Dimineaţa, iunie 1912 (Anul 9, nr. 2959-2988)
1912-06-01 / nr. 2959
Slip O Miorescu-Carabulea Asasinul comerciantului Ștefan Elefteriu din baiați Se cunosc împrejurările în cari a fost prins criminalul. Lăsindu-șî hainele cu cari a fost îmbrăcat cînd î a săvîrșit asasinatul, la comerciantul Waldman, acesta a denunțat cazul poliției. Siguranța întreprinzîrid atunci minuțioase cercetări, căpătă indicațiuni că acel care a tirguit haiuo de la comerciant e Ghizsi Dumitrescu-Carabulea și în consecință dădu telegrame de urmărire. S’au petrecut în timpul urmăririlor multe scene noslime. Lozinca dată urmăritorilor din localitate a fost: orice individ cu șapcă, pantaloni albi și surtuc negru, cu de puțin suspect, să fie imediat arestat. juriul IX. No. 2959 a £ta Rßff 8iß I ft dinand sfideaza Homîcia Unde a murit Cuza Supremația bulgară în Balcani Acum vreo cîteva săptămîni se anunța prin presa germana. î mod oficios, călătoria simultana la Cyiua doi suverani din Balcani: regele bulgariei si regele Romîniei, cel dintiidea să facă mai înnainite un popas la Vina, cel de al doilea la Roma, pentru a se sîrtîlni apoi amîfidoi ca oaspeți ai împăktului Wilhelm al II-lea. Cu toate că autofzată, știrea nu s’a realizat, Regele Carol era bolnav în epoca aceea și poate că, acestă indispoziție destul de serioasă, după diagnosticul medical, să fi motivat CeiUilman darea călătoriei proectate.. Poate, căci îți anmite sfere s’a dat cu totul o altă interpretare acestei contramandări. S’iî in sili n £t ca regele Carol, după o profunda 'cîilKitire cu sine însuși și cu... atmosfera spltică internațională, ar fi găsit ca nu evndmentul oportun să aibă contact viit» oi, suveranul Bulgariei, mai cu seamă in prezența împăratului Germaniei. ‘ Această vizita comună fusese solicitată prin intermediu Vienei, care primise inspirația din Berlin, care la rîndul său exprima o ,dorită venită din Roma. Eraîn momentul' cînd 'șansele pa cei se afirmau cu oarecare..tărie și se punea oarecare temei!! pe eficacitatea unei intervenții discrete a Rominiei pe lingă Turcia, și pe de altă parte, ca o contrabalansare, cînd se ațîta cu metodă amorul propriu al Bulgariei pentru a o arunca asupra Turciei. Diplomația italiană, însă... care nu voia să dea lovituri în apă, socotise că ar fi mai înțelept și prudent să-și asigure, dacă nu concur:«!', neutralitatea Romîniei în cazul cînd s'ar produce un atac al Bulgariei contra Tirciei și în acest scop se încercase să aranjeze o întîlnire a celor doi suverani din Balcani la Corfu, unde Wilhelm al II-lea avea să aibă rolul însemnat de diriguitor de orchestră politică. Dar regele Carol a știut să fie maestru în arta de-a păstra rezerva, fără de-a prvoca vre-o ofensă și astfel călătoria la Corfu nu a mai avut loc. E posibi ca aceste explicațiuni să corespundă adevărului, dar aceea ce rămîne astăzi vizitil este că, dacă regele Carol s-a mărginit o călătorie pe Dunăre, regele Ferdinand a vizitat curțile din Viena și Berlin cu o strălucire, care, indirect, devine oificare pentru Romînia. Suveranii Bulgariei, însă, vrea să ne dovedească cum că prestigiul său în Europa e o lumină care întunecă prestigiul românesc și că poate prea bine să treacă peste Romînia, pentru a consolida pozițiunea Bulgariei în Balcani și a strînge sub autortatea tarei sale toate celelalte țări balcanice." w . Presa europeana a comentat mult primirea extraordinar de cordială ce s’a făcut regelui Ferdinand la Viena și Berlin; în esență, aceste comentarii relevă însă ca Bulgaria a luat inițiativa de a stabili o înțelegere particulară între statele balcanice pentru a salva garda interesele lor comune și că scopul călătoriei este, în definitiv, de a determina tripla alianță să accepte și să sancționeze această înțelegere. Tarile cari s-ar arăta dispuse să urmeze politica balcanică a suveranului Bulgariei sunt Serbia, Muntenegrul și Grecia, cari și-au și legat interesele prin acorduri sau alianțe. Romînia rămîne în afară de acest cerc balcanic, ce-î dreptul fiindcă se exclude singură. Deci, ceea ce proedează regele Ferdinand este o coaliție a statelor din Balcani al cărei centru să fie Bulgaria. Dar cari sunt tendințele reale ale acestei coalițiuni? Ținîndu-ne strict de părerile presei internaționale, scopul ei este fărămitirea Turciei, care să fie împărțită între aceste mici state, după ce marile Puteri, cari, în principiu, sunt pentru lichidarea otomană, își vor fi luat partea cea mare și aleasă. — • i nn. la realizarea acestui proect, Bulgaria ramîne focarul de inițiativă și active în Balcani pentru Serbia, Muntenegrul și Grecia, iar după ce proectul se va transforma în realitate. Bulgaria devine singura mare Putere din peninsula balcanică de care marile Puteri europene vor tine seamă în relațiile lor viitoare. Iar Romînia?... Ea rămîne izolată, trecînd pe al doilea plan. Cum însă toate aceste combinatiuni ale regelui Ferdinand nu sînt un mister pentru diplomații romîni și mai cu seamă pentru regele Carol, călătoria regelui Bulgariei pentru a le face să fie ratificate de Europa ,constitue în adevăr o sfidare pentru noi, căci ea nesocotește,cu desăvîrșire rolul important pe care îl îndeplinește Romînia în Balcani. Dacă cumva e exact că regele Romîniei a refuzat contactul cu regele Bulgariei cu ocazia proectatei vizite de la Corfu, atitudinea de azi a regelui Ferdinand apare ca o răzbunare pentru umilirea suferită. Mlădiosul, suveran bulgar poate spune, desigur, că nu e ținut să forțeze o voință care îi e protivnică și că din momentul ce Romînia nu vrea să colaboreze la planul său, își caută aliați acolo unde îi găsește și își degajează orice răspundere față de noi. Dar oricare ar fi forma ce ar lua provocarea sa, primejdia proectului suveranului bulgar nu e mai mică pentru Romînia. Dacă nu vom lua la timp măsuri, Europa, ciare și așa are o idee prea bună de bulgari și nu tocmai bună de noi, ne va înscri pe a doua pagină din Balcani, pe cînd în frunte va străluci cu litere de aur, numele Bulgariei. I. L. Arestul poliției a fost astfel înțesat cu o droaie de indivizi toți cu aceeași... uniformă. O scenă însă de toată nostimația s’a petrecut în noaptea care a urmat crimei pe o stradă dosnică a unei mahalale. Un bătrîn, cum se cade, cunoscut în oraș, se ducea pa la ora 1 spre casă. Ghinionul lui, să poarte și faimoasa șapcă. Un sergent de stradă, care prinsese rău luleaua neamțului, îl opri scurt în stradă și sughițînd... de emoție îi răcni „proptindu-l d’un felinar“ . S’a comis o crimă în oraș! am auzit sau ba? Ce ai de zis domnule?“ — Zău! se miră bătrînul. Apoi dacă e așa, te rog, domnule sergent, du-mă acasă, că mi-e frică să nu dau peste asasin. Se formă... un cortegiu. Bătrânul în frunte, gardistulescortă după el și numai așa cel dinții a scăpat de întilnirea cu asasinul! — Pedro -----------------------------— Vedere &m unde a murit fostul Downator (Ilustrația reprezintă frumosul castel al Curței privit de la sud). ^JbJJLlSJBI JL JLGINTL &B0NIIENTE CU PRESII: PUBLICITATEA Cu cele din urmă stiri din lumea întreagă Un an Lei SO.— ; 6 Inni Lei 11.—; « '>•<>! Lei Cu Pentru atributate nnlwRas. mdan CONCEDRTA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDERS Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj I. — Telefon 3/4 Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București Succesele anei romînce în America B-ra Drăgnîsescu La San-Fraseisco Un prieten al ziarelor noastre ne trimite, din San-Francisco, California, o scrisoare și cîteva tăieturi din ziarele americane, cuprinzînd fotografiile unei compatrioate, d-ra Drăguiinescu și articolele elogioase pentru d-sa, apărute în acele ziare" Artiștii romîni obțin mari succese în străinătate. In special cîntărețele mbastre. Seria e nesfîrșită : Darclée, Nuovina, Olympia Marculescu, Ritta D’Oria, etc. La aceste nume se adaugă acuma,acela ai d-rei Elena Drăgulinescu, care a debutat acum două ani și jumătate, în compania lirică, Grigoriu, și a obținut un mare succes în „Păpușa“ din „Povestirile lui Hoffmann“. Puțin după aceia, d-ra Drăgulinescu a părăsit țara și a plecat la Paris, unde a ■ cîntat într’o trupă de operetă. De la Paris, i-am pierdut urma. Scrisoarea corespondentului nostru ocazional din San-Francisco ne-o redă. Intr’o convorbire pe care corespondentul nostru a avut-o cu tînăra și talentata noastră compatrioată, d-ra Drăgușinescu i-a descris astfel cariera ei de pînă acum: — Cum am ajuns la Parisi am intrat într’o trupă de operete, care juca însă și opere mai ușoare. Grija mea era de a Învăța cu, mai bine limba franceză. Imi place să cred c’o cunosc acuma bine. Intr’un scurt, timp, mi s’au dat toate rolurile principale... „Am stat la Paris un an și trei luni, pînă în iarna trecută cînd, d. Grazi din Algeria, a început a-și compune o trupă cu care intenționa, să facă turneu în America. M’a angajat ca primadonă și pentru că numele meu mi s’a părut cam lung, m’a sfătuit să-l schimb ln Fregoreska. L’am ascultat și sub numele acesta, am debutat în Decembrie, la San Francisco. D-ta, care ești de aci, cred că știi ce primire am avut“. Intr’adevăr, modestia, artistei o împiedica să-mi descrie primirea triumfală pe care a avut-o. ,S’o spun eu. a fost sărbătorită. Ziarele o lăudau cu mare entuziasm, numind-o „The roumanian nightingale“ (Privighetoarea romînă). Repertoriul trupei era „Salone“, „Romeo și Julietta“, etc. .Succesul a fost mare la început. Două săptămîni după debut, sălile erau goale, căci americanilor nu le plac spectacole ce se dau în altă limbă decît a lor. Americanul vrea, cînd plătește, să știe pentru ce dă bani! D. Grazi, directorul trupei, a pierdut în 5 luni 50.000 de dolari, bani pe cari îi cîștigase în cîțiva ani, ca tenori... La Los Angeles, d-ra Dragulinesc. vizînd că Grazi nu mai are cu ce plăti lefurile, s’a angajat la „Orpheum Circus“ undee se plătește 500 dolari pe cotu mîna (10 000 franci pe lună), ca să ciuteste romanțe în limba engleză, pe seară. A învățat englezește și a avut un enorm succes, luat cu seamă cu „Angel Lelinăde", pe care o ezită acompaniindu-se singură la vioară... D-ra Drăguiinescu va mai rămîne o lună în California. Va pleca, apoi în țară, spre a-și vedea familia, și va reveni în toamnă în America, unde are, după acum, un strălucit angajament. L. L. Sirinesii greștilor tăbăcari Greva măcelarilor — AFARA DE AJUTE PUNCTE ÎNSEMNATE EI CIȘTIGAT ORE DE LUCRU ȘI RIDICAREA SALARIULUI CU 0.50 B. PE ZI. L/ Lucrătorii tâbăcari din fabrica d-lut. Theodor X. Ionescu, cari, după cum se știe se află în grevă, sau întrunit din noii eri dimineață în localul sindicatului din str. Cuza-Vodă și au discutat asupra tratativelor avute cu patronul care le-a admis nouă ore de hieru în loc de 10, fără însă a ridica salariul cu 0.50 bani pe zi, cum i s’a cerut prin memoriu. Ei aui hotărît să nu cedeze și au trimis o delegație, care s'a întors cu un rezultat, satisfăcător.. Patronul le-a acordat toate cererile cuprinse în memoriu. Iată angajamentul formal luat de patron: „Subsemnatul, patron de tăbăcărie aprob următoarele cereri ale greviștilor, cuprinse în memoriul ce mi-am înaintat: 1. Respectarea demnităței omenești. 2. Excluderea din fabrică a fratelui meu Mitică Ionescu. 3. Ridicarea salariului cu 0.50 b. pe zi Ii toți lucrătorii. 1. 9 ore de lucru, în loc de 10. 5. Nici un lucrător, nu va fi concediat timp de un an de la data prezentului angajament.6. Pentru orice conflict iscat între mine și lucrători, îl voiitrata cu o comisiune din partea sindicatului. București, 30 Mait. 191L ss. Th. M. Ionescu fabricant de tăbăcărie Splaiul Bolintineanu, 1". --------------------------------------------------- ■ Inundațiile din Dolj CRAIOVA, 30 Mai.— Eri a căzut o ploae torențială în mai multe părți ale județului, inundind finețe și guiă, productnd astfel pagube mari. In comuna Bratovăești ploaia căzută de dimineață a făcut să se reverse apele pîrâului Georocu, care a inundat peste o sută de hectare de finețe și grîu și a distrus pe o întindere de 70—80 de metri șoseaua județeană, intrerupînd astfel circulația — kam. tip Tîrgoviște TIRGOVIȘTE, 30 Mai. — De cîteva zile Stelian Angelescu, măcelar și angrosist, . ..i A’uvînt că omul din comercianti de carne Ștefan Arsenescu, l’ar fi amenințat, a cerut primăriei ca pe sus numitul să nu-i maî Hm a tăia carne. Primăria neputînd să-î satisfacă cererea, d-sa, a încetat să mai taie carne. Cu. d-sa s’a solidarizat și d. Vasile Constăntinescu. Adevăratul motiv pare a fi că nu le mai convine juețul de 80 bani kgr. Primăria,, față cu refuzul lor de a tăia carne, a început să tae ea carne, tăind astăzi cinci vite mari, așa că nu s’a simțit lipsă.. Primăria, va continua în acest sens, iar pe greviști i-a somat să revie asupra hotărîrea lor amenințîndu-î cu reziliarea contractului de închirierea prăvăliilor din harnică. Regimentul. „Cuza-Vodă* — CÎTEVA CONSTATĂRI — Primim următoarele interesante rînduri: Stimate domnule director, z Cu ocăzi a dezvelire! statue! fostului Domn Cuza, regele a hotărît ca regimentul 7 de roșiori, să poarte numele de Cuza-Vodă. Din diferitele cunoștințe cari le am, asupra activităței de arhită memorie a lui Vodă Cuza, știu că regim. î roșiori și cel de al 2-lea de roșiori, au fost create de el regimentul 1 roșiori moldovenesc și al 2-lea regiment muntenesc. Prin urmare mi se pare .greșit numit reg. 7 roșiori cu numele de Cuza-Vodă, cînd mai drept era să fie numit, întîiul regiment, mai ales că fusese înființat și în Moldova. Și aceasta cu atît mai mult cred, cu ci dintre cele două regimente rămase devotate lui Cuza în momentul abdicărei lui, era și regimentul íntîiü de roșiori ! Ci frumos ar fi fost ca numele lui Cuza să se fi legat pentru vecie de acest regiment, care în întregime, trupă și ofițeri, i-a rămas devotat pînă în cele din urmă! Brilinițî, vă rog, asigurarea stimei mele. “ ASC- Carianopol avocat Craiova, 20 Main, 1912. m Deraiarea din Călărașii CALARAȘI, 3 Maiü.— Aseară la orele 10, voind a trece pe linia II trenul de persoane sosit la orele 8, la intrarea trenului pe linia II, acul s’a rupt. - înul de mani pul ifíTi Din cauza acestui accident trenul de 12 n’a mai putut pleca, ceea ce a provocat o intîrziere de aproape 4 ore.—Xkrites -------------341-------- fari și a ispravă a poliției din — O NOUA ARESTARE A UNUI MUNCITOR SINDICALIST — Poliția din P. Neamț își face de cap. Se știe că această poliție stupidă a găsit de cuviință să aresteze pe muncitorul Hălăucescu care „îndrăznise“, să spue cîteva adevăruri despre șeful Siguranței române, autorul de comploturi I. Panaitescu. Pentru a protesta contra acestei samavolnicii, muncitorii din P. Neamț au convocat o întrunire publică la care a luat cuvîntul și lucrătorul zugrav Pincu Herșcovici. Atît a fost suferent ca slugile d-lui Panaitescu sa pue mina pe lucrător, să-l aresteze ridicîndu-1 de la lucru, iar seara să-i expedieze „la urmașui“ la Chapina, Or.d. Marghiloman fostul ministru de interne, dăduse o circulară la care arată că aceste „trimiteri la urmă“ nu sînt prevăzute de nici o lege și deci să se renunțe la ele ca fiind și nelegale și nedrepte. Poliția din P. Neamț, care se vede că are o deosebită evlavie pentru apucăturile brătieniste, nu ține seamă de circulara fostului ministru de interne și-și face mendrele. De altfel, ni se anunță că și alți sindicaliști din P. Neamț „vor fi luați în primire“ zilele acestea de poliția din P. Neamț. Dacă d. Arion, ministrul de interna, sa complace să joace rolul de Ionel Brătianu, să știe că și presa democratică și muncitorii se vor comporta cu d-sa ca și ca fostul șef al liberalilor. Prea i s’a atras de multe ori atenția asupra persecuțiilor îndurate de muncitori, în ultimul timp, ca tăcerea d-sale să nu fie luată drept o complicitate și o încurajare. --------------St#------------- Vmei'i Timie loia Cererile măcelarilor din Capitală dri dimineață, un mare număr de măcelari detailiști și angrosiști au fost primiți în audiență de d. dr. I. Mendonide, prim ajutor de primar. Măcelarii au arătat că au cunoștință că primăria va fixa, în viitor prețul vînzărea cărnei pe piețele din Capitală. Ei au arătat că nu le convine acest lucru din mai multe motive și au cerut d-lui dr. Alendonide sj intervină pentru a nu se pune în aplicar această hotărîre. D. dr. Mendonide a răspuns că se va ocupa de această dorință a măcelarilor și în acest scop a invitat pentru azi la orele 4 pe membrii comisiunei instituite pentru Cercetarea cauzelor care au provocați scumpirea cărnei. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ HAIDUCUL IANCU JIANU VOEVODUL CODRILOR Mare roman original de senzație, după hrisoave și documente vechi de GH. FRUNZA PARTEA I Tinerețea lti Iancu Jianu Prizonierul făcu un pas înapoi. Stavros se zvîrcolea pe jos ca,un șarpe, ochii lui holbați ,tractau groaza,de care era coprins. — Să’l duceți sus pe nenorocitul acesta, porunci Jianu... Să luați de aci tot ce veți găsi, mai de preț, și să’l judecăm pe acest ticălos. Cu aceste cuvinte Jianu plecă din tainiță. 1 j . . . ICAP. 21 ■ Cerșetor! Nepotul grecului Stavros fu îmbrăcat de haiduci cu alte haine mai curate în locul zdrebțelor ce purta. Din pivniță au scos ,vini vechiu și i-au dat și lui să bea, ceea ce l’a înviorat repede". . . * ■ . El își spălă fața plină de praf, cu un foarfece își tunse părul și deveni dintr’o dată cu totul alt om. Ședea pe un scaun fericit ca un împărat, iar haiducii stäteau roată în jurul lui, pe cînd Stavros legat zăcea într’un colț al camerei și suspina amarnic.. — Cred fraților, zise Jianu zîmbind, că e mult mai bine să’l lăsăm pe acest cline de fanariot în seama nepotului său, să’l judece el cum i-o plăcea mai bine. — Nu, nu, mai bine să’l pedepsiți voi, zise tînărul cutremurindu-se. —Cred că ar fi bine,să te duci la căimacanul Craiovîi și să spui cele ce ți-a făcut unchiul tău. Să’l faci de rîs în fața lumea și desigur că Va fi ’ condamnat la o grea pedeapsă. — Nu, nu pot! Sînt slab, n’am putere și n’am nici carne să tragecesc cine sînt, zise băiatul cu lacrimile în ochi. — Xim, păcat, ași vrea să fac grecilor rușinea asta. Ar merita negreșit, să fie spânzurat. Dar mai este și altă pedeapsă tot atît de cumplită pentru dînsul.E zgircit, să’î luăm toți banii, să căutăm, poate găsim la el și actele tale. Apoi în Brăila trebue să ai prieteni cari te vor recunoaște. Astfel vei intra în stăpînirea averei tale, iar el va rămîne sărac. Casele ce are vor fi prada focului, poți fi sigur. Are să umble cerșind prin țară, el bogătașul zgîrcit și trufaș, sau de va reclama, va fi pus în lanțuri pentru cele ce ți-a făcut. Poți arăta locul unde ai fost ținut. — Mai bine așa, răspunse tînărul. — Ai auzit cîine ce te așteaptă, zise Jianu apropiindu-se de Stavros. Vrei să pleci, și să nu mai dai ochi cu cel pe care voiai să-l ucizi ? — Plec ! Dar îngînă grecul dorind să scape măcar cu viața. — Haide, Svîrlugă, dezleagă’l, porunci Jianu. Haiducul cu un cuțit desfăcu legăturile,. Stavros sări în picioare voind să fugă. Dar haiducii îl opriră. — Stai, că mai avem o mică socoteală. Nu se pleacă așa din fața noastră. Haide să ne dai toți banii ce ai ascunși. Mișcă-te mai repede sau îți tai nasul și urechile. Jianu scoase cuțitul din teacă, privirea lui era înfiorătoare. — In lada din odaia din fund, bolboroșii Stavros, acolo mi-s banii. Trecură cu toții înacea cămară. In ladă erau zece pungi cu bani, de aur și argint. — Acum scoate și ce mai ai îngropat prin casă, porunci Jianu. Stavros încercă să nege, să protesteze. Dar cuțitul sclipea în mîinile haiducului pe cînd ceilalți îl țineau de umeri ca să nu scape. — Sub pragul ușei din camera de dormit, îngînă el galben ca un mort. Doi haiduci scotociră imediat locul scoțînd o oală de pămînt plină cu galbeni turcești. Pe cînd haiducii împărțeau banii, Stavros gemea ca în ceasul morții. Apoi luară juvaerurile și tacîmurile de argint precum și banii ce mai găsiră în hainele lui. Cîteva pungi cu bani fură lăsate nepotului care nu mai știa, cum să mulțumească. — Acum grecule, să te așezi calea la masa și să scrii ce-țî voiu spune eu, zise Jianu așezîndu-l cu sila pe un jilț lingă masă. Călimara și pana de gîscă fu repede adusă. Stavros începu a scrie cu mina tremurătoare cele ce-îi dicta. Jianu. „Eu subscrisul Stavros Papanea negustor din orașul Craiova, mărturisesc că am ținut prins în casa mea, pe nepotul meu. Cum te chiamă băete ? strigă Jianu către tînărul grec care se culcase pe pat sfîrșit de oboseală. — Alcibiadis. —. Scrie: „Alcibiadis Papanea, a cărei avere o ipitropiseam și pe care nu voiam să i-o dau înapoi. Căpitanul de haiduci Jianu m’a silit să-i dau averea înapoi și să plec în toată lumea. . . Mărturisesc aci că am vrut săi ucid.... Stavros lasă să-i cadă pana din mînă și începu, a geme și a suspina: — Nu pot! Nu pot! Fie-vă milă! Nevasta mea Lumea! ,— Ha! ha ha! ia priviți-î! Poftești mai bine să umbli prin lume bere de urechi și fără nas. Ține-l de cap Udrea! Ințepenește-l pe jilț Svîrlugă să-i taie întîî nasul. Simțind Stavros mîinile haiducilor în jurul capului său, puse repede mîna pe pana de gîscă. — Scriu ! Scriu tot ce vreți. — Așa , că-l ucid pe nepotul meu Alcibiadis și numai Jianu m’a oprit. — Destul! Acum iscălește și pune pecetea cu inelul tău. Grecul se supuse plîngînd cu lacrimi ferbinți în hohotele de rîs ale haiducilor. — Așa, acum vei sta în sală pînă ce noi vom pleca. D-ta Kir Alcibiadis păstrează hîrtia asta și închide ușa ca să nu-ți facă ceva pricopsitul de unchiü după plecarea noastră. Jianu și tovarășii săi plecară, lăsînd pe Stavros în sală, fără frică nici habar, căci știau că el nu putea da alarma în urma declarației ce lăsase în mîinile nepotului sau. După o jumătate de ceas plecă și negustorul din casa lui. Nu avea nici un ban la el, nu știe unde să se ducă, dar se depărtă de casă cu pași repezi dorind să scape cit mai repede din orașul unde nu mai avea ce căuta. Blestema cu foc pe Jianu, jurînd că, mi se va odihni pînă ce nu-i va face un rou la fel cu ceea ce-î făcuse haiducul. La un han din marginea orașului poposi pînă dimineața spunînd că era străin și că fusese pe drum jefuit de Jianu și ceata lui. Hangiul, un grec ca și dînsul fu cuprins de o mare bucurie auzind această veste. Abia putea aștepta să se lumineze de lux ca să ducă vestea asta la cunoștință ocîrmuirea. Spera să cîștige prețul de o mie de galbeni pus pe capul lui Jianu. Dar haiducul era departe și nu se mai temea de trădarea nimănui. CAP. 25 Alexe în București In hanul lui lancu Țiparu Alexe țiganul și Stăncuța, fata paznicului Iftode, o duceau greu de tot și nu mai puteau sta fără a nu se îmbolnăvi de moarte în aerul greu și umed al tainiței din beciu. Ca să mai plece nu mai era cu putință, fiindcă drumurile erau păzite cu strășnicie și nici Țiparu nu mai avea curaj sa încerce ceva. Atunci Alexe se hotărî să’și încerc; singur norocul și să caute a rămîne în București, sub un nume oarecare, peș lîngă vr’un om însemnat, unde poliția să nu’l dibuiască, îmbrăcat în haine de negustor, umbla pi’in București cercetînd în dreapta și în stingă vești noul despre cele ce se puneau la cale la spătărie pentru prinderea lui Jianu. Astfel făcu cunoștința unui ciohodar din Curtea lui Vodă și se împrieteni cu dînsul făcîndu’î tot felul de daruri sub cuvînt că era sluga unui negustor bogat din dealul Mitropoliei. r 1 , ?. , I(Va urma) 33)