Dimineaţa, noiembrie 1913 (Anul 10, nr. 3472-3501)

1913-11-26 / nr. 3497

2 NOUL CONCURS Premii de friul­ian Cupon No. 9­25 E3EMBRE 1913 Pentru a lua parte la pre­miile ziarului „DIMINEAȚA*. A se ține și păstra silnic flex maiv guturaiului *-----------Dóságban! FllUffl VIIIE KARÍHE DE 75 Ctm. Nu sînt marionete, nici păpuși, abso­lut ființe in carne și oase cari cîntă și dansează apar și dispar ieșind din vase de fiori și călimări. Ultima per­fecțiune teh­nică a secolului: „TANAGRA“ teatru de varietăți în miniatură, actualmente cu enorm succes la marele teatru Zaharia din Capitală, contra Luni 25 Noembrie, incepe turneul In tară. Reprezentantă generală pen­tru România și Statele Balcanice: AGENTURA MIHAILESCU, Hotel ________Carol, București. LEMNE de FOG CER Lei 42 FAG „ 40 min >* CANTAR EXACT.­­ IN CA­RUTE PLUMBUITE Furnizează prompt: FABRICA SILVA șoseaua fantelihon­tai Telefon 2/93 și 5/74 LIVTAȚ­IUAJi Se aduce la cunoștința amato­­torilor că se va ține o licitațiune cu oferte închise pentru vânzarea gri­lajului gradinei Universităței din Strada I. C. Brătianu împreună cu soclul de piatră în lungimea a­­proximativa de 75 metri. Ofertele împreună cu garanția de Lei 500 (cinci sute) în nume­rar sau oferte, se vor depune la serviciul arhitecturei, al Ministe­rului Instrucțiunei și Cultelor din Strada Academiei 14 până în ziua de 2/15 Decembrie 1913 la ora 11 a. m. când se va ține licitația 1913 Noembrie 12 ULTIMA INVENTIUNE este lampa electrică LEDCO 111 Fabricațiune E v. ți*na cn wstrmft motrlică i­awi b­ark­ <!■ [UNK] [UNK]• ,i. bilă și Iu ni îs: »zisă De vânzare și en detail cu prețul fabricii la Nteprozi­ntantul ge­n­eral |>< utun lt». mânia mmm - BUCURESC ȚÎ — Etr. Bradului 4 DIMINEAȚA H C­ngresul societatei orto­oxa națională a isméüle române Ziua II IAȘI, 24 Noembrie. —* O zi fru­moasă de primăvară. Dimineața, după serviciul divin de la Mitropolie se oficiază un paras­tas pentru soldații căzuți în timpul campaniei. Serviciul e oficiat de mitropolit și episcopi și tot clerul mitropolitan. Azistă toată elita lașului și congre­­sistele. După parastas, mitropolitul Pi­ntea rostește o cuvintare în care re­levă eroismul ostașilor romîni și a­­vîntul cu care au răspuns la che­marea țării. Dar odată cu aceasta s'a constatat și spontaneitatea cu care fiecare a venit în ajutorul celor căzuți. În această operă s’a distins și joc. femeilor ortodoxe. Scene mișcătoare s’a petrecut în a­­cest moment. D. Botez, directorul prefecturei înfățișează pe Ana Fitichi din corn. Peuceștî cea mai săracă dintre so­țiile celor morți. Mitropolitul după cîteva cuvinte, înmînă femeei 300 de lei din partea societăței. LA BISERICA „BANU“ Dela Mitropolie asistența și con­­gestiele au plecat la biserica Banu­ unde s’a oficiat alt serviciu divin de către arhiereul Antim. Corul conservatorului a dat răs­punsurile sub conducerea d-nei Te­­odoreanu. . INAUGURAREA GRADINEI DE CO­PII La orele 12 a avut loc inaugura­rea grădinei de copii condusă de d-na Dimitriu și care cuprinde 50— 60 copii de toate naționalitățile. Copiii iau masa în chiar localul școalei unde există o cantină. Arhiereul Antim rostește o predi­­că interesantă arătînd dragostea lui Christos pentru copii Strămoșii noștri își creșteau co­pii în credința religioasă. A venit însă o vreme cînd s'a pă­răsit educația sufletească. Azi ne putem săli însă cu reacțiu­­nea societății ortodoxe. Să căutăm să dăm atenție educa­­țiunei religioase pentru tăria nea­mului romînesc. Aduce mulțumiri principesei Olga Sturdza care a oferit 25 mii lei pen­tru copii din Iași. Citește apoi o telegramă a princi­­pesei Olga Sturdza care se scuză că nu poate lua parte, la Congres. D-na Smaranda Manu rostește o cuvîntare în care arată importan­ta grădinilor de copii. D-na Manu vnzi=tă asupra rolului conducătorelor grădinilor de copii. Intre persoanele oficiale remarc pe d-nii Gheorghe Lascăr secretarul general al ministerului cultelor și instrucțiunii, T­ascăr Antoniu sena­tor. Botez directorul prefecturei, Prassa. La ora 1 a avut loc o agană ofe­rită de comitetul central comitetului din Iași. La orele 4 a avut loc inaugurarea școalei de fete a societății la care a participat si d. Al. Bădărău­ minis­trul lucrărilor publice, iar la orele 6 un banchet. — Dan. (ntruniirei sale in al lll-lea congres, precum și a desch­iderei institutului de fete și a grădinei de copii. Vă mulțumim tuturor din adincul im­­mei, atit eti cit și regina pentru sen­timentele dv. de iubire ce ne arătat­ și vă rugăm la rîndul nostru sa pri­miți urările călduroase ce le fac pen­tru progresul acestei societăți de cul­tură națională“. Mitropolitul închină paharul in să­nătat­ea suveranului, a reginei și a familiei regale. Muzica militară intonează imnul regal. D. GTRBOVICEANU arată în cu­vinte frumoase activitatea desfă­șu­rată pe tărîm­ul național de mitro­politul Moldovei și închină pentru acesta D. OSWALD TEODOREANU arată comunitatea de sentimente ce exis­tă intre femeia română din Ardeal și femeia rom­înă din regat, inchi­na pentru femeile române din Ar­deal. D. PROFESOR URSU arată cit de mult a îndurat tara în trecut și cu toate acestea a rezistat pentru că po­mul țarei e rezistent, închină pentru țară. EPISCOPUL TEODOSIE mulțu­mește femeilor române pentru dra­gostea cu care am pornit în această ope­ră creștinească și națională. D. A. D. XENOPOL, face istoricul fe­­meei, rolul de roabă pe care l’a ju­cat un trecut în țară la noi, și lupta ce a dus pentru a se ridica la starea de astăzi. Închină pentru femeia ro­­mînă. După aceia timp de o jumătate oră, PREOT TECULESCU protopop din Valea albă a ținut, sub farmecul vorbirei sale, întreaga asistentă în chip încordat. A arătat cu ce dragos­te a venit întîia oară în Moldova cea frumoasă: bogăția ce a văzut-o în drum, manifestația sinceră a elevi­lor de la liceul din Iași și bogăția strălucitelor biserici din Ardeal, nu sunt așa bogate, a spus protopopul, dar țăranul din Ardeal e imn credin­­cios Și­ s’a întrebat preotul, cum se face cind ai așa biserici bogate și fru­moase, a trebuit să sară femeia romi­na ca să apere credința strămoșeas­că? Dar pornirea femeilor române prin întemeierea de școli, e dovada că neamul nostru îl așteaptă un vii­tor frumos. Vom duce peste hotare frumoasele fapte văzute aci, termină preotul iar vouă vă zic: Nu lăsați ca de moșia strămoșească să se atingă neghina străină. (Aplauze). Cei din urmă ia cuvîntul d. BUT­­CULESCU, care face un istoric al o­­perei frumoase săvîrșite de societa­­tea femeilor ortodoxe române. D-sa dă apoi citire mai multor te­legrame și banchetul ia sfirșit la o­­rele 4. Inaugurarea institutului li­cele IAȘI. 24 Noembrie. — La orele 4 jumătate s’a făcut inaugurarea insti­tutului de fete al societăței ortodoxe a femeilor rom­îne. După oficiarea unui servicii­ reli­gios la cuvîntul d-na Meissner care vorbește despre menirea acestei in­­sttituții de cultură, terminand cu convingerea să vadă asemenea in­stitute în toate orașele țăreî. D. Gîr­coviceanu laudă activitatea societăței ortodoxe aducînd omagii comitetului central din București ca­re desfășoară o activitate din cele mai bune CUVINTAREA D-LUI AL. BADARAU D BădărăU luînd cuvîntul scuza pe d. Dissescu, ministrul cultelor și instrucțiunei publice de a nu fi pu­tut lua parte la acest congres și se scuză și d-sa­că ia parte numai a doua zi, exprimîndu-și regretul. Ministrul instrucțiunei ca și între­gul guvern a dat dovadă că poană grijă acestei instituționi mai ales în împrejurările de azî rînd se im­pune ca inițiativa particulară să vie în ajutorul inițiativei statului Ideile exprimate atît de frumos de d-neia Meissner și Cantacuzino sunt chezășia puternică pentru roadele activit­ âței. Idealul urmărit de societate e mai presus de orice laudă și azi asistăm la inaugurarea acestei instituțiunii. Dacă până azi această operă de regenerare a fost insuficientă pe a­­cest teren, de acum înainte se des­chide o eră nouă. D. ministru aduce­ laude societăței ortodoxe care lucrează lăsând la o parte orice prejudecată. Ceea ce s'a văzut la acest congres e o­­ invada­re­ regenerării morale a societății noastre. Această operă e urmărită cu cre­dință și nu se poate să nu dea rezul­tatele așteptate. Societatea a înființat o școală și o grădină de copii, alte școli se vor înființa spre onoarea societăței. D. Bădârău spune că constată cu bucurie că tot lașul a fost acela care a dat dovada unui entuziasm atît de frumos. Face propunerea ca toate congre­sele viitoare să se fie la Iași. D. Bă­dă­rău­ închee exprimîndu-șî dorința ca Iașii, leagănul culturei rominiești, să rămîie astfel pentru întreaga romînime. (Cuvîntarea d-lui Bădărățî a fost viu­ aplaudată). CUVINTAREA D-NEI ALEXANDRI­NA CANTACUZINO Școala aceasta trebue să fie o streajă neadormită. Regina ne spune că viitorul țarei nu are femeea. Cred că este de datoria noastră a arăta că opera n’a fost începută cu patimă și că nu Suntem­ contra ni­mănui. Dorim ca unitate în cuget și sim­țuri să fie în sufletele tuturor. Pe cei străini de neam, cari locuesc la noi, îl rugăm să ne dea tot con­cursul pentru binele întregei țări. D-na Alexandrina Can­tacuzino închee zicînd : Societatea noastră să fie o operă de solidaritate națională și iubire de țară. BANCHETUL DE ASEARA La orele 8 seara a avut loc în pala­tul mitropolitan oferit de mitropolit. La șampanie, mitropolitul Moldo­vei a toastat pentru mitropolitul din Blaj Mețianu, episcopul Cristea și pentru tot clerul ardelean. D. A. D. XENOPOL închină paha­rul în sănătatea mitropolitului Mol­dovei care stă­­ în fruntea tuturor mișcărilor culturale și religioase. Amintește că mitropolitul a fost acela care a luat inițiativa ridicărea la Iași a unui monument lui Vlaicu. Preotul Teculescu vorbește de ase­menea despre activitatea mitropoli­tului Moldovei și închină pentru mi­tropolit și cler. Cel din urmă vorbește preotul Chițu, protopopul­­ din Caransebeș, care face o descriere a tot ce a văzut la Iași, descriere, care prin forma expunerea, stîrnește un mare entu­ziasm. Preotul Chițu termină zicînd : Cînd mă voiu întoarce și mă voiu intîlni cu episcopul meu, îî voiu spu­ne: „Nu pot să-ți povestesc nimic , lu­ te și vezi toată dragostea fraților din regat. # Bandieni­ în saloanele hotelului Traian a a­­vut loc un banchet în onoarea oas­peților. Banchetul a fost prezidat, de că­­tre mitropolitul Pimen al Moldovei TOASTURILE La șampanie mitropolitul a rostit o cuvîntare arătînd pe larg marea operă a regelui Carol în domnia sa ajutat de regina. Apoi mitropolitul Moldovei dă ci­tire telegramei primite din partea suveranului. Iată textul : ,,Am primit cu o vie plăcere tele­grama ce I. P. S. Voastră mi-a adre­sat in numele societății ortodoxe na­tionale a femeilor române, cu prilejul Un automobil nou gratis Cine dorește să devină proprieta­rul unui automobil nou saul a u­­nui alt obiect de mare valoare, ca cercei cu briliante, inele cu briliante ceasornice de aur, etc., numai cu o singură carte poștală ilustrată, să se grăbească a comanda ilustrate bre­vetate cu bonuri de premii la Aso­ciația generală a Presei române, sec­ția Ilustratelor brevetate, str. Să­rindar 14 Duumineca, 1 Decembrie sa va fa­ce tragerea premiilor. Efectuăm comenzi direct de la 5 lei in sus franco de porto I Blarfî, 21î Noembrie Gustați delicioasa BUBE AZI­GA servește în Bis« la domiciliu Deposit: Strada Atelierului 12 bis Telefon 10/49 Lipsa de preoți . CAUZELE EI Informația din ziarul „Diminea­ța“ dela 19 Noembrie 1913, relativ la agitația locuitorilor din cătunele Grivița și Principele Carol (jud­­ Il­fov), pentru a li se da un preot, m’a făcut să mă gîndesc la singura ușe, ce ar putea fi deschisă pentru satis­facerea nevoilor religioase ale popo­rului, dar, printr’o nedreaptă apli­care a legii și această așe­ată în­grădită cu zăvoare de fier. De la punerea în aplicare a legii clerului mirean, nu se puteau înfiin­ța decît 20 parohii noul pe an în toa­tă țara, iar mai anii trecuți, un domn administrator al Casei Bise­ricii a redus acest număr la 12. Dar credeți că profită sătenii și de fa­voarea acestui redus număr ? Nici­de­cum, și iată de ce , Legea clerului de la 1893 a nedrep­tățit o seamă de preoți, plătindu-le salariu de supranumerare, deși au avut studii egale cu colegii lor pa­rohi. In urmă, cei nemulțumiți, au­ gă­sit, prin influente politice, portița de scăpare, mijlocind la înființarea nouilor parohii, și deci în loc să se admită înființarea unei noul parohii acolo unde este absoluta nevoe, că­tunele fiind izolate la zeci de kha. și în lipsă totală de preoți, preotul supranumerar în suferință de lea­fă, dar cu partidul la putere, inter­vine pe lîngă d. administrator al Ca­sei Bisericii sau pe lingă d. ministru al cultelor și îl ridică biserica filială la ran­gu­l de parohie. Și așa dosarele cu anchetele înte­meiate, gata a se trece pe tabloul nouilor parohi»­ se înmulțesc din an în an, fără ca să le vină rîndul vre­odată. Au fost cazuri cînd s'a amînat semnarea decretului cu nouile pa­rohi! pînă să vină d. defensor din provincie cu îndeplinirea formalită­ților unei asemenea biserici filiale poruncită să se transforme imediat în parohie și cînd lucrul a fost gata s'a șters din fruntea tabloului altă parohie, care aștepta rîndul de 5—6 ani, spre a se face, loc acesteia de­cretată la minut. Cine voește să se convingă de ade­văr, să citească tabloul nouilor­­ pa­­rohii, ce s'au înființat anul acesta, publicat în „Monitorul Oficial" No. 9 din 10 Aprilie 1913, pag. 331. Să ci­tească iarăși lista preoților ce s’au numit în acele parohii, publicate în Buletinul Oficial al ministerului instruicțiuniei și cultelor No. 406 din 15 Iulie 1913 și să compare : cîți su­­pranumerari vor fi avansați parohi pe loc în­ cătunele lor, atîtea biserici filiale vor fi transformate în paroh­i fără ca să fie lipsă acolo de preoți, și fără ca să ceară cineva acest lu­cru, decit numai interesul și inter­venția particulară. Fără comentarii. Am arătat acea­sta ca să se știe de toată lumea cum se respectă și se Interpretează legi­le cînd este vorba de a se pune la îndemîna sătenilor, pe cît este posi­bil — mijloacele pentru conservarea credinței, singura, care îl mai poate minun­­a și imbărbilia, cînd alifea ne­voi incultură sărăcie, boale, etc., se string pe capul lui. Un preot Mișcare în poliții In poliția orașului Dobrici, D. I. Nazare, actual comisar cl. III în po­liția gărei Chitila, in funcțiunea de comisar cl I în locul vacant, și d-nii Sl M. Stănescu ,sublocotenent in re­zervă, Ion N. Ruse-Epure, actual subcomisar cl. 11 în poliția Brăila, Moșneagu Ion, fost subofițer în ar­mată și actual sergent-major în ser­viciul de pază al orașului Galați și Gh Constantinescu, actual subcomi­sar clasa TIT în poliția gării Piatra- Olt, în funcțiunea de subcomisar cl. I, în locurile vacante. In poliția orașului Silistra: D-nii Const. Th Vasilescu și Traian Ba­­boianu, foști subofițeri în armată, în funcțiunea de subcomisari cl. I, în locurile vacante pe ziua de 10 No­­em­brie. In politia punctului Ceatal Cesme- D. Ion Georgescu, actual subcomisar clasa I, șef al politiei punctului Par­­din în funcțiunea de comisar clasa III,­­șef al poliției, in locul vacant. Fumul ofititor­is poli Iată numele ofițerilor de poliții cari la 9 Decembrie urmează să trea­că examenul de capacitate cerut de art. 83 din legea asupra organizării poliției generale a statului: D-nii: Gh. Botez polițai clasa I-a la Bacău; D. Moga, subcomisar cl. I la punctul Cîineni; N. Stu­peanu, sub­comisar clasa I la punctul Bunești; Gh. C-tinescu, subcomisar cl. II la Sultim; Gh. Chicoș, subcomisar cl. II la Bîrlad; I. Coman, subcomisar cl. II la Roman; V. Grigorescu subco­misar cl. I la Focșani; T. Tănăsescu, subcomisar cl. 11 la portul Corabia; Al. lonescu, subcomisar cl. 11 la gara Titu; Elisievici 1. R. G. P. Abrano- Pol. Ene M. Ion, T. Bănciulescu, A. Zane, C. Trifu, Virg. Niculescu, C. N. Mihfiiescu, subcomisari cl. Ii în poli­ția Capitalei; A. Crivăț, comisar cl. I la Tg. Neamț; V. Nicolau comisar clasa 1 la Tur­tucaia; Șt. Gavriliu și I. Dumitriu, subcomisari cl. II in Ba­­cau; R. Ștefănescu, subcomisar cl. II în Giurgiu; Gh. Anastasiu, subcomi­sar cl. 11 la Bîrlad; Uie Dragomir, Gh. Bogdănescu și St. Alaman, sub­comisari cl. II în Brăila; M. Ivănce­­anu, subcomisar cl. I la Burdujeni, detașat la Brăila-port; H. Băjescu, subcomisar cl. I la Rădăuți; E. Buz­dugan-Fotius, subcomisar cl. II la poliția Bîrlad; D. R. Popescu, subco­misar cl. I la Silistra; C. Marinescu, subcomisar cl. 11 la portul Oltenița; Gh. Grefu subcomisar cl. II la Tg.­­Ocna; Gh. Apelevianu, subcomisar cl. II la Crassa și R. Stoenescu-Piță, director clasa 1­ la Brăila. Primim următoarele: Fac ape­­la dv. cu rugămintea de a atrage atențiunea celor in drept și asupra irosită, lucrătoarele dela re­gie. De cînd s’a mărit țara și deci și consumarea tutunului, noi muncim dela 6 jun. dimineața pină seara la 8, muncă foarte grea, în praf tu­ecă­­tor. Ba ceva mai mult ,lucrăm și sărbătorile și Duminicile, fără pic de odihnă. Mai toate sîntem mame și soții. Lăsăm acasă copiii dormind și seara îl găsim adormiți, flăminzi și neîngrijiți. Cînd să mai vedem de gospodăria noastră, cînd trebue să muncim atît de greu pentru a ne susține! Vă rugăm ridicați glasul protector și pentru noi, căci multe, foarte multe murim pe picioare, muncind peste puterile noastre. De ce n'ar fi la regie două echipe de lu­crătoare: pentru zi și pentru noapte? Am lucra mai ușor și mai cu spor, îngrijind și de sărmanii noștri copii! notru­­irea funcționarilor judecătorești din Iași IAȘI, 24 Noembrie. — Azi a avut loc la postul de justiție ti­m­b’Oa funcționarilor judecătore și­, pen­t­ru a discuta asupra măsurilor de luat pentru îmbunătățirea soarbă lor. Au vorbit d-nii : S. M. Mancaș, Ni­­colae Gavrilescu, Roban Gagure și alții. S'a votat o moțiune prin care se hotărăște ca să se fie un con­gres al funcționarilor judecătorești la 8 De­cembrie precum și următoarele ce­reri : Să se sporească salariile cu 2 la sută, grdații cu efect retroac­tiv, indemnizații de chirie, înființa­rea unei case de economie, stabilita­tea funcționarilor judecătorești, în­ființarea consiliului de disciplină, avansare pe loc din 3 în trei ani la vechime fără să se ia în considera­ție pedepsele disciplinare, vacanțe mari, reglementarea orelor de ser­viciu, înmulțirea personalului pen­tru ușurarea lumrărilor, suspendarea garanțiilor grefierilor, scăderea nu­mărului anilor de pensie de la 35 la 30 ani. Duminică 1 Decembrie se va ține o nouă întrunire îr­ vederea congre­sului de la 8 Decembrie de la Bucu­rești. Dan CEREȚI ielftis leii" FOIȚA ZIARULUI DIMINEAȚA 22) V «. *.,♦!,*,,* *1 *, » .».,*..*­,*.1 V..VIICU* * i. • .1* .­* NI • O* NI*!­» O 1­DINU MILIAN * _-----_ ROMAN —— VIN­ HORIILE LUI LAPOVITA Intrăm în secția a treia. Mina cavalerește înaintează spre Nalbă, întinzîndu-i mina. Acesta însă drept răspuns îl ia în palme, îl trîntește la pămînt. Toate aceste făcute cu­ ai clipi din ochi. Protestăm contra acestei curse, dar ne retragem lă­­sîrnd pe Miga în mîinele dușmani­lor. Cînd i-ați dat drumul avea pă­rul vîlvoiă. Am strigat, am protes­tat, am făcut gură. Miga însă a ră­mas bătut. Pentru a nu jigni amo­rul nostru propriu, botezasem a­­ceastă întîmplare : retragerea ce­lor două­zeci. Pe la sfîrșitul anului mă împă­casem cu Lapoviță. Bu eram chiar prieteni buni. Voia să merg cu dînsul la­­ară în vacanție. . Cu ce culori viî nu'mi zugrăvea­m­ petrecerile ce le vom face în brațele firei și ale dragostei! Mai ales dragostea mă ademenea, în­chipuirea mea era însetată să gus­te tot farmecul ce auzisem ca exis­tă în plăcerile amorului, îmi venea chiar pofta să fac versuri la fete. La slujnicele din casă mă uitam cu ochii lacomi privindu-le pieptul lor bogat, formele lor ațîțătoare. Cînd eram lingă o femee părea că toți fiorii îmi treceau prin trup. Nu era frumusețe, pentru mine. Dinaintea femee scului se trezeau simțurile mele. O cocoană de multe ori mă lua la circ- Lingă dînsa, aproape de corpul ei cald, de multe ori idei comedioase îmi veneau prin minte. Și cocoana avea peste patru-zece ani. Mi se pare insă căci nici ea nu avea ginduri bune. Cînd mi-aduc aminte roșesc de toate acestea! Lapoviță'mî zugrăvea moșia ta­­tu-să, ca raiul lui Mahomed, cu burii cu tot. Cum dar nu era să doresc țara unde era să am liber­tate, liniște, cai de călărit, iazuri de scăldat, păduri pentru vînătoa­­re, bărci pentru preumblat pe apă, femei de sărutat?.. Greu­ însă era mama. Nu voia în ruptul capului, să iși lase puiul de sub aripă. Un zodier îî spusese că trebue să mă feresc de apă și de cal. Tocmai caii și apa știa că eram să am ne acolo. De aci toată pricina hotărîrei sale de a nu lăsa pe Dinu, de lingă ea. Dar nici eu nu o slăbeam cu răgumănitele. I — Mamae, așa că o să mă lași la țară?... ! Așa azi, așa mîine, așa seara, lașa dimineața, pînă cînd într’o zi, după o nouă rugăminte a lui Lapo­­viță, hotărîrea mamei fu strămu­tată, mă lasă să plec la țară, dar sub condițiunea că nu voi­ călări și nu mă voiu scălda, și dacă nu voi să rămînea corigent. După examen pornirăm. De bu­nă credință eram că trecusem bi­ne Mama mi-a pus în geamantan albiturile trebuincioase, mi-a făcut o pereche de haine noi, mi-a prefă­cut niște pantaloni vechi ai tatei și așa înzestrat și împopotonat, după mai multe discursuri cum să mă port „în casă străină“, să nu mă scald, să nu mă sui pe cal, să fiu cuminte, mi-a dat drumul. La tată nu fusesem de demult, de cînd trăia tata. Pare că eram altul cînd la Hote­lul Vanghelie, văzui că mă așteap­tă brișcă cu trei cai a lui Lapo­­viță... Strada găunoasă a Palatului, Li­­povinimea, Nicolina, Bahluiul, toate trecură ca o clipeală. Dinainte-ne se deschide șesul verde al Fru­moasei, încununat cu dealul Cetă­­țuei, din vîrful căruia se vede rui­nele cetăței, privind în jos crucea de pe mormîntul lui Ferenț. Mai încolo dealul Repedei verde și a­­poi — unindu-se cu cerul albastru ca și dins­ul — Bordea, cu pletele-î lungi de copaci batrini. Costișele par niște lăghicere trăcate felurit, de la verde, la galben, de la albas­trul pășunelor, unde cicoarea dom­nește, la negrul arăturilor proas­pete. Fîntînele cu cumpenele lor înalte, țărancele mergînd la tîrg cu papucii în mină și coșul pe spinare, sa­tele păcătoase, copii cari ne pri­veau­ cu mirare, circiuma cu chipul negustorului încadrat în fereastră, carele dinantea ușei — toate adînc mă mișcă... La Șanta adăpăm caii. — Citi­sem povestea Șantei.­­ O casă ca toate casele. O circiu­mă în mijlocul cîrimuim. In minte îmi vin Codreni. Șanta, fratele ei. Pare că­ văd urmele gloanțelor pe păreții casei. Închipuiri toate a­ceste. Linsă fîntînă o baltă ver­de. Pe deasupra eî o mulțime de fluturi, care de care mai frumosî, un adevărat rotit de fluturi. Trebue să fie sufletul poter­’rilor mortî, al acelora ucisî de haiduci. în mijloc o pereche nu făcuseră de­cît un singur trim. Codreanul și Santa îmî ziceam eu. ne cînd biciul vîzi­­fui luî­n venise si ne «oseaua lucie aluneca uluind trăsura. Sîntem la țară. Hurțile lui Lapoviță pieriseră. Din ștrengarul bun de gură la școală, el se prefăcuse într’un bă­iat fricos, tot așa de prost în ale femeilor ca și mine. Mă păcălise infamul. Tot haremul de care imi vorbise, era alcătuit din o babă, o țigăncușă urîtă, fa­ta bu­cătarului și o fată din casă. Iată tot ce aveam înaintea mea. Ca niște oa­meni practici lăsarăm dragostea la o parte căci ne vedeam cu totul nedestoinici. Romanele nu-mi folo­siseră nimic. La o declarațiune de amor, în care îngerii se amestecau cu dama sufletului meu­, țigăncii să fugi la bucătărie să spună că „coco­­nașul cel nou" a înebunit! Fata din casă atacată, ne amenință că ne va spune cocoanei dacă nu-i vom da pace. De­sigur asta era limba amo­rului, începui să nu mai am încre­dere în romane..­.. In locul dragostei cîmpii ai noștri erafl. De la Uncești la Cîn­doia. de la Chihoiaria Bleu. Veșnic călare, veș­nic în apă. Uitasem și pe zodier și profeția lor și vorbele spumei. La trier alături cu muncitorii pe claele de pae, la prins pește în baltă cu pe­scar.­ ______________f va urma). ----—­de IOISST. MÎUI CeReȚI REVISTA MODEI

Next