Dimineaţa, iunie 1912 (Anul 9, nr. 2959-2988)

1912-06-01 / nr. 2959

Slip O Miorescu­-Carabulea Asasinul comerciantului Ștefan Elefteriu din b­aiați Se cunosc împrejurările în cari a fost prins criminalul. Lăsindu-șî hainele cu cari a fost îmbrăcat cînd î a­ săvîrșit asasinatul, la co­merciantul Waldman, acesta a denunțat ca­zul poliției. Siguranța întreprinzîrid atunci minuțioase cercetări, căpătă indicațiuni că acel care a tirguit h­aiuo de la comerciant e Ghizsi Dumitrescu-Carabulea și în consecin­ță dădu telegrame de urmărire. S’au­ petrecut în timpul urmăririlor multe scene noslime. Lozinca dată urmăritorilor din localitate a fost: orice individ cu șapcă, pantaloni albi și surtuc negru, cu­ de puțin suspect, să fie imediat arestat. juriul IX.­ No. 2959 a £ta Rßff 8iß I ft dinand sfideaza Homîcia Unde a murit Cuza Supremația bulgară în Balcani Acum vreo­­ cîteva săptămîni se anunța prin presa germana. î mod oficios, călă­toria simultana la Cyiu­a doi suverani din Balcani: regele bulgariei si regele Romîniei, cel di­ntii­dea să facă­ mai în­­nai­nite un popas la Vina, cel de al doilea la Roma, pentru a se sîr­tîlni apoi amîfidoi ca oaspeți ai îm­păktului Wilhelm al II-lea. Cu toate­­ că autofzată, știrea nu s’a realizat, Regele Carol era bolnav în­ epoca aceea și poate­ că, acestă indispoziție des­­tul de serioasă, după diagnosticul medical, să fi­­ motivat CeiUilman­ darea călătoriei proectate.. Poate, căci îți anmite sfere s’a­ dat cu totul o altă interpretare acestei­ contra­mandări. S’iî in­ sili n £t ca regele Carol, du­pă o profunda 'cîilKitire cu sine însuși și cu... atm­osfera­­ spl­tică internațională, ar fi­ găsit ca nu e­vndmen­tul oportun să aibă contact viit»­ oi­, suveranul Bulgariei, mai cu seamă in prezența­­ împăratului Ger­man­iei. ‘ Această vizita­ comună fusese solicitată prin inter­mediu­ Vienei,­­ care primise inspirația di­n Berlin, care la rîndul său exprima o ,dori­tă venită din­ Roma. Era­­în momentul' cînd 'șansele pa cei se afirmau cu oarecare..tărie și se punea oarecare te­mei!! pe eficacitatea unei intervenții dis­crete a Romin­iei pe lingă Turcia, și pe de altă parte, ca­ o contrabalansare, cînd se ațîta cu metodă amorul propriu al Bul­gariei pentru a o arunca asupra Turciei. Diplomația italiană, însă... care nu voia să dea lovitu­ri în apă, socotise că ar fi mai înțelept și prudent să-și asigure, dacă nu concur:«!', neutralitatea Romîniei în cazul cînd s'ar produce un atac al­ Bulga­riei contra­ Ti­rciei și în acest scop se în­cercase să aranjeze o întîlnire a celor doi suverani din Balcani la Corfu, unde Wil­helm al II-lea­ avea să aibă rolul însemnat de diriguitor de orchestră politică. Dar regele Carol a știut să fie maestru în arta de-a păstra rezerva, fără de-a prv­oca vre-o ofensă și astfel călătoria la Corfu nu a mai avut loc. E posibi ca aceste explicațiuni să co­respundă adevărului, dar aceea ce rămîne astăzi vizitil este că, dacă regele Carol s-a mărginit­­ o călătorie pe Dunăre, regele Ferdinand a vizitat curțile din Viena și Berlin cu o strălucire, care, indirect, de­vine o­ificare­­ pentru Romînia. Suveranii Bulgariei, însă, vrea să ne dovedească cum că prestigiul său în Eu­ropa e o lumină care întunecă prestigiul românesc și că poate prea bine să treacă peste Romînia, pentru a consolida pozițiu­­nea Bulgariei în Balcani și a strînge sub autortatea tarei sale toate celelalte țări balcanice." w . Presa europeana a comentat mult pri­mirea extraordinar de cordială ce s’a fă­cut regelui Ferdinand la Viena și Berlin; în esență, aceste comentarii relevă însă ca Bulgaria a luat inițiativa de­ a stabili o înțelegere particulară între statele balca­nice pentru a salva garda interesele lor co­mune și că scopul călătoriei este, în defi­nitiv, de a determina tripla alianță să ac­cepte și să sancționeze această înțelegere. Tarile cari s-ar arăta dispuse să urme­ze politica balcanică a suveranului Bul­gariei sunt Serbia, Muntenegrul și Grecia, cari și-au­ și legat interesele prin acorduri sau alianțe. Romînia rămîne în afară de acest cerc balcanic, ce-î dreptul fiindcă se exclude singură. Deci, ceea ce proed­ează regele Ferdi­nand este o coaliție a statelor din Balcani al cărei centru să fie Bulgaria. Dar cari sunt tendințele reale ale acestei coalițiuni? Ținîndu-ne strict de părerile presei in­ternaționale, scopul ei este fărămitirea Turciei, care să fie împărțită între aceste mici state, după ce marile Puteri, cari, în principiu, sunt pentru lichidarea otomană, își vor fi luat partea cea mare și aleasă. — • i­ nn. la realizarea acestui proect, Bul­garia ramîne focarul de inițiativă și acti­ve în Balcani pentru Serbia, Muntene­­grul și Grecia, iar după ce proectul se va transforma în realitate. Bulgaria devine singura mare Putere din peninsula balca­nică de care marile Puteri europene vor tine seamă în relațiile lor viitoare. Iar Romînia?... Ea rămîne izolată, tre­­cînd pe al doilea plan. Cum însă toate a­­ceste combinatiuni ale regelui Ferdinand nu sînt un mister pentru diplomații ro­­mîni și mai cu seamă pentru regele Carol, călătoria regelui Bulgariei pentru a le face să fie ratificate de Europa ,constitue în a­­devăr o sfidare pentru noi, căci ea nesoco­tește,­­cu desăvîrșire rolul important pe care îl îndeplinește Romînia în Balcani. Dacă cumva e exact că regele Romîniei a refuzat contactul cu regele Bulgariei cu ocazia proectatei vizite de la Corfu, atitu­dinea de azi a regelui Ferdinand apare ca o răzbunare pentru umilirea suferită. Mlădiosul, suveran bulgar poate spune, desigur, că nu e ținut să forțeze o voință care îi e protivnică și că din momentul­­ ce Romînia nu vrea să colaboreze la pla­nul său, își caută aliați acolo unde îi gă­sește și își degajează orice răspundere față de noi. Dar oricare­ ar fi forma ce ar lua provo­carea sa, primejdia proectului suveranului bulgar nu e mai mică pentru Romînia. Dacă nu vom lua la timp măsuri, Eu­ropa, ciare și așa­ are o idee prea bună de­ bulgari și nu tocmai bună de noi, ne va înscri pe a doua pagină din Balcani, pe cînd în frunte va străluci cu litere de aur, numele Bulgariei. I. L. Arestul poliției a fost astfel înțesat cu o droaie de indivizi toți cu aceeași... uni­formă. O scenă însă de toată nostimația s’a petre­cut în noaptea care a urmat crimei pe o stradă dosnică a unei mahalale. Un bătrîn, cum se cade, cunoscut în oraș, se ducea pa la ora 1 spre casă. Ghinionul lui, să poarte și faimoasa șapcă. Un sergent de stradă, care prinsese rău luleaua neamțului, îl opri scurt în stradă și sughițînd... de emoție îi răcni „proptindu-l d’un felinar“ . S’a comis o crimă în oraș! am auzit sau ba? Ce ai de zis domnule?“ — Zău! se miră bătrînul. Apoi dacă e așa, te rog, domnule sergent, du-mă acasă, că mi-e frică să nu dau peste asasin. Se formă... un cortegiu. Bătrânul în frunte, gardistul­­escortă după el și numai așa cel dinții a scăpat de întilnirea cu asasinul! — Pedro -----------------------------— Vedere &m unde a murit fostul Downator (Ilustrația reprezintă frumosul castel al Curței privit de la sud). ^JbJJLlSJBI JL JLGIN­TL &B0NIIENTE CU PRESII: PUBLICITATEA Cu cele din urmă stiri din lumea întreagă Un an Lei SO.— ; 6 Inni Lei 11.—; « '>•<>! Lei Cu Pentru atrib­u­tate nnlwRas. mdan­ CONCEDRTA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER­S Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj I. — Telefon 3/4 Director: CONST. MILLE Biurourile ziarului: Str. Sărindar No. 11. — București Succesele anei romînce în America B-ra Drăgn­îsescu La San-Fraseisco Un prieten al ziarelor noastre ne trimi­te, din­­ San-Francisco, California, o scri­soare și cîteva tăieturi din­ ziarele­­ am­eri­­cane, cuprinzînd fotografiile unei­ compatri­oate, d­-ra Drăguiinescu și articolele­­ elogioa­­se pentru d-sa,­ apărute în acele­ ziare" Artiștii romîni obțin mari succese în stră­inătate. In special cîntăreț­ele mbastre. Se­ria e nesfîrșită : Darclée, Nu­ovin­a,­­ Olym­pia Marculescu, Ritta D’Oria, etc. La aceste nume se adaugă acuma,acela ai d-rei Elena Drăgulinescu, care a debutat­ acu­m­ două ani și jumătate, în compania­ lirică, Grigo­­riu, și a obținut un mare succes­ în „Pă­pușa“ din „Povestirile lui Hoffmann“. Puțin după aceia, d-ra Drăgulinescu a părăsit­ țara și a plecat la Paris, unde a ■ cîn­tat într’o trupă de operetă. De la Pa­ris, i-am pierdut urma. Scrisoarea cores­pondentului nostru ocazional din San-Fran­cisco ne-o redă. Intr’o convorbire pe care corespondentul nostru a avut-o cu tînăra și­ talentata noas­tră compatrioată, d-ra Drăgușinescu i-a descris astfel cariera ei de pînă acum: — Cum am ajuns la Parisi am­­ intrat într’o trupă de operete, care juca însă și opere mai ușoare. Grija­ mea era de a În­văța cu­, mai bine limba franceză. Imi pla­ce să cred c’o cunosc acuma bine. Intr’un scurt, timp, mi s’au dat toate rolurile prin­cipale... „Am stat la Paris un an și trei luni, pînă în iarna trecută cînd, d. Grazi din Algeria, a început a-și compune o trupă cu care in­tenționa, să facă turneu în America. M’a angajat ca primadonă și­ pentru că numele meu mi s’a părut cam lung, m’a sfătuit să-l schimb ln Fregoreska. L’am ascultat și sub numele acesta, am debutat în Decembrie, la San Francisco. D-ta,­ care ești de aci, cred că știi ce primire am­ avut“. Intr’adevăr, modestia, artistei­ o împiedi­ca să-mi descrie primirea triu­mfală pe care a avut-o. ,S’o spun e­u. a fost sărbătorită. Ziarele o lăudau­ cu mare entuziasm, n­u­­mind-o „The roumanian nightingale“ (Pri­vighetoarea romînă). Repertoriul trupei era „Salone“, „Romeo și Julietta“, etc. .Succesul a fost mare la început. Două săptămîni du­pă debut, sălile erau goale, căci america­nilor nu le plac spectacole ce se dau în altă limbă decît a lor. Americanul vrea, cînd plătește, să știe pentru ce dă bani! D. Grazi, directorul­ trupei, a pierdut în­ 5 luni 50.000 de dolari, bani pe cari îi cîș­­tigase în cîțiva ani, ca tenori... La L­os­ Angeles, d-ra Dragulinesc. v­i­­zînd că Grazi nu mai are cu ce plăti le­furile, s’a angajat la „Orpheum Circ­us­“ unde­e se plătește 500 dolari pe­­ cotu­ mîna (10­ 000 franci pe lună), ca să ciute­­st­e ro­manțe în limba engleză, pe seară. A învă­țat englezește și a avut un enorm succes, luat cu seamă cu „Angel Lel­inăde", pe ca­re o ezită acom­paniin­­du-se­ singură la vi­oară... D-ra Drăguiinescu va mai rămîne o lună în California. Va pleca, apoi în țară, spre a-­și vedea familia, și va reveni în toamnă în America, unde are, după acum, un stră­lucit angajament. L. L. Sirinesii­ gre­­știlor tăbăcari Greva măcelarilor — AFARA DE AJUTE PUNCTE ÎNSEMNA­TE EI CIȘTIGA­T ORE DE LUCRU ȘI RI­DICAREA SALARIULUI CU 0.50 B. PE ZI.­­ L/ Lucrătorii tâbăcari din fabrica d-lut. Theo­dor X. Ionescu, cari, după cum se știe se află în grevă, sau­ întrunit din noii eri di­mineață în localul sindicatului din str. Cu­­za-Vodă și au discutat asupra tratativelor avute cu patronul care le-a admis nouă ore de hieru în loc de 10, fără însă a ridica sa­lariul cu 0.50 bani pe zi, cum i s’a cerut prin memoriu. Ei aui hotărît să nu cedeze și au­ trimis o delegație, care s'a întors cu un rezultat, sa­tisfăcător.. Patronul le-a acordat toate cere­rile cuprinse în memoriu. Iată angajamentul formal luat de patron: „Subsemnatul, patron de tăbăcărie aprob următoarele cereri ale greviștilor, cuprinse în memoriul ce mi-am înaintat: 1. Respectarea demnităței omenești. 2. Excluderea din fabrică a fratelui meu­ Mitică Ionescu. 3. Ridicarea salariului cu 0.50 b. pe zi Ii toți lucrătorii. 1. 9 ore de lucru, în loc de 10. 5. Nici un lucrător, nu va fi concediat timp de un an de la data prezentului anga­jament.­­6. Pentru orice conflict iscat între mine și lucrători, îl voii­­trata cu o comisiune din partea sindicatului. București, 30 Mait. 191L ss. Th. M. Ionescu fabricant de tăbăcărie Splaiul Bolintineanu, 1". -------------­-------------------------------------- ■ Inundațiile din Dolj CRAIOVA, 30 Mai.— Eri a căzut o ploae torențială în mai multe părți ale județului, inundind finețe și guiă, productnd astfel pa­gube mari. In comuna Bratovăești ploaia căzută de dimineață a făcut să se reverse apele pîrâu­­lui Georocu, care a inundat peste o sută de hectare de finețe și grîu și a distrus pe o în­tindere de 70—80 de metri șoseaua jude­țeană, intrerupînd astfel circulația­ — kam. ­tip Tîrgoviște TIRGOVIȘTE, 30 Mai. — De cîteva zile Stelian Angelescu, măcelar și angrosist, . ..i­ A’uvînt că omul din comercianti de carne Ștefan Arsenescu, l’ar fi amenințat, a cerut primăriei ca pe sus numitul să nu-i maî­­ Hm a tăia carne.­­ Primăria neputînd să-î satisfacă cererea, d-sa, a­ încetat să mai taie carne. Cu. d-sa s’a solidarizat și d. Vasile Cons­­tăntin­escu. Adevăratul motiv pare a fi că nu le mai convine ju­ețul de 80 bani kgr.­­ Primăria,, față cu refuzul lor de a tăia carne, a început să tae ea carne, tăind as­tăzi cinci vite mari, așa că nu s’a simțit lipsă.. Primăria, va continua în acest­ sens, iar pe greviști­ i-a somat să revie asupra hotărî­­rea lor amenințîndu-î cu­ reziliarea con­tractului de închirierea prăvăliilor din ha­r­nică. Regimentul. „Cuza-Vodă*­ — CÎTEVA CONSTATĂRI — Primim următoarele interesante rînduri: Stimate domnule director, z Cu ocăzi­ a dezvelire! statue! fostului Domn Cuza, regele a hotărît ca regimentul 7 de roșiori, să poarte numele de­ Cuza-Vodă.­­ Din diferitele cunoștințe cari­ le am, asu­pra activit­ăței de­­ arh­ită memorie a lui Vodă Cuza, știu că regim. î roșiori și cel de al 2-lea de­­ roșiori, au­ fost create de el­ regimentul 1 roșiori moldovenesc și al 2-lea regiment muntenesc. Prin urmare mi se pa­re .­greșit numit reg. 7 roșiori cu numele de Cuza-Vodă, cînd mai drept era să fie nu­mit, înt­îiul regiment, mai ales că fusese în­ființat și în Moldova. Și aceasta cu atît mai mult cred, cu ci­ dintre cele două regimente rămase devotate lui Cuza în momentul abdicărei lui, era și regimentul íntîiü de roșiori ! Ci frumos ar fi fost ca numele lui­ Cuza să­ se fi legat pentru vecie de acest regi­ment,­ care în întregime, trupă și ofițeri, i-a rămas devotat pînă în cele din urmă! Brilinițî, vă rog, asigurarea stimei mele. “ AS­C- Carianopol avocat Craiova, 20 Main, 1912. m Deraiarea din Călărașii CALARAȘI, 3 Maiü.— Aseară la orele 10, voind a trece pe linia II trenul de persoane sosit la orele 8, la intrarea trenului pe li­nia II, acul s’a rupt. - î­nul de mani pul­ ifíTi Din cauza acestui accident trenul de 12 n’a mai putut pleca, ceea ce a provocat o intîrziere de aproape­­ 4 ore.—Xkrites -------------341--------­ fari și a ispravă a poliției din — O NOUA ARESTARE A UNUI MUNCI­TOR SINDICALIST — Poliția din P. Neamț își face de cap. Se știe că această poliție stupidă a găsit de cuviință să aresteze pe muncitorul Hălă­­ucescu care „îndrăznise“, să spue cîteva a­­devăruri despre șeful Siguranței române, autorul de comploturi I. Panaitescu. Pentru a protesta contra acestei sama­volnicii, muncitorii din P. Neamț au con­vocat o întrunire publică la care a luat cu­­vîntul și lucrătorul zugrav Pincu Herșco­­vici. Atît a fost suferent ca slugile d-lui Pa­­naitescu sa pue mina pe lucrător, să-l a­­resteze ridicîndu-1 de la lucru, iar seara să-i expedieze „la urma­șui“ la Ch­apina, Or.­d. Marghiloman fostul ministru de interne, dăduse o circulară la care arată că aceste „trimiteri la urmă“ nu sînt pre­văzute de nici o lege și deci să se renun­țe la ele ca fiind și nelegale și nedrepte. Poliția din P. Neamț, care se vede că are o deosebită evlavie pentru apucăturile bră­­tieniste, nu ține seamă de circulara fostu­lui ministru de interne și-și face mendrele. De altfel, ni se anunță că și alți sindica­liști din P. Neamț „vor fi luați în primire“ zilele acestea de poliția din P. Neamț. Dacă d. Arion, ministrul de interna, sa complace să joace rolul de Ionel Brătianu, să știe că și presa democratică și muncito­rii se vor comporta cu d-sa ca și ca fostul șef al liberalilor. Prea i s’a atras de multe ori atenția asu­pra persecuțiilor îndurate de muncitori, în ultimul timp, ca tăcerea d-sale să nu fie luată drept o complicitate și o încurajare. --------------St#-------------­ Vmei'i Tim­ie loia Cererile măcelarilor din Capitală dri dimineață, un mare număr d­e măce­lari detailiști și angrosiști au fost­ primiți în audiență de d. dr. I. Mendonide, prim a­­jutor de primar. Măcelarii au­ arătat că au cunoștință că primăria va fixa, în viitor prețul vînzărea cărnei pe piețele din Capitală. Ei au ar­ătat că nu le convine acest lucru din mai multe motive și au­ cerut d-lui d­r. Alendonid­e sj­ intervină pentru a nu se pune în aplicar această hotărîre. D. dr. Mendonide a răspuns că se va­ ocupa de această dorință a măcelarilor și în acest­ scop a invitat pentru azi la orele 4 pe mem­brii comisiunei instituite pentru Cercetarea cauzelor care au provocați scumpirea cărnei. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ HAIDUCUL IANCU JIANU VOEVODUL CODRILOR Mare roman original de senzație, după hrisoave și documente vechi de GH. FRUNZA PARTEA I Tinerețea lti Iancu Jianu­­ ­ Prizonierul făcu un pas înapoi. Stavros se zvîrcolea pe jos­ ca,un­ șarpe, ochii lui holbați ,tractau groaza,de care era coprins. —­ Să’l du­ceți sus pe nenorocitul acesta, porunci Jianu... Să­­ luați de­ aci tot ce veți găsi, mai de preț, și să’l judecăm pe acest ticălos. Cu aceste cuvinte Jianu plecă din tai­niță. 1­­ j . . . I­CAP. 21 ■ Cerșetor! Nepotul grecului Stavros fu îmbrăcat de haiduci cu alte haine mai curate în locul zdrebțelor ce purta. Din pivniță au scos ,vin­i vechiu și i-au dat și lui să bea, ceea ce­ l’a înviorat repede". . . * ■ . El­ își spălă fața plină de­ praf, cu un foar­fece își tunse părul și deveni dintr’o dată cu totul alt om. Ședea pe un scaun fericit ca un împărat, iar haiducii stäteau roată în jurul lui, pe cînd Stavros legat zăcea într’un colț al ca­merei și suspina amarnic.. — Cred fraților, zise Jianu zîm­bind, că e mult mai bine să’l lăsăm pe acest cline de fanariot în seama nepotului său, să’l jude­ce el cum i-o­ plăcea mai bine. — Nu, nu, mai bine să’l pedepsiți voi, zi­se tînărul cutremurin­du-se. —­­Cred că ar fi bine,să te duci la căima­­canul Craiovîi și să­ spui cele ce ți-a făcut unchiul tău. Să’l faci de rîs în fața­ lumea și de­sigur că Va fi ’ condamnat la o grea pedeapsă. — Nu, nu pot! Sînt slab, n’am putere și­­ n’am nici­ carne să tragecesc cine sînt, zise băiatul cu lacrimile în ochi. — Xim, păcat, ași vrea să fac grecilor ru­șinea asta. Ar­ merita negreșit, să fie spân­­zurat. Dar mai este și altă pedeapsă tot atît de cumplită pentru dînsul.­­E zgircit, să’î luăm toți banii, să cău­tăm, poate găsim la el și actele tale. Apoi în Brăila trebue să ai prieteni cari te vor recunoaște. Astfel vei intra în stăpînirea averei tale, iar el va rămîne sărac. Casele ce are vor fi prada focului, poți fi sigur. Are să umble cerșind prin țară, el bo­gătașul zgîrcit și trufaș, sau de va reclama, va fi pus în lanțuri pentru cele ce ți-a fă­cut. Poți arăta locul unde ai fost ținut. — Mai bine așa, răspunse tînărul. — Ai auzit cîine ce te așteaptă, zise Jia­­nu apropiindu-se de Stavros. Vrei să pleci, și să nu mai dai ochi cu cel pe care voiai să-l ucizi ? — Plec ! Dar îngînă grecul dorind să scape măcar cu viața. — Haide, Svîrlugă, dezleagă’l, porunci Jianu. Haiducul cu un­ cuțit desfăcu legăturile,. Stavros sări în picioare voind să fugă. Dar haiducii îl opriră. — Stai, că mai avem o mică socoteală. Nu se pleacă așa din fața noastră. Haide să ne dai toți banii ce ai ascunși. Mișcă-te mai repede sau îți tai nasul și u­­rechile. Jianu scoase cuțitul din teacă, privirea lui era înfiorătoare. — In lada din odaia din fund, bolboroși­i Stavros, acolo mi-s banii.­­ Trecură cu toții în­acea cămară. In ladă erau zece pungi cu bani, de aur și argint. — Acum scoate și ce mai ai îngropat prin casă, porunci Jianu. Stavros încercă să nege, să protesteze. Dar cuțitul sclipea în mîinile haiducului pe cînd ceilalți îl țineau de umeri ca să nu scape. — Sub pragul ușei din camera de dormit, îngînă el galben ca un mort. Doi haiduci scotociră imediat locul sco­­țînd o oală de pămînt plină cu galbeni tur­cești. Pe cînd haiducii împărțeau banii, Sta­vros gemea ca în ceasul morții. Apoi luară juvaerurile și tacîmurile de argint precum și banii ce mai găsiră în hai­nele lui. Cîteva pungi cu bani fură lăsate nepo­tului care nu mai știa, cum să mulțu­mească. —­­ Acum grecule, să te așezi calea la ma­sa și să scrii ce-țî voiu spune eu­, zise Jia­nu așezîndu-l cu sila pe un jilț lingă masă. Călimara și pana de gîscă fu repede adu­să. Stavros începu a scrie cu mina tremu­rătoare cele ce-î­i dicta. Jianu. „Eu­ subscrisul Stavros Papanea negus­tor din orașul Craiova, mărturisesc că am­ ținut prins în casa mea, pe nepotul meu.­­ Cum te­­ chiamă băete ? strigă Jianu către tînărul grec care se culcase pe pat sfîrșit de oboseală. — Alcibiadis.­­ —. Scrie: „Alcibiadis Papanea, a­­ cărei avere o ipitropiseam și pe care nu voiam să i-o dau înapoi. Căpitanul de haiduci Jianu m’a silit să-i dau averea înapoi și să plec în­ toată lumea. . . Mărturisesc aci­ că am vrut să­i ucid.... Stavros lasă să-i cadă pana din mînă și începu, a geme și a suspina: — Nu pot! Nu pot! Fie-vă milă! Nevasta mea Lumea! ,— Ha! ha ha! ia priviți-î! Poftești mai bi­ne să umbli prin lume bere de urechi și fă­ră nas. Ține-l de cap Udrea! Ințepenește-l pe jilț Svîrlugă să-i taie întîî nasul. Simțind Stavros m­îinile haiducilor în ju­rul capului său, puse r­epede m­în­a pe pana de gîscă. — Scriu ! Scriu tot ce vreți. — Așa , că-l ucid pe nepotul meu Alci­biadis și numai Jianu m’a oprit. — Destul! Acum iscălește și pune­ pece­tea cu inelul tău­. Grecul se supuse plîngînd cu lacrimi fer­­binți în hohotele de rîs ale haiducilor. — Așa, acum vei sta în sală pînă ce noi vom pleca. D-ta Kir Alcibiadis păstrează hîrti­a asta și închide ușa ca să nu-ți facă ceva pricopsitul de unchiü după plecarea noastră. Jianu și tovarășii­ săi plecară, lăsînd pe Stavros în sală, fără frică nici habar, căci știau că el nu putea da alarma în urma de­clarației ce lăsase în mîinile nepotului sau. După o jumătate de ceas plecă și negus­torul din casa­ lui. Nu avea nici un ban la el, nu știe unde­ să se ducă, dar se depărtă de casă cu pași repezi dorind să scape cit mai repede din orașul unde nu mai avea ce căuta. Blestema cu foc pe Jianu, jurînd că, mi se va odihni pînă ce nu-i va face un rou la fel cu ceea ce-î făcuse haiducul. La un han din marginea orașului poposi pînă dimineața spunînd că era străin și că fusese pe drum jefuit de Jianu și ceata lui. Hangiul, un grec ca și dînsul fu cuprins de o mare bucurie auzind această­ veste. Abi­a putea aștepta să se lumineze de lux ca să ducă­ vestea asta la cunoștință ocîrmuirea. Sper­a să cîștige prețul de o mie de gal­beni pus pe capul lui Jianu. Dar haiducul era departe și nu se mai temea de trădarea nimănui. CAP. 25 Alexe în București In hanul lui lancu Țiparu Alexe țiganul și Stăncuța, fata paznicului Iftode, o du­ceau­ greu­ de tot și nu­ mai puteau sta fără a nu se îm­bolnăvi de moarte în aerul greu­ și umed al tainiței din beciu­. Ca să mai plece nu mai era cu putință, fiindcă drumurile erau păzite cu strășnicie și nici Țiparu nu mai avea curaj sa încerce ceva. Atunci Alexe se hotărî să’și încerc­; sin­gur norocul și să caute a rămîne în Bucu­rești, sub un nume oarecare, peș lîngă vr’un om însemnat, unde poliția să nu’l dibuiască, îmbrăcat în­­ haine de negustor, umbla pi’in București cercetînd în dreapta și în stingă vești noul despre cele ce se­ puneau la cale la spătărie pentru prinderea lui Jianu. Astfel făcu cunoștința unui ciohodar di­­n Curtea lui Vodă și se împrieteni cu dînsul făcîndu’î tot felul de daruri sub cuvînt că era sluga unui negustor bogat din dealul Mitropoliei.­­­­ r 1 , ?. , I(Va urma) 33)

Next