Dimineaţa, octombrie 1912 (Anul 9, nr. 3081-3111)

1912-10-30 / nr. 3110

feticii naționaliș­ti la Dacia Membrii partidului naționalisti-de­­mocrat s’au întrunit erî după amia­ză la „Dacia“, sub preșidenția d-lui Drăgănescu dela Galați. D-sa mulțu­mește de onoarea ce i se face de a prezida actuala întrunire. Termină cerînd concursul celor de față la alegerile ce vor urma. D. ȘTEFAN BOGDAN: Vin în fața dv. supunîndu-mă conștiinței mele. Trebue să ducem o luptă mare pentru redeșteptarea conștiinței naționale. Știți bine că avem o situație inter­nă grea. Cu privire la situația exter­nă ea a devenit o problemă ce urmea­ză imediat a se rezolvi. Est­e rușinos a spune că abia acum se trezește puțin conștiința națională la noi. Bulgarii reușesc astăzi prin patriotizmul lor. Să facem — cît timp mai este — drum deschis curentului naționalist, el fiind singurul favorabil neamului. D. Iorga fiind unul din oamenii mari ai țarei nu trebue să lipsească din Parlamentul țârei. Trimițînd în Par­lament pe d. Iorga, veți arăta că s'a redeșteptat conștiința națională. D. TRAIAN STOENESCU. — A­­trage atenția că alegerile ce se fac vin tocmai cînd la hotare bubuc­tu­nul și — ca atare — bunii romîni — trebuiesc să intre în Parlament. Nu au­ ce căuta în Parlament re­prezentanții oligarhiei — ci bunii ro­­mîni — și aceasta în legătură cu e­­venimentele externe Să luptăm cu toții pentru alege­rea d-lor Iorga și Ștefan Bogdan. Cuvîntarea d-lui Iorga D. N. IORGA. — Cred că este o oră cînd trebue să ne destupăm urechi­le, contrariu vom regreta amar mai tîrziu. In Romînia avem trei sferturi din populația care n are nici inimă și nici conștiință națională. In 1906 nu’mi puteam închipui că un partid național­ democrat se va forma așa de curînd și se va mări cum este astăzi. Dacă totuși nu poate forma un guvern încă este că­­ lipsa de patriotism și minciuna tro­nează în Romînia. In anul 1907 am intrat în Parla­ment cu toată lupta ce mi s’a opus Se ridică contra modului cum se fac astăzi alegerile. Să se știe că o țară cum s’a în­jghebat tot așa se poate și distruge. Constată cu părere de râd că anul 1907 s’a trezit nimic în țară. Cînd s’a­m declarat războiul între bul­­gări și turci, s’a întrebat Europa în­treagă ce va fi, iar la noi nu s’a întrebat nimeni, da noi petrecerile și cheiurile au continuat în tihnă. Nu mai putem merge în starea a­­ceastia. Țăranul român trebue scos din mi­zeria lui și readus la viață, căci el este Romînia, nu ciocoii de astăzi. Politica externă ce facem astăzi este cea mai caraghioasă din întrea­ga Europă Astăzi suntem­ cerșetorii cari Întindem mina fără să știm cui și ce să-i cerem. A cere cadrilaterul din Bulgaria e cel mai stupid lucru din lume. Să dai pe toți romînii din Tran­silvania, Bucovina, etc., pentru un petec de pămînt strein de tine? Este și prostesc, ș­ i moral. Frontie­ra cerută și care aduce ură nu este bună. Nouă ne treime frontiera de din­colo de Carpați, frontiera dreptului național. Am umblat după fantasmele apu­sului și am pierdut realitatea răsă­ritului. Blamează mai departe politica aus­triacă ce am făcut’o și care va aduce mare roü nației. Pentru Romînia există o singură politică externă: noi avem puteri pentru noi și pentru cauza națională a noastră — altceva nimic. Dacă mîine s’ar intîmpla Austriei ceea ce se intimplă astăzi Turciei — noi nu putem merge decit peste Car­­pat­ pentru liberarea fraților noștri. Cari sunt dușmanii neamului ro­­mânesc: ungurii sau bulgarii? O lor primejdii mari ne amenință. Fiți atenți și grăbiți-vă ca să nu fie apoi prea tîrziu. Astăzi nu mai văd nici o opoziție în țară; toți sînt la putere. Vom ve­dea însă ce va aduce această putere generală. Zice că în Parlament nu se trimite nici un bărbat, care să reprezinte conștiința națională­­*■ și răzulta­tul va fi trist. Dacă nu se va ridica nici astăzi conștiința națională veți vedea ur­mările. La Kerkelisse n’a Învins comanda generalilor bulgari, ci comanda su­fletului național bulgar, comanda conștiinței naționale termină zicînd că mișeria în care ne găsim ne-a împiedecat să ne fa­cem datoria la timp. D. DRAGANESCU dă citire la mai multe telegrame sosite din țară. La sfirșit d. Iorga dă citire unei mo­țiuni prin care cere a se recomanda cu căldură și devotament­ candidații naționaliști democrați. Miss. Cirpul functionanlBi cinili­i .---------------— **-----------------­ ___ — ZIUA III. — Dezideratele de azi.— Unde se va ține viitorul congres.— închiderea congresului. .­ ­ CONSTANȚA, 28 Octombrie. — La orele 9 dimineața încep în sala „El­­pis” dezbaterile congresului. Se alege un nou biaton compus din d-nii Ioan Drăgulănescu, preșe­­dinte, Florea Oprescu și Gheorghe Brindu, vicepreședinți; Rifat Nunu, secretar; Dumitru Stoenescu, Bucu­rești și Jarnea, Brăila, membri: D. DRĂGULĂNESCU, președintele congresului ocupînd fotoliul presi­dential dă citire telegramelor sosite din partea regelui, d lor: ministru Xenopol, D. Hagi-Theodorad­y și alții. D. TEMISTOLE ALEXANDRESCU, București, raportorul chestiunei fe­­deralizărea tuturor societăților de funcționari comerciali, dă citire ra­portului sau, din care reese că rep­ar­tizul duminical nu e respectat din cauză că funcționarii comerciali nu sunt organizați; după ce stârnește a­­supra unirea tuturor funcționarilor pentru a putea forma o federație, propune și un proect de statut al fe­­deralei D. P. NICULESCU, București, e­ de părere să se consolideze societatea „Generala“ singura care ține seamă de­ nevoile funcționarilor comerciali.­­ D. TEODORU, București, e de pă­rerea d-lui Alexandrescu, cu modi­ficarea de a se obține această fede­ralizare de la mișcarea internațio­nală. D. ABRAMESCU, Constanța, zice că funcționarii comerciali sînt datori să se unească, organizînd toate sec­țiile și numai prin contact viu, vor realiza aspirațîunile lor. D. GEORGESCU, secretarul Came­rei de comerț din Constanța, sfătu­­ește pe funcționari să-și organizeze societatea „Generala“ care le apără interesele. Mai vorbesc d-nii Teodora, Drăgu­lănescu și alții. Se votează apoi următoarele de­ziderate: „Congresiștii ascultînd raportul d-lui Alexandrescu precum și discu­­țiunile urmate în chestia „Federa­lei“ aprobă raportul, ce conchide la federalizare care e cel mai ideal și mai practic mijloc de înfrățire ge­nerală și deleagă o comisie care să se ocupe cu înfăptuirea acestui de­ziderat și care comisiune va intra în tratative cu celelalte organizațiuni. „In acelaș timp hotărește să se consolideze societatea „Generala“ și să se­­ ceară justiției să predea so­cietatei centrale toate scriptele „Ge­neralei“ spre a nu o stînjeni în ac­țiunea ei. ȘCOLILE DE ADULȚI D. TH. A. THEODORU după ce citește raportul privitor la școalele de adulți și după ce mai vorbesc în această chestiune d-nii Abramescu și Traian Țăranu, se propune și se a­­probă următorul deziderat:­„Să se creeze școli de adulți în toa­te orașele din țară și să se oblige prin lege to­t funcționarii comerciali de a urma cursurile". Se va înainta o telegramă și un memoriu în acest sens d­ lul minis­tru al cultelor. D­r. NICULESCU-București, ra­portorul chestiei reducerea orelor de muncă, dă citire raportului din care reese că funcționarii comerciali sunt deprimați fizicește și moralicește din cauza muncei excesive, cere să se reglementeze peste tot 10 ore de muncă și a se trimite un memoriu d-lum ministru al comerțului și Ca­­merilor de comerț din țară. După ce mai vorbește d. Drăgulă­nescu, se aprobă următorul dezide­rat: „Avlndu-se din vedere munca istovi­toare la cari supun pe funcționarii Lor unii patroni, se decide a se inter­veni pe lângă d. ministru al indus­triei și comerțului să vie cu un pro­ect de lege prin care să se reglemen­­menteze orele de­­ muncă și roagă Camerele de comerț să dea un aviz favorabil". VIITORUL CONGRES După ce se dă citire și altor tele­grame sosite, se propune ca viitorul congres să se fie la Craiova. Propunerea se aprobă. D. DRAGULENESCU mulțumește presei pentru sprijinul ce dă cauzei funcționarilor comerciali și constăn­­țenilor pentru frumoasa primire ce au făcut congresiștilor. Congresul s-a declarat închis la o­­rele 2 d. a.—Sylvian Mișcarea belcurilor de boale infecțioase în co­munele urbane din țară Dela 1 la 21 August 1912 epidemia de scarlatină­ a atins în total 613 persoane din cari 263 s’au însănăto­șit, 47 au murit și 303 au rămas în­că bolnave. Epidemia de pojar, a a­­tins în total 5 persoane din cari 4 s’au însănătoșit și una se găsește încă bolnavă; epidemia de difterie a a­­tins în total 184 din cari 132 însănă­toșiți, 12 morți și 40 rămași bolnavi. In această lună au mai fost 2 cazuri de preillon, 3 cazuri de erizipel și 1 caz le tetanos. Epidemia de febră tifoidă a atins în total 369 persoane din cari 122 în­sănătoșite, 34 moarte, 213 rămase bol­nave; de dizenterie au fost în total 61 cazuri din cari 51 însănătoșiți, morți și 8 rămași bolnavi și de tuse convulsivă» au fost în total 504 ca­zuri din cari 244 însănătoșiți, 19 morți și 24 rămași bolnavi. FINANȚE ȘI COMERȚ I ■ [UNK] "-li--"­”«» MĂRFURI ANVERS Cereale (Date comunicate de ministerul industriei și comerțului) din zona din Brăila s’au platit ur­mătoarele preturi pe ziua de 11 oc­tombrie: Preturile din iniția coloană sunt pe suta de kilograme. Cele din co­­loana a doua sunt re hectolitri. Grîu nou roș. promptă bordo pred. Sulina (79 kg. la hl. \% c. str. 18.80 1185 Grîu nou gal. pred. promptă bordo Sulina (79 kg. la hl. 17) c. str. 18.40 14.53 Grîu nou pred. Decembrie bordo Sulina (78 kg. la hl. 2» „ c. str. 18.30 14.27 Grîu nou pred. Decembrie bordo Sulina (77 kg. la hl. 3« o­c. str. 18.15 13.97 Predare promptă din vagon Grîu nou 78 kg. la hl.­­ 2 °/a corp streine 18.— 14.04 Grîu nou bun curat roșu­­ 80 kg. la hl. 1% corp streine 18­70 14.96 Grîu nou bun curat galben (80 kg. ) hl. 1% corp streine 18 20 14.56 Grîu nou amestecat (74 kg. la hl. 10)/, corp streine 17*40 12.87 Secară J-a călit. 74 kg. la hl. 14.30 10.58 „ Il­a . 72 kg. la hl. 14.19 10.15 Orz de toamnă 64 kg. la hl. 15.20 0.73 Orz de primăvară (60 kg.) 14-60 8.76 Orz (59 kg. la hl. 8 °­ 0 c. str. ——.— Ovăz 42 kg. lahl 5 °/a c. str.—.— Ovăz 45 kg. laihl. 15.60 7.02 Porumb gros gal. 77 kg. la hl. 13.90 10.70 Porumb eine. 80 kg. la hl. 15.70 12.56 — colorat 78 kg. la hl. 14.70 11.46 Predare din vagon­­ comun 74 kg. la hl. 18­ 80 10.21 Fasole comună 23.— — •*— Răpită Cotiza 29.50 —.— Rapidd (naveta) 28.— —­— Melu 13.80 — _____ n a* Prețurile stat nominale, fără ope­rațiuni. Piața neactivă din cauza complica­­țiunilor și a urcărei colosale a na­vlurilor. . . 1 (Date comunicate de agenția­­ telegrafică rominal Griul susținut, cereri puține. Porumbul ferm, cereri mai nume­roase. Orzul ferm, vînzătorii rezervați. Ovăzul ferm, tendința mai fermă CHICAGO Franci pe 100 27 Colza călit, mai bună disp. Na­ta . ... Griul inferior disp. .M a superior . « , inferior pro. Noem.Dec. o a sup. pro. , . w Porumb inferior disp. v . superior. , inf. pro. Noem.­Dec. ^ « sup. pro a » Supliment la prețul cerealelor din­ Închiderea din 27(9) Decembrie 1912. Raportul pieței Liverpool — Grîu­l a fost normal, fără influență specia­lă, închizînd calm. . Vînzări: 250.000 centale. Porumbul s’a îmbunătățit, după deschidere, baslișt­l făcînd reacope­­riri și a închis susținut. Vînzări 50 mii centale. Vinzările din Londra. — S’a vîndut o parcelă de orz din Marea Neagră pe termen Oct. — Noembrie cu 25—4 luni. Raportul piețelor americane: Grinl la New­ York și Chicago. — Piața gri­ului a deschis susținut, timpul fiind defavorabil în nord-vest și Canada. Apoi a slăbit, din cauza sporire! proviziunilor la Minneapolis, cererile sunt puțin satisfăcătoare; timpul e favorabil. Mai pe urmă s’a îmbunătățit, ce­rerile fiind mai bune pentru marfa disponibilă; timpul e defavorabil în nord-vest; încărcările au fost consi­derabile prin porturile maritime și piețele interne din nord-vest sunt fer­me. Cumpărări din partea casei Ar­mour. A închis ferm. Porumbul la Chicago.­­ Porumbul a deschis susținut, dar a scăzut, ra­portul lunar al guvernului fiind spre scădere: timpul e favorabil. Mai pe urmă, sosind un raport te­legrafic din Buenos­ Aires care ara­tă scădere, prețurile au slăbit. Știri­le despre recolta în nord-vest sunt fa­vorabile. A închis ferm. Export. — Grafl pentru Britania mare 64.000 tone. Griü pentru alte țări 49.000 tone. Dornbusch. — Grin pentru Regatul Unit 551.000 tone. Griü pentru continent 452.000 tone. Porumb pentru Regatul Unit 398.000 tone. Porumb pentru Continent 458.000 tone. Orz pentru Regatul Unit 128.000. Orz pentru Continent 202.000 tone. MEMENTO 29 Octombrie (îl N­brie) 1912 CALENDAR. Ortodox: Sf Anastasia. Catolit Martin. TEATRE Teatrul Național: Re va juca :,Visul lui AN­" Teatru­l 91 Odern : Compania dramatică Ma­rioara Voiculescu.Se va juca: „Fe­era/4 Teatrul Trupa română i „Fio­retta ți Pataion“. Circul idoli. Lupte atlatice. Teatru de varietăți­__________________________________ gala Albambra.­­ Teatrul de varietăți pentru familii. Diverse spectacole Teatrul Cinearaa*„Luxa, Str. Doamnei 5 Reprezentații orare de la 8—12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămână.___________________________ Cinema-SpLendid^ Calea Victoriei No. 71. (vis-a-vis de Ateneu). — Reprezentații orare da la 3—12 p. m., Miercurea ți Sîmbăta program schimbat, cine­ wa-B­erlot, Str. Sărindar. Program seral variat. ________________________ Expoziții-Biblioteci-Muzee Muzeul Sim­a . — Strada Mercur, deschis Joia și Duminică de la ora 11 pină la 6 d. a.— Intrarea liberă. Fondați­unea Carol I Deschis In toate zilele de lucru t­are orele 9—12 dim. și 2 d­a. —10 seara,_______________________________ Biblioteca Academiei române. — Pentru cărți tipărite <10 la 8—6 seara; pentru manuscripte și documente de la 8*12 și 1­3 Ateu al Roman. — Expoziția pictorilor Vermont și Vilian în sala Exar»*a ; a pic­torului Anton Ventzel în rotondă. Casa școalelor.­­ Biblioteca pedagogică deschi­să Marți, Miercuri și Vineri de la 8—12 a. m. Joi și Sîmbăta dela 3—6 p m Muzeul pedagogic este deschis în fiecare zi dela 10—11 Biblioteca elevilor de curs se­cundar e deschisă în fiecare zi de literu de la 2—6 p. m. __________________ Biblioteca Socee ^b-duî Carol No. 3). — Deschisă în fiecare zi de la 10—12 și 4—9 afară de Duminică Muzeul Theodor Aman [Strada C. A. Ro­setti, 3]. — Deschis Marțea, Joia, Dumi­neca și In zilele de sărbători de la 9—12 a. m. și 3—5 p. m. Muzeul zoologic (șos. Kiselef). Deschis Duminica și sărbătorile de la 16—4 și Joi de la 1—3. Biblioteca populară a liceului iatăr deschisă în fiecare seară de la 8— 0. Biblioteca populară 8 niel Marcus str. Mircea-Vodă 20, descri­să seara și Dumi­nica. ______________________________ Biblioteca de la Camera de comerț. E­tajul 11). In toate zilele de la­n­ele 1—6^. Biblioteca casei de citire Obor No. 1 (șoseaua Ștefan cel mare 800) la fiecare seară de, la 8—1 jumătate.______________ Muzeul de antichități. (­Universitate). Deschis Marți, Joi, Sîmbătă și Duminică 10­1. Muzeul de Icoane (­Casa Bisericei). Desch­id­a de la 3—5. Biblioteca Academiei. Biblioteca e des­chisă in fiecare zi de lucr pentru cărțile tipărite d­ea dimineața până la 6 seara, pentru manuscripte și documente de la la 12 și de la 2 la 6_____________. „ Brăila Const. 27 27­­_____26 27 ________27 CINEMA­ ,LUX Str. Doamnei 5 film monopol de mare, pentru prima oară la Hommiai Astă­zi Luni 29 Octombrie Fructul Păcatului Mișcătoare dramă sentimentală în 2 mari note 1200 metrii, 100 tablouri Interpretată de cei mai reputați artiști ai Teatrului Imperial din Berlin. DETECTIVUL Comedie foarte hazlie din viața de polițist Pathé Journal Cu ultimele noutafi din lume De remarcat: ROMA (Italia) M. M. L. L. Regele și Regina Italiei au vizitat cazarma in care au locuit trupele coloniale­ OUCHY (Elveția) Negociatorii turci și italieni, se intrunesci spre a trata pacea Italo-Turca. COM­PIEONE (Franța) Marele concurs hipic cu obstacole dificile, etc. etc. Afară din program: LIH pe cimpu­l de M Regele Nichita făcînd cerc cu miniștrii,—Re­gele Nichita în drum spre Scutari.—6000 prizonieri turci și albanezi în lagăr. Reprezentații orare începind de la ora 3 p. m. PREȚURI POPULARE. Petroleul 27 Octombrie Hamburg. — Petroleum Standard white spot necotat. New-York. — Tendința fermă. Pe­troleum refined în cases 10.25 cts Í>ro gallon; Petroleum Standard white nNew-York 8.35 cts. pro gallon ín ; Filadelfia 8.35; Credit Balances 1,65; in tanks 4.65 Teatrul „Coieflia“ Luni 29 Octombrie 1912 pentru a 12-a oară HorettB, Palapi k Cai. Comedie în 3 acte Biletele se află de vânzare în tot timpul zilei la agenția teatra­lă „Independance Roumaine“ și seara la Cassa Teatrului „Com­oedia“. Dr. N. ROSENSTEIN DENTIST DIN PARIS S’A MUTAT 28. CALEA VICTORIEI, 28 Vis a-vis de Poliție TIMPUL Duminică, 28 Octombrie In fără. — Acelaș timp ca și erî, închis foarte mult și cu ploae conti­nuă a se menține fără întrerupere in întreaga țară, numai în nordul Mol­dovei ploile par a mai fi încetat de erî. In multe localități din cîmpie ca și din partea de sus s'au obținut pes­te 20 și chiar 30 mm. de apă in ulti­­mele 24 de ore. Vintul s’a liniștit mai pretutindeni Temperatura a variat puțin oscilind ziua Ca și noaptea in­tre 2 gr. și 10 gr. Presiunea atmosfe­rică a descrescut puțin fiind către 768 mm. in nordul țării și 765 mm la sud. Sîmbătă, 27 Octombrie In Europa.­­ Repartițiunea atmos­ferei aceeaș ca și în ziua precedentă, regimul de Înaltă presiune, peste 770 mm, fiind in centrul și jumătatea nordică a Europei (peste 776 mm in centrul Rusiei), iar presiunea coborâtă sub 765 mm, la sud in Mediterana și Adriatica. Presiunea a crescut puțin numai la sud și sud-est, iar in cele­lalte părți a descrescuți. Timp poso­morit liniștit și ploios mai pretutin­deni mai mult insă in Peninsula Bal­canică și Romînia, unde ploua ne­contenit de 3 zile. Temperatura a va­­riat puțin. -------­Circul SIQDinl Luni 29 Octombrie 1912 ULTIMA Reprezentație j al luptelor internaționale împărțirea Premiilor Toji învingători ai Championatu­­lui vor lupta intactă seară pentru a concura la premiul I care va fi­i desemnat de juriu. Westergard <*> -Lu­rich - m­­ /byzko Cin© va Georgeritz . . j Random pmm CernaSann Premiul I | Biletele in cursul zilei la agen­­­ția „Independance“ iar seara la­­ casa Circului. Ofițer în retragere De la Universitatea Populari Astăzi d. dr. Fr. I. Danner va con­tinua a ține ciclul de conferințe ce a anunțat la cursul de anatomie. Cursul se face însoțit de proecțiuni electrice și se ține in amfiteatrul liceului „Lazăr”, în fiecare Luni sea­ra dela 8 jum. pînă la 9 jum. D. dr. Poenaru Căplescu continuă „ face cursul de „Higiesia socială” în fiecare joî în amfiteatrul liceului ,Lazăr”. Notar necinstit BURDUJENI, 28 Octombrie. — Co­merciantul B. Tecuceanu din Odo­­bești a reclamat parchetului, că no­tarul acestei comuni i-a luat o sută lei pentru eliberarea autorizațiunea de deschiderea unei prăvălii. Se fac cercetări spre a se stabili pînă la ce punct e întemeiază recla­­mația. — V, sau disponibilitate se caută ca funcționar la o Socie­­tate importantă din țară, pentru ar­chizițiuni de furnituri la autori­tăți. Se cere a fi incă om tinăr să fi servit in administrație sau intendență, să nu fi părăsit de mult serviciul, să fie prezentabil, foarte harnic, onest, cinstit și să aibă re­ferințe bune. Ofertele in scris foarte detailate se vor adresa : Agenția de publicitate Carol Schulder Se Co­ f sub inițialele :S. H. R." M. FUELS București, Str. Lipscani Ho 10 isti HM Sada Baula prăvălii 89. 1. li­nil Cursul pe ziua de 28 Octombrie I Oad­pir Vând 4* „ inii mai. 1993 5SB» 89 25 96j— S­l Renta inferna 90 — 90 50 57 Sbllg. ÉSlií, iDBOOjtl 88 50 89 50 4°/ „ jud. țlterausăls 99 50 100 — 4», „ „ „ „ 92 50 93 25' 5 / Bonuri rurale 98 50 99 25 g", Ser. func. rur. 97|— 97 50 5°/0 , , , 88 50 89 50 4 / „ » urb. B. 96 -- 96 50 5 /„ . . , Iași 927- 93 50 Ac. R. Națională 4900— 49 50 — •. , Agricolă 520 — 530 — M „ Bista­t BiTt. 1515 — 1530 — » B-ca Romín 620 — 640 — Cor. val. austr. 105 50 107 — Măr. germane 124 — 126 — Ban. franceze 101 — 02 — —* italiene 101— 12 — j „ rubl. hírűi 267 - 272 -DOCTOR BOALE DE OCHI si URECHI Strada Doanmei No. 27 BUCUREȘTI

Next