Dimineaţa, octombrie 1913 (Anul 10, nr. 3441-3471)
1913-10-14 / nr. 3454
I ULTIMELE ȘTIRI DIN toată lumea. In S3 reiizîia, Miesse" ---------------------**-------------------- Direcția teatrului Național a ținut să evite dezordini .Pentru a evita dezordinea pusă la cale de o minoritate infimă, atît ca număr cit și ca valoare, Direcțiunea amină reprezentarea piesei „Manasse“ pînă la noul dispozițiuni“. Așa a anunțat, direcția Teatrului Național animarea reprezentarea piesei lui Ronetti Roman. Este vorba deci de dezordini pregătite în numele studențimei noastre, pentru impedicarea reprezentărei unei opere literare care are păcatul, singurul ei pacat, de a avea ca autor pe un evreu. Părea că astfel de lucruri nu se vor mai repeta la noi. Părea că ura oarbă nu-și va mai avea locul după ce elanul de entuziasm pe care T am trăit cu toții, fără deosebire de credință, ne-a arătat ca fii ai aceleeași patrii. Și, totuși, s-au mai găsit tineri, cari, deși presupuși a fi crescuți în dragostea de frumosul artistic, se ridică împotriva unei producțiuni literare romînești, care nu este nici contra țarei, nici contra acelora cari o urmăresc cu dușmănia lor. Ce-a păcătuit „Manasse“ și de ce s’a făcut vinovat autorul acestei piese ? „Manasse“ oglindește viața unei părți din populația țarei noastre. Este vorba în această piesă de procesul de asimilare care se produce sub ochii noștri și care tinde să apropie pe evrei tot mai mult de aspirațiile și gîndul poporului românesc Ideile autorului sînt îmbrăcate tn cea mai frumoasă și curată limbă romînească. Critici literari și artiști sînt unanimi în a recunoaște calitățile literare desăvirșite ale piesei lui Ronetti Roman. Publicul i-a făcut primirea cea mai bună. In toate orașele din țară unde a fost reprezentat „Manasse" — și n’a rărm,as oraș care să nu fi admirat măcar o singură dată piesa lui Ronetti Roman — sălile teatrelor au fost pline și nimeni nu s’a găsit să conteste insușmle literare ale piesei. Sau găsit cîțîva tineri cari, nu din inițiativa lor, protestează ori de cîte ori este reprezentat „Manasse“. Și nu odată protestarea lor a fost întovărășită de scandaluri cari ne discreditează țara fiindcă ele sunt făcute în numele studențimei noastre. De data asta ni se spune că nu este vorba decit de „protestarea“ a doi, trei, studenți. Și de această protestare se ține seama de oamenii cuminți cari nu vor să dea loc la dezordini puse la cale de o „minoritate infimă, atît ca număr cit și ca valoare“. Dacă au făcut bine sau rău aceia cari au ținut seama de această minoritate infimă, se va vedea mai tîrziu, cînd minoritatea, încurajată de „succesul" de azi, va căuta să se erijeze și în alte ocaziuni în cenzor al pieselor găsite bune de direcția Teatrului. Poate, însă, continua multă vreme situația aceasta ? Desigur, nu cerem asprime pentru aceia cari s'au făcut vinovați de un gest care nu le face cinste și care îl discreditează față de oamenii cu bun simț. Și n’o cerem fiindcă știm că mai curînd sau mai tîrziu, ei înșiși ișî vor da seama de enormitatea gestului făcut. Trăim doar în plină lumină de civilizație, in vremi ce nu mai îngădue orbirea și patima. Ca mîine, aceia cari pregătesc scandaluri, strîngînd mormane de pietre pentru a protesta contra unei opere literare scrisă de un om de altă credință se vor grăbi să cunoască frumusețile artistice ale piesei lui Ronetti Roman. Ceea ce cerem, însă, este mai puțină slăbiciune din partea acelora cari au răspunderea educațiunei generației de mîine. Este un rău serviciu ce se face și țării și tineretului nostru cînd se privește cu indiferentă gesturi cari se aruncă apoi în sarcina întregii noastre studențimi. Nu, studențimea romînească nu poate fi solidarizată cu gestiunile unei „infime minorități“ Ea este azi mai presus de păcatele cîtorva rătăciți Prea multe și prea mari sînt speranțele puse în generația ce vine, ca să putem crede că debutul ei în viața publică se manifestează prin scandaluri împotriva unei opere literare. Al. Sărățeanu Consfătuirea secretarilor Camerelor de Comerț Secretarii tuturor Camerelor de comerț din țară s'au întrunit la ministerul de comerț și industrie, spre a se consfătui și a lua deciziuni și norme cu privire la chestiunile ce se impun. Micul și interesantul congres a fost deschis de dl Mirinescu, secretarul general al ministerului de comerț, care a mulțumit harnicilor secretari și le-a adus laude pentru activitatea și rîvna de cari dau dovadă în îndeplinirea misiunii lor La consfătuire a luat parte și d. Chr Staicovici secretarul Camerei de comerț din Capitală, care cu experiența I cunoscută a îndrumat desbaterile. Prima chestiune dezbătută a fost aceea a organizărei oboarelor fie cereale, potrivit dispozițiunilor nouei legi a burselor Congresul a hotărît ca fiecare secretar în parte să se ducă în localitățile in care există oboare cum și acolo unde urmează a se înființa altele noul, spre a lua înțelegere cu autoritățile respective pentru alegerea terenului și stabilirea taxelor .Secretarii vor întocmi apoi un regulament interior al odoarelor pe care îl vor trimite ministerului spre aprobare, pînă la 1 Ianuarie S'a discutat apoi chestiunea aplicării repauzului duminical. Mai toți secretarii au comunicat acest fapt extraordinar că din cauza indolenței autorităților administrative legea repauzului duminical nu se aplică aproape de loc. După discuții, s’a hotărît ca fiecare secretar să întocmească un raport de stadiul în care se găsește aplicarea legei în circumscripția sa și să-l trmeată ministerului ca acesta să avizeze la măsurile ce se vor impune. Noua lege a Înscrierea firmelor, a format a treia chestiune. Secretarii au constatat că ea se aplică In toată țara in mod satisfăcător. Totuși au rugat ministerul să intervină prin circulări la tribunalele din țară ca ele să oblige pe comercianți să indice in firmă numele și pronumele întreg A patra chestiune Există in țară societăți străine care funcționează fără a se fi conformat articolului 240 din codul comercial. Asupra acestui punct s-a hotărît ca secretarii Camerelor să informeze exact ministerul de toate acele societăți cari funcționează neregulat, spre a le sili la respectul legal. Ministerul a propus secretarilor ca el să facă o statistică cu privire la prețurile de angros ale principalelor articole de consumațiune și să le trimeată lunar ministerului, aceasta cu începere de la 1 Ianuarie 1914 Pentru ca statistica să se facă mai ușor și cu mai multă preciziune, s’e convenit ca secretarii Camerelor să’șî împartă munca, alegînd fiecare din eî cite unul sau mai multe articole. Această chestiune a fost a cincea în ordinea tratărei lor Chestiunea a șasea a fost Industria și comerțul făinei. Pentru cunoașterea mai bine a acestui comerț de mare însemnătate pentru țara noastră, s’a decis ca secretarii să dea tot concursul lor ministerului de industrie. Ei vor cere în fiecare an, morarilor din circumscripția respectivă date asupra cantităților de grin ce au transformat în făină, asupra făinei, tărîței și cnimicului rezultat, asupra cantităților date consumului intern și a celor date exportului. A șeaptra și ultima chestiune. Ministerul industriei adunînd prin intermediul Camerilor de Comerț, in cursul anului trecut, adresele tuturor comercianților, industriașilor, agricultorilor și viticultorilor, a hotărît să întocmească un indicator alfabete, cu adresele exacte ale principalilor comercianți, industriași etc Pentru ca acest indicator să fila curent, secretarii Camerilor s’au oferit să verifice toate adresele și să le comunice Ministerului în mod exact, — cel mai tirziu pînă la 1 Aprilie viitor. Cu aceasta consfătuirea a luat sfîrșit, din prezent promițînd a se revedea peste un an și poate ma curînd, pentru a continua cu succes opera începută — H. Călătoria în Cadrilater a ministrului de justiție CALARAȘI. 12 Oct. — Astă seară a sosit aci d. Mihail Cantacuzino. ministrul Justiției, care se duce în călătorie de inspecție în Cadrilater. D-sa era însoțit de d-nii Lazăr Munteanu. Emilian Constantinescu. Andronescu. Au fost întîmpinatî de d-ni. prefect Dumitrescu, colonel Simionescu și foarte multe persoane marcante. Mîine dimineață vor pleca la Silistra. — Coresp, m mmmmi Bulgarii se pregătesc contra Rousiniei Ce se petrece la Rusciuc Dintr’un izvor foarte sigur primim știri cari arată că în Bulgaria se fac mari pregătiri militare îndreptate exclusiv contra noastră. Se pare că bulgarii privesc ca foarte apropiată eventualitatea unui războiu cu România. Așa cel puțin reiese din amănuntele pe cari le primim și cari arată că autoritățile militare fac pregătiri febrile, al cărora obiectiv este granița noastră. Orașul Rusciuk este centrul acestor pregatiri. Zilnic sosesc în acest oraș munițiuni de războiu, cari sunt transportate cu toata taina în cazărmi. Zilele trecute au sosit deodată zece vagoane cu munițiuni. Acum cîtva timp a sosit la Rusciuc generalul Ficel, care a inspectat cu de amănuntul toate împrejurimile orașului. Garnizoana ocală a fost mult întărită, și de unde pînă acum nu exista în Rusciuc nici un general ci numai un colonel, actualmente sunt două generali. Adăugăm la aceasta că demobilzarea armatei bulgare s’a făcut numai de formă. De unde ar fi trebuit să se licențieze patru contingente, s’a eliberat unul singur, celelalte trei fiind menținute sub arme. # Mari dificultăți se fac tuturor acelora cari cer pașapoarte pentru Romînia. Pașapoartele se eliberează numai cu foarte mare greutate. Motivul ce se invoacă este faptul că n'ar fi existi noi formulare tipărite. Deși oficial cenzura a fost ridicată, toate scrisorile pentru Romînia sunt cenzurate cu multă strictețe. In oraș se vorbește de un război cu Romînia ca de un fapt apropiat. Mulți cred că el va izbucni la primăvară. Deși presa vorbește foarte puțin de Rominia, partizanii războiului întrețin prin viu graiu o agitație foarte vie împotriva noastră. Ei afirmă pretutindeni că, înainte de a fi vorba de un războiu cu sârbii sau cu grecii, Bulgaria trebue să-și ia revanșa împotriva Romîniei spre a recuceri cadrilaterul. De altfel în Rusciuc toată lumea afirmă sus și tare că peste cel mai tîrziu un an de zile, cadrilaterul se va întoarce la Bulgaria. Știrile acestea, afirmăm din nou, le ținem dintr’o sursă foarte sigură. Kep. Transportul coletelor pe căile ferate O NOUA ORGANIZARE A SERVICIULUI Nenumăratele neajunsuri pe cari le-au de suportat comercianții, cu transporturile coletelor de mică viteză, au determinat direcțiunea generală a C. F. R„ la un studiu ■aprofundat al chestiunei. D. Al. Periețeanu, inginer șef, unul din subdirectorii serviciului comercial, care a fost însărcinat cu acest studiu, a fost în prima linie preocupat de înlăturarea marilor întîrzieri cu care aceste transporturi soseau în de regulă la destinație. Azi, unele colete parcurg o distanță oarecare în 2—3 zile, altele, pentru aceiași distanță, au nevoe de 2—3 săptămîni. Studiul făcut de d. Al. Periețeanu pentru reorganizarea acestui serviciu, va înlătura în viitor acest mare neajuns, și va da posibilitate comercianților de a putea calcula cu aproximație, tinînd seamă de ziua expedierei, data sosirea unui colet limes cu mică viteză. Afară de aceasta, direcțiunea generală a căilor ferate speră că odată cu reorganizarea acestui serviciu, să poată reduce furturile, violările coletelor, și chiar stricăciunile, cari sunt efectul nenumăratelor 'ransbordări cari astăzi trebuesc făcute. Studiul d-lui inginer-șef, Al. Pereteanu, va fi discutat într’o apropiată conferință a tuturor inspectoilor din țară, pentru ca apoi noua organizare a serviciului pentru ransportul coletăriei de mică iveală, să poată începe cel mult la 1 ianuarie cor. — A. Sandu # Alte victima ale aviației Londra, 11 Octombrie. Căpitanul Jeller și locotenentul Günther au căzut ori cu prilejul unui zbor. Aparatul a luat foc și a fost distrus; ambii aviatori sunt grav răniți. Cazul publicistului G. Millian ---------------------------------------------- După cum anunțăm în altă parte Tribunul Nicolae Elena a venit și el să se puie alături de acel cari stau gata să pornească în luptă pentru cauza dreaptă a ziaristului G. Millian. Alături de d-nii Petre Sadoveanu, P. Grădișteanu, Lascar Antoniu, Eugen Herovanu, Const. Mille, N. Radovici, N. D. Cocea, George lconomu, N. Apostolescu și atîția alții cari vor pleda înaintea Curței de Casație, d. N. Eleva va susține și d-sa lupta pentru apărarea libertății presei. Pe de altă parte ni se comunică din Constanța că printre avocații din localitate este un curent foarte pronunțat ca să se înscrie cu mai mulți pentru a apăra pe Millian înaintea consiliului de război. ‘Intre aceștia cităm pe d-niî. Ioan N. Roman, cunoscutul avocat și publicist, căpitan Gr. Vartanovici, apărător la consiliul de război, Aurel Vulpe, G. Radovici, etc. * Dela redactorul nostru n’am mai primit nici o știre. El se află deținut ,la închisoarea militară, așteptind să i se fixeze ziua de judecată. Cînd se va întimpla aceasta, nu se poate incă ști. Dacă arestarea aceasta a colegului nostru, a indignat pe toată lumea prin flagranta călcare a tuturor legilor, ea este pur și simplu odioasă prin inutilitatea ei. De ce e ținut la arest Millian? Instrucție nu se mai face. Interogatoriu nu mai are a i se lua. Millian nu tăgăduește doar că el este autorul acelor frumoase impresiuni, cari au plăcut atît de mult și pentru cari a primit felicitări de la mulți ofițeri chiar. Și atunci ne întrebăm și se întreabă toată lumea cu judecată, ce rost poate să aibă deținerea la arest a lui Millian? Că această deținere nu este obligatorie, ci pur și simplu arbitrară dovedește faptul că publicistul Becescu-Sylvan chemat și el în judecată a fost lăsat în libertate pînă la judecarea procesului. Se vede clar că autoritățile militare și-au pus în cap să stîrnească împotriva lor cu mai mult indignarea publicului. Aceasta urmăresc și au și izbutit în mare parte. Darea în judecată a lui Millian s-a făcut pe baza articolului 217 din codul justiției militare. Acest articol se referă la abaterile de la datorie, fie prin viu graiii, fie prin scris în timpul serviciului și prevede o pedeapsă de la doi ani la cinci ani de închisoare. * Un paragraf din acest articol spune că abaterile cari nu s’au săvîrșit în timpul serviciului ,și cu ocazia lui se pedepsesc cu închisoarea pînă la două ani. Cum am mai anunțat afacerea va veni în curînd în fața Curței de Casație. Constatăm cu satisfacție că de astădată, lipsa de tact a autorităților militare, a stîrnit atîta indignare și atîta legitimă îngrijorare încît toți oamenii luminați și drepți din această țară se arată gata a lupta pentru a pune odată capăt abuzurilor lui cari se dedau șefii armatei în che* știa libertății presei. Cererea de recurs a fost depuși ori la Casație de către d-nii avocați Petre Sadoveanu și N. Radovici. ^ Termenul se va fixa Luni. ■ * Studenții și piesa „Manasse“ D. Virgiliu Colfescu, președintele soc. studenților în drept, s’a prezentat el la redacția noastră și ie-a rugat să publicăm următoarea declarație : „Comitetul soc. studenților în drept declară că n’are nici un amestec în manifestația pusă la cale de o așa zisă „studențime romînă“ în contra reprezentărei piesei „Manasse“ neintrînd în vederile lui și neaprobînd modul acesta de manifestare. „Credem că și soc. celelalte nu vor întîrzia să se pronunțe“. Sîntem rugați să publicăm următoarea scrisoare adresată d-lui Davilla, directorul Teatrului Național D-lui Director al Teatrului Național București Studenții universitari conștienți de menirea lor, dezaprobă mișcarea începută contra reprezentării piesei „Manasse“ la teatrul Național din București. Este curios cum ați cedat în fața unor scandalagii ordinari, cari numai cinste nu fac Universității noastre. Din parte-mi se arunc tot disprețul și vă rog să dispuneți reprezintarea piesei satisfăcînd în acelaș timp dorința publicului inteligent și conștient. Primiți vă rog asigurarea înaltei mele stime. D-rand D. Em. Paulian, Președintele Centrului studențesc, intern al spitalelor Eforiei, preparator la Facultatea de medicină Fiii' EUR CONSTANTA, 13 Octombrie. — Eli s’a prezentat la consiliul de războiu, de aici, d. Gh. Becescu Sylvan, publicist și avocat, chemat în judecată pentru articole prin cari descria ce a văzut in timpul mobilizării. D sa a fost adus sub escortă, în baza unui mandat de arestare care fusese emis. După ce i s-a luat un scurt interogatoriu d, Becescu a fost lăsat in libertate pînă la nouă dispoziții. O protestare Din partea d-lui Al. Olteanul, cunoscutul ziarist din Craiova, primim următoarea telegramă: „Protestez cu toată energia împotriva nemaipomenitului abuz de putere săvîrșit de justiția militară cu arestarea confratelui G. Jullian dela ,Adeverul. E revoltător ca din jusiție să se facă armă de răzbunare. Cetățenii sînt datori să se ridice împotriva abuzului săvîrșit întrucît nu numai libertatea presei dar și cea cetățenească sînt serios amenințate. „Asociația generală a presei“ e datoare să intervie. Alexandru Olteanu, ziarist Finul X.— No. 4354 Tf Luni 14 Octombrie 1913 ('. BUCUREȘTI) Sborurile din Craiova CRAIOVA. 12 Octombrie. — Locot. Capșa avînd ca pasager pe căpitanul Capșa, și pilotul Poly Vaas, avînd ca pasager pe locot. Popovici din escorta regală, au plecat azi la orele 2 p. m spre București. * Aviatorul francez Daucour, din cauza interzicerei statala ungar, va ateriza de-a dreptul la București. & ROȘIORI-DE-VEDE, 12 Oct.— Azi la orele 3.50 două aeroplane tip „Blériot” pilotate de d-nilocot. Capșa și sublocot. Mavrodi, după cîteva viragii, au aterisat în partea de Est a orașului. Aeroplanele veneau din direcția Craiovei. A mai trecut pe deasupra orașului încă un aparat condus de d. Poly Vacas ,care n’a aterisat, luînd direcția spre București. Cei doi îndrăzneți aviatori, Capșa și Mavrodi vor rămîne astă-seară în localitate, de unde apoi vor pleca mîine la orele 10 dimineața la București.—Petrescu * ROȘIORI. 12 Octombrie — Sublocot. Mihăilescu și locot. Mavrodi cu 2 aparate plériot ale Ligei Naționale a făcut raidul București-Slăvești în 35 minute. Populația e entusiastă și primitoare. După banchetul oferit de d Vetra și d-șoarele Slăvescu, au pl^c^t^p^^J^o^oriîde Vede unde au aterisat după 15 minute. Mîine pleacă spre T.Măgurele. Populația din județul Teleorman entusiasmată și prin faptul că sublocotenentul Mihăilescu este născut în Teleorman unde e foarte cunoscut. — Stroe Astăzi au sosit în Capitală piloții locot. Capșa și Poly Vacas, venind de la Craiova. Plecarea a avut loc la orele 3 d. a. de pe Hipodromul Bibescu. Primul care a sosit a fost Poly Vacas la orele 5 și 20, locot. Cap,șa sosind 15 minute mai tirziu. Bursa de eri 12 OCTOMBRIE 1913 Bursa încheie săptămîna aceasta in condițiuni mai puțin favorabila ca in săptămîna trecută deși nimic nu îndreptățește o schimbare a dispoziției sumei de afaceri. Au cotat: Scrisuri funciare rurale 97,90 (cassa); Banca Agricolă 628 (cassa), 630— 629 (cu termen); Banca Marmorosch Blank . Co. 931—992 (cu termen); Banca de Credit Romîn 1075—1078 (cu termen); Banca Romînească, emis. I 355 (cu termen); Dacia Romînia 1704—1710 (cu termen); Naționala 133S—1337 (cu termen); Generala 1285 (cu termen). Triumful artei românesti Scrisoarea trai preot im ârati Trupa Victor Antonescu la Orăștie Turneul trupei Antonescu e un moment însemnat în viața noastră culturală și constitue cea mai grandioasă manifestare a geniului românesc care a cucerit și a fermecat pe toată lumea, fără alegere și străinii s’au putut convinge de ce pot face ,romîniî cînd împrejurările vieții nu le sînt vitrege. Pretutindeni unde sînt anunțate reprezentații e o mișcare înfrigurată o revărsare de public, de preoți, învățători și țărani cari vin din cele mai îndepărtate sate, ca la o zi de mare sărbătoare. Cei din România nu vor putea înțelege niciodată ce înseamnă pentru noi, să auzim vorbindu-ni-se românește de pe scenă, vorbindu-ni-se așa cum ar trebui să vorbim cu toți într’o limbă pe care n’am avut prilejul să o auzim de aproape o jumătate veac Acestea sunt clipe sfinte cari au semnificația unui eveniment istoric Acțiunea pieselor se desfășoară într o tăcere de biserică pe fețele tuturor se citește emoțiunea și mîndria de a fi român și a te simți admirat de toți cei cari pînă aci te-au hulit. Se spunea despre noi că nu sîntem capabili să redăm în artă sentimente și stări sufletești adinei iar astăzi străinii sînt cei dinții cari ne admiră. La reprezentațiile date la Blaj romînii nu mai puteau găsi bilete din cauza lor, iar la sosirea în gări sunt cei dinții cari formează cortegiul triumfal pentru a conduce pe artiști în oraș. Creațiile d-lui Brezeanu în „Năpasta” această întunecată dramă dela țară, și în „Nopatea furtunoasă" împreună cu cele ale d-nei Mana Ciucurescu din „Legea ertării”, vor rămîne neperitoare în Ardeal și le vor pomeni copil de copiii noștri. Ziarele și revistele românești din Ungaria închină coloane întregi trupei Antonescu care a ridicat prestigiul artei și limbei românești în Ardeal Ce e mai curios însă că ziarele ungurești în frunte cu „Budapesti Hírlap“ și „A. Nap“ cari primiseră trupa cu înjurături, iar pe directorul ei îl numeau instigator și cereau autorităților să oprească reprezentațiile astăzi publică portretele lui Brezeanu și Antonescu numindu-î maiștri al artei". E o dovadă mai mult de respectul ce a impus intrarea triumfală a artei romînești în Ungaria, pentru noi cari venim din cele mai ascunse văi ale munților să ascultăm pe acești ostași ai culturii române. Un preot ardelean