Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)
1912-01-15 / nr. 2823
Duminica 15 ianuarie 1912 Cronica judiciară Prinderea autorului crimei de pe cîmpul Cotroceni Judecătorul de instrucție al cabinetului 2, d. V. Budișteanu, a reușit, după lungi si laborioase cercetări sa prindă pe autorul crimei petrecută în seara de 1 August, anul trecut, la cupolele de pe câmpul Cotroceni, crimă care fusese pină acum înconjurată de mister. Iată istoricul complect al afacerii: In ziua de 1i August, tînărî Gheorghe Crîstea, în virată de 18 ani, lucrător că brutăria, d-nar I’ftimie Belcu,pleacă de la, stăpînul său din str. Gririgași, cu ghid ca să-și găsească un loc la o altă brutrie. Plecase de dimineață. Pe lanyele 10 se întilnește cu un individ necunoscut, culare intră în vorbă și îi spuse păsul. Individul îi promise că îi va găsi chiar a doua zi un loc potrivit. S'au plimbat astfel împreună, vizitînd mai puite cîrciumi din cîmpul Cotroceni, iar pe înserate ajunseră la cupolele de pe acel cîmp. Deodată individul scoate tip, cuțit și amenințînd pe Cristea că îl prifeșt â dacă pu i dă bani, i| cere toți banii ce-l aveau dînsul. Cristea refuză și se opune, iar individul se repede asupra victimei lui și îi împlântă, cuțitul In pînte ee. Nefericitul cade jos poildat in singe în care ținut criminalul îl scotocește prin buzunare și if ia, suma de 80 lei Apoi dispăru în întunecime. Cu mare greutate victima se trăște pînă în apropiere de cazărmile sloi de la Cotroceni. ..Soldați? 11 găsiră și îl trasportară la spitalul Filantropia. Viața victimei a fost în pericol și,nu se știa în primele săptămâni dacă va fi salvat. După două luni jumătate de zâcere Cristea se însănătoși și putu părăsi spitalul. Cercetările poliției și instrucției au fost piun timp infructuoase, sprau și foarte dificile din cauza lipsei de elemente care să dea autorităților vre-o îndrumare. Victimă nu putu da amănunte decit târziu și acelea numai asupra aspectului și înfățișărea pe care o avea criminalul, fără însă a-i cunoaște numele, nici de unde venea, nici unde se ducea, nimic absolut. Pe această cale prin urmare nu era nimic de aflat. S’au găsit însă la locul crimei două obiecte, cari au constituit singurul fir conducător pentru reprezentanții autorităților. Aceste obiecte erau: o pereche de manșete cu No. 33 și purtînd scrise cu cerneală chimică, prescurtarea cuvîntului Stoica, și o ia pacheta de metal alb. Instrucția, cu ajutorul Siguranței Capitalei de sub șefia dlui Pop, a căutat să stabilească proveniența manșetelor și a tabacherei. Tot urmîndu-se cercetările de la spălătoriile din Capitalii, s’a dovedit că acum trei suip Uimi ni au fost predate manșete purtînd exact aceleași semne, spălătoriei Nicolau din calea Griviței Pe calea acestei noul piste s’a aflat că manșetele au fost furate de la un chelner, a cărei soție este soră cu o femeie Anica Ilanoș care se găsea ca servitoare la ospiciul Mărcuța. Amantul acestei femei, purtînd numele de Victor Nicolae, fusese și dînsul servitor la ospiciul arătat, de unde plecaseră împreună pe la finele lunii August, fiind concediați. Grație iscusinței unui agent al siguranței s’a putut descoperi că individul Victor Niculae nu este altul decit Gheorghe Sandu, vechiu client al poliției și al pușcăriei, dezertor de mai multe ori din armată, și care la sfîrșitul lunii August furase din casa chelnerului, despre care se pomenește mai sus, manșetele, tabachera de metal alb și alte lucruri. Gheorghe Sandu practica în mod sistematic aceste tîlhării cu amenințări de ucide, dar întâmplarea făcuse ca piuă la ultima lojî ispravă să nu facă uz de cuțit. Pentru cîteva asepenea furturi a și suferit o condamnare de 10 luni, dată de tribunalul Ilfov. Cuza a fost prins Victor Nicolae, adică Gheorghe Sandu? Aceasta a constituit ultimul episod al cercetărilor și el nu a fost din cele mai ușoare. După cîteva săptămâni de urmărire și cercetări, poliția a reușit să pună mina pe criminal, orl, tocmai cînd încerca, să se bage ca servitor la spitalul Colțea. Adus la judecătorul de instrucție, criminalul a fost confruntat cu victima Gh. Gristea care l'a recunoscut fără nici o ezitare. La interogatorul luat de către d. judecător Budișteanu, Gin Sandu a recunoscut că în adevăr a săvîrșit crima. Criminalul a fost depus la Văcărești. ---- H. Mizeria in Capitală Tremurîndă de frig, am găsit-o erl în colțul stradei Sărindar. O cunoșteam de pe cînd trăia bietul ei bărbat, vînzător de gazete. Nu o duceau bine, dar cel puțin aveaU pljnea ce-i aducea cu ailia gTCTitate soțul. Acuma nenorocita e văduvă și ceia ce e și mai teribil, bolnavă. Azi nu am mai văzut-o deși o chemasem să vină la mine. Cercetând, aflai că zace în pat, patul durerei și a mizeriei. In casă ghiață, nici un lemn și nici o coajă de pline măcar. Cită jale pe unele suflete chinuite. Cei buni, cei miloși o pot cerceta, nenorocita se numește Liza Pinotescu și locuește în str. Negru-Vodă 38, port«» 2 a.—Fu? --------------------------------------- „Macedonia“, puiul de mai sus este al unui volum abia apărut de sub tipar și alcătuit de d-nii Fr. Lebrun si I. Voinescu. Volumul cuprinde povestirea escurshmei întreprinse in Macedonia, între 1—20 Aprilie 1011, de un grup de români în frunte cu d. dr. C. I. Istrati. Lucarea este minunată din toate punctele de vedere. Povestirea călătoriei este vioaie, colorată, interesantă. Adevăratul interes al ei însă, e făptui că e însoțită, de numeroase ilustrațiuni, de o execuție ireproșabilă, cari fac din volum un album neprețuit pentru cunoașterea Macedoniei. Textul e alcătuit în două limbi, romînă și franceză. Execuția foarte luxoasă și elegantă, ne hîrtie fină, erezată. Prețul 30 lei. ....................Mă................... Baluri șî serbări Societatea ..Munca’’ de ajutor reciproc, filiala Galați, a organizat în acest oraș un frumos bal cu tombolă. * Sîmbătă 20 Ianuarie cor. va avea loc în sala băilor Eforiei un mare bal dat de societatea de ajutor reciproc ..Voința." pentru sporirea fondului de ajutor al societăței. Balul e pus sub patronagiul d-lui avocat I. A. Brătescu, președinte de onoare al acestei societăți. . Vor fi două muzici, cinematograf, bărse de flori și confetti și alte surprize. Biletele se afla de vînzare la sediul societății strada Milwî Vodă, No. 11 (Eanca meseriașilor) și la toți membrii comitetului. ----------—— Chestiunea Ujilăriilor și cooperativelor sătești “ Am vorbit într’unul din articolele noastre că la ministerul de domenii se bazează cu multă activitate întru înjghebarea unei lăptăriî model, cit și a unor cooperative sătești asemuitoare celor din Danemarca și Olanda. Se știe că au fost trimeși in Danemarca ți Olanda Pentru studierea acestora, du Casimir șeful da cabinet de la ministerul de domenii cit și d-l Mantu, directorul serviciului zootehnic. Erl de Mantu a înaiptit d-îul ministru La hovuit un amänumit raport cu privire la lăptămîfe și cooperativele din Olanda șii Danemarca arătînc în același timp ce trebuește, făcut, la noi. D-sa arată cu cifre foarte însemnate și asupra cărora cre dem a venit într’un articol viitor, pînă la ce desvoltare a ajuns în Olanda și Danemarca industria laptelui și modul admirabil cum funcționează cooperativele de lăptărie. * Privnd chestiunea pentru țara noastră arată că, pentru un moment, avem foarte mult de făcut în industria laptelui, la noi fiind intr’o stare aproape rudimentară. S’a proedat, în legătură cu aceasta, la la Curtea de Argeș, unde se va face un tamazlîc mare, să se înființeze o cooperativă de lăptărie după modelul celor din Danemarca. D’asemenea s’a proedat ca la moșia Flămînzita să se construiască o lăptărie mare model după sistemul celor din străinătate, unde laptele, să fie industrializat complect. Tot aci se va înființa și o școală de lăptari, care nouă ne lipsește pînă acum. Aceste sînt, pe scurt, proectele ministerului de domenii cu privire la industria laptelui. Meseriașii Miss. și întrunirea conservatoare In vederea Unir,unirea conservatoare, care se va ține. Duminecă, în sala Eforiei, la orele 2 p. m., cercul meseriașilor din Capitală a publicat un manifest în care, între altele, spune: „La această întrunire, pe lângă ceilalți miniștri, cari au fost sprijinătorii și susținătorii chestiunilor economice de interes general, va lua parte și și d. Dimitrie S. Nenițescu,ministrul industriei. „Ca meseriaș! romînî, car! ne iubim țara și oamenii binevoitori, treime pe deoparte, să sprijinim cu forța noastră morală actualul guvern, care pînă în prezent a dovedit că este un bun gospodar, atit pentru țară, cit și pentru neamul românesc, iar, pe de altă parte, să ne facem o sfintă datorie să primim la această întrunire și sat î facem ovațiile și manifestația bine-meritată, iubitului și simpaticului nostru ministru al industriei, reformatorul legei meseriilor. Hotărârea este să vă întruniți în sala palatului Corporațiilor din strada Știrbei-Vodă la orele 1 după amiază, ca de aci încorpore cu reprezentanții tuturor corporațiilor, să s pornim în frunte cu drapele și cu muzica la locul întrunire!". ■-*—()————— Pin Slobozia împușcat din imprudență. O nenorocire s’a petrecut erî în comuna MărucIești și ar fi putut avea urmări grave. Tînărul Dumitru Ion Crachină în etate de 18 ani, avînd un revolver în mînă, din nebăgare de seamă, a apăsat pe trăgaci, și arma luînd foc, s’a descurcat în mina stingă zdobindu-i complect degetul arătător. Victima a fost transportată aci, unde a fost internat în spital. . ............——•——— Ateneul român Duminică, 15 Ianuarie, a. c., ora 9 seara, d. Forapilin Eliad va ține conferința sa. ..Maurice Maeterlindh“. .1 Intrarea liberă. In loji se plătește 1 leu de persoană. De la Teatru COMPANIA DAVILA. — Ce știa satuî, comedie într’un act de V. Al. Jean. Singura caîe, dramă în 3 acte de M. Konitz, după o idee a d-lui Davila. Compania Davila a consacrat aseară a zecea sa premieră unui spectacol alcătuit din două piese originale. Prima e o comedie Intr'un act. *,Ce știa satul“ în care e tratată starea pesehologică a doi soți cari s’au divorțat, dar al căror diver,ț nu e înregistrat încă, așa încit totul mai poate fi reparat. In această speranță, soția jură soțului că e în eroare, că nu l'a înșelat, iar el spre a controla aceasta, o înșală, spunându-i că e prea tiran, căci a înregistrat divorțul. Atunci, de necaz, soția îî spune tot adevărul și simte o voluptate în faptul de a-l vedea ridicat și suferind. Soțul îi arată, atunci că nu a înregistrat încă divorțul, dar că acum, cînd a aflat tot adevărul 1e va înregistra. Comedia face în mod plăcut tranzițiile de la o stare sufletească la alta, ele sunt bine observate, dialogul o curgător, tratarea e originaler și ar putea fi iscălită cu cinste de un autor consacrat. Publicul a primit-o cu multă simpatie, chemînd pe autor care a rămas sub pseudonimat și aplaudînd pe d-ra Teodosian și pe d. Simionescu, care au jucat-o foarte drăguț. A doua parte a spectacolului a fost alcătuit de o dramă în trei acte, „Singura cale" scrisă, de un ziarist, d. Konitz, după o idee a l lui Davila. F. vorba de o femee tînără care, măritată cu un bătrîn, se amorezează de fiul acestuia, care la rîndul lui o iubește, Plecura, modernizată. Un al patrulea personagiu e up pripten, al fiului, pe care timp de două acte bătrânul îl bănuește a fi el aplantul tinerei sa db soții. In mod subit însă, la finele actului al doilea bătrînul ghicește că fiul lui e amantul soției sale. Spre a-și scăpa fiul, în actul al treilea, după ce soția refuză să plece cu el și-l sfidează că va trăi cu fiul, bătrînul alege „singura cale" și o împușcă, iar spre a înăbuși drama, prietenul fiului ia revolverul și-l pune în mina moartei «a să se creadă că a fost o sinucidere. Actul I»reintroduce acțiunea destul de bine și interesează, finalul cu rendez-vous-ul nocturn dă însă în comic. In actul al doilea bănuiala împotriva prietenului continuă, dar aflarea pe ghicit e că fiul e amantul e neverosimilă. Actul al treilea e gel mai slab. Acțiunea stă în joc, soluția e laborioasă și forțată. Pentru un începător, autorul a schițat șcenarul piesei destul de bine și după actul al doilea publicul l-a chiemat la rampă. I D-nul Radovici a susținut mult piesa cu jocul său sobru, concentrat. Pentru d-ra Florica Alexandrescu, rolul soției era o povară prea grea și nici nu-i stăpinea încă bine. Excelent d-nul Storin în prietenul fiului — iar pentru acest d-nul Economu a avut figura și limbagiul potrivite. .... Dela galerie —------------------------------------------CAPITALA Focul «lin strada general Cernat Un incendiu s’a declarat dii dimineață, în strada General Cernat No. 6 la locuința d-hil Isidor Caliman». Focul a izbucnit, într’o cameră dosnică și a distrus întreg mobilierul care se afla în cameră- Pompierii de la postul Central fiind anunțați, au sosit la fața locului și în scurt timp au stins focul. După declarațiile făcute de o servitoare a d-lui Cahmann, jocul a luat naștere în împrejurările următoare. Un copil al d-lui Cahmann, în etate de 3 ani și jumătate, se juca cu niște cărbuni aprinși luaț din sobă. Cărbunii au căzut pe un preș, care s-a aprins. Flăcările au cuprins apoi o canapea și în urmă tot mobilierul din camere. Pagubele nu sunt mari. Arestarea unor pungași de buzunar. Acuma trei zile s’a prezentat la poliția de siguranță a Capitalei un domn Gruber, care a reclamat, că pe cinci se afla într’un tramvai pe strada Colțeî, i s’a furat din buzunar suma de 150 de lei. Siguranța, în urma cercetărilor făcute, a descoperit pe autorii furtului și i-a arestat. Ei se numesc Nicolau Constantin zis Bebe, Ioanole Other și Costicăr Dumitrescu zis Jerpelea. Asupra hoților s’a găsit o parte din banii furați. Pungașii au fost înaintați parchetului. Accidentul din gara de Nord Lau depozitul de mașini din gara de Nord s’a întimplat orî după amiază un accident în împrejurările următoare. Mecanicul Stan Marin, domiciliat în strada Elenei No. 18, aflîndu-se lingă o mașină, care urma să fie pornită, a fost ars pe față cu apă finito, de la măline. Rănitul a fost pansat la sediul soc. de salvare. Accident Fetița Ioana Iliescu, dela fabrica Carmen, domiciliată în str. Berzei No. 6, s’a rănit grav la mîna stingă, pe cînd lucra la o mașină din fabrică. Soc. de salvare i-a dat ajutoarele necesare. Ideia religioasă! Cursul d-lui loan Theodorescu la Universitatea populară D. loan Teodorescu și-a continuat aseară la Universitatea populară, cumul său asupra ideei religioase, vorbind despre iudaism. După un scurt rezumat al prelegerilor de pină acuma, conferanțarul arată că în vechile credințe religioase mi găsim elementele unei doctrine care să trăiască, veșnic și de pe urma lor n’a rămas nimic; budismul a degenerat în fetișism, iar confucianismul a ajuns un fel de doctrină de salon fără putință de birturi re asupra masselor. Singur iudaismul a crdat o doctrină, care s’a menținut în decursul veacurilor. Ideea. unul Dumnezeu unic a fost una din cele mai fecunde idei religioase, în deosebire de alte popoare, cari vedeau ideea divină in toate fenomenele, nature, în fulgere, in trăznete, în vint, în ploaie, evreii au conceput pe Dumnezeu ca pe o putere uriașe, care stă deasupra naturii, iar fenomenele naturei ca pe niște instrumente ale lui Dumnezeu. Jehova a creiat și conduce totul ca un autocrat. Ca și păgînii, evreii au dat și ei lui Iehova calități și defecte omenești, dar pe cînd grecii au atribuit zeilor însușiri banale sau triviale, evreii au atribuit lui Dumnezeu calități grozave, tin foarte puternic, ca toate stăpinitor, e grozav de răzbunător. Evreii au făcut din Dumnezeu preocuparea constantă a vieții lor, și cu ei sentimentul religios își atinge culmea. Originalitatea poporului evreu, însemnătatea lui istorică, este credința lui religioasă. După emn dela romani ne-au rămas legile, iar dela greci filosofia, tot așa, dela evreî ne-a rămas credința. Atît de strînsă era religia de viața evreilor, în cit toată istoria lor se cuprinde în Biblie. Cea mai caracteristică din cărțile Bibliei — spune conferențiarul este cartea lui Iov. După cum reiese din textul Bibliei, departe de a fi un umilit, un por Căit, este dimpotrivă, un revoltat. D. Teodorescu citește mai multe pasagii din cartea lui Iov, din care se vede revolta, îngrozitoare a personagiului biblic. . .Iov personifică perioada de nenorociri ce a dat peste poporul evreu și din chipul cum îl prezenta Biblia, se vede ce putere oarbă și autocrată avea Dumnezeu. De fapt însă, concepția aceasta, a fost un element de progres, câcî că a ajutat la înălțarea demnităței omenești și a făcut din evrei un popor cu o morală din cele mai austere. Cînd poporul evreu a trecut din faza de păstorie într’o fază mai îndestulată, a Început să degenereze, căci i-a slăbit puterea credinței, iar în concepțiile lui au intrat o mulțime de elemente filosofice împrumutate. .Moloșirea se vede în Biblie, în cartea Eclesiastului, care exprimă mult scepticism, multă necredință și o bună doză de filosofi« materialiști. ■ Momentul era critic pentru credința religioasă a evreilor; ea ar fi degenerat poate, dacă asupra poporului ales n'ar fi venit o mulțime de nenorociri, ca ocupațiile străine și altele. Aceste nenorociri afi provocat un curent de întoarcere la autoritatea primitivă. Renașterea, nu s'a făcut nici că popor, nici ca țară, ci ca Udie, idee nouă care mai tirziu s-a găsit expresia în creștinism. E vorba de epoca mesianismului, proorocii și apostolii ep șcurî cari apar în această epocă, propagând reîntoarecerea la morala, de demult și anunțimi venirea unui Mesia răzbunător. Pregătesc și provoacă acea fierbere de idei, din care a ieșit creștinismul. Despre această parte, conferențiarul a anunțat că va vorbi în prelegerea viitoare. Ca și prelegerile trecute, comferința, de aseară a fost urmărită cu multă atenție de auditor. I. N. In ce privește institutorii de limba ebraică, ministrul a revenit asupra deciziunei ce a luat ca să se prezinte cu toții la examenul de calificare; numai acele persoane, cari n’au obținut încă autorizarea în regulă, sunt ținute a se prezenta la examenul ce va avea loc în luna iunie a. c. în școala „Iacob și C. Loebel" din București, înaintea comisiunei instituite de minister' S’a conferit economului Vasile Lupescu, parohul parohiei din comuna Peciica, județul Covurlui, medalia Răsplata Muncii pentru biserică cl. II, pentru rîvna și multa stăruință arătată cu prilejul reparării radicale a bisericii din acea comună. In județele Covurlui, Constanța și Ilfov s’a declarat epizootia de răpciugă. In urma rapoartelor primite de direcțiunea generală a serviciului sanitar, s’a stabilit numărul cazurilor după cum urmează: In aceste 3 județe răpciugă a atins 4 cai ai locuitorilor. Acești patru Cai bolnavi de această epizootie din ordinul medici- 1-Oitî veterinari ai acestor județe au fost uciși, spre a nu se da loc la o întindere mai mare acestei epizootii. Direcțiunea generală a serviciului sanitar primind rapoartele medicilor din județele: Dorohonti și Iași a stabilit că În aceste două județe s’a declarat epizootia de febră aftoasă printre boii și oile locuitorilor din aceste două județe. Numărul total al animalelor bolnave de aceasta epizootie se ridică la 177 din cari 123 au fost vindecate și 54 au rămas bolnave. Ministerul de interne va depune un proect de lege prin care județul Vîlcea va fi autorizat să contracteze tot împrumut de 200.000 lei pentru construcțiunea mai multor clădiri în orașul și județul Vîlcea. Județul Putna va fi autorizat să perceapă încă, o zecime peste cele existente, iar județul Dolj o jumătate de zecime. Societatea ortodoxă a femeilor române va da, Duminică, 29 Ianuarie, orele 8 seara, o mare serbare la școala de băeți No. H (Marmezon) str. Francmazonă. Va fi concert, dans, tombolă, la care toate numerile sunt câștigătoare. Diferite surprize. Aflăm cu plăcere că starea sănătății d-lu Const.. Romanescu, fost, prefect ,le» Suceava, în urma unui consult avut cu d-rul Higgler din Iași, s’a îmbunătățit, în mod simțitor și peste puține zile d-sa va putea eși din casă. Informațiuni Procesul ac lege pentru, incomptabilități a fost astfel modificat în secțiuni de comitetul de delegați. ART. 27. — Militarii în activitate, funcționari administrativi, judecătorești, financiari, fiscali, primarii de orașe, în afară de orașele Iași, București și Craiova, ajutorii de primari, guvernatorul Băncii Naționale, directorii și cenzorii acestei Băncii directorii sucursalelor Băncei Naționale, directorii își subdirectorii, administratorii - delegați, cenzorii și advocații din institutele de credit și societățile financiare industriale și comerciale, creiate prin legi speciale sau pus sub controlul statului, sau formate în participare cu: statul, județul sau comuna, nu pot fi aleși în nici unul din Corpurile Legiuitoare, dacă nu vor fi dat de misiunea sau nu vor fi fost revocate cel mult trei zile după publicarea decretului de convocare a colegiilor electorale. Publicarea demisiunei în Monitorul Oficial va face singura dovadă despre respectarea termenului mai sus menționat. La vânătoarea de pe domeniul Coroanei, Periș, organizată de principele Ferdinand au fost împușcați 159 de epuri și 9 vulpi. D. Constantin Ionescu, a fost numit comandant al sergenților din orașul Roșiori de Vede. Societatea „Junimea studioasă medicală" va ține ședință, ordinară Duminică 15 Ianuarie la orele 2 și jumătate p. m. în localul său din strada Cotită No. 5 la ordinea zilei fiind : 1) Conferința d-lui dr. Peretz, despre: Carta dentară. 2) Chestiuni administrative. D. N. Mihail, actual subcomisar clasa III, a fost numit în funcțiunea de registrator-arhivar la poliția orașului Focșani, în locul vacant. Au fost numiți și înaintați în serviciul de pază al Capitalei, d-ni: Al. Damian, fost ofițer de sergenți, M. Theodorescu, în funcțiunile de ofițeri de sergenți, în locurile vacante. D. Tirziu Florea, sergent de oraș, a fost numit in funcțiunea de sergent-major, în serviciul de pază al Capitalei, în locul vacant. D. G. Anghelescu, a fost numit în funcțiunea de revizor la biroul de servitori la poliția orașului Constanța, în locul vacant. D. Niculae Constantinescu, actual agent sanitar provizoriu al cercului Gherăești, din județul Roman, a fost transferat în aceeaș calitate la cercul Cuza-Vodă, acelaș județ, în locul d-lui Alexa Ilie, demisionat. S’a aprobat modificarea budgetelor administrației generale ale orașelor Călărași și R.Vîlcea, și bugetul exproprierilor al comunei București. Joi, 12 ianuarie, a vorbit din banner, licențiată în filozofie, la asociația titraților „Unirea" despre egoism și altruism. Conferențiara a fost viu aplaudată. A urmat canto, d-na ing. Goldenberg și dr. Martin Louis Hirsch. Timpul a fost, ori frumos, cu desgheț, aproape pretutindeni, afară de partea de jos și centrală, a Moldovei unde înghețul i a persistat. La munte a fost mai cald. In Cîmpina s’au înregistrat pluș în grade. Pe biroul Corpurilor legiuitoare se va depune un proect de lege prin care județul Putna va fi autorizat sîi contracteze un împrumut de 100.000 lei pentru construcția palatului administrativ. 4,In urma rapoartelor primite la direcțiunea generală 3. serviciului sanitar, din partea medicilor veterinari din județele: Bacău, Covurlui și Dolj, s’a constatat că în aceste 3 județe s’a declarat epizootia de turbare la crini. In aceste 3 județe au fost bolnavi de această epizootie, Ceîînî cafi au fost uciși din ordinul medicilor veterinari ai acestor județe. Regele a semnat decretul prin care urmează a se face o mișcare printre perceptorii fiscali din țară. D. R. Constantinesecu atașat de legație la ministerul de externe, direcția centrală, a fost mutat la Constantinopol în locul d-lui G. Paraschivescu, mutat la Belgrad. IÎn județele: Mehedinți, Putna și R.Sărat s’a declarat epizootia de brîncă infecțioasă printre măturii locuitorilor din aceste județe. Rapoartele primite de direcsiunea generală a serviciuli sanitar, din partea medicilor veterinari ai acestor județe, au stabilit că in aceste 3 județe autost bolnavi de această epizopti 22 de porci din cari 10 morți, vindecați și 3 rămași bolnavi. Județul Buzău va f autorizat să contracteze un împrumut de 150.000 lei pentru plata datoriei rezultată din construirea palatului de justiție D-nnu Gîrleșteanu, prefect de Dolj, Enescu, primar de T.Severin și Urșianu, prefect de Botoșani, au sosit în Capitală. La 1 Februarie 1912, se va deschide într’ima din sălile Ateneului român, expoziția pictorului N. Angelescu (Ange) ale cărui flori și peisage au fost mult apreciate la expozițiile sale din trecut. Anul acesta d. Angelescu va expune o serie nouă de tablouri dintre care multe flori admirabil executate. D. C. C.Arion, ministrul instrucțiunei publice, a lucrat la întocmirea budgetului acestui minister. Bugetul este simțitor urcat, d. Q. C. Arion, îmbunătățind starea invățămîntului. Luni la orele 8 jumătate seara se va reprezenta la Teatrul Național din București, admirabila piesă a lui P. Wolff „Păpușile" (Les marionettes ), traducerea d-lui V. Eftimiu. Rolurile principale sunt ținute de d-nele: El. Mihăilescu, Lucia Sturdza, Maria Fillotti, etc., precum și de d-nii C. Nottara, Ar. Demetriad, N. Soreanu, Tony Bulandra, etc. .Sîmbătă 4 Februarie va avea loc în sala Teatrului Național, balul «Alcietățeî „Obolul • din Lapisălâ-Ca ;in tot anii cotilionul ia si foarte frumos. D. Al. Marghiloman, ministru de interne, a primit azi în audientă mai multe persoane oficiale și particulare. --------------------------------- Ai iHea concert Kocian care în concertul său de Marțea trecută la Ateneu a cucerit în chip atît de senzațional publicul bucureștean, uimind prin tehnica sa fenomenală și temperamentul său reînteetor, va da Marți 17 Ianuarie, ora 8 și juni. seara al 2-lea concert la Ateneu, cu concursul eminentului pianist Maurice Eisner. Programul acestui concert e și mai atrăgător ca de data trecută. El cuprinde: Concertul de d’Ambrosio, Invitation à la valse de Weber, Largo și Allegro assa de Bach, Etude și Rhapsodia 13 de Liszt, Intermezzo pitoresque de Kocian, Andante sostenute de Goldmark, Zephir de Hubay și Faus-Fantasie de Wieniawsky. Biletele la Magazinul Conservatorului (calea Victoriei 60, Telefon 277).__________ VIOLONISTUL IAROSLAW KQCIAN Exportul nostru de carne Exportul de carne prin punctul T.Severin a început să meargă destul de bine. Zilnic se taie vite îh abatorul provizoriu, anume construit, și carnea este cît se poate de bine primită pe piețele dela Pesta și Viena. In intervalul dela 11-—Ă! Decembrie 1911 s’a tăiat la Severin o cantitate de 190.029 kgf. de carne pentru piețele Austriei. Guvernul austro-ungar (direcția C. F. U.) a luat toate măsurile ca transportul să se facă în mai puțin de 48 ore de la Orșova la Pesta, lucru de cea mai mare necesitate, întru păstrarea frăgezimea cărnei. Este vorba, pe de altă parte, ca in curind să se înceapă la T.-Severin construirea marelui abator, pus în proectul ministerului de domenii — abator care va fi complect amenajat, conform celor din străinătate. Direcția C F. R. iarăși, prin noul buget acordat, a dorât înmulțirea și îmbunătățirea vagoanelor de transport de Vite, vit și ccaîriijirea unor vagoane frigorifere speciale pentru vite. Credem că exportul nostru de vite va putea,deci, în Cinând satisface pe deplin piețele Pestei și, Vienei.—3/1 î.t. — ------------------------------------------------------------------ DIMINEAȚA SENATUL Ședința de la 13 Ianuarie 1912 Ședința s’a deschis la orele 3.10 după amiază. A prezidat. d. G. Gr. Cantacuzino președinte. Pe banca ministerială d. Barbu Delavrancea. Se repetă votul rămas nul, cu privire la recunoașterea d-lui Mihail Paligora, macedonean, domiciliat în Sofia, precum și aceia relativ la împămîntenirea d-laî. M. Nachmias din București. Senatul se votează pe an în două. D. P. MISSIR, raportor, dă citire procesului de lege, prin care se aprobă convențiunile internaționale elaborate de al Il-lea congres, pentru pace, de la Haga .M .Semnate la 19 Octombrie 1907. i La aceste lucrări , a luat parte și România prin d. Beldiman și alți delegați. Guvernul român a aderat la aceste convențiuni. „Pînă acum n'a fost nevoie de ele, căci am avut pace. Dar a guvernat a prevedea, iată de ce trebuie să ne gîndim la aceste convențiuni—în care s’ați ținut seamă de toate amendamentele propuse de delegații noștri. Vă rog să binevoiți a vota proectul de lege pe care l-am citit”. (Aplauze). Convențiunile sînt în număr de 11 și anume: 1) Convențiune pentru regularea pașnică a conflictelor internaționale ; 2) Convențiune relativă la deschiderea ostilităților ; 3) Convențiune relativă la legile și uzurile războiului pe uscat ; 4) Convențiune relativă a, drepturile și datoriile prizonierilor și ale persoanelor neutre în caz de război ș pe uscat; 5) Convențiune relativă la regimul vaselor de comerț inamic la începutul ostilităților; 0) Convențiune relativă la transformarea vaselor de comerț în vase de război ; 7) Convențiune relativă la punerea minelor submarine automatice de contact; 8) Convențiune relativă la bombardarea prin forțe navale în timp de razboiü ; 9) Convențiune relativă la adoptarea la războiul maritim a principiilor Convențiunii de la Geneva; 10) Convențiune relativă la cîteva restrictioni aduse dreptului de captare în războiul pe mare; II) Convențiune relativă la drepturile și datorile Puterilor neutre în caz de războiu pe mare. Senatul votează în unanimitate proectul de lege prin care se aprobă aceste convențiuni. Senatul votează proectul de lege pentru lichidarea fondului de rezervă al C F. R. desființat »feri» legea din 31 Martie 1911. Direcțiunea generală a C. F. R. e autorizată a întrebuința din soldul rămas la închiderea exercițiului bugetar 1910—1911, suma necesară pentru acoperirea tuturor întrecerilor de cheltueli bugetare pe exercițiul 1911— 1912. Restul ce va mai rămîne, împreună cu economiile ce se vor realiza din lucrările angajate din acest fond, se vor întrebuința, cu aprobarea consiliului de miniștri, pentru lucrări de îmbunătățire necesare exploatare!. In articolul III și ultim al acestui proect de lege se prevede că: „Justificarea acestor cheltueli se va face după prescriptiunile stabilite prin legea din 6 Aprilie 1889, cu modificarea ei din 30 Martie 1908, până la lichidarea definitivă a acestui fond". * Se votează proectul de lege prin care se autoriză Administrația Casei Bisericesca, lucrînd în numele și pentru biserica Sf. Dumitru din str. Carol București să vîndă Case de credit, economie și ajutor a corpului telegrafo-poștal, 3109 m. p., cu prețul de 93.277 lei, iar suma aceasta s’o întrebuințeze pentru construcțiunea unui imobil pe terenul rămas și pentru reparațiunea interioară a bisericei. * Se votează proectul de lege prin care epitropia bisericei Talpalari din Iași este autorizată să cedeze in mod gratuit societăței „Ocrotirea” pentru a-și construi un local propriu, terenul pe care se află construită actuala biserică Sf. Ilie. D. CĂPITAN NEGULICI dă citire raportului comisiunea de petițiuni. Senatul aprobă concluziile raportului. • Se votează, recunoașterea d-lor Constantin Dimitrie și C. Petrescu, romînî din Macedonia, domiciliați în București.• Se pune la vot împămîntenirea d-lui Emanoil Cavaleru din București ; votul rămîne nu. * Senatul votează recunoașterea d-lor I. Popa Comaniciu, transilvănean, domiciliat în București, și Aurel Chicomban, transilvănean, domiciliat în Sinaia. Ședința s’a rdicat la orele 5 fără un sfert d. aterizarea Eforiei «r»înaiei« civile din București de a vinde un teren de 50 de hectare din proprietatea ce are la Sinaia. Proectul se votează. D. VLADESCU-OLT interpeniernă pe d. ministru de interne asupra legei care dă dreptul de vot dobrogenilor, promulgată in 1910. Cere deasemenea mai multe dosare privitoare le legea regularei proprietăților statului în Dobrogea. Mai cere ca interpelarea d-sale să se pună la ordinea zilei in cea mai apropiată ședință D. MARGHILOMAN răspunde că primește ca interpelarea să fie desvoltată in ședința de Lunii Se ia apoi în discuție proectul de lege prin care epitropia bisericei „Pitar-Moșu” din București este autorizată a vinde o proprietate ce are în str. Pitar-Moșu. Proectul se votează. •• Interpelarea d-lui Miclescu D. N. MICLESCU își dezvoltă interpelarea adresată d-lui ministru al instrucției publice privitoare la situația universitate din Iași. D-sa, declară că, dacă vorbește în numele Iașilor, nu o face dintr’un sentiment de separațiune, căci astăzi nu mai e decît un singur popor, cel român, o singură țară: Romînia. Iașul a fost însă capitală și azi nu mai este. Orașul acesta poartă pecetea unui trecut istoric, din care se degajează o mare parte din viața de odinioară a Moldovei. Un oraș modern, născut, din împrejurări fortuite, se poate asemăna cu un tabloul cu un singur plan. Un oraș cu un trecut istoric are însă și perspectivă. Cultul eroilor nicăeri nu se poate păstra mai bine decît în orașul Î11 care ei au trăit și și-au săvîrșit faptele. Orașul e plin de vestigii ale faptelor mari ale trecutului. Aceste mărturii ale trecutului nostru de glorie, nu trebuesc lăsate să se piardă. Conservatorii în deosebi sunt aceia care își întorc mai ales spre trecut privirile, căci numai cel ce cunoaște mai bine trecutul își poate arunca mai încrezător privirile în viitor. Cu toate că lașul e așa de important din punct de vedere al trecutului, el regresează de la un timp încoace. ’ înflorirea lui trecută s’a datorit în mare parte faptului că odinioară a fost capitala, țurcî. De cînd nu mai e capitală, a început a regresa. Orașul singur a renunțat la izvorul progresului său și a făcut-o în interesul țeceî. Deși a făcut un sacrificiiu atît de mare pentru țară, totuși guvernele s’au arătat vitrege față de acest oraș. S’au propus diferite măsuri pentru regenerarea orașului, precum : strămutarea acolo a Curtei de casație, transformarea Iașului în oraș liber din punctul de vedere al comerțului și altele. S-a renunțat însă la toate și a rămas ca un fel de axiomă că Iașul nu e decît un oraș de cultură, un oraș al școalelor. Ar trebui prin urmare ca cel puțin școalelor din Iași și în deosebi universității să i se dea atenția ce merită. Ar trebui ca acestei universități să i se dea strălucirea cea mai mare, să fie transformată într-un focar de cultură, pentru ca să atragă studențime multă din țară și din străinătate. Totuși universitatea aceasta e tratată în mod vitreg. Biblioteca Universitatii din TașT e cît se poate de neglijată. Cărțile sînt ținute prin pivnițî. Universitatea are multe instrumente de precizie care ruginesc neîntrebuințate din cauza lipsei unui observator. Ar trebui să se facă un observator, o grădină zoologică și altele. Tot așa de neglijate sînt și alte școli, ca gimnaziul „Alexandru cel Bun", externatul de fete, școala comercială, etc. Dacă e vorba ca lașul să fie oraș de cultură, ar trebui să se remedieze toate aceste rele. Oratorul face un apel călduros la d. ministru al instrucțiunei să remedieze situația școalelor din Iași (Aplauze) Răspunsul d-lui C. C. Arion D. ARION, ministrul instrucției publice, mulțumește interpelatorului pentru că a adus în discuție această chestiune. Interpelatorul a vorbit ca bun patriot și ca fost moldovean. — împărtășesc și eu dragostea d-lui Miclescu pentru Iași și trecutul lui și acest sentiment l’am simțit și mai viu cu prilejul jubileului universităței eșene. Este plin lașul de rămășițe glorioase ale trecutului. Sînt nenumărate zidiri vechi, clădiri, biserici, mănăstiri, pe pereții cărora e scrisă istoria țării. Dacă Iașul a renunțat la gloria de capitală politică, i-a rămas gloria de capitală a patriotismului. Nu numai eu, dar toți membrii cabinetului trebuie să facem sacrificii pentru Iași. Eu am și început. In bugetul viitor am prevăzut 100.000 lei. pentru facultatea de medicină, 80.000 pentru observatorul pe care-1 cere interpelatorul. Cred de asemeni că ar fi necesară o grădină zoologică, dar din nenorocire nu sunteu ministru de finanțe. Universitatea era instalată. Mai rău însă e instalată cea din București. Așa, la facultatea de litere, pentru 25 de materii nu sînt decît două săli de cursuri. Seminariile nu se pot ține. Am prevăzut pentru ea 3 milioane și în curînd vor începe lucrările de ameliorare. Vorbea interpolatorul de reavantare a școalelor secundare din Iași» Această stare însă este generală. Am auzit aici pe liberali, lăudînd progresele pe care le-am făcut în învățămînt. Știți unde ne-au dus aceste progrese? La 70 la sută, neștiutori de carte. Primesc la minister petiții cu cite trei sute de iscălituri țărănești- Corpiile legiuitoare CAMERA Ședința de la 13 ianuarie 1912 Ședința se deschide la orele 2 și jumătate. Prezidează d. Greceanu. Pe banca ministerială d-nnî. Al. Marghiloman, I. Lahovary, C. Arion, Delavrancea și Nenițescu. D. ION LAHOVARY, depune profitul de lege pentru modificarea unor articole din legea Gasse! de economie a corpului telegrafo-poștal. Se intră în ordinea de zi. D. V. HORTOPAN, raportor dă citire raportului privitor la an