Dimineaţa, iunie 1913 (Anul 10, nr. 3319-3348)
1913-06-11 / nr. 3329
ULTIMELE ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA. Hesliu sesi-ainaia Strim! D. Take Ionescu spune: „Partidul nostru și-a făcut întreaga datorie. Bucuria țărei e azi bucuria lui“. CARACAL, 9 Iunie. — Am plecat din București spre Caracal în vagonul ministerial în care luase loc d-nii miniștrii: Take Ionescu și Al. Bädäran, d-nii Păltineanu, Căpitaneanu, secretarul general al ministerului de interne, Toma Cămărășescu, Gheorghe Lascar, secretarul general al ministerului de instrucție, Victor Ionescu și alți fruntași ai partidului conservator-democrat. De la Piatra-Olt în sus, au i eșit pe peronul gărilor, în întîmpinarea d-lui Take Ionescu, interimar la ministerul instrucțiunei, elevii școalelor cu învățătorii lor, care s’a interesat de localurile de școli, precum și numeroși țărani cari i-au înmînat diverse petițiuni și au aclamat pe cei doi miniștri. In drum spre Caracal s’au mai urcat în tren d. Nicu Economu, senator, frații Oroveanu, Nae Guran, Ghintescu, Ilieșeanu, deputați conservatori-democrați din Oltenia. LA CARACAL In gara Caracal se aflau șefii tuturor autorităților, precum și un foarte numeros public care inundase peronul și curtea gărei, întregul oraș era frumos pavoazat. Străzile erau înțesate de mii de cetățeni cari au izbucnit în urale la trecerea celor doi miniștri și a fruntașilor conservatori-democrați, cari s-au îndreptat în automobile și trăsuri spre parcul comunal, creiat de d. Pavel Brătășanu, unde a avut loc banchetul, la care au participat 720 de persoane. In timpul servirei banchetului tot parcul era înțesat de mii de oameni cari se contaminase de entuziasmul care domnea printre meseni. BANCHETUL. — CUVÎNTARILE Priveliștea umbrarelor înflorite, pavoazate cu drapele și împodobite cu portretele șefului partidului conservator-democrat, este impunătoare. In mijlocul parcului, care gemea de lume, încep discursurile. » CUVINTAREA D-LUI PAVEL II BRATAȘANU Șeful takiștilor din Romanațî, d. Pavel Brătășanu, vorbește cel dintîiă. D-sa închină pentru suveran și dinastie care se bazează pe democrația țârei. In cîteva cuvinte calde, d. Brătășanu vorbește despre mărirea teritoriului țârei. In altă ordine de idei, ocupându-se de viitorul partidului cons.-democrat, spune că o organizație politică plină de viață, care are la temelie democrația, un partid care în împrejurări grele s’a uitat pe sine pentru a sluji interesele mari ale țărei, nu poate să dispară prin intrigi. Oamenii intereselor și al ambițiilor nu va putea infringe un asemenea partid. (Ovațiuni). CUVINTAREA D-LUI TEODOR OROVEANU D. T. Oroveanu, prefectul județului Romanați, „g.rat.4 activitate” ce trebue desfășurata la sate. Școlile, bisericele, șoselele județene au căpătat îmbunătățiri considerabile sub impulsul miniștrilor conservatori-democrați. ALTE CUVÎNTARI D. primar CELAREANU, spune că o aceeași activitate binefăcătoare au desfășurat cons.-democrați și la primăriile comunelor urbane. D. NICU ECONOMU spune că partidul cons.-democrat s’a afirmat cu vrednicie ca un partid de guvernămînt și are dreptul să privească viitorul cu deplină încredere. CUVINTAREA D-LUI TITULESCU Tînărul deputat de Romanațî, d. Nicolae Titulescu, primit cu vii aclamațiuni, glorifică entuziasmul care a domnit și continuă să domnească în partidul cons.-democrat. Acest partid s’a născut dintr’o nevoe imperioasă de primenire a sufletelor. El a cultivat demnitatea cetățenească și libertatea electorală pentru transformarea cetățeanului de azi în cel de mâine, mai conștient, mai demn și mai independent. Vorbind de criza balcanică, d. Titulescu spune că partidul consi-democrat s-a călăuzit în acest conflict de principiul mare al naționaliștilor. Iar pentru a ne fortifica înăuntru am sporit școala rurală și armata. D. Titulescu închee spunind: — Credința într’un ideal e tăria partidului cons.-democrat. ” ID. V. OROVEANU, fost prefect și actual deputat de Romanațî, aclamat ia cuvîntul, spunind: — Puterea sufletească este indisolubilă în partidul nostru, care are de șef pe acela care, fără a se vărsa singe, a contribuit la alipirea Silistrei și a dat 60 de milioane pentru școala țăranului." DN GURAN, primarul Craiovei, sărbătorește entuziasmul înălțător al acestei adunări care regenerează sufletul partidului. DISCURSUL D-LUI AL. BADARA . Ministrul lucrărilor publice își începe discursul, aducînd un omagiu d-lui Pavel Brătășanu și fraților Oroveanu, reprezentanții energiei și curajului partidului cons.-democrat. I. Bädarav salută apoi în talentul d-lui N. Titulescu o mare speranță atît pentru partid cit și pentru țară. Județul Romanațî, spune mai departe d Bădărăiî, reprezintă tăria reală, așa cum va fi întreaga organizație cons.-democrată în viitor. Alte județe da.fi partidului profesiune liberale. Oltenia îi dă pe lângă acestea și țărănimea. Caracalul a venit să sărbătorească pe Take Ionescu, care în cariera sa politică, și mai cu seamă anul acesta a avut parte mai mult de amărăciune decit de sărbătoriri. Nordul Moldovei ca și Oltenia au foarte emoționat, d. Take Ionescu ia cuvîntul: Centralizarea asupra unui om, a unui entuziasm atît de înălțător și a unei încrederi atît de nemărginite, constituie o grea răspundere, dar e totodată și o forță ,redutabilă care se poate pune în serviciul țărei. Acum 16 ani am fost ales pentru prima oară de județul Romanațî și trimis în parlament. Caracalul a rupt atunci monotonia unanimităților parlamentare. Acum 10 ani de asemenea, cînd eram fugărit, din toate județele, am văzut cit de caldă era ospitalitatea romănățenilor. Eu am venit mai rar la Caracal, dv. mai des la București, și legăturile noastre s'au strîns tot mai mult-Evenimentele de peste graniță s'au însărcinat să arate tuturor celor ce ne contestau că avem existență legitimă. Azi putem spune tuturor că nu se mai poate scrie istoria fără existența noastră. In opt luni de cînd suntem la guvern, s'au petrecut lucruri hotărîtoare pentru viața partidului nostru. S'a dovedit nu numai că existăm, dar că suntem o putere. Am păstrat binefacerile păcei, dar dacă ar fi trebuit, n'ași fi fost cel din urmă care să cer tărei să puc la contribuție punga și sîngele ei. Egoismul însă al unui om care a trecut de virsta armelor nu putea decide războiul. Pe MngS binecuvîntarea mumelor din această țară ne putem mîndri că in viitor cei cari vor trece pe străzile Silistrei romînești, își vor aduce aminte nu numai de Hirsen cel Bătrîn ci și de cei din 1913. Alții poate vor avea norocul să facă mai mult, dar trebue să reținem faptul că acum 2 ani n’am existat ca partid, iar azi am intrat în istorie, luptat solidar pentru inoirea organismelor în politică. S’a spus că la noi vin numai furtucarii conduși de stomac. Oare țărănimea oltenească vine și ea condusă de stomac? Noi am îndeplinit mai mult decît am făgăduit țărei, căci am sporit și pămîntul țărei și prestigiul ei în afară, precum am întărit și forța de apărare națională. Cele ce am făcut în vremuri tulburi sînt o chezășie că în vremuri liniștite vom face și mai mult. (Ovațiuni). învățătorul CEPAREANU relevă opera făcută de d. Take Ionescu în 1893, cînd era ministru al instrucțiunei. Mulțumește apoi d-luî Bădărăi, pentru reducerea acordată învățătorilor pe c. f. r. Părintele PROCOPESCU vorbește de legea clerului făcută de d. Take Ionescu, exprimînd ministrului de interne toată recunoștința. D. TOMA GAMARAȘESCU laudă dezinteresarea politică a Olteniei și faptele îndeplinite sub guvernul actual. Roagă pe d. Take Ionescu să nu uite pagina înscrisă de olteni în istoria partidului. D. BARBU PALTINEANU laudă inteligenta conducere a partidului de către șeful sau și termină spunind: — Faceți zid în jurul lui Take Ionescu. In lături acei cari vor să-l împiedice a lucra.Niciodată Romfalank a avut un rol mai european ca azi. Noi nu ne-am gindit la gloria partidului, dar azi bucuria țărei e și bucuria partidului nostru. Cred că e un păcat ca un suflet de român să creadă că s’a știrbit ceva din demnitatea țărei noastre. Viitorul partidului cvns-democrat stă de acum înaintea dv. Nimic din afară nu-l mai poate zdruncina. Numai înăuntru să ne păstrăm virtuțile și mai cu seamă solidaritatea. In privința șefiei mele s'a spus că exercit o tiranie sufletească. Tiran nu sunt , conducător, da. Un mare partid este un organ care reprezintă un summum, sumă de forțe ce se obține numai prin unitate de conducere, așa încît eu totdeauna voi va conduce. Un om care întotdeauna n’a știut să facă altceva decit să Încurce partidele, a spus că tu partidul nostru nu mă vede decît pe mine. De ce nu v’a văzut însă și pe dv.? Enigma existenței noastre, vie și puternică, este încrederea reciprocă ce însuflețește pe membrii partidului, de la șef pînă la cel din urmă soldat.— Eu nici nu pot pronunța, fără asentimentul dv- cuvintele „nu vreau“; dv. însă puteți fără mine, dar nu vreți fără mine! (Ovațiuni). * La orele 4 și jumătate oaspeții au părăsit orașul conduși la gară de o mare mulțime. ADEZIUNI LA BANCHET Președintele Camerei a telegrafiat: „Regret că nu pot lua parte. Sunt cu dv. din suflet“. C. Cantacuzino-Parcanu Ministrul industriei a telegrafiat: „Fiind indispus, regret că nu pot lua parte la măreața manifestațiune de dragoste pentru șeful nostru Take Ionescu. Romanații au fost și vor rămine cetatea neînvinsă a democrației conservatoare. Vă rog a transmite tuturor expresiunea sentimentelor mele și de prietenie și a-i asigura de devotamentul meu nețărmurit pentru caluza care ne leagă spre binele și spre înălțarea Romîniei“. Nicolae Xenopol. D. Petre Missir a telegrafiat: Take Ionescu, „Noi toți cul sîntem In jurul tau însemnăm o putere fiindcă reprezintăm unirea și solidaritatea democrației conservatoare. Triumful el va înlesni intregei democrații române să asigure progresul țărei pe calea normală a evoluțiunei. Cu acest gînd vă trimite urările sale cel din urmă venit în rîndurile voastre“. Petre Missir. D. Mișu Antonescu, deputat, a telegrafiat: „Neputînd lua parte la banchet, rog fii interpretul, sentimentelor mele de devotat către șef și ceilalți amici, vă urez tuturor sănătate pentru a putea contribui la opera de progres a partidului nostru care a dovedit că este un organism necesar în politica țărei“. Mihail Antonescu. S’au mai scuzat telegrafic d-nii: Gr. Constantinescu, șeful cons.-democraț din Mehedinți, împreună cu d-nii deputați Spineanu și Axenti, d. Const. Geblescu deputat din Craiova, dr. Severeanu dela Carslbad, cons.-democrați din Constanța, etc. Discursul I-Iii Take Ionescu * Caracal D. PAVEL BRATAȘANU D. TAKE IONESCU DIMINEAȚA Bela cBíGul profesorilor sesis sii Larg Se știe că în una din ședințele trecute ale consiliului comunal s'a votat scoaterea în vînzare a localului de școală Petrache Poenaru și cedarea acestei școli, instituțiunea luterane. Cercul profesorilor a convocat pe membrii săi spre a discuta această chestie. D. BOGDAN-DUICA directorul liceului Mihai Viteazul care funcționează în acest local de școală, a făcut o expunere amănunțită asupra hotărîrei luată de consiliul comunal, spunind că ea nu este definitivă întrucît nu a primit aprobarea ministerului de interne. Vorbitorul stărue pe lingă membri, ca atît cit este vreme, să se împedice ca hotărîrea consiliului comunal să devie fapt împlinit. D-sa vede în această cestiune, tendința școlilor nemțești de-a acapara localele de școală din centru capitalei și a sili școlile romînești să se retragă la periferie. Mai este și o cestiune de bunul mers al învățămintului, spune vorbitorul, ca o școală ,să nu-șî mute sediul așa cum s’a făcut cu liceul Mihai Viteazul. . In acelaș sens vorbesc d-nii G. Lázár, Haneș, Dumitrescu, Luipu, Gîrboviceanu cari îndeamnă pe profesori la rezistență contra influenței prea mare a școlilor nemțești ce caută să cucerească numai localurile din centru Capitalei. In urma celor spuse se aprobă următoarea: MOȚIUNE Profesorii secundari cred că : 1) A lăsa chiar și centru Capitalei la prada invaziei școalelor străine, înseamnă pentru cultura românească o retragere regretabilă. 2) Relativ la cedarea școalei Petrache Poenaru, profesorii își exprimă convingerea că onoră ministerul de interne, nu va jertfi un interes cultural permanent, hotărîriloc pripite ale unui consiliu comunal vremelnic . 3) Profesorii secundari cer în întregime ca toate gestiunile a tuturor școalelor din Capitală să fie impuse unei revizuiri naționaliste, ascultindu-se subi cuvîntul corpului primar și secundar. 4) Profesorii secundari roagă pe d. ministru al instrucției publice să ia de urgență măsurle necesare ca zidirea gimnaziilor și liceelor din Capitală să înceapă odată. * S’a hotărît ca aceasta moțiune să fie trimisă d-lor miniștri de interne și de instrucție publică și chiar și regelui. , La nevoe s’a hotărît că o delegație de nouă membri să se prezinte autorităților în drept spre a aduce la îndeplinire dezideratele exprimate prin această moțiune. Delimitarea frontierei MEMBRII DIN COMISIUNE LA CALARAȘI CALARAȘI, 9 iunie. Astăzi, cu trenul de 4 și jumătate, au sosit în localitate d-nii Sarafoff, general Culcer, Eim Lahovary, P. Greceanu și Nestor Cincu, însoțiți de prefectul județului, d. Al. N. Dumitrescu. Au vizitat palatul administrativ, primăria, școala de meserii și au asistat la serbările școalei froebeliane. , Cu trenul de 8 a sosit în localitate și d. D. Nenițescu. Membrii comisiunei vor pleca mîine la Silistra pe vasul „Domnița Florica“. — Alkun. -------------- ia» ■ ■ B*----------- Dreptul la grevă O DECLARAȚIE A D-LUI MIHAIL ORLEANU GALAȚI. 9 Iunie. — Cu prilejul conferinței despre greva din docurile din Brăila, ținută de d. avocat Trancu-lași, fostul ministru al industriei și comerțului, d. Mihail Orleanu a declarat că prima lege care recunoaște dreptul la grevă muncitorilor e legea asupra asociațiilor, alcătuită de d-sa. Această lege, a spus d. Orleanu, prin însuși faptul că restrînge dreptul la grevă muncitorilor din instituțiile statului, recunoaște implicit dreptul la grevă restului masselor muncitorești. Asupra reformei terctorale, d. Orleanu a făcut următoarea declarație : — Orice s’ar zice, reforma electorală va face să dispară clicele și va îndruma deci politica pe o cale sănătoasă. Dacă aceasta ar fi singurul ei bun, reforma electorală încă e necesară. — Pedro. Crima sin L-Severin T.-SEVERIN, 9 Iunie. — Aseară s'a săvirșit o crimă in orașul nostru în următoarele împrejurări: In berăria „Negru" se afla la chef proprietarul Vasile Mutescu căruia mai mulți mecanici din gară cari se aflau de asemenea In berărie, i-au căutat ceartă. Scandalul degenerînd, proprietarul Mutescu a eșit în stradă unde trăgând urde de revolver, ucide pe fochistul Istrate Pavel. Criminalul a fost arestat. ft ■ il X — No. 3329 — Marți 11 Iunie«»n — BUCUREȘTI ilii în Maniilor institutulul Ueeisin Iași — ----------- — Revederea unor foști colegi — IAȘI, 9 iunie. Azi a avut loc o prea frumoasă serbare de revedere a bacalaureaților „Institutului Academic“ din Iași, cari au absolvit această școală între anii 1866—1877. De dimineața, pe terasa hotelului „Traian“ a fost o mișcătoare revedere a colegilor de odinioară. La această frumoasă serbare participă d-niî: doctor Augustin-Craiova, Const. Milile-București, doctor Gerchez-Bîrlad, C. Antoniade-București, G. Moțoc-Neamț, Leoniida Gatoski-Iași, Ștefan Albu-Fălticeni, Grigore Buncliu-Roman, C. Stamatiu- Iași, Em. Winkler-Buzău, doctor, Miclescu-Iași, c. Mătăsaru Neamț, Maiak-Galați, Th. Cincu-Tecuci, doctor Riegler și C. Meissner-Iași, doctor Șabner Tuduri - București, Vasile Dimitriu și V. Miclescu-Iași, D. Cernătescu-Huși, Em. Stroici- București, Vlasinsky-Iași, N. Clianu și Lateș-Iași-Oaspeții au asistat la oficiarea unui serviciu religios la mitropolie, după care vicarul mitropoliei, Antim, în cuvinte calde arată scopul revedere de azi. Toți foștii colegi au asistat apoi la serbarea inaugurărei „Maternitățea“, iar la ora 1 s’au întrunit intr’un banchet în chiar fostul local al „Institutului Academic”. La banchet participă și arhiereul Antim și foștii profesori d-nii dr. Poni, Naum și Xenopol. Masa e servită de antreprenorul Simionescu, dup un menit ales. Un entuziasm de nedescria domnește între comeseni. Fiecare tșl reamintește pățaniile, plăcerile și durerile din trecut. TOASTURILE La șampanie cel dinții toaste ridică d. Em. Vincler care bea în sănătatea regelui și familiei regale. O telegramă în acest sens este semnată apoi de comeseni. D. profesor A- D. Xenopol într’un spiritual toast arată fazele prin cari a trecut fiecare din cei prezenți și amintirile ce-î leagă pe unii de alții. Închină pentru cei prezenți și în memoria celor dispăruți. Toți comesenii închină pentru d. Xenopol, cel dintîi bacalaureat din Moldova. In mijlocul emoțiunei generale ia cuvîntul d. Const- Mille care zice că în serbarea de azi se venerează trecutul. Adresîndu-se arhiereului Antim, iubiților colegi de școală și iubiților colegi de presă, directorul ziarelor noastre spune că amintirea trecutului a adunat pe cei prezenți cu iluziunile cu cari au plecat ca să cucerească totul în viață. Azî deziluzia este cu atît mai mare cu cit iluziile au fost mai mari. Așa este viața, spune d. Mill«, cînd ești tînăr crezi că tot ce zboară se mănîncă; mai tirziu vezi kisft cH este de deșartă viața. Cînd ne-am InUlnit azi s pe terasa hotelului Traian ne simțeam jenați, căci aibia ne mai recunoșteam. Șî nu mai putem gîndi la viitor, căci sîntem împovărați de ani și cina știe ce se poate întîmpla. > Sîntem bătrlnl, numai trecutul ne mai leagă. Să închinăm deci pentru amintirea sfintă a trecutuladi nostru, singura mare legătură frățească dintre noi Azistenții răspund închinînd B.M* tru d. Miile, cel mai tînăr dintre ba* c&laureații „Institutului Academic**! Bătrînul profesor, d. Naum, rod* tește o cuvîntare inimoasă recapitulind activitatea fostului „Institut Academic” și închină pentru foștii profesori. *Mai vorbesc d-na Cosmo viei () Riegler. j D. Dr. Șaabner-Tuduri a îskobsI pentru d. Em. Winkler-Buz&n, inițiatorul serbărel; d. Vasile Dumitriu pentru foștii profesori. Cel de pe urmă a vorbit d. Ponl făcînd istoricul Academiei. D. Ponl a închinat pentru d. Culiano și În amintirea celor dispăruți. Petrecerea a luat apoi sfîrșit. 1 Dam luHea partidu leni in Pitești — Cuvîntările d-lor Iancu Furcăreanu, I. G. Duca și Vintilă Brătianu — PITEȘTI, 9 Iunie.— Azi la orele 5 p. m., în localul berăriei Stoica, a avut loc o întrunire a partidului liberal din acest județ. A prezidat d. Vintilă Brătianu, care dă cuvîntul d-lui Grigore Coandă, fost deputat. D-sa spune că prin Întrunirea de azi, partidul liberal vrea să ia avizul alegătorilor față de împrejurările prin cari trece politica externă a țării. Face un istoric al sbuciumărilor interne din Turcia, sub sultanul Abdul Hamid, căruia se datorește înfrângerea Turciei. Guvernanții noștri în loc să fie preocupați de chestiile externe, se certau între ei pentru putere și rezultatul acestor frămîntări de partide a fost înfrîngerea demnităței noastre naționale. D. NAE DIMANCEA afirmă că Întreaga națiune romînească se găsește într’o criză, din care, dacă nu va ști să iasă, va fi moartă pentru totdeauna. Cere să se constituie un comitet de acțiune, care să se prezinte regelui, spunîndu-i că are un guvern despotit, care trebue să fie alungat de la putere. D. R. MARINESCU, Învățător, laudă legile făcute de liberali, însă se plînge că săteanul este la cheremul celor de sus. Cere modificarea legei electorale. D. IANCU PURCAREANU, fost deputat, vorbind de reforma electorală, este pentru revizuirea constituției. Cum aceasta este o faptă mare, d-sa zice că nu o va putea face altcineva, afară de partidul liberal. D-sa vorbește de evenimentele dela 1877, și atribue succesele de atunci lui Ion C. Brătianu. D-sa spune că dacă la 1913 ar fi fost la putere d. Ionel Brătianu, n’am fi suferit rușinea de astăzi și am fi avut un succes asemănător cu cel de la 1877. Oratorul declară că pentru Argeș, partidul liberal și-a stabilit deja programul activității pentru cînd va veni la putere și enumără tot ce ar trebui să se facă pentru oraș și județ. Protestează contra proiectului de devastare a parcului Trivalea și își ia angajamentul ca să nu se înfăptuiască acest proect. CUVINTAREA D-LUI I. G. DUCA D. I. G. DUCA, deputat, spune că toate clasele sociale sunt nemulțumite și această nemulțumire este justificată prin lichidarea partidului conservator de pe urma căruia ne-am ales cu un mic orășel — Silistra — de care și guvernanții au rușine. Aruncă vina asupra guvernului de la cîrmă care fiind compus din două partide fără nici un cheag de idei, pun interesele de partid, mai presus de interesele țării. Spune că ar fi o nedreptate ca să se arunce toată vina asupra guvernului, căci în bună parte este de învinuit și sistemul nostru electoral care crează în țară două clase. Jos un popor de 7 milioane care nu mai are dreptul să se amestece sau să controleze treburile publice, iar sus, oligarhia de una sută mii oameni cari conduc destinele acestei nenorocite țări. Parlamentul de pildă, care ar trebui să fie un control al guvernului, azi nu e decît un birou de înregistrare al ambițiunilor oligarhhiei. Nu trebue să ne mirăm că nu există conștiință națională. Eu cel puțin vă spun că guvernul actual nu poate să aibă conșștiință națională și era fatal ca subtil conștiința națională să se ofilească. Reformele cari s’au făcut după 1907 nu au fost îndestulătoare și rădăcina răului stă în sistemul actual electoral, iar spre a îndrepta răul se impune revizuirea Constituției. Terminînd, oratorul critică legeal meseriilor și arată că partidul liberal are datoria de a o modifica în sensul de-a deosebi pe meseriași de muncitorii din fabrici și de a-i scoate de sub tutela Casei centrale a meseriilor care nu e decât un regim polițienesc. CUVINTAREA D-LUI VINTILĂ ! BRATIANU ! D. VINTILĂ BRATIANU vorbește de starea economică a țărei pe care o asigură bunul trai și relevă progresul făcut în această direcție din Spiru Haret prin activitatea extrașcolară. Citează ca exemplu că mulțumită acestei activități precum și a băncilor populare de la sate, în județul Dorohoi nu mai există decît o singură moșie arendată evreilor,își manifestă dorința de a se înîimulți școlile la sate spre a se asigura o viață mai ușoară populației rurale. Este pentru revizuirea Constituțției, în sensul ca toată suflarea romînească să ia parte la vot prin unificarea colegiilor electorale. /> * Vorbește apoi d. TOMA TRIFORNESCU, senator, care mulțumește celor prezenți pentru participarea la întrunire. După aceia d-sa citește următoarea MOȚIUNE Cetățenii piteșteni, împreună cu delegații orașului Curtea de Argeș, și a comunelor rurale din județul Argeș, întruniți azi, 9 Iunie, in sala Stoica din Pitești, desaprobă în totul atitudinea guvernului actual adoptată în tot cursul războiului balcanic, ca fiind lipsită de energie și de pricepere a marilor interese naționale. Ne declarăm nemulțumiți de rezultatele obținute pînă acum, cari nu corespund prestigiului demnităței noastre naționale. Aprobăm cu entuziasm declarațiile categorice ale șefului partidului nostru, cu privire la urgenta modificare a Constituției și, în deosebi, a lărgire a bazei electorale, atît de necesară pentru întărirea și propășirea țărei noastre. _ j Aprobăm și programul de edilitate al orașului Pitești și județul Argeș, deoarece corespund binelui public și interesului general.— V. P.