pentru Rusia se exportă anual cel puțin 8 mii de vite mari, iar anul trecut țara a exportat aproape 10 mii de boi in Italia. A și putea, afirma, fără teamă de a fi desmințit, că ț ara noastră poate furniza anual exportului 2012.1 mii vite. Anul acesta cu atât mai mult, cu cât vitele care de regulă erau trimese Italiei au rămas în țară de odată cu declararea războiului turco-italian. Singură Moldova poate da, dacă nu trei sferturi,, dar cel puțin jumătate din vitele trebuitoare pentru exportul în Austro-Ungaria, după numărul prevăzut din convențiuni. De altfel trebue să spun că, carnea ce exportăm este foarte bine primită și plătită pe piața Vienei, — în special carnea, de vite îngrășate în povarnă. CU CIT CONTRIBUE AZI MOLDOVA LA EXPORT Vorbind de numărul vitelor trimese din Moldova pentru a fi exportate, convorbitorul meu zice : — Pentru exportatorii și crescătorii de vite din Moldova, este absolut imposibil de a putea să se folosească astazi de exportul de carne ce îl face țara. Depărtarea și greutățile transportului sunt, un adevărat chin pentru bietele vite, care trebuesc să vină cite 5—6 zile în ----------------** —----------- lomormîncarea comandorului Murguleț . Erî după amiază s’a făcut înmormintarea comandorului Murguleț. Serviciul religios s’a oficiat la locuința defunctului în strada XI Februarie, de, unde a și pornit cortegiul funebru. Defunctul fiind decorat cu mai multe ordine naționale, o companie de vînători a dat onorurile militare. Cortegiul a parcurs bulevardul, calea Victoriei, str. Carol și calea Șerban-Vdă, pînă la cimitirul Bellu, unde s’a făcut inmormîntarea. • Răsplata minicei S’a conferit Răsplata Muncii pentru învățămînt următorrelor persoane: Clasa I: D-nelor Maria Blarenberg, Lelia general Candiano, Inginer Caton Simon, Maria Dumitrescu, d-resor Maria C. Arion, Natalia Pruncu, D-nei Elena Clara Marquise de Belloy, proprietara moșiei Cezieni (Romanați), pentru sacrificiile ce le-a făcut și face pentru instruirea sătenilor; D-nei Maria Ștefan Boldescu, institutoare în București; D-lui M. Timpeanu, advocat, ajutor de primar al orașului Tîrgu-Jiu, care a dat terenul necesar pe care s’a clădit localul școalei din comuna Curieni (Gorj). Clasa II: D-nei Elena Eugeniu Clos, directoarea școalei primare de fete din Hîrlău, pentru servicii aduse învățămîntului in timp de 12 ani de funcționare. D-lui Vasile P. Zagoriț, arendaș în comuna Fundeni-Frunzănești, pentru ajutorul ce a dat școalei din eă turnul Fundeni- Gherasi (Ilfov), înzestrînd-o cu 40 pupitre, 2 sobe și un bibliotecar, «mii*-'' ————Si*--------——— Cuvîntarea d-lui Fleva Un liberal — începe d-sa — vorbind despre calitatea omului politic, a spus: de două lucruri nu trebue să se sperie omul cel drept: de solitudine și de sărăcie (aplauze). Solitudinea va fi momentană dacă cu dînsul va fi dreptatea și adevărul. Sărăcia o va avea întotdeauna dacă a știut să fie drept. Pentru a treia oară singur» Pentru a treia oară am rămas singur, pentru că a fost cu mine, adevărul și dreptatea. (Aplauze.) Am fost singur aproape, cînd am denunțat regimul nenorocit cînd s’a terminat guvernarea lui Ion Brătianu bătrînul. Cind am denunțat acel regim, am renunțat la toate pentru a lupta cu țara contra regimului nenorocit de atunci. (Aplauze). Am rămas atunci atît de singur, încit prieteni de aproape mă întrebați dacă am înebunit, de lupt, eu singur, contra puternicului Brătianu ? — Nu sunt nebun, am răspuns, voi fi lupta și-l voi da jos. Eri am luptat, cu Dissescu, cu C. Arion, cu Djuvara și Take Ionescu și Brătianu, a căzut. Astăzi situația e mai gravă Ca atunci, căci azi avem de luptat cu o atmosferă de imoralitate înăbușitoare, încă de atunci a început să se arate singele stricat împotriva căruia luptăm azi. Au căutat de atunci să mă distrugă, dar glonțul destinat mie, a intrat în capul unui biet ușier. M’au băgat în temniță dar m’aț scos dv. Am eșit însă din temniță, și d. Câmp, care i era de fapt ,șeful guvernului care a înlocuit pe acela al lui Brătianu, a venit la mine și mi-a propus să intru în minister. L’am întebat dacă vreșt. să’mi dea alegeri noi și alegeri libere. D. Carp mi-a răspuns așa, încît am înțeles că nu-mi primește condițiile. Mi-a spus că alegerile vor fi curate. Ei ceream însă neapărat ca ele să fie libere. Am venit azi să mă spovedesc d-voastră, căci, poate acesta va fi ultimul meu act politic. (Voci: Nu! Nu! Trăiască Fleva!) . Certificat dela rege — certificat dela popor! Ați văzut că guvernul trecut s-a dus la rege să ceară un certificat de bună purtare. Eu am venit la Dacia să cer poporului certificat de bună purtare. (Aplauze). De altfel, ef am cerut cetățenilor certificat, de bună purtare încă de cînd am denunțat în Cameră afacerea Rătești. (Aplauze). Pot să fie lucruri în care să nu mă pricep. Mă pricep însă la un lucru: cunosc psihologia mulțimea, știu că mulțimea e morală și curagioasă. De aceea am venit să mă spovedesc mulțimea. Dar să revin la spovedania mea. ’ Un istoric al luptelor trecute După căderea liberalilor la 1898, Brătianu a venit la mine, mi-a mărturisit greșelile pe cari le-a făcut și mi-a cerut să reintru în partid și să ducem lupta mai departe. ■ La 1892, liberalii au făcut cunoscutul program de la Iași. O VOCI: Votul universal! D. FLEVA: Mă voi ocupa și de votul universal; mă voii ocupa de toate categoriile de cetățeni. In capul programului era libertatea electorală și descentralizarea administrativă. Mi se pare că se vorbea și de economia un program, dar nu de economie ® iu, sensul în care au luat’o liberalii. Au trecut 29 de ani de’atunci, liberalii au uitat cele două puncte din capul programului lor. Le-a uitat, pentru că libertatea electorală și descentralizarea nu procopsește pe nimeni., Șoapte ani am luptat pentru acest program. După 3 ani de la facerea programului, la ITsio, am venit la mine bătrânul Sturdza și mi-a spus: „D-le Fleva, ai luptat și cu noi și contra noastră pentru un ideal, în fruntea căruia stă: alegeri libere și descentralizare administrativă. Te rog să intri la minister și să realizezi acest ideal”. Am luat ministerul de interne și am făcut alegeri libere. (Voci: Așa el Așa el). Ca să vedeți cît de libere au fost alegerile, vă amintesc ca din 183 de deputați, numai 14 mi-au fost devotați mie. Eu n’am vrut să impun, alegerea prietenilor mei. înainte de alegeri, Eugen Stătescu se temea că nu vom reuși, dar și-a scos pălăria înaintea mea după ce le-am făcut. După alegeri am vrut să fac descentralizarea. S’a petrecut insa nenorocita afacere, de la Spineni. (Aplauze) și am eșit din minister. Ce s’a petrecut, apoi? După plecarea mea, liberalii au găsit cu cale să osîndească pe mitropolitul Ghenadie; de la acel fapt a început epoca de turburări în Biserică. Cînd am văzut această lovitură dată Bisericei, ma’am ridicat, singur, dar pentru că dreptatea și adevărul erau cu mine, guvernul Sturdza a căzut. A venit atunci alt guvern tot liberal, care a găsit soluția chestiei Ghenadie. A venit apoi chestia națională și în Cameră ne-am ridicat ca să protestăm în contra guvernului național-liberal care adusese grave atingeri sentimentului național. Am venit atunci la Dacia, toate opozițiile ne-am întîlnit la Dacia. Cuă depărtare de la 99 pînă la 912! Ne-am retras și noi atunci din parlament, dar atunci a fost retragere pe chestia demnității naționale, azi retragere pe chestia buzunarului. A căzut atunci guvernul liberal, și timp de opt zile noul guvern nu s’a putut constitui, deoarece existau certuri între conservatori. Am sfătuit atunci pe conservatori să se înțeleagă și să formeze guvernul, căci altfel se reîntorc liberalii. Cînd d. Cantacuzino a fost însărcinat să facă guvernul, au venit la mine d. Take Ionescu și N. Filipescu și mi-au propus să intru și eu. Am primit, căci am crezut ca o datorie să ușurez închegarea noului guvern. Eu singur insă m’am socotit ca un ministru provizoriu. In guvern, am lucrat pentru împăcarea conservatorilor deși știam că împăcarea se va face cu sacrificarea mea. S’a făcut împăcarea, dar am văzut că ce s’a reparat pe o parte, s’a stricat pe alta, căci d. Take Ionescu nu intrase în minister. Mie mi s’a propus să plec la Roma. în acele momente de amărăciune, m’am sfătuit cu Take Ionescu, asupra constituireii noului guvern , făcut fără mine și contra lui. I-am propus să facem politică n.mîndoi și i-am cerut să-mi dea mina, căci aveam pentru ei o vie simpatie. El n’a vrut să-mi dea mina. I-am spus atunci că, dacă-i așa, eu plec la Roma, l’am prevestit însă că, ce-a pățit intulei nu era nimic pe lângă ce era să mai pățească. Partidul conservatordemocrat M’am dus la Roma, unde am fost primit cum nu se poate mai bine de întreaga lume politică italiană. Mulțumită influ D. N. FLEVA La apelul Tribunului a răspuns un public nespus de numeros. E o înghesuială ne mai pomenită. In afară de sală, toate culoarele sînt tixite, ca și gangul de intrare. De asemeni în curte așteaptă o mare mulțime de cetățeni cari nu mai încap în sală. Printre asistențî se văd numeroși oameni cu greutate, comercianți, meseriași, profesiuni libere, etc Se observă de asemeni cîtiva vechi liberali,cari fac parte din vechea gardă, a d-lui Fleva de pe vremea memorabilelor sale lupte din trecut.. La orele, trei sosește d. Fleva și i se face o primire din cele mai călduroase. Uratele și aplauzele nu mai contenesc. .. #Se propune prezidenția d-lui Capeleanu, care rostește cîteva cuvinte făcând elogiul .. d-lui Fleva. —-------------------------------- «smwmwms Spovedania Tribunului în fața cetățenilor Sunt elemente ca să lupt? întreabă Tribunul. — Sínt í Sínt! răspunde într'un glas o mulțime de peste 5000 de cetățeni. enrei mele guvernul italian a făcut presiuni la Constantinopol pentru a se da cunoscuta, iradea în folosul romînilor din Macedonia. Iată însă că se întîmplă ruptura dintre d. Take Ionescu și partidul conservator. D. Take Ionescu mi-a propus atunci să vin în țară să intru în partidul lui, care dacă avea titulatura de conservator, care nu-mi prea plăcea, avea și pe cea de democrat, care-mi surîdea. Am ezitat la început, dar am crezut că e o datorie față de dv. să vin. Am venit deci. I-am apus însă lui Take: eu nu înțeleg să lupt pentru oameni, ci numai pentru idei, văd omul, dar nu văd ideea. Ideile mele le cunoști; la ele însă trebue să mai adăogăm. întărirea proprietății țărănești, chestie făcută de actualitate prin răscoale. Am cerut apoi reforma electorală în sens democratic. Poate am greșit în actul meu. Nu e vinovat însă , cel ce greșește, ci cel ce persistă în greșală. N’am greșit însă, cred, în ceea ce privește interesele dv. Căci de cînd am venit, a răsărit din nou sămînța ideilor mele de acum 24 de ani. Ați văzut că un ministru a venit să spună că Banca Națională e cea mai mare escrocherie. Eu am fost unul din cei ce au votat înființarea Băncei Naționale. Creditul rural s’a întemeiat, in casa mea. Dar mai degrabă mi-ași fi tăiat mîinile decit să votez înființarea acelor instituții, dacă aș fi bănuit ce vor face din ele liberalii. Acum mă acuză, pe mine că sunt avocatul lui Allard. Or, eü nici lii-l ■ cunosc pe Allard. Avocatul lui Allard este d. Take Ionescu, dar liberalii nu zic nimic, pentru că este aliatul lor. Banca Națională a fost transformată într-o unealtă de îmbogățire a partizanilor liberali. Instituția aceasta niciodată nu și-a îndeplinit misiunea ei de instituție națională. A speculat curgiul în detrimentul statului. Retragerea de la conservatorii-democrați Sâ vorbim acum de cauzele care m’au făcut să mă retrag de la conservatorii democrați Cînd am plecat din Roma, un ziar liberal spunea că m’am oprit la Viena ca să-mi iau prețul trădărea. KÜ, nici nu m’am oprit la Viena, ci am venit direct. M’aș fi așteptat de la Rberali, cari mă rugaseră să stau la Roma, să respecte onestitatea in care am plecat spre a veni să dau o mînă de ajutor 1lnui prieten. M’aș fi așteptat apoi să respecte maestatea poporului care ieșise în, întîmpinarea mea. N’aț respectat-o însă, căci mi-au scos în cale acele care cu fîn, ca să facă aluzie la o pretinsă afacere de pe cînd eram ministru. Au venit apoi ,alegerile și mi-ați dat toată încrederea. E drept că triumful nostru a fost ușurat și prin impopularitatea liberalilor. Erau impopulari, liberalii pentru că făcuseră represiunea cea sălbatică, după ce tot ei ațâțaseră țărănimea.. Acum s’au dus să ceară iertare dela Vodă, dar poporul nu-î va ierta. Vodă da, Hîncu ba Se laudă acum că n’au omorît decît 419... VOCI. — Unsprezece mii.. D. FLEVA..— Ca și cum cifra de 419 ar fi așa de mică, nicit mai că poți se înghiți ușor.. Dar vina liberalilor nu e că au făcut represiunea, vina lor stă în modul cum au făcut represiunea. Au ucis mișelește după ce lucrările se potoliseră. VOCI. — Rușine lor ! Asasinii!. Jos ucigașii! D. FLEVA. Am ridicat în Cameră chestia Rătești, ca o chestie de asanare morală. N’am ridicat-o din ură în contra prezienilor, cum sînt acuzat actizii,dacă uram atît de mult pe liberali, în tratativele mele cu cake Ionescu vorbeam pe Brătieni nu de idei. A venit apoi chestia tramvaiului, o pungășie, nemaipomenită. Am făcut o societate în care ei pun experiența și primăria tot capitalul.. Pe chestia tramvaiului a fi făcut cu Take Ionescu tot o societate în care ei pun experiența iar Take capitalul, după ,cîțiva ani Take va rămîne cu experiența iar el cu capitalul. Eu am combătut legea tramvaiului în Cameră. Take Ionescu spune că, ar fi combătut’« și el, cifica’ era în Cameră. Cum ai fi combătut-o, dacă acum este cu liberalii? (Aplauze). Legea tramvaiului este o pungășie bine socotita. Dacă Fiilipescu spunea că: Banca Națională este cea mai mare escrocherie a secolului trecut, pot spune și eu acelaș lucru despre legea tramvaiului. Liberalii au urmărit să pună