Dimineaţa, noiembrie 1912 (Anul 9, nr. 3112-3141)
1912-11-26 / nr. 3137
DIMINEAȚA Dr. A. »AKaSCH De la Facultatea din Faria Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (Lumești) Boalele părului Calea Victorie 12Ö (lingă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. si 1—5 p. m. — *î elei cu i & Si S — 1Do9 Me3 Mi Cea mai bună metodă de piano, singura după care copii învață cu ușurință. Prețul 3,75. în provincie franco ei 425. Adresați comandele la Mgazinul EAN FEDER București IAȘI Dr. H. Solomovici Specialist pentru bolile de NAS, GAT SI URECHI Ord. 8 IO și 8—8 si$t, Str. Cazi Vuda 87, si Și Dr. N. ROSENSTEIN DENTIST DIN PARIS S •A MUTAT 28. CALEA VICTORIEI. 28 VSea vis de Poliția DOAmxKLift cari țin la dușma«la frumos vopsite și cu un luciu durabil «le întrebuințese „Sol idol “ cm mai bună și durabil» vopsea cu luciu splendid Usacă repede nu lipește și nu se patentă de apa, deci 80 FEHI0&RA fabricatelor străine. Depozit general: CARL ZIMMER. Co. .LA ELEFANTNO 86 Sir X.IPSOAKI, No. 86 fin faliJ grtdinei Sf. Gheorghe - BUCURESTI _ ISte vizinari ți la toate vopselel inpe iso țară Renumitee BaÜ JilBE Barre e (din Paris) model brevetat Aceste bandaiP «unt íntrea elashices&râ [UNK] ton metalic Fiind foarte ușoare de purtat, permit orice mișcare sau fiert, menținînd însă o perfecție și herniile cele mai luminoase Singurul depozit pentru România— CIOK.4**1 pentru Vtlîl’E — OE.VI l'AÎ pentru MARCIAE etc. itîd.Tdl.E pentru mențierea dreapta a corpului U copu si admii ■ Cereți catalogul «penal Coluttlustr guenul de Opticii S. S» EX € 81 â S București — lui Calea Victoriei 104 ■D. colonel frazu atașatul nostru militar 'la Constantinopol sosind In Capitala, a prezintă', ministerului dr rdzhoin un amănunțit raport asupra ultimelor lupte date la Ceatalgea. D. Ristici ministrul" Serbiei la Bucarest' a fost primit, ori la ministerii de externe de către d. Titu Maiorescu primul ministru, D. Gh. Jocu, a fost numit inspector veterinar pe lingă direcțiunea generală a serviciului sanitar-Astăzi, 25 Noembrie c.. orele 10 dimineața, se întrunește la laboratorul clinicelor dela școala veterinara, delegatiunea consiliului profesoral al acelei scoli împreună cu tot medicii veterinari din Capitala, pentru a studia împreuna modificările ce urmează a se aduce legei sanitare. Mime, 26 Noembrie, orele 4 p m. este convocată comisiunea administrativă de pe lingă direcțiunea generală a serviciului sanitar pentru ca «A se pronunțe asupra numirilor definitive de făcut in posturile de medic veterinar al portului Galati si de medic veterinar al zonei preventive din Vlașca. Astăzi. Duminică, se întrunește comitetul de organizare a congresului de medicină veterinară pentru a stabili ordinea lucrărilor acelui congres. , Niciodată nedumerirea opiniei publice, în ce privește situația noastră externă, n’a fost așa de mare ca acum. Alături de noi bubue tunul și o nouă hartă e însemnată cu sînge ■n Europa de est. Și totuș nimeni nu știe cami sunt intențiile și încotro se îndreaptă speranțele și idealul nostru. Numai revista „FACLA“, în numărul apărut erl, arată cu obișnuita-i sinceritate, care e și care ar trebui să fie atitudinea noastră în vremea asta de nedumerire, de frămîntare și de așteptare dureroasă. Nu uitați deci să citiți ultimul număr din „FACLA“. Perceptorii I. Georgescu dela Romanațî și M. Grigorovici, dela Tutova, au fost destituiți D. A. Bădărăf) ministru de lurări publice a sosit el( dimineață ) Capitala. Corpul nefericitului căpitan Mitra are s'a sinucis In Capitală a fost transportat erî seară, intr un vagon de narfa atașat la trenul de Iași, la Roman, spre a fi înmormîntat la Bogzestî. . În acelaș tren se aflau și frații că fătanului Mitru. " 1 "1 ■" Cu vaporul „Dacia" au plecat erî seară din Constanța spre Constantinopol. d-mi Waltern Maurice, viceconsul al Belgiei Tribout, curier diplomatic francez, dr. Klaus Norbesti. Angelo Louis, conducătorul Crucei roșie olandeză. Însoțit de medicul Brentel Baden, 8 infirmieri si í surori de caritate. Ambulanta are un vagon cu material sanitar, tot cu acest vapor au plecat spre Constantinopol și 18 ofițeri turci. D-nii St. Constantinescu, Vasile Popescu și Gh Rădulescu, actuali impiegați auxiliari cl. II-a tu directia contributiunilor directe și fondului comunal au fost Înaintați la el la, in locurile ce ocupă. D. Dimitrie N. Comșa, fost director la Banca Națională deputat, va tine miine Luni 28 cereul, orele 9 seara, cu ocazia solemnitătei redeschidere! scoalei industriale a Bursei Muncei, strada Fîntînei No 31 o importantă conferință, despre Nouile tendințe in economia politică, ea a devenit națională și socială. Solemnitatea va avea loc. sub președinția d-lui Nicolae Xenopol, ministrul industriei și comertului și vor asista pe lingă diferite personalități însemnate pe terenul economic, un mare număr de meseriași, meșteșugari, ucenici și fabricanți, cum și corpul profesoral al școalei in corpore care e compus din ingineri, arhitecti, medici, profesori de liceu și maeștri reputati in speciaitatile lor. Astăzi. Duminică, 25 curent, la orele 3. p m., societatea „Emanciparea femeiei" va Uni întrunire publică in calea Serban Vodă 204 Preșenita sonetetei d-na Eugenia de Reus Ianculescu va vorbi despre ,Dreptul de vot al femeiei" in întreaga lume. D loanaralavrt, licențiat in drept a fost numit avocat al statului clasa I-a pe lingă instanțele judecătorești din județul Covurlui în locul d-lui G. C. Plesnită, demisionat. D . G. Drugănescu, prefect de Tutova, a sosit in Capitală. D . T- Nitescu a fost numit copist la prefectura județului Argeș. Căpitanul , de rezervă Stoiculescu Victor, din reg Rovine, 26. a fost mut pe ziua de 15 Noembrie a. col., In reg Radu Negru 28. Mizerabili?" opera originală și complectă, se reprezintă pentru ultima oară la România, astăzi, Duminică 23 Noembrie, în sala Teatrului Bulevard (Eforie). A fi loc 3 reprezentațiuni: la 2 și la 5 ziua și la 9 seara. Sublocotenentul de rezervă Constantinescu Ioan, din regiunea 33, a fost mutat in reg. 4 Ilfov 21. Locot. de rezervă Ștefănescu Juian din reg. Mihai Viteazul. a fost mutat in batalionul de pionieri de cetate. Elevul Israel I Gh.. a fost primit ca solvent, in clasa VI-a a liceului militar Iași. Astăzi. Duminică, 25 cor., este aniversarea întronării regelui Gustav al V-lea a Suediei Regele s'a urcat pe tronul Suediei în anul 1907. Prefectura de Vîlcea raportează ministerului de interne că în zilele de 15—17 a căzut ploie măruntă, in unele părți zăpadă, la 48—19 și 20 a fost timp bun, iar apoi ploae. Din cauza timpului ploios locuitorii nu se ocupă cu nimic. Ministerul instrucțiunei a publicat vacanța a 14 ore de fizică și chimie și merceologie în Invățămîntul comercial al băeților din Galați. Aveți cele mai mari șanse de cîștig Cum spaj Etßd loxoxî de elisa I-a !»■ c ©>lectura Felis Grün, București, strada Academiei 1. Sucursala în calea Griviței 112. D. locotenent Mircea Iliescu, din regimentul 18 artilerie, a fost trecut la arsenalul de construcții al armatei. S’a aprobat clasarea între căile naționale ale statului a șoselei Hant, Conachi-Nânești-Focșani, din județele Tecuci și Putna. Următorii studenți în medicină au fost primiți ca elevi in institutul medico-militar „Medic general de divizie Carol Davila", secția pregătitoare -In secția medicală Popescu B. Sofronie și Ștefănescu G Nestor In secția veterinară: Apostoleanu Eugen. Inființăm depaiite de aine în opice localitate din țară unde nu există astfel de depozite. Cei sară doresc să se ocupe cu viizarea ziarelor să adreseze ofertele la administrația ziarului nostrul Russian- American 3#îla Rabb» 2 ®. .JREUGOLNIK ‘ St. Petrifeprg Sucursala .București, Strata Sărindar 22 (numai pentru engros) LEME DE FOC TAETE CER și FASI.XPEE&TE PROMPT și GREUTATE SARIIPITATA SKASISPORTAT S.USIOÜIC XS.XXI 4a -SOCIETATE II— COMANDITA — București Calea Rahovei No. 283 Telefon 38/70 — So primesc comenzi și la it&agazinelB Frații Rossin, Str. Decebal No. 3—Telefon 27/18—Sebastian T. Rossin, Str. Sf. Nicolae Șelari, 4 —Luna Park, încălțăminte, str. Carol 6 — și I. Postovăria „Avantai” Frédéric, Str. Lipscani No. 11, Telefon 24/25 , ihu» muc H ** w* MmwBaawaw ■ v* it eKPMni *Hfc Luni 26 Noembrie 1912 Merespectarea repausului duminical —ÎNTRUNIREA DE AZI — Pentru întrunirea De azi a funcționarilor comerciali, societatea „Generala" a funcționarilor comerciali a lansat următorul manifest: Colegi. Din toate unghiurile tării ne vin vești triste despre chipul cum legea repausului duminical se aplică, la Slobozia, Tg.Ocna, Tecuci, Brăila, Călărași, Roșiori, precum și în multe alte orașe legea nu se respectă, sub binevoitoarea toleranță a organelor administrative. Nerespectată, ba chiar suprimată in unele orașe așa cum se găsește azi legea, constitue o lovitură de grație ce se dă clasei noastre. •Vă chemăm dar la o mare întrunire care va avea loc Duminecă, 25 Noembrie orele 2 p. m., in sala de ședințe a societatei „Generala" 19, strada Carol. Colegi. Veniți în umor cît mai mare pentru ca, într’un singur glas să cerem dreptatea ! Dați pildă că știi să vă cunoașteți datoria de soldați credincioși unul aceluiași mare și sfint ideal, și faceți ca numărul vostru să serve da semnificare a solidaritate! care ne unește pe toți. Ascultînd adevărata stare de lucruri: ce vi se va expune de vrbitorii veți hotărî care să ne fie mijloacele de luptă pentru ca legea repaozului duminical, cu atica muncă și energie cucerită, să fie pretutindeni strict aplicată. Vice-președinte. T. Alexandrescu Secretar I. Iliescu Știri artistice . Concertul pianistei Maria Ștefănescu, fostă elevă a școasei de perfecțiune a maestrului Godowsky și premiată a Conservatorului din Viena, va avea loc Marți, 27 Noembrie la Ateneu. Programul cuprinde interesante bucăți de Schumann, Chopin, Lully-Godowsky, Strauss-Schulz-Euler. Bilete la Magazinul Conservatorului. Un curs folositor în timpurile noastre, din ce în ce mai rafinate, cînd totul tinde la o desăvîrșită perfecționare, arta d’a se îmbrăca a ajuns și ea nespus de grea. Știm bine că persoanele bogate, cocotele ce cheltuesc mii de franci pentru toaleta lor, rezolvă ușor această chestiune, adresîndu-se la case unde patronii sunt adevărați artiști. Pentru femeia din clasa mijlocie, care deși nu dispune prea mult, totuși dorește a fi îmbrăcată cu gust, acest ideal nu poate fi realizat decît prin ea însășî. A ști să croiască, Să coasă, să picteze și să brodeze singură toaleta ce poartă, e un vis’ pemtru o femee elegantă. Intelegînd de minune aceste aspiratiuni, d-na Markworth Segall, brevetată și diplomată din Paris, s’a hotărît a înființa și la noi secțiuni de croială pentru doamne și d-re. Simpatica și elegantă ea Însăși, d-na Markworth stăpînește gustul cel mai desăvîrșit și garantează că în trei luni de zile orice elevă din societate, orice d-nă doritoare de eleganță, va fi în stare a învăța de la d-sa să-și efectueze o toaletă modernă. Am vizitat cu multă plăcere sala de cursuri a d-nei Markworth din strada Grigore Alexandrescu No to, bulevardul Colței, și am rămas incîntată de ideia d-sale care va face pe cochetele noastre să fie elegante fără prea multă cheltuială, dîndu-le putința d’a-și lucra toalete cu totul personale. Fol. Baluri si serbări Astăzi. Duminecă, la orele 9 lum. seara, va avea loc in saloanele .Jiodert a fe o grandioasă serbare a „Macalipitor“, dată de către cercul ziarist „Idealul", urmată de dans. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ Foc, Sînge și — Roman războinifc de actualitate — „ -------------**------------- CAP. IV LA CONSTANTINOPOL . „Deci, pentru aceste motive, să nu-mi dai nici o atenție, dragul meu amic Acest bilet să-l arzi. Te salută devotata Teodosia Malbert" Pritvîtz făcu somn comisionariului că poate pleca. Când acesta fu în sală, atașatul german arse biletul la flacăra unei imminării de lae masă. Nu trecu mult și apăsru un dlommn în trac, cu cravate albă. El salută repede, iar Prittvitz esclamă, privindu-l: — Dar ce ai colege Bach? E tripla alianță în primejdie? ’ — De aste nu tirebue să ne îngrijim acum, răspunse bánomon! Bach. Altceva mă nelinistește și doresc să-ți vorbesc chiar acum. Ge age* 1 d-ta despre contesa Teodosia Malbert? — Him, ce te-aș putea spune eu despre faimosaisa greacă? O cunoști tot atît cu și mine. Trece drept o aristocrată bogată care se imiirtește în cercurile diplomatice. Atit d-ta cît și eu știm că e o agentă politică foarte iscusită că e primită la Sublima Poartă s că e inteligentă și cultă cum rar vei găsi o femee in societatea noastră. — Da. da știu că Teodosia a contribuit la îmbunătătrea relatiunilor germane si austriace cu Turcia !n aceste doua negatiuni contesa trece drept agenta sultanuilui, ceea ce însă nu se știe de către ceilalți ambasadori de aci. — Da, da, zise atașatul german. Dar da * se ocupi acum de, asta nu mă întrebi ce cred eu despre frumoasa Teodosia? Fie vorba între noi, știu, că genealogia acestei contese nu e tocmai veche și poate că nici nu există. ...... — Da, negreșit, știu, răspunse atașatul austriac Soțul ei, viu sau mort, cum o T, nu se trage din celebra familie Malbert care a luptat sub regele filip- August. Nu pentru asta am întrebat: — Așadar virei să-tî spun ce cred despre moralitatea contesei ? esetamă d’. Pritvritz. Pot spune cu siguranță că contesa nu e o aventurieră în mitul înțeles al cuvîntului De bind a apărrut ca contesă in carcurse diplomatice —e cunosc din saloanele din Londra, Paris și Berlin — se bucură de reputația că e foarte curtate, dar și foarte cinstită. Punctul negru în tablou ce reprezinte pe frumoasa Teodosia, și despre care nu se știe nimic, e dacă are soț sau e văduvă. — Mi s’a spus, zise d Bach, că inima. e! sufere de pre ’-Ulnma unei afaceri foarte tainice și că se consumă de dorul răzbunare!. — Să-l păzească Dumnezeu pe cel care a stârnit atra și dorul ei de răzbunare, ’esclamă atașatul german Această femee are ochi ce pot fermeca, dar pot inspira și frică, după cum sunt și sentmentele sale —/Nu despre asta am venit să întreb: zise Bach. Sunt silit să mă informez ce crezi d-ta despre misiunea ce are ea aci, căci pentru noi nu mai lucrează și e numai agenta sultanului. — Ce a făcut contesa în timpul din urmă? zise Pritvîtz. Sunt curios să aud cerii vei spune d-ta. — D-ta știi iubite colege că ea a fost astăzi la Dolmabagee? — Asta nu știam încă zise Pritvitz liniștit, și nici nu cred că e de vr'un interes pentru nei. — Cred că-t! vei schimba părerea cină iti vom spune că ea a stat aproape un ceas in villa bogatului turc Ismad Osabi — la care se duce uneori si marele vizir! — Ah! exclamă germanul Crezi că s'a întâlnit cu vizirul in acea vilă ? — Nu cred, sînt absolut sigur, zise d. Bach. Cred că a primit dela marele vizir o însărcinare despre care nu! nu trebue să știm nimic, c-le colega. — Turcia n a prea reușit niciodată în politică atunci cînd s'a apucat de intrigi, zise Pritvitz. Dar in orice caz e bine să știm si noi ce se complotează Vom spune ce am aflat si d-luT ambasador Vom face așa încît să aflăm ce s'a vorbit acolo — Greu! zise d. Bach. Agent sultanului nu ne va maî trăda nimn din planurile ta! Cabinetul junilor turci a început o serie de intriga cabinetele europene, iar nui nu știu nimic aci. — Prea le vezi toate în negri baroane ! răspunse zîmbind tînăru atașat. Voiü "Vorbi diseară cu Teodosia 1, serata ambasadorului persan. Ah, dar nu, nu pot vorbi cu ea Pritvitz nu avea secrete față d colegul său. Să povești ce bilet pro truse dela contesa Malbert. Agent sultanului ceruse ca să nu fie salutată la serata lui Azim Khan pentr a face cunoștință cu consilierul ruși cu soția ambasadorului englez . Pe mine nu m’a vestit contest, că nu trebue s’o salut la acea serată, zise baronul Bach rîzînd. Poate că nu m’a găsit ștafeta ei, e maî bine, voia fi liber în purtarea mea. — De azi înainte voia supaveghia maî de amonie ne edenta m dișahului, zise Pritvitz. Se poate că din ordinul suveranului eî, sau chiar pe propria ei socoteală, cea e e tot una, ea să fie pornit pe altă cale, decit pe cea pe care turla și Germania trebue să meargă. Pe cînd tinerii diplomați vorbeau astfel, d. Labarre se dusese la restaurantul Bretonne unde veneau nașatir străini din Constantinopol. îmbrăcat cum era ca comisionar, intră în sala unde chelnerii în lac se pregăteau a servi bufetul ce va fi așezat în salonul ambasadoului persan. — Ah, nu sunt bogat, zise el, dar iși da douăzeci de lei să pot vedea urnea elegantă ce va sosi la serata persanului. — Nu e tocmai greu, răspuns cu viclenie unul dintre chelnerii râncezi. Am să mă fac bolnav, iar patronul va fi mulțumit să găsească un înlocuitor. îmi vei da cîștigul d-tale și douăzeci de lei în plus. Primesc, răspunse Labarre. Imi vei da fracul d-tale. Peste o jumătate de oră mă voi întoarce, căci mai am încă o mică afacere ca să fiu liber și fără grijă la petrecere. La revedere amice. (Va urma)