Dimineaţa, ianuarie 1913 (Anul 10, nr. 3171-3200)

1913-01-28 / nr. 3197

DIMINEAȚA Och­larta Primul institut Optica­neMcalt pentru alegerea,compunerea pro­curarea de OCHELARi­ sub direcțiunea științifică a d-lui Dr.George O.­fisefier Str. Doamnei 27—ThEfSR d­'II Consultativi i jura plata numai pen­­tru alegerta ochelarilor cari, se cum­­parau, O c.alarmra fi in cărui ne nor­male, auicd in acele vi c­ri nu este kicvoe as o examinare mai îndelungată at zec­e minute, cari țin la cinsamele frumos Trop­ăite și cu un luciu durabil să întrebuințase „Solidor“ cea mai bună și durabilă vopsea cu luciu splendid. Usucă repede au li pește și nu se pare&că. de apă, deci SCP £ in­O&SA fabricatelor străine. Depozit general: CARL ZluMERSCO. .LA ELEFANT“ Wo. 86 Si­ i..i»e]GR.. Í. Wo. 83­­ in ]a[a grădinei St. GheorgheJ — BUCUREȘTI­­­I»e­xßtizan­ și la toate vopsele­­riile din tură. FAINA LACTATA Nutriment complect pentru copii, bolnavi și bătrâni Conține cel mai bun LAPTE din ALPÎ. Se vin de la Toate drogheriile și farmaciile din fur. Cutia lei 2­— Eepr. Sam. Löbl, București. Dr. N. ROSENSTEIN DENTIST DIN PARIS S ’ A M­U­T­A­T 28. CALEA VICTORIEI, 28 Vis-a vis de Folkție Dr. A. BARASCH De la Facultatea din Paris Fost eleval profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Sifilitice (Lumești) Boalele pârului Calea Victorie 120 (lingă bis. Albă) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. — 3 elei­on 291 — DOCTOR PAULMAN 19. Strada filmpininim, se vindecă: Nervi, Neurastenie Interne Sifilitice, Piele și boli de Femei Conan­ltațiuni 2—4 și 6­8 d. n. DINȚI Plombează­­ platină, porcelan, auri și înlocuiește (cu și fără placă) coriști lu­cios și după cele mai noui s»is­teme Or. S. HSniCL Aslmiers din străinătate NTIUIlA Sil­* VISI­KI No. 37 De vînzare Maculatură De la 10 kgr. în sus. A se a­­dresa la administrația ziare­lor noastre. Citiți FACLA Se aduce la cunoștința tuturorr cor­purilor și serviciilor armatei că por­tul cingătoare­ de către ofițerii asi­milați, cînd sînt îmbrăcați cu man­taua, este întocmai ca și pentru ofi­țerii combatanți, adică încinsă peste mantă, avînd insă atîrnătorile petre­cute prin deschizătura de sub clapa buzunarului sting. Agenții recenzori din Iași sînt in­­cunoștiințați că cu­ începere dela 1 Februarie ii se vor plăti indemnizari­­le prin administrația financiară de Iași.­­ Fiecare agent — la plată — va tre­bui să prezinte și cartea de legitima­ție. Avîndu-să în vedere instrucțiunile ministerului de războia privitoare la punerea în aplicare a nouei legi asupra reangajărei gradelor infe­rioare sa admis ca examenul pen­tru gradul de plutonier-major să se țină­­ pînă la cel mult 30 Main­ 1913, aceasta pentru a fi unele cor­puri și servicii să se poată convinge mai bine de însușirile plutonierilor aflați in această categorie. Societatea funcționarilor publici serbează în seara de Vineri, 3 Fe­bruarie în localul său propriu din piața Victoriei, a 31-a aniversare de la înființarea ei precum și inaugu­rarea cercului funcționarilor pu­blici. Serbarea va Începe la orele 8 ju­mătate seara cu un serviciu religios, după care vor urma cuvîntările pre­ședinților societății și cercului, dife­rite producțiuni muzicale și artistice , apoi dans. Invitațiile sunt personale. Citiți în „Rampa" de azi un arti­col scris înadins pentru acest ziar de marele critic parizian Louis Naz­zi. La direcțiunea generală a serviciu­lui sanitar s’a făcut următoarea mișcare printre medici: D. dr. I. N. Popescu, de la circum­scripția Răducăneni județul Fâlciu, medic al circ. Prut, județul Covur­­lui, in locul d-lui dr. Ist. Rășcanu. J­a 14 Februarie 1913 se va ține la direciunea Casei centrale a „Băn­cilor populare" și coop. sătești, cal Grivițel No. 2, un concurs pentru o­­cuparea posturilor vacante de con­trolori al Băncilor populare și coo­perativelor sătești. Pentru a putea fi admis la con­curs, candidatul trebue să îndepli­nească condițiunile următoare: 1) Să fie român. 2) Să fi satisfăcut obligațiunile ser­viciului militar. 3) Să posead fi diploma de licențiat in drept sau în matematici sau să fi absolvit o școală superioară de co­merț. Concursul va consta la o probă scrisă eliminatoare și o probă orala înscrierile se primesc print la 1? Februarie inclusiv. Candidații cari sad prezentat la trei examene de controlor al Bănci­lor pop, și nu au reușit, nu vor fi primiți să mai candideze la acest concurs. Pentru orice alte informatiuni candidații se vor adresa directiunii Casei centrale, care mai tine la se­diul său la dispoziție , Legea Bănci­lor populare și coop. sătești, statute de bănci și dis. coop., instrucțiuni referitoare, etc. Citiți ..Rampa" de astăzi, in 8 pa­gini, cu numeroase clișee, și un bo­gat material literar. „Buletinul armatei și marinei“ No. 1 pe 1913 va apare Joi. Extra­gem din sumarul său : Cronica poli­­tico-militară pe 1912.—Chestiuni po­litice și militare de actualitate Chestia Albaniei . Acțiunea Romî­­niei într’un viitor războiu european­. Importanța militară și economică a Tripolitaniei etc. Ceva din povețile tactice ale d-luî general Al. Iarca.— Călăuza ofițerului de rezervă. — Pentru viitorul razboiu al neamu­lui de N. Iorga. — Rostul neamului romînesc de î. Slavici. — Cantitatea de viață a intelectualilor de dr. Er. Sterian. — Unul dintre cei păcătoși d. Camil Olteanu etc. Cronica eco­­mică, sportivă, etc. No. 1 se vede la librării și chioșcuri și se trim­ete de Probă adresînd cererea „Buletinu­lui 11 str Scaune 30, București. Tele­fon 42/66. Societatea română de științe, sec­țiunile fizico-chimice și naturale va ține ședință Luni 28 Ianuarie, orele 8 luni. d. a., la ordinea zilei fiind : D. C. Predescu­ : Despre un capila­­rimetru practic : Cristian Musceleanuu : 1) Razele oxid Catodice (Wehnelt) cu ape na­țiunile lor. (Experimental) ; 2) Pre­zentarea pompei cu mercur Gaede. Ședința va avea loc in sala XI la universitate. D-Iu­l dr. Mihail Cohn, șef de lu­crări la institutul de anatomie to­pografică de pe lingă facultatea de medicină din București, i sa con­ferit titlul provizoriu 1) Petre Jovanelli m­pranic cl. I-a a fost­ retribuit cu lei 300 lunar D Malidé Panait, mecanic cl. II-a în serviciul navigației fluviale, a fost înaintat mecanic cl l-a Duminică, 3 Februarie, va fi la A­­teneu un concert simfonic extraord­i­­nar care va prezintă un interes în­tr'adevăr excepțional Se va da ci­­oncursul lui Sig. Feu­erman, celebru violonist de 12 ani al cărui debut a nul l trecut la ..Philharmonic Society i­i in Londra a fost ații de senzație ba Nici Hubermann, nici Vocsey, nai! ln­eput ca copii în chip așa de străluci cariera ca Feuermann despre can­tarele pianist Rosenthal a scris d­­e „Minunea minimelor“. Biletele pen­tru acest concert se vind la Feder. Comitetul societății studenților macedo-romîni roagă pe toți mem­brii societatei să i­a parte la meettin­gul Ligei, iar seara la întrunire, societățea studenților pentru alege­­rea comisiunei de verificare la ore­le 7 jun. seara. Federația națională a meseriași­lor din România a convocat pentu azi Duminică, 4 Ianuarie, orele 2 d a. in sala „Aurora", o întrunire de protestare Împotriva legii mese­riilor. In acest scop federatia a lansat si un manifest către meseriași. Aseară la orele 8 s'a înut In str Biserica Alexe No. 20 ședința Ligei muncitorilor. S'afi făcut diferite propuneri re­feritoare In bunul mers al Ligei după care d. Mitică Dumarian și-a dezvoltat conferința sa vorbind des­pre „Educația și caracterul". (ziare întregi) H** INFORMATIUNI Capitala Proecte pentru înfrumusețarea sta­țiunei Techirghiol CONSTANTA 26 Ianuarie.—Ches­­tiunea Înfrumusețare! stațiune­ bal­neare Techirghiol, preocupă pe toți locuitorii acestei comune, care au făcut enorme sacrificii cu vile și băi moderne. In acest scop după o consfătuire a mai multor fruntași locuitori, a fost delegat d. Clement Popescu care împreună cu d-nii senatori Pariano și Piiescu și deputatul Aurel ^ala­colu, să se prezinte d-lui Take Ionescu ministru de interne și d. Xenopol ministrul industriei, căruia să ex­­pute necesitățile acestei localități și un program de lucrări pentru înfru­musețare — <*? illinn. Știri Artistice Anunțăm cu plăcere că renumitul Violonist Fritz Kreisler, marele ma­estru și compozitor celebru, va sosi în curînd în Capitala noastră Fritz Kreisler, ale cărui concerte sînt adevărate evenimente, va da In serile de Mercur! 6 și Sîmbătă 10 Martie 2» concerte în sala Ateneului ale căror programe vor face senzație Biletele și programele sunt la agen­ția Teatrală Modernă (casa Teatrului Modern). Patru încercări de sinucidere In Capitală s'au întîmplat, azi di­­mineață, patru încercări de sinucide­re. Fata Elisa Niță Steriu, în etate de 17 ani, servitoare în fundătura Chira Vodă, pe cînd mergea pe strada Gh Palade i-a venit răui și a căzut în stradă. Fiind dusă la spital, s-a constatat că nenorocita fată a încercat să se sinucidă cu spirt denaturat Nu se știe cauza care a indemnat-o la acest act disperat. * Un funcționar, Nae Niculescu, am strada Aquila No 14, fiind bolnav de tuberculoză a încercat să se sinu­cidă fiind o mare cantitate de spirt denaturat. In urma ajutoarelor date de soc. Salvarea, nenorocitul funcționar a fost salvat. Tlnărul Constantin Ene de 21 ani, domiciliat in str Cameliei No 1, a încercat ori pe la orele trei, să se si­nucidă trăgîndu-și două focuri de re­volver în partea stingă a pieptului, ne cind se afla într'un boschet dela ondul al II al șoselei Kiselef Intr'o stare nu tocmai grava Ene a ost transportat la­­ spitalul Filantro­pi, unde a fost internat. E de notat că acest­ tinăr a mai m­­­ercat acum vreo două zile să se sinu­­da dar tentativa nu i-a succes Circ­a i­n periferie, in raionul că­­eia cade locul sinucidere!, a fost a­­nunțată de fapt . Femeia Ecaterina Gh­irimoscu ie 26 ani, servitoare la căpitan Bre­seu. din strada Puișor No 27 in urma unor certuri cu un concubin­il sau a încercat să se sinucidă în­­chitind o cantitate mică de spirt de­­saturat. Salvarea i-a făcut spălături slo­­nacale sfisînd-o la domiciliu, starea ei neinspirind însă îngrijorare. * Accidentul din calea Gri­­viței Gheorghe N. Sitaru de 48 ani, vin­­­ător de mezeluri, domiciliat pe șosea­ua Grozăvești, pe cînd mergea cu că­ruța, voind să se ferească de un tram­­vaifl ce venea pe calea Griviței s’a­ovit grav la cap și torace de un stilp­ip telegraf Intro stare destul de serioasă a fost transportat cu o ambulanță a Salvare l­a spitalul Filantropia. Alt accident EH dimineață pe strada Gabro­veni In dreptul casei cu No. 2, s­a intimplat un accident Lucrătorul Gheorghe Stoica, din lemnul soc tramvaelor comunale, pe cînd lucra la așezarea unei linii, sa rănit la mina stingă. Societatea de salvare i-a dat aju­toare. Dela Salvare Ion­cu Ion de profesie muncitor, do­­miciliul In str Mucenici No 15, a fost transportat de Salvare la spitalul Brâncovenesc, avind o rană la gri pro­vocată de lovitiura ce un camarad al .Sa i-a aplicat-o cu o sticlă de sifon pe când se aflau împreună la o fabri­­că din calpa Rahovei 176. Ancheta de la spitalul din Brăila BRAILA. 26 ian. — Zilele acestea va sosi in localitate d. dr. Mina Mi­­novici, directorul general al servi­ciului sanitar. Vizita dlui dr. Minovici in Brăila ni se spune că e determinată de destăinuirile făcute de ziarul „Di­mineața" asupra scandalurilor pe­trecute la spitalul de aci. D­­r. Minovici va întreprinde personal o anchetă la spital. Verno. Luni 28 Ianuarie 1913 lini s. Popiți­­• i. fi. in ——————. . ■ *&> SA» .... Ni se trimete spre publicare ur­mătorul PROCES-VERBAL Apărînd in jurnalul „Dimineața“, cu data de 26 ianuarie 1913, un ar­ticol semnat de d. inginer B. O. Assan, judecat jignitor de d. Andrei Popovici. d-sa $i-a constituit mar­tori pe d-mî : Al. Ol. Ghica și E­duard Ghica pentru a cere satisfac­ție d-lui Assan, care la rindul său a însărcinat pe d-ni. San­a și Q. Munteanu de a-i reprezintă: „Martorii ambelor părți intrunin­­du-se astăzi, 26 ianuarie, orele 11 și jum.. d-m. Sana și Munteanu au declarat­ din partea d-lui Assan că articolul sus zis nu putea să atingă pe d. Popovici întrucit acel articol era un răspuns la ziarul „Argus“, după cu­m să constată din chiar con­ținutul lui. Iară titulatura de intro­ducere : „d. B. G Assan ne roagă să publicăm următorul răspuns la articolul d-lui Andrei Popovici, pu­blicat in „Dimineața“ de 24 Ianua­rie“ a fost pusă din inițiativa redac­ției fără știrea și fără autorizația d-luî Assart, care are răspuns spe­cial la articolul d-luî Popovicî și ca­re răspuns va apare in curind. In fața acestor declarații, noi martorii d-luî Andrei Popovicî ne-am­ declarat pe deplin satisfăcuți și cu toții de comun acord am de­clarat incidentul închis. Făcut un dublu exemplar, astăzi, 26 ianuarie 1913, orele 12 dim., Bu­curești. Pentru d. Andrei Popovicî Ed. Ghica A. G. Ghica Pentru d. Assan Ing. G. Munteanu I.­ G. Saita. Redacția noastră datorește o lă­murire. Nu știm care a fost intențiunea d-lui B­­. Assan cînd a sens răs­punsul d-sa!e la articolul d lui An­drei Popovicî, dar noi am primit și posedăm textul următoarei scrisori pe care ne-a trimis’n d. B. Assan o­­dată cu articolul apărut in­ ziarul nostru : București, 23 ian. 1913 Domnule Director C. Mille, Ziarul „Adevărul" și „Dimineața” Strada Sărindar­i, LOCO In interesul restabilirei adevăru­lui vinevoitî a publica alăturatul răspuns la articolul „Cu­ grid este in tară" din onor. d voastră ziar .,Dimineața" (24 ianuarie 1913). B. G. ASSAN După cum se vede răspunsul d-lui B. G. Assan ne-a fost adresat noua și anume ca răspuns la articolul a­­părut in „Dimineața“ cu data de 24 Ianuarie 1913, și sem­nat de d. An­drei Popovici. Dacă­ era altfel­ adi­că, dacă privea vr’un articol apărut în alt ziar, nici n'am­ fi primit să publicăm acel Peihfü sărații noștri . Marcu lossopp­ a înmînat neno­rocitei femei Ida Meham­ic din str. ducelar! No 7. suma de 15 lei colec­­ată ,dela următoarele persoane ca­ritabile • M Rosenberg 2. Marcu lossopp 1. I-șoara R Blum 1. Daniel Singer 1. V­ Rosenberg 1. S Lazarescu 1. L. Goldstein 1. L. Kühnberg 1. Ștefan 0.50, Sacke 0.50, d-ra Lucia 0.50 d-ra Antoinette 0.50, d-ra Zink­a 0 50, d-ra Charlotte 0.50 Nathan Moses 0.50, David Landau 0 50, Roza Martin 1. A. Eschenasy 0.50, Alex. Schneiden­fil de bani, un­ copil. „Noi, oamenii săraci înțe­legem și vom pătimim pe cei mai să­raci ca noî­.. Prin rîndurile de mai sus nu în­semnează că persoanele cu dare de mină la rindul lor nu s’ar aduioșa de nenorocirile desemnate de om și că la rindul lor viu și-ar da obolul. Jertfa însă, în comparație cu aceea a omului sărac nu e tot atit de mare și în orice caz durerea celor în mi­zerie nu se repercutează in inimile celor cărora nu le lipsește nimic ca in acelea ale modeștilor și simplilor. De aceea, multă vreme nu voi­ pu­tea uita, pch­ii plini de lacrimi ai lu­crătorului vopselar care înmînîndu­­mi cei cincisprezece le! mi-a adăo­­gat „Noi săracii înțelegem și com­pătimim cu cel mai lipsit ca noi ! Faimen Caritatea celor mici Pentru o persoană deprinsă a cer­ceta nesfirșita mizerie a Capitalei, e plin de interes studiul psih­ologic al mior care se grăbesc a'și da obolul pentru ușurarea durerilor semnala­­te Aproape In fiece zi este un apel­­ t­­mid sau sfîșielor răsare în coloanele noastre indicînd fie niște bieți copi­lași ce se luptă aproape muribunzi cu foamea sad cîte o familie odaia în belșug, al cărui nume cunoscut nu poate fi dezvăluit dintrun sentiment lezne de înțeles. Zilnic d asemeni. In lume miel sad mai măricele ajutoa­rele sosesc și o repet nespus de­­ inte­resant­e este odată defileul celor ca­re vin de cercetează în persoană fie pe copiii din strada X sau pe artis­tul odată sărbătorit. • In general, oameni modești, func­ționari, lucrători, elevi de licee sunt organizatorii diferitelor liste de aju­toare și oriett­ași fi de obișnuită cu­mila relor miel față de cpi­lari su­feră, totuși deună­zi rămasei sur­prinsă la glasul de înduioșare al fi­nui lucrător vopselar. Tocmai sem­nalasem tn gazetă mizeria neagră a copilașilor femeei Grinberg. Ei bine, lucrătorul de mai sus, du­pă ce se dusese în persoană In stra­da unde zăreau micuții. Iși pierduse o zi întreagă aproape, fugind pe un tovarăș, colectind de la altul, cîte un franc, cîțiva gologani, pentru cei a căror mizerie Îi sfișiase sufletul lui simplu. M'a mișcat mărturisesc, ges­tul acestui om care nu s'a mulțumit ași arunca obolul pentru satisfacția trecătoare a sufletului săd. ei In per­soană s'a dus, a consolat pe micuți, a alergat la alții, spunîndu-mi că și funcționarii comerciali ai magazi­nului Carmen Sylva care au colec­tat la rindul lor o sumă pentru bie- Adunarea generală a soc. ,,Hygeea“ Membrii societăței „Hygeea’’ re­constituită au fost convocați in a­­dunarea generală anual­ă Joi 24 Ia­nuarie la se­diul societăței. Au luat parte vre-o 40 societari la ședință, care s'a deschis la orele 9 diminea­ța, sub preșidenția d-lui Mi­­ail Ma­­rinescu. După citirea procesului ver­bal al adunărei trecute, d. vice-pre­­ședinte E. Munteanu a făcut darea de seam­a anuală de Întregul mers al societăței și s’a dat citirea bilan­țului, care a fost aprobat de întrea­ga adunare, mulțumind președinte­lui pentru munca depusă in cursul anului 1912. Președintele propune a­­poi ca d-nil H. și D. Lazarovici să fie proclamat­ membri onorifici, adu­narea In unanimitate aprobă. Ve­chiul comitet depunindu-și manda­tul sa procedat la alegerea unui nou comitet pe anul 1913 și au fost aleși următorii d-ni: Mihail Mari­nescu președinte; E. Munteanu și I­­sidor Jacobsohn vice-președințe; Tobias Herșcovici casier; M. Kauf­man secretar; I. Brener și A. Ra­­vvitzki censorî, B. Küstenband con­trolor; Pinkas Bruch și S. Brod­­mann membri ceremonierî; Anton Kaufmann, I. Weis, H. Grinberg, L. Rot­blum și I. Schwartz. consilieri. Ca medic a fost reales d. doctor 1. Țuri. Adunarea a luat sfârșit la ora I p. m CEREȚI :: REVISTA MODEI [UNK] ■ ■ ■ FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚĂ*1­75' MIREASA BALCANIbU! Foc.Sin­te și iubire Roman războinie de actualitate — ....­....... PARTEA II-a 1 CAP. 9. ÎN PUTEREA VAMPIRULUI — Sînteța fericită, doamnă, con­tinuă Marin Dulișofî cu acelaș glas plîngător, căci sinteți liberă a face orice dorinți. Nimic nu vă stăpînește, nimic nu vă poate tulbura hotăririle. — Ah, dar asta poate s’o aibă or? și cine dacă posedă puțină pu­tere de voință, zise Teodosia. Tinărul bulgar răspunse aftî­nd : — Eu nu pot d-nă ! Eu sunt cel mai nenorocit om din lume, con­damnat a duce două feluri de vieți, căci natura capricioasă și-a bătut joc de mine făcîndu-mă să nu fiu nici om, nici fiară, nici fantomă. — Nu mai încape nici o îndoia­lă — e nebun ! gîndi Teodosia. Numai un nebun poate vorbi ast­fel. Oh, dacă-l va apuca acum o criză, sunt pierdută ! Sau să fie totul numai o comedie pentru a mă înșela ? Răbdare! Trebue să-mi joc ro­lul pînă la sfirșit ca să scap cu fata curată din această aventură pri­mejdioasă. — Sîntezî fericită, repetă tînărul bulgar, căci puteți face haz de a­­parițiile fantomelor din acest cas­tel, fiindcă nu cunoașteți adevărul și vă puteți îndori de existența fan­tomelor ce ai? văzut! — Așa­dar d-ta crez? cu adevă­rat că aci în Godnorova se adună stafiile? răspunse Teodosia Cu se­riozitate, căci socotind că Marin Dubtșoff era nebun nu voia să-l su­pere cu vreo contrazicere. D-ta om cult care ai călătorit prin orașele mari, n’ar trebui să vorbești cu atita convingere despre existența spiritelor. — V’am spus d-nă, răspunse pa­lidul tinăr aftînd, că duc o viață dublă. Odată sunt omul plin de viată, dornic de petreceri zgomotoase, alte ori sînt.... El tăcu, un fior îl străbătu și ră­mase cîteva minute cu ochii închiși, cu fața crispată. — Ce sunteți cînd încetați de a alerga după petrecerile din oraș? zise Teodosia copleșită de curio­zitate. — Ah, d-nă, au căutate a afla a­­ceasta, răspunse Dubtsoff cu buzele pline de singe. Să fiți mulțumită că sunt astăzi încă martirul, suferindul din God­norova ! — Dar cine te chinuește gospodi­ne ? întrebă frumoasa greacă. Nu ești d-ta stăpinul acestui castel ? — Stăpînul ? repetă Marin cu o ironie amară. Vai, eu nu sunt aci de cu­ un nenorocit prizonier ! — Dar ațî călătorit prin țări stră­ine, în Sofia trăiți între prieteni veseli, răspunse Teodosia. Maria Dultșoff murmură cu tris­tețe . — Și totuși d-nă, sunt prizonier. Mă urmăresc pretutindeni doi ochi frumoși ce s’au stins de mult și numai două orbite goale au ră­mas în figura oribilă a unei femei tinere. Deși o bănuială trecu prin min­tea inteligentei femei, ea nu-șî tră­­dă gîndul, ci rămase nemișcată as­­cultînd cu atenție. Cu glasul blind și tînguitor ciu­datul tinăr continuă : — Pretutindeni văd acei ochi ce in realitate nu mai există. Dacă mă aflu la un bal al demi­mondenelor din Paris și Vreau să petrec cu acele Frinee vesele, ah, deodată văd acei ochi oribili fixin­­du-mă cu ură și fug din sala de bal pentru a mă ascunde in came­ra întunecoasă din hotelul meu pentru a nu mai vedea și a nu mai auzi nimic. Dacă mă am iu la teatru privind pe scenă, ascultînd vocile actori­lor sau muzica, sau dacă admir un splendid balet — de­odată între fe­tele frumoase și tinere, văd o fi­gură palidă cu orbitele goale și su­fletul meu e zguduit de fiorul mor­te!. Marin Dultsoff începu a plînge cu fața ascunsă in palme. — Ori cind și ori­unde văd ace! ochi stinși, acele orbite coaie — și le blestem ! adăugă el cu glasul răgușit. Sufăr ca ucigașul care a văzut ultima privire a victimei sale și u­­cide mereu pentru a scăpa de acea vedenie. Teodosia simți un fior de groază căci spovedania nebunului devenea tot m­ai suspecta și nu putea ști de nu vă fi apucat de o criză ce-l va face să sară asupra ei. — Acel criminal, continuă Maria Dul­sohí, a recunoscut în fața curței cu furi din Paris, că a comis, o cri­mă. Și-a asasinat amanta din gelozie. In clipa cînd i-a implîntat pumna­lul in inimă i'a privit victima și n'a mai putut uita acea privire. Și,fiindcă n'a fost prins, ci a ră­mas liber a voit să-și amețească mustrarea de conștiință avind alte legături amoroase. Dar cînd voia să îm­brățișeze a­­manta, cind ea îl privea, ÎT se pă­rea că vede ochii victimei sale și acei ochi îl înebuneau ! A ucis­ șase femei numai fiindcă i s’a părut că aveau ochii și pri­virea primei sale victime ! — E îngrozitor ! esclamă Teo­dosia. — Da, îngrozitor! zise boerul bulgar cu glasul stins. — Acel om a fost de­sigur nebun, șopti Teodosia. Figura lui Marin Dulisoff se des­compuse, ochii­­ lui priveau un gol pe cînd răspunse : — Judecătorii și jurații din Pa­ris nu i’au socotit nebun ! Zicînd acestea, se sculă din fo­toliu. Fruntea îi era plină de nâdu­­șeală, părul sbîrcit îl făcea să aibă înfățișarea unui nebun. — Nu, nu l’au socotit nebun și l'au condamnat la moarte prin ghilotină. Ah ! Ce mult ași dori să mor și eu ca dînsul. Durerea e numai de o secundă in astfel de moarte ! Un om cinstit care n’a comis nicî o faptă rea in viata lui, sufere a­­deseori mult mai mult, cind moare de vreo boală in patul său! Un ucigaș are partea cea mai u­­șoară. Poc! Cuțitul cade din ma­șină, capul se rostogolește în co­șul plin cu nisip și totul s’a sfir­­șit! Teodosia se ridicase de pe ca­napea. Era și ea palidă la fată și tremu­ra de groază privindu-l. (Va urma)

Next