Dimineaţa, noiembrie 1912 (Anul 9, nr. 3112-3141)

1912-11-26 / nr. 3137

DIMINEAȚA Dr. A. »AKaSCH De la Facultatea din Faria Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (Lumești) Boalele părului Calea Victorie 12Ö (lingă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. si 1—5 p. m­. — *î elei cu i & Si S — 1Do9 Me3 Mi Cea mai bună metodă de piano, sin­gura după care copii învață cu ușu­rință. Prețul 3,75. în provincie franco ei 425. Adresați comandele la Mgazinu­l EAN FEDER București IAȘI Dr. H. Solomovici Specialist pentru bolile de NAS, GAT SI URECHI Ord. 8 IO și 8—8 si$t, Str. Cazi Vu­da 87, si Și Dr. N. ROSENSTEIN DENTIST DIN PARIS S •­A M­U­T­A­­T 28. CALEA VICTORIEI. 28 VSe­a vis de Poliția DOAm­xKLift cari țin la dușma«la frumos vop­site și cu un luciu durabil «le întrebuințese „Sol idol “ cm mai bună și durabil» vopsea cu luciu splendid Usacă repede nu li­pește și nu se patentă de apa, deci 80 FEHI0&RA fabricatelor străine. Depozit general: CARL ZIMMER. Co. .LA ELEFANT­­NO 86 Sir X.IPSOAKI, No. 86 fin faliJ grtdinei Sf. Gheorghe­ - BUCURESTI _ ISte vizinari­ ți la toate vopsele­l­ in­p­e iso țară Renumite­e BaÜ JilBE Barre e (din Paris) model brevetat Ace­ste bandaiP «unt íntrea elashices&râ­­­ [UNK] ton metalic Fiind foarte ușoa­re de purtat, permit orice mișcare sau f­iert, menținînd însă o perfecție și her­niile cele mai lu­­minoase Singurul depozit pentru Ro­mâni­a­— CIOK.4**1 pentru Vtlîl­’E — OE.VI­ l'AÎ pentru MARCIAE etc. itîd­.Td­l.E pentru m­enți­erea dreapta a corpului U copu si admii ■ Cereți catalo­gul «pen­al Coluttlustr g­­uenul de Opticii S. S» E­X € 81 â S București — lui­ Calea Victoriei 104 ■D. colonel frazu atașatul nostru militar 'la Constantinopol sosind In Capitala, a prezintă', ministerului dr rdzhoin un amănunțit raport asupra ultimelor lupte date la Ceatalgea. D. Ristici ministrul" Serbiei la Bu­carest'­ a fost primit, ori la minis­terii de externe de către d. Titu­­ Ma­ioresc­u primul ministru, D. Gh. Jocu, a fost numit inspec­tor veterinar pe lingă­­ direcțiunea generală a serviciului sanitar-Astăzi, 25 Noembrie c.. orele 10 di­mineața, se întrunește la laborato­rul clinicelor d­ela școala veterinara, delega­tiu­nea consiliului­ profesoral al acelei scoli împreună cu­ tot m­e­di­cii veterinari din Capitala, pentru a studia împreuna modificările ce urmează a se aduce legei­ sanitare. Mime, 26 Noem­brie, orele 4 p m. este convocată comisiunea admini­strativă de pe lingă direcțiunea ge­nerală a serviciului sanitar pentru­­ ca «A se pronunțe asupra numirilor­­ definitive­­­ de făcut in posturile de­­ medic veterinar al portului Galati si de medic veterinar al zonei pre­ventive din Vlașca. Astăzi. Duminică, se întrunește comitetul de organizare a­ congre­sului de medicină veterinară pentru a stabili ordinea lucrărilor acelui congres. , Niciodată nedumerirea opiniei pu­blice, în ce privește situația noastră externă, n’a fost așa de mare ca a­­cum. Alături de noi bubue tunul și o nouă hartă e însemnată cu sînge ■n­ Europa de est. Și totuș nimeni nu știe cami sunt intențiile și încotro se îndreaptă speranțele și idealul no­stru. Numai revista „FACLA“, în nu­mărul apărut erl, arată cu obișnui­ta-i sinceritate, care e și care ar trebui să fie atitudinea noastră în­ vremea asta de nedumerire, de fră­­mîntare și de­­ așteptare dureroasă. Nu uitați deci să citiți ultimul nu­măr din „FACLA“. Perceptorii I. Georgescu dela Ro­manațî și M. Grigorovici, dela Tu­­tova, au fost destituiți D. A­. Bădărăf) ministru de lu­­rări publice a sosit el( dimineață ) Capitala. Corpul nefericitului căpitan Mitra are s'a sinucis In Capitală a fost transportat erî seară, intr un vagon de narfa atașat la trenul de Iași, la Ro­man, spre a fi înmormîntat la Bog­­zestî. . În acelaș tren se aflau și frații că­ făta­nulu­i Mitru.­­ " 1 "1 ■" Cu vaporul „Dacia" au plecat erî seară din Constanța spre Constanti­nopol. d-mi Waltern Maurice, vice­consul al Belgiei Tribout, curier di­plomatic francez, dr. Klaus Nor­­besti. Angelo Louis, conducătorul Crucei roșie olandeză. Însoțit de me­dicul Brentel Baden, 8 infirmieri si í surori de caritate. Ambulanta are un vagon cu mate­rial sanitar, tot cu acest vapor au­ plecat spre Constantinopol și 18 ofițeri turci. D-nii St. Constantinescu, Vasile Popescu și Gh Rădulescu, actuali impiegați auxiliari cl. II-a tu direc­tia contributiunilor directe și fon­dului comunal au­ fost Înaintați la el l­a, in locurile ce ocupă. D. Dimitrie N. Comșa, fost direc­tor la Banca Națională deputat, va tine mii­ne Luni 28 cereul, orele 9 seara, cu ocazia solemnitătei redes­chidere! scoalei industriale a Bursei Muncei, strada Fîntînei No 31 o im­portantă conferință, despre­­ Nouile tendințe in economia politică, ea a devenit națională și socială. Solemnitatea va avea loc. sub pre­ședinția d-lui Nicolae Xenopol, mi­nistrul industriei­ și com­ertului și vor asista pe lingă diferite persona­lități însemnate pe terenul econo­mic, un mare număr de meseriași, meșteșugari, ucenici și fabricanți, cum și corpul profesoral al școalei in corpore care e compus din ingi­neri, arh­itecti, medici, profesori de liceu și maeștri reputati in specia­­itatile lor. Astăzi. Duminică, 25 curent, la o­rele 3. p m., societatea „Emancipa­rea femeiei" va Uni întrunire publi­că in calea Serban Vodă 204 Preșe­­nita sonete­tei d-na Eugenia de Reus Ianculescu va vorbi despre ,Dreptul de vot al femeiei" in întreaga lume. D loan­a­ralavrt, licenția­­t in drept a fost numit avocat al statu­lui clasa I-a pe lingă instanțele ju­decătorești din județul Covurlui în locul d-lui G. C. Plesnită, demisio­nat. D . G. Drugănescu, prefect de Tutova, a sosit in Capitală. D . T- Nitescu a fost numit co­pist la prefectura județului Argeș. Căpitanul , de rezervă Stoiculescu Victor, din reg Rovine, 26. a fost mu­t pe ziua­ de 15 Noembrie a. col., In reg Radu­ Negru 28. Mizerabili?" opera originală și com­plectă, se reprezintă pentru ultima oară la România, astăzi, Duminică 23 Noembrie, în sala Teatrului Bulevard (Eforie). A fi loc 3 reprezentațiuni: la 2 și la 5 ziua și la 9 seara. Sublocotenentul de rezervă Con­stantinescu Ioan, din reg­iun­ea 33, a fost mutat in reg. 4 Ilfov 21. Locot. de rezervă Ștefănescu Ju­­ian din reg. Mihai­ Viteazu­l. a fost mutat in batalionul de pionieri de cetate. Elevul Israel I Gh.. a fost primit ca solvent, in clasa VI-a a liceului militar Iași. Astăzi. Duminică, 25 cor., este ani­versarea întronării regelui Gustav al V-lea a­ Suediei Regele s'a urcat pe tronul Suediei în an­ul 1907. Prefectura de Vîlcea raportează ministerului de interne că în zilele de 15—17 a căzut ploie măruntă, in unele părți zăpadă, la 48—19 și 20 a fost­ timp bun, iar apoi ploae. Din cauza timpului ploios locuitorii nu se ocupă cu nimic. Ministerul instrucțiunei a publi­cat vacanța a 14 ore de fizică și chi­mie și­ merceologie în Invăță­mîntul comercial al băeților din Galați. Aveți cele mai mari șanse de cîștig Cum spaj Etßd loxoxî de el­isa I-a !»■ c ©>­lectura Felis Grün, București, strada Academiei 1. Sucursala în calea Griviței 112. D. locotenent Mircea Iliescu, din regimentul 18 artilerie, a fost trecut la arsenalul de construcții al ar­matei. S’a aprobat clasarea între căile na­ționale ale statului a șoselei Hant, Conachi-Nânești-Focșani, din jude­țele Tecuci și Putna. Următorii studenți în medicină au­ fost primiți ca elevi in institutul me­­dico-militar „Medic general de divi­zie Carol Davila", secția pregăti­toare -In secția medicală Popescu B. So­­fronie și Ștefănescu G Nestor In secția veterinară: Apostoleanu Eugen. Inființăm­ depaiite de aine în opice localitate din țară unde nu există astfel de depozite. Cei sară doresc să se ocupe cu viizarea ziarelo­r să adreseze ofertele la ad­­ministrația ziarului nos­­trul Russian- American 3#îla Rabb» 2 ®. .JREUGOLNIK ‘ St. Petrifeprg Sucursala­­ .București, Strata Sărindar 22 (numai pentru engros) LEM­E DE FOC TAETE CER și FAS­­I.XPEE&TE PROMPT și­ GREUTATE SARIIPITATA SKASISPORTAT S.U­SIOÜIC XS.XXI 4a -SOCIETATE II— COMANDITA — București Calea Rahovei N­o. 283 Telefon 38/70 — So primesc comenzi și la it&agazinelB Frații Rossin, Str. Decebal No. 3—Telefon 27/18—Sebastian T. Rossin, Str. Sf. Nicolae Șelari, 4 —Luna Park, încălțăminte, str. Carol 6 — și I. Postovăria „Avantai” Frédéric, Str. Lipscani No. 11, Telefon 24/25­ , ihu» muc H ** w* MmwBaawaw ■ v* it eKPMni *Hfc­ Luni 26 Noembrie 1912 Merespectarea repausului duminical —ÎNTRUNIREA DE AZI — Pentru întrunirea De azi a func­ționarilor comerciali, societatea „Ge­nerala" a funcționarilor comerciali a lansat următorul manifest: Colegi. Din toate unghiurile tării ne vin vești triste despre chipul cum legea repausului duminical se aplică, la Slobozia, Tg.­Ocna, Tecuci, Brăila, Călărași, Roșiori, precum și în mul­te alte orașe legea nu se respectă, sub binevoitoarea toleranță a orga­nelor administrative. Nerespectată, ba chiar suprimată in unele orașe așa cum se găsește azi legea, constitue o lovitură de grație ce se dă clasei noastre. •Vă chemăm dar la o mare întruni­re care va avea loc Duminecă, 25 Noembrie orele 2 p. m., in sala de ședințe a societatei „Generala" 19, strada Carol. Colegi. Veniți în umor cît mai mare pen­tru ca, într’un singur glas să cerem dreptatea ! Dați pildă că ști­i să vă cunoașteți datoria de soldați credincioși unul aceluiași mare și sfint ideal, și fa­ceți ca numărul vostru să serve da semnificare a solidaritate­! care ne unește pe toți. Ascultînd adevărata stare de lu­cruri: ce vi se va expune de vrbitorii veți hotărî care să ne fie mijloacele de luptă pentru ca legea repaozului duminical, cu atica muncă și ener­gie cucerită, să fie pretutindeni strict aplicată. Vice-președinte. T. Alexandrescu­ Secretar I. Iliescu Știri artistice . Concertul pianistei Maria Ștefănes­cu, fostă elevă a școasei de perfecțiune a maestrului Godowsky și premiată a Conservatorului din Viena, va avea loc Marți, 27 Noembrie la Ateneu. Programul cuprinde interesante bu­căți de Schumann, Chopin, Lully-Go­­dowsky, Strauss-Schulz-Euler. Bilete la Magazinul Conservatoru­lui. Un curs folositor în timpurile noastre, din ce în ce mai rafinate, cînd totul tinde la o desăvîrșită perfecționare, arta d’a se îmbrăca a ajuns și ea nespus de grea. Știm bine că persoanele boga­te, cocotele ce cheltuesc mii de franci pentru toaleta lor, rezolvă u­­șor această chestiune, adresîndu-se la case unde patronii sunt adevărați artiști. Pentru femeia din clasa mijlocie, care deși nu dispune prea m­ult, to­tuși dorește a fi îmbrăcată cu gust, acest ideal nu poate fi realizat decît prin ea însășî. A ști să croiască, Să coasă, să picteze și să brodeze sin­gură toaleta ce poartă, e un vis’ pem­tru o femee elegantă. Intelegînd de minune aceste aspiratiuni, d-na Markworth­ Segall, brevetată și di­plomată din Paris, s’a hotărît a înființa și la noi secțiuni de croia­lă pentru doamne și d-re. Simpatica și elegantă ea Însăși, d-na Markworth stăpîn­ește gustul cel mai desăvîrșit și garantează că în trei luni de zile orice elevă din societate, orice d-nă doritoare de e­­leganță, va fi în stare a învăța de la d-sa să-și efectueze o toaletă mo­dernă. Am vizitat cu multă plăcere sala de cursuri a d-nei Markworth din strada Grigore Alexandrescu No­ to, bulevardul Colței, și am rămas in­­cîntată de ideia d-sale care va face pe cochetele noastre să fie elegante fără prea multă cheltuială, dîndu-le putința d’a-și lucra toalete cu totul personale. Fol. Baluri si serbări Astăzi. Duminecă, la orele 9 lum. seara, va avea loc in saloanele .J­io­­dert a fe­­ o grandioasă serbare a „Ma­­calipitor“, dată de către cercul ziarist „Idealul", urmată de dans. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Foc, Sînge și — Roman răzb­oinifc de actualitate — „­­ -------------**-------------­ CAP. IV LA CONSTANTINOPOL . „Deci, pentru aceste motive, să nu-mi dai nici o atenție, dragul meu amic Acest bilet să-l arzi. Te salută devotata Teodosia Malbert" Pritvîtz făcu somn comisionariu­­lui că poate pleca. Când acesta fu în sală, atașatul german arse biletul la flacăra unei imminării de lae masă. Nu trecu mult și apăsru un dlommn în trac, cu cravate albă. El salută repede, iar Prittvitz esclamă, privin­­du-l: — Dar ce ai colege Bach? E tri­pla alianță în primejdie? ’ — De aste nu tirebue să ne în­­grij­im acum, răspunse bánomon! Bach. Altceva mă nelinistește și doresc să-ți vorbesc chiar acum. Ge age*­ 1 d-ta despre contesa Teodosia Mal­bert? — Him, ce te-aș putea spune eu despre faimosaisa greacă? O cunoști tot atît cu­ și mine. Trece drept o aristocrată bo­gată care se imiirtește în cercurile diplomatice. Atit d-ta cît și eu știm că e o agentă politică foarte iscusită că e primită la Sublima Poartă s că e inteligentă și cultă cum rar vei gă­si o femee in societatea noa­stră. — Da. da știu că Teodosia a con­tribuit la îmbunătătrea relatiunilor germane si austriace cu Turcia !n aceste doua negatiuni contesa trece drept agenta sultanuilui, ceea ce în­să nu se știe de­­ către ceilalți am­basadori de a­ci. — Da, da, zise atașatul german. Dar da * se ocupi acum de, asta nu mă întrebi ce cred eu despre frumoasa Teodosia? Fie v­orba între noi, știu, că ge­nealogia acestei contese nu e toc­mai veche și poate că nici nu e­­xistă. ...... — Da, negreșit, știu, răspunse a­­tașatul austriac Soțul ei, viu­ sau mort, cum o T, nu­­ se trage din celebra familie Mal­­bert care a luptat sub regele filip- August. Nu pentru asta am întrebat: — Așa­dar virei să-tî spun ce cred despre moralitatea contesei ? esetamă d’. Pritvritz. Pot spune cu siguranță că con­tesa nu e o aventurieră în m­itul înțeles a­l cuvîntului De bind a a­­părrut ca contesă in carcur­s­e di­plomatice —e cunosc din saloanele din Londra, Paris și Berlin — se bucură de reputația că e foarte curtate, dar și foarte cinstită. Punctul negru în tablou­ ce re­prezinte pe fru­moasa Teodosia, și despre care nu se știe nimic, e da­că are soț sau e văduvă. — Mi s’a spus, zise d Bach, că inima. e! sufere de pre ’-Ulnma­ unei a­­faceri foarte tainice și că se con­sumă de dorul răzbunare!. — Să-l păzească Dumnezeu pe­­ cel care a stârnit atra și dorul ei de­ răzbunare, ’esclamă atașatul ger­man Această femee are ochi ce pot fermeca, dar pot inspira și frică, după cum sunt și sen­tmentele sale —/Nu despre asta am venit să în­treb: zise Bach. Sunt silit să mă in­formez ce crezi d-ta despre misiu­nea ce are ea aci, căci pentru noi n­u mai lucrează și e numai agenta sultanului. — Ce a făcut contesa în timpul din urmă? zise Pritvîtz. Sunt curios să aud cer­ii vei spune d-ta. — D-ta știi iubite colege că ea a fost astăzi la Dolmabagee? — Asta nu știam încă­ zise Prit­­vitz liniștit, și nici nu cred că e de vr'un interes pentru nei. — Cred că-t! vei schimba păre­rea cină iti vom spune că ea a stat aproape un ceas in villa bogatului turc Ismad Osabi — la care se du­ce uneori si marele vizir! — Ah! exclamă germanul Crezi că s'a întâ­lnit cu vizirul in acea vilă ? — Nu cred, sînt absolut sigur, zise d. Bach. Cred că a primit dela marele vizir o însărcinare despre care nu! nu trebue să știm nimic, c-le colega. — Turcia n a prea reușit nicioda­tă în politică atunci cînd s'a apucat de intrigi, zise Pritvitz. Dar in ori­ce caz e bine să știm si noi ce se complotează Vom­ spu­ne ce am aflat si d-luT ambasador Vom face așa încît să aflăm ce s'a vorbit acolo — Greu! zise d. Bach. Agent­ sultanului nu ne va maî trăda nimn din planurile ta! Cabinetul junilor turci a început o serie de intrig­­a cabinetele europene, iar nui nu știu nimic aci. — Prea le vezi toate în negri baroane ! răspunse zîmbind tînăru atașat. Voiü "Vorbi diseară cu Teodosia 1, serata ambasadorului persan. Ah, dar nu, nu pot vorbi cu ea Pritvitz nu avea secrete față d colegul său. Să povești ce bilet pro truse dela contesa Malbert. Agent sultanului ceruse ca să nu fie salu­tată la serata lui Azim Khan pentr a face cunoștință cu consilierul ru­și cu soția ambasadorului englez . Pe mine nu m’a vestit contest, că nu trebue s’o salut la acea sera­tă, zise baronul Bach rîzînd. Poate că nu m’a găsit ștafeta ei, e maî bine, voia fi liber în purtarea mea. — De azi înainte voia sup­ave­­ghia maî de am­onie ne edenta m dișahului, zise Pritvitz. Se poate că din ordinul suveranului eî, sau chiar pe propria ei socoteală, cea­­ e e tot una, ea să fie pornit pe al­tă cale, de­cit pe cea pe care tur­la și Germania trebue să meargă. Pe cînd tinerii diplomați vorbeau astfel, d. Labarre se dusese la­ res­taurantul Bretonne unde veneau n­­așatir străini din Constantinopol. îmbrăcat cum era ca comisionar,­­­ intră în sala unde chelnerii în lac se pregăteau a servi bufetul ce va fi așezat în salonul ambasado­­ului persan. — Ah, nu sunt bogat, zise el, dar iși da douăzeci de lei să pot vedea urnea elegantă ce va sosi la serata persanului. — Nu e tocmai greu, răspuns c­­u viclenie unul dintre chelnerii râncezi. Am să mă fac bolnav, iar patro­nul va fi mulțumit să găsească un înlocuitor. îmi vei da cîștigul d-tale și două­zeci de lei în plus.­­ Primesc, răspunse Labarre. Imi vei da fracul d-tale. Peste o jumătate de oră mă voi­ întoarce, căci mai am încă o mică afacere ca să fiu liber și fără grijă la petrecere. La revedere amice. (Va urma)

Next