Dimineaţa, septembrie 1912 (Anul 9, nr. 3051-3080)
1912-09-15 / nr. 3065
iá Premiile „Dimineței4 Concursul 5 Cupon Ho. 14 — (4 Sept. 1912 . Valabil la trasee» r«civnilor „DIMINETEI" care va avea loc îniua de U) Octombrie a. o.—A se ține și păstra zilnic, apoi se va trimi’o Administrației ziarului ,,Dimineața“ negrotit intre Octombrie,, a prist. Agriculture! și ai Domeniilor «S» »—. — Direcțiunea Proprietăței și a St plontarei moșiilor PUBLICATIUNI il$ ____ 7m festi ziua de 20 Septembrie a. c., orele 10 dimineața, se va tine m ocatul ministeruiui, bulevardul paro! No. 10, licitati*m orală pentru vînzarea terenului în suprafață de 1S37 metri pătrati și a imobilului aflat pe el, proprietara statului, situat in Capală, calea Victoriei, colț cu str. Doamnei."•20 metri patrați din suprafața ♦.»udă a terenului sunt ocupați de 1 ■ imobil, iar restul de 1156 iuțiți Pătrați este teren trer. imobilul are parter, etaj și mansardă In parter suid două intrări sun1 camere din cari, 6 sunt prăvălii. In etaj sunt 18 camere din cari dmă sunt băi, iar in mansardă sunt 8 camere Garanția este le lei 76 000, iar concurenta va începe de la suma de lei 1.435.720___________________ Dr. COBILOVICI SPECIALIST PENTRU Bolile și Operațiunile de GAT, NAS și URECHI în Calea Victoriei No. 97 ____ Consultații 3~ri p m. Dr. I. W. STEINER . IDENTISTîși reia CONSULTAȚIILE lu Str. Franklin în io ti vis-a-vi de Gradina Episcopiei (Atfileu) Consultațiuni 3—1‘1 și dela 2 6 p. m. S’a pus in vânzare la toate magazinele de coloniale și delicatese din Capitală și provincie, în cutii de diferite mărimi MARINATA DE DIN FABRICA ȘTIRBEI BUFTEA Acest nou produs al cunoscutei fabrici de la Buftea, reprezintă idealul gurmanzilor fini Calitate excelentă, gust telicros — Preparație în sos de vin — Comptabil-Corespondent CAUTA o rafinărie de petrol din Ploești, se cere cunoștința limbei germane. Salar începător 200 lei. Adresa la agenția: Schulder sub „Nafinerie“. Casa SPITZER Mode, Bluze, Tailler-uri, Roches de chambre, Haine de copii — Calea Victoriei 77 — (d'asupra cofisetiei Nestor) Ora Spitzer s’a înapoiat din Paris aducând pentru toate vagoanele mari asortimente dela cele dintâi case Pariziene. mia umilii im ii iii iwiiiiiwiiawiiib in uni Dă închiriat partemente mari și mici, de 2000 și 800 tei, cu toate instalațiune moderne în Bulevardul Dreptului 34 A se adresa în Str. Sincai 340-rul M. Zllrsch-Prager Reîntors în Capitală reîncepe consult 9-12a. m și 2-8p. m No. 1, Strada BRAD No. 1 (Cor cu Calea Văcărești) Str. SFINȚILOR 11, Etajul I SALON DE MODERna Nemțeanu i Asortat cu ultimele noutăți ale sezonului Prețuri CONVENABILE — Comenzi și reparațiuni — Serviciul prompt Sti* Sfii j*LORlrttarün COMPAR VINURI AURE Vechi din orice podgorie oferte la ]tae C. Fopescn, Oragășant Snisse ou Frangais lettre est demandé pour Bitcarest s’adress&r offnes sous ..Suisse ă l'agence de publiciié Carol Schulder ei Co., Bucarest. Caut locuință 3 camere, antreu, bucătărie, confort modern în centrul orașului. Oferte indicind prețul sub „Centru“ la agenția de publicitate Carol Schulder , Co., București, Str. Doamnei 8, Et. 1. Se arendează Moșie Județul Covurlui, 804 hectare, regiunea la—8 kilometri de Galați, de la 23 Aprilie 1914. A se adresa d-lui Felix Javitzdirectorul Băncii Române de Comerț și Industrie, București Str. Academiei No. 6. Cereți „FACLA“ ! Plantați Căpșuni! Cele mai frumoase rezultate se dau § ■ CĂPȘUNII PLANTAT! în acest sezon. 1 Varietățile cele mai superioare se găsesc numai la Pepinierile STIRBEY, Buftea. 1 DIMINEAȚA APO -----------------------------------------Alergări de cai.—Hipodromul Băneasa. — Ziua H-a rată programul zilei a 2-a a reuniune de toamnă : I. Pr. Floreasca. — 800 m. — 2000 Iei Ramura 70 kg.„ Sultănica Jő, Francesco 67, Fleuriste 70 jum., Spaima 68, Oana 60, Lelița 54, Lady Villers 64 jum., Asleep 49 jum., Miie Jemanfis și jum. 11. Pr. Mendelstone (Handicap) 1500 — m. 2500 lei Juvenal 67 jum., Sultănica 49 jumătate, Farmec 64, Moldova 60 jum., Sanda 58, Spaima 57 jum., Dănciuc 57 jum., Falnic 50 jum., Khaisang 50, Leu 50, Baby Mine 48 jum., South Schilds 47, Rir 47. III. Pr. Tunari. — 1000 m. —3000 lei Meli-Mele 54 jun., M*lle Jemanfis 56 jum., Orphise 56 jum., Charancy 58, Zănoaga 56 jum., Magnesium 58, Bosfor 58, Alunița 53, Moonlights 58 kgr. IV. Pr. Newmarket 3000 m.—2000 lei Lenzai 53 jum., Mititica 58 jum., Thurso 60 jum., John Strong 60, Spaima 60 jum. V. Pr. Flordona. — 900 m. — 2000 lei Farfara 54 jum.. Hrrah 56, Illner 56, Polo 56, Voev„C£l 56, Orphise 54 jum., Charancy 56, Magnesium 56, Bosfor 56, Le Crack 56, VI. Pr. General G. Mana. — 3000 m. 6000 lei Progres 54, L’Invisible 61 fiam., Freamăt 64 jum., Giberne 52 jum., Cross Hills '60, Ulema II 514, Rob 54, Marsypie 52 jum., Parfurpensu Ș§ jumătate. VII: Pr. Eric (Garduri). 3400 w, Alouette II 71 kgr., Mindig Qyongy 74, Amateur 72 jum., Gounod 75 jum., Dănciuc 75 jum., Rejise II 71, Olteanca 71, Anșclell 74 jum., Fetița 74, Dopjing 70. * Astăzi s’au făcut la Jockey-Club înscrieri pentru premiul Sinaiei (15.000 laț) din ziua IV-a. Iată cupcurenții acestui premiu internațional : Uleasa și Szipirnick ai d-lui locot. colonel Miron Costin, Mitzaki și Mărășești ai d-lui G. Negropontes; Cross HiSils al .d-lui Ai- Zănescu ; Rob și lonesome ai d-luî Gr. Rioșanu; Freamăt, L’Invisible și Progres ai d-luî Al, Marghiloman. Jesi a d-lilf Al- S, Zisso. Baby Mine a d-neî Zoe Caribol și Marjorie a d-lui G. Gabe's. CICLISM „Zborul“ societatea cicliștilor din București, afiliată societăței de salvare, a efectuat Duminică 9 Septembrie campionatul ei pe anul 1912 pe distanța București-Giurgiu cu următorul rezultat: ? *m D-nii : Nicu Ștefănescu, clasat înflins, a parcurs distanța în 4 ore și 50 m ; G. Constantinescu, clasat al 2- lea, A parcurs distanța în 5 ore și 15 m.; Petre I. Tatomir, clasat al 3- lea, a parcurs distanța în 5 ore și 40 m.; Alex. Filip, clasat al 4-lea, a parcurs distanța în 6 ore și 50 m.; N. Haimovici, clasat al 5-lea, a parcurs distanța in 6 ore, 50 m. și 2 secunde. Din 12 concurenți cari au fost înscriși, s'au retras din cauza timpului foarte nefavorabil. Unul din concurenți, d. Petre I. Tatomir, a avut două accidente, care i-au răpit cam mult din timp și totuși continuînd cursa a fost clasat al 3-lea. Premiile au fost următoare : Premiul I 30 lei, lenta pe anul 1912 și medalia de aur, pr. II 20 lei și medalia de argint; pr. III 10 lei și medalia de bronz; pr. IV medalia de bronz; pr. V medalia de bronz. Primirea s'a făcut la klm. 4 de lingă cimitirul Belu, de unde a fost și plecarea, de către comisiunea formată din d-nii Al. Jeniștea, președinte; C. Straub, vicepreședinte; Sache Șar, secretar; Deșică I. Denonal, ajutor de secretar și L. Marvan, membru in comitat. Din cauza ploilor continue care au desfundat șoselele, cursa de motociclete, proiectată de aceeaș societate, a fost amînat sine die. SS DIN STRĂINĂTATE La cursele de cai de la Longchamp (22 Sept ) cele trei mari premii ale zilei au fost cîștigate de cai al baronii Iui Ed. de Rotschild și anume : Pr. de Sartory 20.000 fr. 4000 m. a fost luat de Predicateur din Le Roi Soleil și Peroraison; Pr. jiela Salamandre 15.000 fr., 1400 f ® de către Sunflower din Sans SoutiflI și Floretta; aceștia 2 călăreți de jockeul O'Neill, și Pr. du Prince d’Orange 30.000 fr., 2400 m. a fost cîștigat de Floraison soră cu precedenta, călărită fiind de G. Stern. Jockeul Georges Stern a fost reținut pentru Floraison care e înscrisă și în alergarea pentru premiul consiliului municipal din Paris. Henry Arnaud a bătut recordul pedestru al kilometrului pentru lumea întreagă în 2 minute și 33 secunde. El a alergat oficial pentru recordul francez, deținut de către Deloge cu 2 min. 36 sec. 25. Noul record însă întrece și pe acela al lumei întrucît nici germanul Braun nici italianul Lunghi nu au coborît pină acum sub 2 min. 34 secunde. G. Cosim Iii ■ 1 INFORIpiUIII D. geperpl Averescu, șeful marelui stat major, care a fost trimis în misiune specială, pentru a asista la manevrele engleze și austriace, a fost decorat de împăratul Frantz Iosef cu mare cordon al ordinului Leopold, în gradul de comandor, D. locotenent Milcoveanu, adjutantul d-lui general Averescu, care a făcut parte din misiune, a fost decorat cu ordinul Frântu Iosef, în gradul de cavaler. >'• D. dr. C. Andronescu, s’a înapoiat în Capitală și și-a reluat ocupațiile. D. R. Cantiîi, prefect de Bacău, a sosit in Capitală. » , „Pentru igiena gurei, contra tusei, laringitei, bronșitelor, întrebuințați Tabletele de Oxymenthol „Perraudin" foarte plicurc. de general Argetoianu ministru de războid, a plecat ori dimineață la Craiova.Mai mulți pădurari dala pădurea statului, aparținimd administrațiunei Caseipădurilor din ministerul de domenii, ni se plîng că »’au primit salariul din luna Aprilie și pînă acum. Ar fi bine și uman, să se ia de urgență măsurile necesare, pentru achitarea plăței acestui personal pe lunile trecute și să se dispună ca pe viitor să fie plătit regulat și în fiecare lună, ca la celelalte autori tați. D. profesor dr. Mezincescu va face la laboratoriul de igienă al facultății de medicină din Iași, în cursul lunei Octombrie, o serie de secțiuni de igienă, cu demonstrațiuni și lucrări practice, pentru medicii doritori a se pune la curent în această specialitate. Numărul locurilor fiind limitat, d-nti medici doritori de a urma acest curs vor anunța din timp laboratorul. „Monitorul Oficial“ de eli publică regulamentul pentru înființarea și administrarea atelierelor de industrie casnică in mÎBustriile de călugărițe. s . , ' Sällibältä 15 Septembrie 1912- De asemenea „Monitorul“ publică regulamentul privitor la ținerea examenului de desenuri, de scoarțe și alte țesături cu alesuri de motive vechi romînești. "" . „Monitorul Oficial“ de er? publică decretul regal prin care se acordă d-lui Al. Pisoski, agent diplomatic și consul general al României la Cairo, titlul de ministru plenipotențiar. Spectacolul de deschidere a primei stagiuni a Companiei lyrice Al. C. Bărcănescu la teatrul Leon Popescu (Lyric) din București, va fi cu opereta : „Vice-Amiral“, una din capodoperile lui Millöcker, în care va apare aproape întreaga trupă, în cap cu Virginia Miciora, Ec. Vasiliu, Virg. Graur, Iosefina Tănase și d-niî ihimpețeanu, C. Tănase, Niculescu-Basu, Graur, Ionescu, Stamate, Casvan, etc. Conducerea o are maestrul Robert Frank. La Federațiile de locațiune se acoperă mereu. Direcția generală a serviciului sanitar a acordat suma de 2000 lei prefecturei de Ialomița pentru întreținere de infirmerii. In zilele de 26—27 Octombrie a. c., școala națională de medicină veterinară de Lyon, cea mai veche din lume, va serba 150 ani de la înființarea sa. Această dată corespunde cu a 200-a aniversare de la nașterea fondatorului ei, Bourgeiot. Comitetul celui de al 3-lea congres național de medicină veterinară a hotărât ca congresul să se țină în ultimele zile ale lunei Noembrie sau cel mai tirziu în primele zile din Decembrie. t V i D. dr. N. Drugescu, inspector general sanitar s-a înapoiat astăzi din concediu, reluîndu-și ocupațiunile la direcția generală sanitară. Serviciul boalelor căilor urinare dela spitalul Colțea, condus de d. profesor dr. Herescu, se vor deschide în ziua de 15 Septembrie. Ele au sosit în Capitală vreo 100 de institutori în vederea congresului care va începe azi în sala Ateneului Român-Mîine la orele 8 dim. d. general Averesen însoțit de adjutantul sau d. locot, Milcoveanu va pleca cu automobilul la Sinaia pentru a se prezenta regelui din misiunea specială cu care a fost însărcinat. D-nii colonel Pressan, comandantul batalionului 1 vînători, locot.-col. Niculcea din cavalerie și locot.-colonel Tulea din artilerie, s’au prezentat astăzi d-lui colonel Christescu, subșeful statului major, pentru plecarea în Germania, unde au fost atașați pe un an la diferite regimente. EXPOZIȚIA de broderii artistice și ceramică. La Ateneu (sala pinacotecei) s’a deschis expoziția de broderii artistice și ceramică, pentru ocuparea catedrelor de la școala de arte frumoase, secția artelor decorative, din București. Pentru acest concurs, au depus lucrări de broderii artistice și bisericească d-na Alexandrina Marinescu- Coadă, care suplinește catedra, și d-ra Nestorescu. Pentru ceramică au depus lucrări d, Vinzzel, care suplinește catedra și d-șoara Constanța Bernfeld-Burnea. Expoziția va fi deschisă pînă în ziua de 18 Septembrie și se poate vizita in fiecare zi de la 9—12 a m. și 2—5 p. m. Noua mișcare în armată La ministerul de războiu s’a mai făcut următoarea mișcare în armată: Ofițeri, cari urmează mai jos, împlinind limita de vîrsta prevăzută de art. 19 din legea asupra pozițiunei ofițerilor, pînă la 1 Aprilie 1913, au fost trecuți pe ziua de 1 Octombrie 1912, în poziție de rezervă din oficiu, repartizîndu-se ca ofițer de rezervă, la corpurile arătate în dreptul fiecăruia. Locotenenții-coloneii: Dumitrescu Elefterie, din reg. Argeș 4, în reg. Dolj I. și Mărgăritescu N., în reg. 12 Cantemir. Căpitanii: Miareș Gr., din reg. Radu Negru 23, în reg. Gorj 18; Dragul finescu T„ din reg. Ștefan cel Mare 13, în Ialomița 23; Stoiculescu Victor, din reg. Radu Negru 28, în reg. Rovine 26; Crețescu Ion, din reg. Muscel 30, în reg. Constanța 35; Georgescu Alex., din reg. Vîlcea 2, în reg. Neagoe Basarab 38; Brînzescu Cristian, din reg. Constanța 34, la acelaș regiment. Brezoianu Major, comandantul comp. jandarmilor^ București, la aceiași companie; Potlogeanu Andrei, din reg. Argeș 4 in reg. Teleorman 20; Marinescu N. din 10 roșiori, în același reg. și Basarabescu Alex., din reg. 5 călărași, In același reg. Intendantul căpit. Samureanu Leon de la intendența stabilimeintelor centrale, la corpul 2 armată. Administ-căpitani: Georgescu N., din reg. 2 cetate, la corpul 2 armată; Predescu Andrei, din reg. 7 Bacova 25, la corpul 3 armată; Columbeanu Vasile, de la spitalul militar Craiova, la corpul 1 armată; Minculescu C., dela comanda ceti tei București, ln acelaș comandament; Văleanu I., din reg. Olt 3, la corpul 1 armată; Jacob Ton, din reg. Petru Rareș 99, la corpul 5 armată. Administr.-locotenenți: Cojocaru Gr., din reg. 8 art., la ,corpull. 4 apr uniată; Paloșeanu Gh. din reg. 12 stratilerie ,la corpul 4 armată; Andronescu Anastasie, din reg. 3 Dîmbovița 22, la corpul 2 armată. Suborot. de rezervă Ghica Al. din reg. 7 Biacova 25, a fost șters din controalele armatei fiind hirotonisit preot pe seama bisericei Sf. Anton* din Huși. ^ Sublocotenenții de rezervă: Doncovici Eftimiu, din reg. Argeș^ 4 și Mihăescu N., din reg. Dolj 1, au fost trecuți în poziție de retragere pentru infirmități incurabile. * Căpitanul Bechi Emil, din reg. 1 călărași, a fost numit contabil un bani al acelui regiment, în locul locotenentului Victorian Nicolae, trecut în serviciul frontului. Pentru săracii noștri In urma apelului nostru sărmanul lucrător Ion Georgescu a primit la redacția noastră de la un generos donator anonim un pachet cu lingerie și haine Împreună cu suma de 5 lei. De asemeni o doamnă al cărui nume nu ne e îngăduit să-I dăm ne-a mai adus ilei 10 pentru ajutorarea lui. Cu sumele primite, Ion Georgescu își va închiria o odăiță pînă la plasarea lui în sanatoriu unde cu siguranță va fi salvat și redat societăței, starea lui nefiind prea gravă. Salvarea nenorocitului lucrator se va datora decizilei nesfîrșite a cititorilor noștri fa re încă odată am dat dovadă că mai sunt suflete nobile în omenire. Tinerii mereu lista deschisă pentru Ion Georgescu, orice sume și efecte se primesc la administrația noastră. . Faimen. 5 Rebeca Braunstein Adolf Grauer Logodin Burdujeni Septembrie 912 In locul oricarei alte înștiințări. FOITA ZIARULUI „DMINEAȚA“ 20) (ROMAN CRIMINAL) CAP. 8 O simpatie neînvinsă o atrăgea spre fetița aceasta naivă; îi se părea că o cunoștea de mult și că o revedea după o lungă despărțire. Ii strînse și ea mîinile alipindu.se de dînsa, căci și ea regretase adeseori că nu avusese o soră. Și deodată cele două ființe atît de deosebite se îmbrățișară ca și cînd ar fi fost surori cu adevărat. Libella dacă ar fi avut o soră, desigur că n'ar fi alunecat pe drumul păcatului, căci tocmai în orașele cele mari, e nevoie de a avea rude și familie pentru a putea lupta contra ispitelor. Aite ființe pierdute ar fi dus o viață mai bună de n’ar fi fost lipsite de iubirea de mamă sau de soră. — Soră ! Ce dulce sună acest cuivînt! șopti Irma încet ca, pentru a nu tulbura fericirea acelui moment. — Și eu am regretat că n’am o soră, răspunse Libella. Vrei să-mi fii d-ta soră ? — Oh, Clereto! esclamă Irma cu bucurie. Dă-mî voe să te îmbrățișez acum. Trebue să-țî mărturisesc că acum cîteva zile cînd ți-am văzut fotografia, am avut imediat dorința de a te cunoaște, de-a’ți spune cit de mult țin la d-ta. Ochii d-ta e blînzi și buni m’am cucerit. — Oh, tu... mai mult nu putu zice Libella copleșită de emoție. De mult, foarte de mult, nu-i mai vorbise nimeni cu atîta sinceritate. — îmi dai voe să te țutuesc ? zise Irma alipindu-se de ea cu dragoste. Drept orice răspuns, Libella o cuprinse în brațe rezemîndu-șî capul de pieptul ei . Oh, ce bine se simțea astfel! Simțea că era sincer iubită, de acea copilă nevinovată. •Un suspin de ușurare porni din pieptul ei. Cu sufletul plin de recunoștință privi spre cerul înstelat mulțumind cerului pentru darul ce-l făcuse în ceasul acela. Multă vreme stătură ele astfel îmbrățișate. Tăceau, dar inimile lor se înțelegeau în acea duioasă tăcere. Oricit de puternic ar fi amorul între sexe, cea mai frumoasă și mai ideală iubire este tot cea între două femei, prin castitatea și dezinteresarea ei. Cînd Irma își ridică privirile spre Libella văzu ochii ei negri strălucitori de lacrimi, boabe mari curgeau pe fața ei palidă. Oh, iartu-mă ! șopti Irma sărutîndu-i obrajii uzi de lacrimi. Surioară ! Se îmbrățișează din nou cu dorința de a nu se mai despărți. Ce curioasă e uneori întâmplarea ! Libella venise să-și vadă rivala și găsea acolo o prietenă sinceră, ceea ce o hotărî a-i face cel mai mare bine ce îi se putea face în lumea asta. — Știi Cleret o dragă, zise Irma, că prin venirea ta se poate, deslega o chestie foarte gravă ? --- Ce vrei să spui, Irma ? — Ah, fratele tău încă nu ți-a scris nimic despre mine ? El vrea să mă ia de soție. Mi-a zis să plec cu dînsul la părinții lui ca să mă cunoască. Mama mea desigur că mă va lăsa să plec cînd te va vedea. Ea încă nu știe nimic, despre iubirea mea cu fratele tău. Mi-e aproape teamă să-i mărturisesc, căci e mult de cînd ne iubim fără știrea ei. Inchipue-ți!... Sînt aproape trei săptămîni. Spune tu, așa-i că am făcut rău, păstrînd atîta timp secretul ? Dar Francisc nu mi-a dat voe să-i spun și mamei, deși eu pînă acum nu i-am ascuns niciodată nimic. Ea e foarte blîndă și bună, dar cam bănuitoare, mai ales față de tineri streini. Oh, dar acum nu voi mai putea tăcea. Clereto ! am o idee ! Dar te rog să nu te superi! Libella ascultase cu atenție spusele copilei. Citea în inima acestei fete de 17 ani, ca într’o carte deschisă. Se cutremura la gîndul că ar fi putut sosi prea tirziu și că satirul și-ar fi pus planul în aplicare. In gînd făcu jurâmîntul de a-1 sili să plece din Berlin și să renunțe la această floare suavă. — Vrei să fii atît de bună și să mă ajuți, Gloreto ? — Ce pot face ? — Să-mi ajuți a trece peste această mărturisire penibilă. Tu ești atît de frumoasă și deșteaptă pe cînd eu sunt o neroadă ! Da, vrei ? Spune ! Atunci vom putea pleca acasă la voi, cîte și trei ! Irma de bucurie începu a sări prin casă. Libella ședea cu fața albă ca varul, privind în gol cu ochii fixi, cu fruntea posomorită. — Dar ce-ți este Clereto ? Tu nu te bucuri de loc, zise Irma nedumerită. Ce aî ? Ești cumva bolnavă ? Se apropia de ea Și luîndu-i capul în mîini, o privi țintă în ochi, zicînd: — Am răcit pe drum și nu ți-e bine ? Ah, abia acum îmi veni în gînd că Francisc n’a fost să te primească la gară. Libella zîmbea cu amărăciune, iar Irma continuă: *— Ei, asta e chiar’ ciudat! Să nu se ducă el la gară pentru a primi o soră atît de drăguță ! Desigur că am rătăcit mult prin Berlin pînă ce ai putut nimeri tocmai aci. Asta desigur că te-a obosit. Iar eu ca o proastă am flecărit mereu și am uitat a-ți aduce ceva de mîncare. Alerg acum să-țî aduc de toate. Iatîi însă voiu aprinde lampa, căci s’a întunecat de tot. — Nu aprinde lampa, te rog ! zise Libella. Imi place să stai prin întuneric. m — Sau vrei să vii la noi ? Acolo va fi mult mai bine decit aci. — Te rog lasă-mă aci! zise Libella. — Ei bine, fie cum vrei tu, surioară drăguță. Ah, dar ești tristă de tot! Spune te rog ce aî ! Libella se întreba de nu era poate mult mai bine să-i mărturisească dintr’odată tot adevărul, pentru a l arăta pe Francisc așa cum era el în realitate. Dar se temea de durerea copilor. Văzuse cît de senzibilă și duioasă era și își închipuia disperarea ei. Cine putea ști ce era în stare să facă în durerea ce o va copleși . Acea copilărie era dragă, și nu avea curajul s-o mîhnească. Sărmană visătoare! Oricît de mare ar fi prietenia și dragostea între femei, amorul față de celalt sex, e totuși mai puternic, mai cotropitor. O inimă subjugată de amor, nu se va mai mulțumi cu o dragoste de soră, ci, va dori mereu cealaltă iubire pătimașă, plină de amărăciuni. — Cînd se întoarce — fratele — meu.... acasă 7 zise deodată Libella. — Nu pot ști sigur, răspunse Ir,ma. N’are oră hotărîtă. Eu mă duc acum să-ți prepar ceva de mîncare, apoi vom sta la masă împreună, dar Ea se înclină, și o sărută din nou pa obraz, lingușindu-se pe lingă ea, ca o pisicuță. Ah, surioară, ce bine îmi para că te-ame găsit! Cît sunt de fericită ! Cînd voi fi măritată cu fratele tău, vei veni adeseori la noi și noi la tine ! , Ah, ce bine vom trăi împreună! Ca o veveriță sări fata prin casă și dispăru pe ușă pe cînd Tell sărea în galon după ea. Libella privi lung în urma ei. Apoi se apropia de fereastră. Gîndurile ei zburau spre orașul Zgomotos — spre casa ei — la sertarul stricat ! Vedea un om stricîndu-l cu chei false. Il vedea răscolind prin sertare. Ie cunoștea... desgustul o copleși! Cufundată în gînduri, cum era, nu auzi ușa scîrțiind. Francisc sosise, dar se oprise o clipă văzînd o femee la geam. — Drace ! esclamă el uimit. Asta ,e Irma! Singură? Și la ora asta, Hm, hm, îmi ajunge ! Fără zgomot se furișă în casă și deodată o coprinse în brațe cu patimă. — Așadar te-ai hotărât a fi mea? șopti el cu glasul tremurător. Felul cum o găsise, acolo și faptul că nu-i opunea nici o rezistență. .Îi răpea mințile, altfel ar fi putut recunoaște că se înșela, deși era întuneric. — Așadar m’am iertat și mă iubești din toată inima , murmură el ducînd-o încet spre canapea. Oh, Irmo, ființă adorată! Pe tine te-am iubit și te vem iubi toată viața cu adevărat. (Va urma) . «aps ...