Dimineaţa, iunie 1913 (Anul 10, nr. 3319-3348)

1913-06-11 / nr. 3329

ULTIMELE ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA. H­esliu­ sesi-ainaia Strim! D. Take Ionescu spune: „Partidul nostru și-a făcut întreaga datorie. Bucuria țărei e azi bucuria lui“. CARACAL, 9 Iunie. — Am plecat din București spre Caracal în vago­nul ministerial în care luase loc d-nii miniștrii: Take Ionescu și Al. Bädäran, d-nii Păltineanu, Căpita­­neanu, secretarul general al minis­terului de interne, Toma Cămără­­șescu, Gheorghe Lascar, secretarul general al ministerului de instrucție, Victor Ionescu și alți fruntași ai par­tidului conservator-democrat. De la Piatra-Olt în sus, au i eșit pe peronul gărilor, în întîmpinarea d-lui Take Ionescu, interimar la mi­nisterul instrucțiunei, elevii școale­­lor cu învățătorii lor, care s’a inte­resat de localurile de școli, precum și numeroși țărani cari i-au înmînat diverse petițiuni și au aclamat pe cei doi miniștri. In drum spre Caracal s’au mai ur­cat în tren d. Nicu Economu, sena­tor, frații Oroveanu, Nae Guran, Ghintescu, Ilieșeanu, deputați con­­servatori-democrați din Oltenia. LA CARACAL In gara Caracal se aflau­ șefii tu­turor autorităților, precum și un foarte numeros public care inundase peronul și curtea gărei, întregul oraș era frumos pavoazat. Străzile erau înțesate de mii de ce­tățeni cari au izbucnit în urale la trecerea celor doi miniștri și a frun­tașilor conservatori-democrați, cari s-au îndreptat în automobile și tră­suri spre parcul comunal, creiat de d. Pavel Brătășanu, unde a avut loc banchetul, la care au participat 720 de persoane. In timpul servirei banchetului tot parcul era înțesat de mii de oameni cari se contaminase de entuziasmul care domnea printre meseni. BANCHETUL. — CUVÎNTARILE Priveliștea umbrarelor înflorite, pavoazate cu drapele și împodobite cu portretele șefului partidului con­servator-democrat, este impună­toare. In mijlocul parcului, care gemea de lume, încep discursurile. » CUVINTAREA D-LUI PAVEL II BRATAȘANU Șeful takiștilor din Romanațî, d. Pavel Brătășanu, vorbește cel din­­tîiă. D-sa închină pentru suveran și dinastie care se bazează pe democra­ția țârei. In cîteva cuvinte calde, d. Brătă­șanu vorbește despre mărirea teri­toriului țârei. In altă ordine de idei, ocupându-se de viitorul partidului cons.-demo­­crat, spune că o organizație politică plină de viață, care are la temelie democrația, un partid care în îm­prejurări grele s’a uitat pe sine pen­tru a sluji interesele mari ale țărei, nu poate să dispară prin intrigi. Oamenii intereselor și al ambiții­lor nu va putea infringe un aseme­nea partid. (Ovațiuni). CUVINTAREA D-LUI TEODOR OROVEANU D. T. Oroveanu, prefectul județu­lui Romanați, „g.rat.4 activitate” ce trebue desfășurata la sate. Școlile, bisericele, șoselele județe­ne au căpăta­t îmbunătățiri conside­rabile sub impulsul miniștrilor con­­servatori-democrați. ALTE CUVÎNTARI D. primar CELAREANU, spune că o aceeași activitate binefăcătoare au desfășurat cons.-democrați și la pri­măriile comunelor urbane. D. NICU ECONOMU spune că par­tidul cons.-democrat s’a afirmat cu vrednicie ca un partid de guvernă­­mînt și are dreptul să privească vii­torul cu deplină încredere. CUVINTAREA D-LUI TITULESCU Tînărul deputat de Romanațî, d. Nicolae Titulescu, primit cu vii acla­­mațiuni, glorifică entuziasmul care a domnit și continuă să domnească în partidul cons.-democrat. Acest par­tid s’a născut dintr’o nevoe impe­rioasă de primenire a sufletelor. El a cultivat demnitatea cetățenească și libertatea electorală pentru transfor­marea cetățeanului de azi în cel de mâine, mai conștient, mai demn și mai independent. Vorbind de criza balcanică, d. Ti­tulescu spune că partidul consi-de­mocrat s-a călăuzit în­ acest conflict de principiul mare al naționaliști­lor. Iar pentru a ne fortifica înăuntru am sporit școala rurală și armata. D. Titulescu închee spunind: — Credința într’un ideal e tăria partidului cons.-democrat. ” ID. V. OROVEANU, fost prefect și actual deputat de Romanațî, acla­mat ia cuvîntul, spunind: — Puterea sufletească este indi­solubilă în partidul nostru, care are de șef pe acela care, fără a se vărsa singe, a contribuit la alipirea Silis­­trei și a dat 60 de milioane pentru școala țăranului." D­N GURAN, primarul Craiovei, sărbătorește entuziasmul înălțător al acestei adunări care regenerează su­fletul partidului. DISCURSUL D-LUI AL. BADA­RA . Ministrul lucrărilor publice își în­cepe discursul, aducînd un omagiu d-lui Pavel Brătășanu și fraților O­­roveanu, reprezentanții energiei și curajului partidului­­ cons.-democrat. I­. Bädarav salută apoi în talentul d-lui N. Titulescu o mare speranță atît pentru partid cit și pentru țară.­­­ Județul Romanațî, spune mai departe d Bădărăiî, reprezintă tăria reală, așa cum va fi întreaga orga­nizație cons.-democrată în viitor. Alte județe da.fi partidului profe­siune liberale. Oltenia îi dă pe lân­gă acestea și țărănimea. Caracalul a venit să sărbătorească pe Take Ionescu, care în cariera sa politică, și mai cu seamă anul a­­cesta a avut parte mai mult de a­­mărăciune decit de sărbătoriri. Nordul Moldovei ca și Oltenia au foarte emoționat, d. Take Ionescu ia cuvîntul: Centralizarea asupra unui om, a unui entuziasm atît de înălțător și a unei încrederi atît de nemărginite, constituie o grea răspundere, dar e totodată și o forță ,redutabilă care se poate pune în serviciul țărei. Acum 16 ani am fost ales pentru prima oară de județul Romanațî și trimis în parlament. Caracalul a rupt atunci monotonia unanimități­­lor parlamentare. Acum 10 ani de asemenea, cînd e­­ram fugărit, din toate județele, am văzut cit de caldă era ospitalitatea romănățenilor. Eu am venit mai rar la Caracal, dv. mai des la București, și legătu­rile noastre s'au strîns tot mai mult-Evenimentele de peste graniță s'au însărcinat să arate tuturor celor ce ne contestau că avem existență le­gitimă. Azi putem spune tuturor că nu se mai poate scrie istoria fără existența noastră. In opt luni de cînd suntem­ la gu­vern, s'au petrecut lucruri hotărî­­toare pentru viața partidului nostru. S'a dovedit nu numai că existăm, dar că suntem­ o putere. Am păstrat binefacerile păcei, dar dacă ar fi trebuit, n'ași fi fost cel din urmă care să cer tărei să puc la contribuție punga și sîngele ei. Egoismul însă al unui om care a trecut de virsta armelor nu putea decide războiul. Pe MngS binecuvîntarea mumelor din această țară ne putem mîndri că in viitor cei cari vor trece pe străzile Silistrei romînești, își vor aduce a­­minte nu numai de Hirsen cel Bă­­trîn ci și de cei din 1913. Alții poate vor avea norocul să fa­că mai mult, dar trebue să reținem faptul că acum 2 ani n’am existat ca partid, iar azi am intrat în istorie, luptat solidar pentru inoirea orga­nismelor în politică. S’a spus că la noi vin numai fur­­tucarii conduși de stomac. Oare ță­rănimea oltenească vine și ea con­dusă de stomac? Noi am îndeplinit mai mult decît am făgăduit țărei, căci am sporit și pămîntul țărei și prestigiul ei în a­­fară, precum am întărit și forța de apărare națională. Cele ce am făcut în vremuri tul­buri sînt o chezășie că în vremuri liniștite vom face și mai mult. (Ova­­țiuni). învățătorul CEPAREANU relevă o­­pera făcută de d. Take Ionescu în 1893, cînd era ministru al instruc­țiunei. Mulțumește apoi d-luî Bădărăi, pentru reducerea acordată învățăto­rilor pe c. f. r. Părintele PROCOPESCU vorbește de legea clerului făcută de d. Take Ionescu, exprimînd ministrului de interne toată recunoștința. D. TOMA GAMARAȘESCU laudă dezinteresarea politică a Olteniei și faptele îndeplinite sub guvernul ac­tual. Roagă pe d. Take Ionescu să nu uite pagina înscrisă de olteni în is­toria partidului. D. BARBU PALTINEANU laudă inteligenta conducere a partidului de către șeful sau și termină spu­nind: — Faceți zid în jurul lui Take Io­nescu. In lături acei cari vor să-l împiedice a lucra.­­Nici­odată Romfala­nk a avut un rol mai european ca azi. Noi nu ne-am gindit la gloria partidului, dar azi bucuria țărei e și bucuria partidului nostru. Cred că e un păcat ca un suflet de român să creadă că s’a știrbit ceva din demnitatea țărei noastre. Viitorul partidului cvns-demo­crat stă de acum înaintea dv. Ni­mic din afară nu-l mai poate zdrun­cina. Numai înăuntru să ne păs­trăm virtuțile și mai cu seamă so­lidaritatea. In privința șefiei mele s'a spus că exercit o tiranie sufletească. Tiran nu sunt , conducător, da. Un mare partid este un organ ca­re reprezintă un summum, sumă de forțe ce se obține numai prin unita­te de conducere, așa încît eu totdeau­na voi va conduce. Un om care în­totdeauna n’a știut să facă altceva decit să Încurce par­tidele, a spus că tu partidul nostru nu mă vede decît pe mine. De ce nu v’a văzut însă și pe d­v.? Enigma existenței noastre, vie și puternică, este încrederea reciprocă ce însuflețește pe membrii partidu­lui, de la șef pînă la cel din urmă sol­dat.— Eu nici nu pot pronunța, fără asentimentul dv- cuvintele „nu vreau“; dv. însă puteți fără mine, dar nu vreți fără mine! (Ovațiuni). * La orele 4 și jumătate oaspeții au părăsit orașul conduși la gară de o mare mulțime. ADEZIUNI LA BANCHET Președintele Camerei a telegrafiat: „Regret că nu pot lua parte. Sunt cu d­v. din suflet“. C. Cantacuzino-Parcanu Ministrul industriei a telegrafiat: „Fiind indispus, regret că nu pot lua parte la măreața manifestațiune de dragoste pentru șeful nostru Ta­ke Ionescu. Romanații au fost și vor rămine cetatea neînvinsă a democrației con­servatoare. Vă rog a transmite tutu­­­­ror expresiunea sentimentelor mele și de prietenie și a-i asigura de devo­­­­tamentul meu nețărmurit pentru ca­­l­uza care ne leagă spre binele și spre înălțarea Romîniei“. Nicolae Xenopol. D. Petre Missir a telegrafiat: Take Ionescu, „Noi toți cu­l sîntem In jurul tau însemnăm o putere fiindcă repre­­zintăm unirea și solidaritatea demo­crației conservatoare. Triumful el va înlesni intregei de­mocrații române să asigure progre­sul țărei pe calea normală a evolu­­țiunei. Cu acest gînd vă trimite ură­rile sale cel din urmă venit în rîn­­durile voastre“. Petre Missir. D. Mișu Antonescu, deputat, a te­legrafiat: „Neputînd lua parte la banchet, rog fii interpretul, sentimentelor me­­­le de devotat către șef și ceilalți a­­mici, vă urez tuturor sănătate pen­tru a putea contribui la opera de progres a partidului nostru care a dovedit că este un organism nece­sar în politica țărei“. Mihail Antonescu. S’au mai scuzat telegrafic d-nii: Gr. Constantinescu, șeful cons.-de­­mocraț­ din Mehedinți, împreună cu d-nii deputați Spineanu și Axenti, d. Const. Geblescu deputat din Cra­iova, dr. Severeanu dela Carslbad, cons.-democrați din Constanța, etc. Discursul I-Iii Take Ionescu * Caracal D. PAVEL BRATAȘANU D. TAKE IONESCU DIMINEAȚA Bela cBíGul profesorilor sesis sii Larg Se știe că în una din ședințele trecute ale consiliului comunal s'a votat scoaterea în vînzare a localu­lui de școală Petrache Poenaru și cedarea acestei școli, instituțiunea luterane. Cercul profesorilor a con­vocat pe membrii săi spre a discuta această chestie. D. BOGDAN-DUICA directorul li­ceului Mihai­ Viteazul care funcțio­nează în acest local de școală, a fă­cut o expunere amănunțită asupra hotărîrei luată de consiliul comunal, spunind că ea nu este definitivă în­tru­cît nu a primit aprobarea minis­terului de interne. Vorbitorul stărue pe lingă mem­bri, ca atît cit este vreme, să se îm­­pedice ca hotărîrea consiliului co­munal să devie fapt împlinit. D-sa vede în această cestiune, tendința școlilor nemțești de-a acapara loca­lele de școală din centru capitalei și a sili școlile romînești să se retragă la periferie. Mai este și o cestiune de bunul mers al învățămintului, spu­ne vorbitorul, ca o școală ,să nu-șî mute sediul așa cum s’a făcut cu li­ceul Mihai­ Viteazul. . In acelaș sens vorbesc d-nii G. Lá­zár, Haneș, Dumitrescu, Luipu, Gîr­­boviceanu cari îndeamnă pe profe­sori la rezistență contra influenței prea mare a școlilor nemțești ce ca­ută să cucerească numai localurile din centru Capitalei. In urma celor spuse se aprobă următoarea: MOȚIUNE Profesorii secundari cred că : 1) A lăsa chiar și centru Capitalei la prada invaziei școalelor străine, înseamnă pentru cultura românea­­scă o retragere regretabilă. 2) Relativ la cedarea școalei Petra­che Poenaru, profesorii își exprimă convingerea că onoră ministerul de interne, nu va jertfi un interes cul­tural permanent, hotărîriloc pripite ale unui consiliu comunal vremel­nic . 3) Profesorii secundari cer în în­tregime ca toate gestiunile a tu­turor școalelor din Capitală să fie impuse unei revizuiri naționaliste, ascultin­­du-se su­bi cuvîntul corpului primar și secundar. 4) Profesorii secundari roagă pe d. ministru al instrucției publice să ia de urgență măsurle necesare ca zidirea gimnaziilor și liceelor din Capitală să înceapă odată. * S’a hotărît ca aceasta moțiune să fie trimisă d-lor miniștri de in­terne și de instrucție publică și chiar și regelui. , La nevoe s’a hotărît că o delega­ție de nouă membri să se prezinte autorităților în drept spre a aduce la îndeplinire dezideratele expri­mate prin această moțiune. Delimitarea frontierei MEMBRII DIN COMISIUNE LA CALARAȘI CALARAȘI, 9 iunie.­­ Astăzi, cu trenul de 4 și jumătate, au so­sit în localitate d-nii Sarafoff, ge­neral Culcer, Eim Lahovary, P. Greceanu și Nestor Cincu, însoțiți de prefectul județului, d. Al. N. Du­mitrescu. Au vizitat palatul administrativ, primăria, școala de meserii și au asistat la serbările școalei froebe­­liane. , Cu trenul de 8 a sosit în locali­tate și d. D. Nenițescu. Membrii comisiunei vor pleca mîine la Silistra pe vasul „Domnița Florica“. — Alkun. -------------- ia» ■ ■ B*-----------­ Dreptul la grevă O DECLARAȚIE A D-LUI MIHAIL ORLEANU GALAȚI. 9 Iunie. — Cu prilejul conferinței despre greva din docu­­rile din Brăila, ținută de d. avocat Trancu-lași, fostul ministru al in­dustriei și comerțului, d. Mihail Or­­leanu a declarat că prima lege care recunoaște dreptul la grevă munci­torilor e legea asupra asociațiilor, alcătuită de d-sa. Această lege, a spus d. Orleanu, prin însuși faptul că restrînge dreptul la grevă mun­citorilor din instituțiile statului, re­cunoaște implicit dreptul la grevă restului masselor muncitorești. Asupra reformei terctorale, d. Orleanu a făcut următoarea decla­rație : — Orice s’ar zice, reforma elec­torală va face să dispară clicele și va îndruma deci politica pe o cale sănătoasă. Dacă aceasta ar fi singu­rul ei bun, reforma electorală încă e necesară. — Pedro. Crima sin L-Severin T.-SEVERIN, 9 Iunie. — Aseară s'a săvirșit o crimă in orașul nostru în următoarele împrejurări: In be­răria „Negru" se afla la chef pro­prietarul Vasile Mutescu căruia mai mulți mecanici din gară cari se aflau de asemenea In berărie, i-au căutat ceartă. Scandalul degenerînd, proprieta­rul Mutescu a eșit în stradă unde trăgând urd­e de revolver, ucide pe fochistul Istrate Pavel. Criminalul a fost arestat. ft ■ il X — No. 3329 — Marți 11 Iunie­­«»n — BUCUREȘTI ilii în Maniilor institutu­lul Ueeis­in­ Iași — -----------­ — Revederea unor foști colegi — IAȘI, 9 iunie. Azi a avut loc o prea frumoasă serbare de revedere a bacalaureaților „Institutului Acade­mic“ din Iași, cari au absolvit a­­ceastă școală între anii 1866—1877. De dimineața, pe terasa hotelului „Traian“ a fost o mișcătoare reve­dere a colegilor de odinioară. La această frumoasă serbare par­ticipă d-niî: doctor Augustin-Cra­iova, Const. Milile-București, doctor Gerchez-Bîrlad, C. Antoniade-Bucu­­rești, G. Moțoc-Neamț, Leoniida Ga­­toski-Iași, Ștefan Albu-Fălticeni, Gri­­gore Bun­cliu-Roman, C. Stam­atiu- Iași, Em. Winkler-Buzău, doctor, Miclescu-Iași, c. Mătăsaru Neamț, Maiak-Galați, Th. Cincu-Tecuci, doctor Riegler și C. Meissner-Iași, doctor Șabner Tuduri - București, Vasile Dimitriu și V. Miclescu-Iași, D. Cernătescu-Huși, Em. Stroici- București, Vlasinsky-Iași, N. Clianu și Lateș-Iași-Oaspeții au asistat la oficiarea u­­nui serviciu religios la mitropolie, după care vicarul mitropoliei, An­tim, în cuvinte calde arată scopul revedere­ de azi. Toți foștii colegi au asistat apoi la serbarea inaugurărei „Maternită­­țea“, iar la ora 1 s’au întrunit in­­tr’un banchet în chiar fostul local al „Institutului Academic”. La banchet participă și arhiereul Antim și foștii profesori d-nii dr. Poni, Naum și Xenopol. Masa e servită de antreprenorul Simionescu, dup un menit ales. Un entuziasm de nedescria domne­ște între comeseni. Fiecare tșl rea­mintește pățaniile, plăcerile și dure­rile din trecut. TOASTURILE La șampanie cel dinții toast­e ri­dică d. Em. Vincler care bea în să­nătatea regelui și familiei regale. O telegramă în acest sens este sem­nată apoi de comeseni. D. profesor A- D. Xenopol într’un spiritual toast arată fazele prin cari a trecut fiecare din cei prezenți și amintirile ce-î leagă pe unii de alții. Închină pentru cei prezenți și în memoria cel­or dispăruți. Toți comesenii închină pentru d. Xenopol, cel dintîi bacalaureat din Moldova. In mijlocul emoțiunei generale ia cuvîntul d. Const- Mille care zice că în serbarea de azi se venerează tre­cutul. Adresîndu-se arhiereului An­tim, iubiților colegi de școală și iu­biților colegi de presă, directorul zia­relor noastre spune că amintirea trecutului a adunat pe cei prezenți cu iluziunile cu cari au plecat ca să cucerească totul în viață. Azî dezilu­zia este cu atît mai mare cu cit ilu­ziile au fost mai mari. Așa este viața, spune d. Mill«, cînd ești tînăr crezi că tot ce zboa­ră se mănîncă; mai tirziu vezi kisft cH este de deșartă viața. Cînd ne-am InUlnit azi s pe terasa hotelului Traian ne simțeam jenați, căci aibia ne mai recunoșteam. Șî nu mai putem gîndi la viitor, căci sîntem împovărați de ani și cina știe ce se poate întîmpla. > Sîntem bătrlnl, numai trecutul ne mai leagă. Să închinăm deci pen­tru amintirea sfintă a trecutuladi nostru, singura mare legătură fră­țească dintre noi Azistenții răspund închinînd B.M* tru d. Miile, cel mai tînăr dintre ba* c&laureații „Institutului Academic**! Bătrînul profesor, d. Naum, rod* tește o cuvîntare inimoasă recapitu­­­lind activitatea fostului „Institut A­­cademic” și închină pentru foștii profesori. *­­Mai vorbesc d-na Cosmo viei () Riegler. j D. Dr. Șaabner-Tuduri a îskobsI pentru d. Em. Winkler-Buz&n, iniția­torul serbărel; d. Vasile Dumitriu pentru foștii profesori. Cel de pe urmă a vorbit d. Ponl făcînd istoricul Academiei. D. Ponl a închinat pentru d. Culiano și În amintirea celor dispăruți. Petrecerea a luat apoi sfîrșit. 1 Dam lu­Hea partidu­ leni in­ Pitești — Cuvîntările d-lor Iancu Furcăreanu, I. G. Duca și Vintilă Brătianu — PITEȘTI, 9 Iunie.— Azi la orele 5 p. m., în localul berăriei Stoica, a avut loc o întrunire a partidului li­beral din acest județ. A prezidat d. Vintilă Brătianu, care dă cuvîntul d-lui Grigore Coan­­dă, fost deputat. D-sa spune că prin Întrunirea de azi, partidul liberal vrea să ia avizul alegătorilor față de împrejurările­­ prin cari trece politica externă a țării. Face un istoric al sbuciumărilor interne din Turcia, sub sultanul Ab­dul Hamid, căruia se datorește în­frângerea Turciei. Guvernanții noștri în loc să fie preocupați de chestiile externe, se certau între ei pentru putere și re­zultatul acestor frămîntări de par­tide a fost înfrîngerea demnităței noastre naționale. D. NAE DIMANCEA afirmă că În­treaga națiune romînească se găse­ște într’o criză, din care, dacă nu va ști să iasă, va fi moartă pentru tot­deauna. Cere să se constituie un comitet de acțiune, care să se prezinte rege­lui, spunîndu-i că are un guvern despotit, care trebue să fie alungat de la putere. D. R. MARINESCU, Învățător, laudă legile făcute de liberali, însă se plînge că săteanul este la chere­mul celor de sus. Cere modificarea legei electorale. D. IANCU PURCAREANU, fost deputat, vorbind de reforma electo­rală, este pentru revizuirea constitu­ției. Cum aceasta este o faptă mare, d-sa zice că nu o va putea face alt­cineva, afară de partidul liberal. D-sa vorbește de evenimentele de­la 1877, și atribue succesele de atunci lui Ion C. Brătianu. D-sa spune că dacă la 1913 ar fi fost la putere d. Ionel Brătianu, n’am fi suferit rușinea de astăzi și am fi avut un succes asemănător cu cel de la 1877. Oratorul declară că pentru Argeș, partidul liberal și-a stabilit deja programul activității pentru cînd va veni la putere și enumără tot ce­ ar trebui să se facă pentru oraș și județ. Protestează contra proiectului de devastare a parcului Trivalea și își ia angajamentul ca să nu se înfăp­tuiască acest proect. CUVINTAREA D-LUI I. G. DUCA D. I. G. DUCA, deputat, spune că toate clasele sociale sunt nemulțumi­te și această nemulțumire este jus­tificată prin lichidarea partidului conservator de pe urma căruia ne-am ales cu un mic orășel — Silistra — de care și guvernanții au rușine. Aruncă vina asupra guvernului de la cîrmă care fiind compus din două partide fără nici un cheag de idei, pun interesele de partid, mai presus de interesele țării. Spune că ar fi o nedreptate ca să se arunce toată vina asupra guver­nului, căci în bună parte este de în­vinuit și sistemul nostru electoral care crează în țară două clase. Jos un popor de 7 milioane care nu mai are dreptul să se amestece sau să controleze treburile publice, iar sus, oligarh­ia de una sută mii oameni cari conduc destinele acestei neno­rocite țări. Parlamentul de pildă­, care ar tre­bui să fie un control al guvernului, azi nu e de­cît un birou de înregi­strare al ambițiunilor oligarh­hiei. Nu trebue să ne mirăm că nu exi­stă conștiință națională. Eu cel puțin vă spun că guvernul actual nu poate să aibă conșștiință națională și era fatal ca sub­til con­știința națională să se ofilească. Reformele cari s’au făcut după­ 1907 nu au fost îndestulătoare și ră­dăcina răului stă în sistemul actual electoral, iar spre a îndrepta răul se­ impune revizuirea Constituției. Terminînd, oratorul critică legeal meseriilor și arată că partidul libe­ral are datoria de a o modifica în sensul de-a deosebi pe meseriași de muncitorii din fabrici și de a-­i scoa­­te de sub tutela Casei centrale a me­seriilor care nu e de­cât un regim po­lițienesc. CUVINTAREA D-LUI VINTILĂ ! BRATIANU ! D. VINTILĂ BRATIANU vorbește de starea economică a țărei pe care o asigură bunul trai și relevă­­ pro­gresul făcut în această direcție din Spiru Haret prin activitatea extra­­școlară. Citează ca exemplu că mulțumită acestei activități precum și a bănci­lor populare de la sate, în județul Dorohoi nu mai există de­cît o sin­gură moșie arendată evreilor,­­își manifestă dorința de a se înî­i­mulți școlile la sate spre a se asigu­ra o viață mai ușoară populației ru­rale. Este pentru revizuirea Constituț­­­ției, în sensul ca toată suflarea ro­mînească să ia parte la vot prin u­­nificarea colegiilor electorale. /> * Vorbește apoi d. TOMA TRIFOR­NESCU, senator, care mulțumește celor prezenți pentru participarea la întrunire. După aceia d-sa citește următoarea MOȚIUNE Cetățenii piteșteni, împreună cu delegații orașului Curtea de Argeș, și a comunelor rurale din județul Argeș, întruniți azi, 9 Iunie, in sala Stoica din Pitești, desaprobă în totul atitudinea guvernului actual adop­tată în tot cursul războiului balca­nic, ca fiind lipsită de energie și de pricepere a marilor interese națio­nale. Ne declarăm nemulțumiți de re­zultatele obținute pînă acum, cari nu corespund prestigiului demnită­ței noastre naționale. Aprobăm cu entuziasm declarațiile categorice ale șefului partidului no­stru, cu privire la urgenta modifi­care a Constituției și, în deosebi, a lărgire a bazei electorale, atît de ne­cesară pentru întărirea și propășirea țărei noastre. _ j Aprobăm și programul de edilitate­­ al orașului Pitești și județul Argeș,­­ deoarece corespund binelui public și­­ interesului general.— V. P.

Next