Dimineaţa, septembrie 1912 (Anul 9, nr. 3051-3080)
1912-09-26 / nr. 3076
Miercuri 26 Septembrie 19122 Premiile [“Dimineți“ Concursul | 5 Cupou No. 24—24 sept. 121 £ iar la *ra 8 ® rea premiilor „DIMI JI&TEr^care va avea loc în ziua de 1ofi I Octombrie a. c.—A se ține și păstra zil unic, apoi se va trimite Administrației] ziarului „Dimineața“ negreșit între 1—5$ Octombrie. Depou: Str. Carol 33. Se prinsese imediat doi vânzători pentru Coloniale la Cantina Scutaru prin gara Onești Derle la pretențiunile de salar a se adea Armin Teussinger Scutaru prin Gara Onești (Jud. bacău). CU 800.000..LEI numerar ce vinde o moșie de 1300 fălci la 40 km. de orașul Roman și la 17 km. de alte 2 pâri. arabil 600 fălci. Pădure bătrână 400 falci și 300 pădure diferite etăți. Afectată la Credit. Intermediatori excluși Tațșl« cumpărător. Are adresa la Agonia Schulde* Co. București sub „Puiu*. Cupon No. 28—26 Sept. 1912 . Valabil la trairerea premilor „DI MI j ÄNETEI“ care va avea loc în ziua de 16 5Octombrie a. c.—A se ține și păstra 7iM iunie, apoi se va tranite Administrației I ziarului „Dimineața“ negreșit între 1—6g 1 Octombrie. Ocuparii im primul institut de Optică raedicali pentru alegerea,compunerea și procurarea de OCHELARI sub direcțiunea științifică a d-lui dr. George D. Fischer Str. Roamnei 21—TA 2138 Consultațiuni fără plată numai pentru alegerea ochelarilor cari, se cumpară la Ocularium și in cazurile normale, adipă ini acea nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de la opt Premii la PDiminer fil“ Concursul I 5 „mICE DE PARIS“ ENOISîI ESTĂ, ST mm LIPSCMIS. 48. — Tsisfsiîî 41. MjJ j C fir DA Ol 0 este singurul magasin special in lanuri de g|»l.a. w] I n»i»0 rochi, ultimele creațiinî._______________ Vij I C fip pos.dă cel mai frumos asortiment în mătăsuri ca BA.l&g. mL. iwillM_____lități garantate și azbisuri de plăpumi._____ g.r; C ||rp*jölO posedă cel mai mare asortiment in catifele de BULt. UIi. Iwillîu_____mătase sumple și fantaisie și plușuri de borne. tLfl r |*p 080.0 posedă cel mai mare asortiment în rodii brodate radicf_____mi-confectionées, în perle, acier și aur. ____ Mil I F UFODOR are cel mai mare asortiment in h ze, tuluri și gu Sesi-LUL iîituit igre de dantelă și gurtură pentru rochii. miG-mîJL APA DE MASA NATURALA recomandată de toate Somitățile Medicale atît din țară cît și din străinătate ca cea mai bună pentru combaterea hoațelor de Stomac, Ficat, Bunichi, Gata, Indigestie etc., etc. PREMIATA LA EXPOZIȚIA HIGIENICA DIN PARIS 1911 cu Medalia de Aur, insigna Cruces și diploma de Onoare, BRUXELLES și PARIS 1910, cu Redalia de Aur. De vinzare sin toate brogueriile, Farmaciile, Restaurantele și fliagsiaíne de Coloniale Reprezentant general NICU LAZAR Antifermentul Dr. I. Urbiami Oprește Ferberea Blustului și îl păstrează dulce timp îndelungat după dorință Mare siguranță la transportarea Mustului Analizat și permis de Regulamentul sanitar. Cereți prospectul Fabrica Strada Vaselor, 49 AUTOMOBILE “Sperber” — de prisissii Hall © — Cele mai noi succese pe SPERBER Cursa de IOO werstein Moskova (Buaia) 24 Septembrie 1912 st. nou Magaznul 38 DE SIECLE” anunță distinsa sa Clientela din Capitală și Provincie că primește silnic / ULTIMELE NOUTĂȚI s’a pus în vinzare un mare steck de bluze de postav în diferite culori denumite „FIN DE SIEGLE“ cu prețul de Lei 12.50- Nu are nici o sucursală în Capitală cât și 1a provincie. SINAIA“ TERENURI PENTRU VILE pe muntele Cumpăt (Moșia Regală) HBO LA O DISTANTA DE 1200 Metri de la CASINO In Loturi de 590—1000 Mr. Prețuri foarte avantagioase, apă de izvor, canal, lumină electrică, poziție splendidă. A se adresa d-.lui J. Staehn, Calea Moșilor, Î35, sau la Banca Comercială Româna iar pentru informaționi în localitate la d. inginer Cristea Niculescu, Sinaia-învingător în clasă II: Drowitzkir pe Sperber pe automobil Sperber obișnuit, nu pe tip special pi.curse Cursa cu obstacole la Roterburg Duminecă 8 Septembrie 1912 st. n. Din opt premianți învingători pe diferite mărci au exit cu premiu: 3 (trei) automobile „SPERBER" Representanța Generală pentru România marktom Garaj : Bibisoa-Vodă Nou - BUCUREȘTI — -Vm CAP. V RECEPȚIA DE LA VILLA MONI TAWTO I După vizita prințesei de Saxa am așteptat șase zile noutăți de la dînsa. Aceste zile mi se părură nesfârșite, îndrăgostit cum eram. In sfîrșit în a șasea zi mama primi biletul a cărui copie textuală iat-o, cu inițialele numelor persoanelor 1 16 Decembrie 1906 „Dorină ca lady P. să asculte pe fiul ă-voastre, vă rog să mă anunțați dacă voia viitoare, la orele 4.30 după amiazi, automobilul meu va putea să vină să vă ia. Am invitat și pe d-na B. Pot aștepta, un „da“? „Crede-mă, scumpă doamnă, a d-tăle LUIZA DE TOSCANA Mama răspunse că primeam această amabilă invitare. Prințesa ne primi foarte calduros. Ea ne prezentă, pe mama și pe mine, lady-eî P, care fu foarte amabilă, dar de o amabilitate cu totul englezească. E o femee foarte nobilă și de o inteligență superioară, foarte înzestrată cu calități, și care desigur a fost într’o vreme minunat de frumoasă. Prințesa avea toate atențiunile pentru dînsa. Mi se părea chiar că exagera. Stătea ca în genuchi în fața lady-e. P. și-i vorbea cu un fel de aer de servilism care nu-maî plăcu de loc. Lady P. cu aerul său impunător de damă mare, părea că o protejează. Toaleta ei era de o simplicitate elegantă, pe cînd prințesa avea o rochie decoltată, aproape teatrală și nepotrivită cu o recepțiune intimă. In salonul ei era un frig siberian, căci nu se pot încălzi camerele în vechile saloane italenești, cînd, din întîmilare,a fără temperatura se răcește. Brațele, umerii Luizei erau de o culoare roșie-violetă. Eram exasperat... Pe cînd luam ceaiul, mica principesă Monica intra în salon, urmată de guvernanta sa. Era o copilă foarte frumoasă cu buclele sale aurii și cu ochii ei mari negri, avînd o privire tristă și nelămurită, prea tristă. Mamă-sa o luă pe genuchi o distră un moment, o mingii, dar se plictisi repede de ea. înțeleg acuma că chiar în ce privește iubirea de mamă, firea schimbăcioasă a Luizei de Saxa era mai puternică decât sentimentele. Copiii pentru dînsa sunt niște jucării. Se distra cu ei, mai mult se lăuda, căci copiii sunt un brevet de tinerețe. Dar gulvernanta are toată răspunderea , și prințesa nu s’a ocupat niciodată singură, cu adevărat, de copiii săi, și nu ar fi în stare să sacrifice unei mici ființe pe care a născut-o, nici măcar un ceas de plimbare. D-na B. a cîntat romanțe interesante de Richard Strauss. Eu am cântat la pian diferite bucăți. Lady P. avu amabilitatea să îmi facă citeva complimente. Eu abia o ascultam. Eram impresionat de atenția gravă a micei principese Monica. Pare că o văd și acuma, în picioare, lingă masa din salon. Era tăcută, nemișcată, gînditoare. N ’avea nimic din nepăsarea și veselia copiilor fericiți. Abia pe la orele șase, mi-a fost cu putință să mă apropii de Luiza de Saxa, într’un colț mai retras. Cu grăbire, ea mî zise încet: — Voiți veni mîine la orele două să te iau cu automobilul. Vom face o plimbare lungă în împrejurimile Florenței. Vom fi în sfîrșit singuri... Societatea asta mă înăbușe, mă enervează. Aerul de cîmp, singurătatea de la țară, tăcerea, frumusețile naturii,—iată de ce vreau să ma bucur cu tine, scumpe Enric. Pe mîine, nu-i așa? ! — Pe sjrîinl, scumpă Luiza, și mulțumesc pentru ceasurile delicioase de aaeptare pe cari ți le datorez. Ea îmi trimise un surîs divin... Automobilul ne readuse ]a Florența. Visam... Și acum, ce deșteptare! CAP. VI PLIMBARE UN AUTOMOBIL LA ■RIGNANO pe annq» Îndată, după întoarcerea noastră, mama, care bănuia că se petrece ceva neobicinuit, mă făcu cu ușurință să mă spovedesc. Am mărturisit fără greutate că prințesa mă invitase pentru a doua zi la o plimbare în automobil. Seara, la masa de familie și în ziua următoare pină în clipa cînd prințesa veni să mă ia, o nesfîrșită discuție urmă între mama, tata și mine . Cum! Prințesa vine ea singură să te ia, zicea mama. Pe vremea mea o femee din lumea mare ar fi avut mai mult respect de ea însăși și mai mare grije de a păzi regulele bunei cuviințe. E drăguță, prințesa, dar care nu merge prea departe cu capriciile și sfruntarea ei? — E vorba de o simplă preumblare de artiști, am răspuns eu. Prințesa are și ea dreptul de a admira cîmpia, de a căuta să vorbească cu cineva într’un decor ce place firei sale independente și iubitoare de tot ce e frumos. * * Tatăl meu zîmbi privind pe mama. — Scumpa mea, zise el, o prințesă nu e o femee ca toate celelalte și dînsa e prințesă între prințese. Cred că preumblarea asta nu poate avea nici o importanță. — Mi-ar fi plăcut Sa nu se facă. N’așî vrea să-l văd pe Enric încurcat într’o aventură primejdioasă. Va urma In calmul nopței poetice, eram fericiți. Cronica judiciară PROCESUL TISLANIEI DE LA D-NA MANU Ioan Căpraru, autorul îndrăzneței tîlhării a cărei victimă fusese d-na general Manu, a compărut erî înaintea Curții cu jurați de Ilfov. Acuzatul, fost fecior în casa d-nei Alexandrina general Manu, a recunoscut în fața judecătorilor săi, tot ce i se pune în sarcină, istorisind, cu toate amănuntele pe cari le-am publicat la vremne, cum a pătruns în noaptea de 30 Mai în odaia venerabilei sale stăpîne, cum a legat-o și amenințat-o cu revolverul spre a-i arăta toți banii — 15.000 lei — pe cari îi avea în casetă și în „poșetă“. In atari împrejurări ascultarea, martorilor devenise aproape inutilă, decît doar TMUitru a arăta că împrejurările erau de așa natură încît atentatorul nu avea nici drept la circumstanțe atenuante. Rechizitorul a fost bine susținut de d. procuror Cezar Partheniu, iar d. Em. Pantazi, avocatul cărtii civile s’a mărginit a arăta juraților cît de necesar devine un verdict riguros, iu cazul.T» ate servitorilor hoți, cari profitind de încrederea ce li se arată, vin în praricol viața stăpînilor lor ținea buni. Jurații, au adus un verdict, afirmativ în baza căruia Curtea a condamnat pe Căprarii la 12 ani închisoare. DIVERS. Procesul intentat de d. Cerchez, fostul proprietar al aerodromului de la Chitila, contra d-lor C. V. Bibescu și locotenent Zorileanui, pentru că prin articole publicate în „Viitorul” l’au calomniat,—trebuia să se judece erî înaintea juraților. Cei dați judecățeî aflîndu-se pe cîmpul manevrelor, după cum se arăta prin certificatul statului-major, Curtea a amînat procesul. — Curtea de casație, secția II-a, a respins era recursul d-lui C. Niculescu, director al ziarului „Gazeta Poporului“ din Brăila, condamnat de jurați la 50 de lei amendă pentru calomnie adusă prin ziar d-lm avocat C. Sculi. * Diț.’ii bulgari la 3a?l IAȘI. Septembrie. — 60 ofițeri bulgari venind din Rusia, au intrat azi în țară prin punctul Unghenî. Ofițerii sunt în mare ținută și au cu eiordonanțe. Unii se găsesc cu familiile lor. La Unghenî ei au fost opriți de polițaiul Levandovsky care a înștiințat despre sosirea ofițerilor, pe ministrul de interne. După o jumătate oră a sosit răspunsul telegrafic, de a se permite intrarea ofițerilor bulgari în țară. La orele 6 și jumătate ei au sosit în localitate și s-au împrăștiat pe la diferite localuri publice. Cu trenul doi, cu mare entuziasm și însoțiți de mulți conaționali din Iași, ofițerii bulgari au plecat spre București, de unde se vor întoarce în Bulgaria. — Dam Kzm TV AWEATA. ifilismuul Ministerul de războia a primit ori înainte de amiază o telegramă din partea familiei celor 3 ofițeri înecap la Hirșova care cere scoaterea locotenenților Zlătescu, Poiana și Ionescu, spre a li se face inmormintarea. D. Ion Lahovary ministru de domenii a plecat cu expresul la Paris. D. Titu Maiorescu, președintele consiliului, a sosit ln Capitală, unde se stabilește definitiv. — — ---Ziarele „Berliner Tageblatt" Pester Lloyd" și alte ziare străine reproduc interviewui pe care corespondentul nostru din Constantinopol la avut cu ministrul de externe turc, Nuradinghian asupra situației din Balcani. Anunțăm cu regret, moartea lui N. Burlănescu-Aîin, autorul comediei „Două cametre” care a avut succes pe vremuri. Burlănescu a făcut mulți ani gazetărie în Capitală. ■ In ziua de 1 Octombrie are loc esamenul pentru înaintarea subofițerilor la gradul de locotenent. D. G. Steriade, pensionar militar din Focșani, a deschis o listă de subscripție pentru ajutorarea familiei sublocot. Călinescu, una din victimele catastrofei de la Hirșova. D-sa mulțumește tuturor caii și-au dat pînă acum obolul, și face un călduros apel către toți pentru a veni în ajutorul soției și celor 6 copilași ai acestui ofițer, a căror unică avere este azi o pensie de 50 lei lunar. D. Jigor Cano, directorul școalei normale superioare din Tokio, a sosit, orl în Capitală. Mîine pleacă în Serbia. Duminică au plecat din Capitală la manevrele regale următoarele persoane din ministerul de räzboiu: D-nul general de divizie I. Argetoianu ministru de räzboiu, însoțit de adjutantul säu locot. Filiu, general I. Ghenea, locțiitor de secretar general al ministerului de räzboiu, însoțit de d. maior Iacobini, colonelul C. Teodorescu, directorul superior al personalului, locot.-col. Boboc și maiorii Scărișoreanu și Mondrini. In urma informațiunilor luate, aflăm că Regia a dispus de urgență cu delicioasele țigarete „Jockey- Club“ din noua fabricațiune cu vată sterilizată să se găsească fără excepție la toate debitele din țară, pentru a putea astfel satisface marile cereri ale publicului. Inspectoratul general al învățămîntului primar a convocat în consiliu, pentru ziua de 25 cor., pe toți inspectorii de circumscripții, pentru a stabili subiectele ce se vor trata în cercurile culturale din întreaga țară. D. V. D. Stănciulescu, institutor din Brăila, a fost detașat pentru a suplini pe d. C. Teodorescu, inspector școlar la direcția școalei de băeți No. 21 din Capitală. Inspectoratul general al invățămîntului, din ministerul de razboiu, face cunoscut că în ziua de 1 octombrie 1912 se va ține examen de admitere în școala militară de infanterie pentru ocuparea a 15 nouî locuri absolvenți în anul 11ü. Pentru a fi admiși la acest examen candidații vor înainta la timp școalei militare de infanterie actele prevăzute în „Monitorul Oficial“ din 29 iulie 1912, cu excepțiunea că pot fi primiți și absolvenții a șase clase secundare. Nefiind nici o bursă vacantă nu vor fi primiți la examen decit candidați cari se obligă a plăti taxa de întreținere prevăzută de regulament . I ................... D-nii Ioanin Dumitru, oficiant superior gr. II în corpul telegrafo poștal și Ioan Stroescu, conductor poștal gradul 1, se consideră demisionați, punîndu-se în retragere din oficiu. D-nii Tomescu Ion, controlor d. ill-a. Eustațiui Teodor și Constantinescu Ioan, taxatori cl. I-a, Mihalache Ion, taxator cl. III-a, Ionescu Vasile, Mihăilescu Mihail, impiegați cl. I-a, Dumitrescu Paraschiv, Ionescu C. Nicolae, Gh. Ghițescu, Ștefan Ștefănescu și Constantin Fluture, impiegați cl. II-a în serviciul exterior al finanțelor, au fost puși în retragere din oficiu pentru a-și regula drepturile la pensie. Președintele clubului pensionarilor exprimă și pe calea publicității cele mai vii regrete din partea comitetului pentru pierderea neașteptată a regretatului M. Paciurea, fostul lor coleg. D-nele Elena Rădulescu-Pogoneanu și Alexandrina I. Floru, profesoare cu titlu definitiv în învățămîntul secundar au fost numite inspectoare la școalele particulare de fete. D. doctor Ion Moscu, docent de maladii genito-urinare la facultatea de medicină, s’a Întors în Capitală.. Arhitecții români au hotărît să dea un banchet în cinstea d-lui arhitect profesor I. Minau, în semn de admirație pentru proectul făcut de d-sa pentru palatul primăriei Capitalei, proeet considerat ca o adevărată operă de artă. D. Gh. Lambrino, controlor al băncilor populare, a fost numit controlor fiscal cl. III-a. Casa de economie, credit și ajutor a corpului didactic a fost autorizată să închee tranzacție cu d-nii arhitecți Toma Dobrescu și N. I. Nicolau, antreprenorii clădirea acelei case, pentru preîntîmpinarea unui proces. , In urma rapoartelor primite la direcția generaă a serviciului sanitar din partea medicilor veterinari ai județelor : Brăila, Covurlui, Dolj, Mehedinți, Romanați, Teleorman și Vîlcea, s’a constatat că în aceste 7 județe s’a declarat epizootia de antrax printre oile, caii și boii locuitorilor. In aceste județe au fost 8 comune în 6 curți infectate de această epizootie; au fost bolnave 34 oi, cari au murit, 7 boi, cari au murit și 5 cai cari de asemenea au murit cititorii și abonații ziarului „Dimineața“ pot lua parte la si 5`lea concurs de premii pe tona îep« temshilf =,r ante 2.080 lei= PREMIUL I iii ii io m diferite obiecte = de valoare =? Premiile 2-14 Tragerea va avea loc la IO Octombrie rg^eí, ifS bonus din capul paginei a 2-a care vă dă dreptul de .H. ei Să f-v a participa la acest concurs. Cupoanele se vor strânge toate, de la IMo. 1 — 30 și se vor înainta administrației ziarului „Dimineața“ între 1—5 Octombrie. Dacă nu aveți toate cupoanele dela No. 1 puteți participa la concurs trimițând o marcă poștală de 5 bani de fiecare cupon care vă lipsește. Evenimentele din Balcani ------------------------------------- Turcia și războiul Intervenția marilor puteri Constantinopol, 24 Septembrie — La ministerul de marină se declară că la începerea ostilităților,lota turcească va intra imediat in acțiune. Ea se va îndrepta pe de o parte centra Boteorocești și pe de altă parte va bombarda porturile bulgărești Varna și Burgas unde va debarca și trupe. , - ------— Constantinopol, 24 Septembrie.— Sub prezidenția marelui vizir s-a ținut azi un consiliu de război la care au luat parte miniștrii de războiu și marină și comandantul armatei turcești. Consiliul a durat 2 ore. S’a hotărît chemarea sub drapel a tuturor bărbaților în vîrstă de la 20—45 de ani. Costantinopol, 24 Septembrie.— Erî s’au anunțat aproape 3000 de voluntari printre cari și măriți nemusuilmani. De dimineață pînă seara au avut loc mari demonstratianî patriotice în favoarea războiului. MALISSORI VOR SPRIJINI TURCIA Salonic, 24 Septembrie. Malisorii au schimbat pe neașteptate atitudinea lor cînd Esad pașa a trecut aparat. O deputațiune a șefilor malisori s’a dus întru intimpinarea lui, asigurindu-i că malsorii sunt devotați guvernului și nu doresc vărsare de singe. Esad pașa a continuat atunci drumul spre Scutari, Paris, și Septembrie. A sosit răspunsul Angliei stabilind acordul dintre marile Puteri și anume: reprezentanții Rusie! și Austro-Ungarie! pa lingă statele balcanice vor lua Înțelegere intre dînșii și vor face demersurile hotărite; reprezentanții celor cinci mari Puteri vor facă demersurile hotărite după o comună concertare pe lingă Poartă. (Havas). GERMANIA ȘI SITUAȚIA DIN BALCANI Berlin, 24 Septembrie. — Ziarul oficios „Norddeutsche Algemeine Zeitung“ publică următorul comunicat: Deoarece marile Puteri continuă tratativele pentru a se localiza eventualul războiu din Balcani, Germania este numai Indirect Interesată in această chestiune, unfel ei așteaptă în liniște rezultatul demersurilor colective ale Austro-Ungariei și Rusiei. Desigur eăi și celelalte Puteri vom accepta acest demers colectiv, , ,a Serbia^r Războiul OPOZIȚIA VA SPRIJINI GUVERNUL IN CAZ DE RAZBOIU Belgrad, 24 Septembrie.— In Scapcină după ce s’a aprobat răspunsul la mesagiul tronului reprezentanții partidelor politice s’au exprimat pentru o atitudine energică a Serbiei față de Turcia. Numai fruntașul partidului socialist s’a declarat contra războiului. Din discursurile celorlalți fruntașii politici se poate deduce că guvernul va avea tot sprijinul parlamentului in cazul declarărei războiului. Primul ministru Passici s’a mărginit in discursul său la o simplă expunere istorică a chestiunii reformelor și evită orice declarație cu privire la atitudinea guvernului. Legea votată azi de Scupcină, cu privire la moratoriu, nu se întinde asupra datoriilor contractate în străinătate. Legea aceasta nu atinge nici datoria publică a Serbiei nici datoriile particulare în străinătate. SERBIA ȘI REFORMELE Belgrad, 24 Septembrie. — In urma propunerea primului-ministru francez, Poincaré, situația Serbiei este următoarea, după părerea guvernului sîrb: Serbia nu dorește măriri teritoriale ci numai să asigure sîrbilor din Turcia o soartă mai bună. [Mandatul ce s’ar da Austro-Ungariei și Rusiei n’ar fi altceva decît ceea ce a fost convenția de la Muerzsteg care a avut ca rezultat că s’au trimis cîțîva jandarmi în Macedonia ca să fie apoi rechemați după puțin timp. Aceasta nu trebue însă să se mai repete. PERSONALUL CONSULATULUI SIRB DIN SALONIC PĂRĂSEȘTE ORAȘUL Salonic, 24 Septembrie. — Personalul consulatului sîrbesc din Salonic, în afară de consulul general Baloghici, a părăsit Salonicul. Consulul general bulgăresc așteaptă să fie și el rechemat. * Salonic, 24 Septembrie. — Drumul de la Andirievița spre granița muntenegreano-turcă a fost reparat de muntenegreni. Șase batalione și două baterii sunt concentrate la Andirievița. RECHEMAREA CONSULUI LIRB DIN USKUEB Belgrad, 24 Septembrie. — In urma demonstrațiunilor din Ueskuelo contra consulatului sîrbesc, guvernul a hotărît, spre a evita incidente și mai grave, să recheme la Belgrad"personalul consulatului cu excepția viceconsulului Vuiovic". DEZMINȚIREA GUVERNULUI MUNTENEGREAN Viena, 24 Septembrie. — „Corespondența sud-slavică" a fost autorizată din partea primului ministru muntenegrean să declare că știrea anunțind că o brigadă munstanegriana ar fi încercat o năvălire asupra Sanjacului Novi Bazar, și ar fi fost surprinsă de turci, cari au merit 108 de muntenegreni, este absolut falsă. Muntenegru, a adăugat primul ministru, nu plănuește nici un fel de năvălire in Sandaltcul Novî-Sara?. -------- &l 3m Războiul nu poate fi înlăturat Viena, 24 Septembrie. — Din Sofia se telegrafiază că după ședința de asaltăeri a Sobraniei s’a văzut că de astă dată chestiunea reformei lor nu va mai putea fi tratată ca pnă acum. Primul ministru Gheșor, de obicei foarte calm și măsurat, a expus situația pe un ton foartenergic. Pînă și reprezentanții partidelor opoziționiste și-au exprimat încrederea în guvern. In Sofia se așteaptă azi sosirea propunerei marilor Puteri redactată în Paris, și se poate spune de pe acum că Bulgaria se află in imposibilitate de a da înapoi. Chestiunea Macedoniei nu poate fi rezolvată altfel decât pe calea armelor. Buglaria fratesti aștepte DECLARAȚIILE MINISTRULUI DE EXTERNE RUS Paris, 24 Septembrie. — Ministrul de externe rus Sassonov fiind intervievat de mai multi ziariști, a declarat ziarului „Le Crude Paris“ că este în afară de orice îndoială că criza din Orient nu se va întinde în restul Europei și nu se va produce deci nici o criză europeană. Ziarului „Echo de Paris“ i-a declarat că Bulgaria a așteptat pînă acum 500 de ani; ea mai poate aștepta încă vreo cîteva sptămîni. Ziarului „Figaro“, ministrul rus i-a exprimat deplină încredere și recunoștință pentru introducerea reformelor. Bulgaria nu trebue să exagereze pretențiunile ei cetind deplina autonomie a Macedoniei. Ministrul rus apără învinovățirea ce se aduce Serbiei că ea ar fi provocat alianța balcanică. O asemenea alianță, spune Sassonov, nici nu există. REPATRIAREA unor rezerviști greci din Salina SULINA, 24 Septembrie. — Azi au plecat spre Galați ,00 de rezerviști greci. La debarcader au fost petrecuți de familiile lor și de prieteni. Dela Galați ei își vor continua călătoria în Grecia prin Viena și Triest. Rezerviștii greci lipsiți de mijloace rămân noi, guvernul grec neînlesnindu-le călătoria. — Har. VARNA APARATA DE MINE EXPLOZIBILE Londra, 24 Septembrie. — Ministerului de externe englez i s’a comunicat că în fața portului Varna s’au presărat spre apărare, mine submarine. Vapoarele sunt silite să ancoreze la 3 mile depărtare de cheiu și să își arboreze drapelul. Sosirea și plecarea se face dela 8 dimineața pînă la 6 seara. FEMEILE DIN GRECIA ȘI RAZBOIUL Atena. 24 Septembrie. — Doamnele din ntreaga Grecie au format un comitet sub patronajul reginei pentru ajutorarea familiilor rezerviștilor.______________________ |T?P TCT T TieMMoor