Dimineaţa, noiembrie 1913 (Anul 10, nr. 3472-3501)
1913-11-26 / nr. 3497
2 NOUL CONCURS Premii de friulian Cupon No. 925 E3EMBRE 1913 Pentru a lua parte la premiile ziarului „DIMINEAȚA*. A se ține și păstra silnic flex maiv guturaiului *-----------Dóságban! FllUffl VIIIE KARÍHE DE 75 Ctm. Nu sînt marionete, nici păpuși, absolut ființe in carne și oase cari cîntă și dansează apar și dispar ieșind din vase de fiori și călimări. Ultima perfecțiune tehnică a secolului: „TANAGRA“ teatru de varietăți în miniatură, actualmente cu enorm succes la marele teatru Zaharia din Capitală, contra Luni 25 Noembrie, incepe turneul In tară. Reprezentantă generală pentru România și Statele Balcanice: AGENTURA MIHAILESCU, Hotel ________Carol, București. LEMNE de FOG CER Lei 42 FAG „ 40 min >* CANTAR EXACT. IN CARUTE PLUMBUITE Furnizează prompt: FABRICA SILVA șoseaua fantelihontai Telefon 2/93 și 5/74 LIVTAȚIUAJi Se aduce la cunoștința amatotorilor că se va ține o licitațiune cu oferte închise pentru vânzarea grilajului gradinei Universităței din Strada I. C. Brătianu împreună cu soclul de piatră în lungimea aproximativa de 75 metri. Ofertele împreună cu garanția de Lei 500 (cinci sute) în numerar sau oferte, se vor depune la serviciul arhitecturei, al Ministerului Instrucțiunei și Cultelor din Strada Academiei 14 până în ziua de 2/15 Decembrie 1913 la ora 11 a. m. când se va ține licitația 1913 Noembrie 12 ULTIMA INVENTIUNE este lampa electrică LEDCO 111 Fabricațiune E v. ți*na cn wstrmft motrlică iawi bark <!■ [UNK] [UNK]• ,i. bilă și Iu ni îs: »zisă De vânzare și en detail cu prețul fabricii la Nteprozintantul general |>< utun lt». mânia mmm - BUCURESC ȚÎ — Etr. Bradului 4 DIMINEAȚA H Cngresul societatei ortooxa națională a isméüle române Ziua II IAȘI, 24 Noembrie. —* O zi frumoasă de primăvară. Dimineața, după serviciul divin de la Mitropolie se oficiază un parastas pentru soldații căzuți în timpul campaniei. Serviciul e oficiat de mitropolit și episcopi și tot clerul mitropolitan. Azistă toată elita lașului și congresistele. După parastas, mitropolitul Pintea rostește o cuvintare în care relevă eroismul ostașilor romîni și avîntul cu care au răspuns la chemarea țării. Dar odată cu aceasta s'a constatat și spontaneitatea cu care fiecare a venit în ajutorul celor căzuți. În această operă s’a distins și joc. femeilor ortodoxe. Scene mișcătoare s’a petrecut în acest moment. D. Botez, directorul prefecturei înfățișează pe Ana Fitichi din corn. Peuceștî cea mai săracă dintre soțiile celor morți. Mitropolitul după cîteva cuvinte, înmînă femeei 300 de lei din partea societăței. LA BISERICA „BANU“ Dela Mitropolie asistența și congestiele au plecat la biserica Banu unde s’a oficiat alt serviciu divin de către arhiereul Antim. Corul conservatorului a dat răspunsurile sub conducerea d-nei Teodoreanu. . INAUGURAREA GRADINEI DE COPII La orele 12 a avut loc inaugurarea grădinei de copii condusă de d-na Dimitriu și care cuprinde 50— 60 copii de toate naționalitățile. Copiii iau masa în chiar localul școalei unde există o cantină. Arhiereul Antim rostește o predică interesantă arătînd dragostea lui Christos pentru copii Strămoșii noștri își creșteau copii în credința religioasă. A venit însă o vreme cînd s'a părăsit educația sufletească. Azi ne putem săli însă cu reacțiunea societății ortodoxe. Să căutăm să dăm atenție educațiunei religioase pentru tăria neamului romînesc. Aduce mulțumiri principesei Olga Sturdza care a oferit 25 mii lei pentru copii din Iași. Citește apoi o telegramă a principesei Olga Sturdza care se scuză că nu poate lua parte, la Congres. D-na Smaranda Manu rostește o cuvîntare în care arată importanta grădinilor de copii. D-na Manu vnzi=tă asupra rolului conducătorelor grădinilor de copii. Intre persoanele oficiale remarc pe d-nii Gheorghe Lascăr secretarul general al ministerului cultelor și instrucțiunii, Tascăr Antoniu senator. Botez directorul prefecturei, Prassa. La ora 1 a avut loc o agană oferită de comitetul central comitetului din Iași. La orele 4 a avut loc inaugurarea școalei de fete a societății la care a participat si d. Al. Bădărău ministrul lucrărilor publice, iar la orele 6 un banchet. — Dan. (ntruniirei sale in al lll-lea congres, precum și a deschiderei institutului de fete și a grădinei de copii. Vă mulțumim tuturor din adincul immei, atit eti cit și regina pentru sentimentele dv. de iubire ce ne arătat și vă rugăm la rîndul nostru sa primiți urările călduroase ce le fac pentru progresul acestei societăți de cultură națională“. Mitropolitul închină paharul in sănătatea suveranului, a reginei și a familiei regale. Muzica militară intonează imnul regal. D. GTRBOVICEANU arată în cuvinte frumoase activitatea desfășurată pe tărîmul național de mitropolitul Moldovei și închină pentru acesta D. OSWALD TEODOREANU arată comunitatea de sentimente ce există intre femeia română din Ardeal și femeia romînă din regat, inchina pentru femeile române din Ardeal. D. PROFESOR URSU arată cit de mult a îndurat tara în trecut și cu toate acestea a rezistat pentru că pomul țarei e rezistent, închină pentru țară. EPISCOPUL TEODOSIE mulțumește femeilor române pentru dragostea cu care am pornit în această operă creștinească și națională. D. A. D. XENOPOL, face istoricul femeei, rolul de roabă pe care l’a jucat un trecut în țară la noi, și lupta ce a dus pentru a se ridica la starea de astăzi. Închină pentru femeia romînă. După aceia timp de o jumătate oră, PREOT TECULESCU protopop din Valea albă a ținut, sub farmecul vorbirei sale, întreaga asistentă în chip încordat. A arătat cu ce dragoste a venit întîia oară în Moldova cea frumoasă: bogăția ce a văzut-o în drum, manifestația sinceră a elevilor de la liceul din Iași și bogăția strălucitelor biserici din Ardeal, nu sunt așa bogate, a spus protopopul, dar țăranul din Ardeal e imn credincios Și s’a întrebat preotul, cum se face cind ai așa biserici bogate și frumoase, a trebuit să sară femeia romina ca să apere credința strămoșească? Dar pornirea femeilor române prin întemeierea de școli, e dovada că neamul nostru îl așteaptă un viitor frumos. Vom duce peste hotare frumoasele fapte văzute aci, termină preotul iar vouă vă zic: Nu lăsați ca de moșia strămoșească să se atingă neghina străină. (Aplauze). Cei din urmă ia cuvîntul d. BUTCULESCU, care face un istoric al operei frumoase săvîrșite de societatea femeilor ortodoxe române. D-sa dă apoi citire mai multor telegrame și banchetul ia sfirșit la orele 4. Inaugurarea institutului licele IAȘI. 24 Noembrie. — La orele 4 jumătate s’a făcut inaugurarea institutului de fete al societăței ortodoxe a femeilor romîne. După oficiarea unui servicii religios la cuvîntul d-na Meissner care vorbește despre menirea acestei insttituții de cultură, terminand cu convingerea să vadă asemenea institute în toate orașele țăreî. D. Gîrcoviceanu laudă activitatea societăței ortodoxe aducînd omagii comitetului central din București care desfășoară o activitate din cele mai bune CUVINTAREA D-LUI AL. BADARAU D BădărăU luînd cuvîntul scuza pe d. Dissescu, ministrul cultelor și instrucțiunei publice de a nu fi putut lua parte la acest congres și se scuză și d-sacă ia parte numai a doua zi, exprimîndu-și regretul. Ministrul instrucțiunei ca și întregul guvern a dat dovadă că poană grijă acestei instituționi mai ales în împrejurările de azî rînd se impune ca inițiativa particulară să vie în ajutorul inițiativei statului Ideile exprimate atît de frumos de d-neia Meissner și Cantacuzino sunt chezășia puternică pentru roadele activit âței. Idealul urmărit de societate e mai presus de orice laudă și azi asistăm la inaugurarea acestei instituțiunii. Dacă până azi această operă de regenerare a fost insuficientă pe acest teren, de acum înainte se deschide o eră nouă. D. ministru aduce laude societăței ortodoxe care lucrează lăsând la o parte orice prejudecată. Ceea ce s'a văzut la acest congres e o invadare regenerării morale a societății noastre. Această operă e urmărită cu credință și nu se poate să nu dea rezultatele așteptate. Societatea a înființat o școală și o grădină de copii, alte școli se vor înființa spre onoarea societăței. D. Bădârău spune că constată cu bucurie că tot lașul a fost acela care a dat dovada unui entuziasm atît de frumos. Face propunerea ca toate congresele viitoare să se fie la Iași. D. Bădărău închee exprimîndu-șî dorința ca Iașii, leagănul culturei rominiești, să rămîie astfel pentru întreaga romînime. (Cuvîntarea d-lui Bădărățî a fost viu aplaudată). CUVINTAREA D-NEI ALEXANDRINA CANTACUZINO Școala aceasta trebue să fie o streajă neadormită. Regina ne spune că viitorul țarei nu are femeea. Cred că este de datoria noastră a arăta că opera n’a fost începută cu patimă și că nu Suntem contra nimănui. Dorim ca unitate în cuget și simțuri să fie în sufletele tuturor. Pe cei străini de neam, cari locuesc la noi, îl rugăm să ne dea tot concursul pentru binele întregei țări. D-na Alexandrina Cantacuzino închee zicînd : Societatea noastră să fie o operă de solidaritate națională și iubire de țară. BANCHETUL DE ASEARA La orele 8 seara a avut loc în palatul mitropolitan oferit de mitropolit. La șampanie, mitropolitul Moldovei a toastat pentru mitropolitul din Blaj Mețianu, episcopul Cristea și pentru tot clerul ardelean. D. A. D. XENOPOL închină paharul în sănătatea mitropolitului Moldovei care stă în fruntea tuturor mișcărilor culturale și religioase. Amintește că mitropolitul a fost acela care a luat inițiativa ridicărea la Iași a unui monument lui Vlaicu. Preotul Teculescu vorbește de asemenea despre activitatea mitropolitului Moldovei și închină pentru mitropolit și cler. Cel din urmă vorbește preotul Chițu, protopopul din Caransebeș, care face o descriere a tot ce a văzut la Iași, descriere, care prin forma expunerea, stîrnește un mare entuziasm. Preotul Chițu termină zicînd : Cînd mă voiu întoarce și mă voiu intîlni cu episcopul meu, îî voiu spune: „Nu pot să-ți povestesc nimic , lu te și vezi toată dragostea fraților din regat. # Bandieni în saloanele hotelului Traian a avut loc un banchet în onoarea oaspeților. Banchetul a fost prezidat, de către mitropolitul Pimen al Moldovei TOASTURILE La șampanie mitropolitul a rostit o cuvîntare arătînd pe larg marea operă a regelui Carol în domnia sa ajutat de regina. Apoi mitropolitul Moldovei dă citire telegramei primite din partea suveranului. Iată textul : ,,Am primit cu o vie plăcere telegrama ce I. P. S. Voastră mi-a adresat in numele societății ortodoxe nationale a femeilor române, cu prilejul Un automobil nou gratis Cine dorește să devină proprietarul unui automobil nou saul a unui alt obiect de mare valoare, ca cercei cu briliante, inele cu briliante ceasornice de aur, etc., numai cu o singură carte poștală ilustrată, să se grăbească a comanda ilustrate brevetate cu bonuri de premii la Asociația generală a Presei române, secția Ilustratelor brevetate, str. Sărindar 14 Duumineca, 1 Decembrie sa va face tragerea premiilor. Efectuăm comenzi direct de la 5 lei in sus franco de porto I Blarfî, 21î Noembrie Gustați delicioasa BUBE AZIGA servește în Bis« la domiciliu Deposit: Strada Atelierului 12 bis Telefon 10/49 Lipsa de preoți . CAUZELE EI Informația din ziarul „Dimineața“ dela 19 Noembrie 1913, relativ la agitația locuitorilor din cătunele Grivița și Principele Carol (jud Ilfov), pentru a li se da un preot, m’a făcut să mă gîndesc la singura ușe, ce ar putea fi deschisă pentru satisfacerea nevoilor religioase ale poporului, dar, printr’o nedreaptă aplicare a legii și această așeată îngrădită cu zăvoare de fier. De la punerea în aplicare a legii clerului mirean, nu se puteau înființa decît 20 parohii noul pe an în toată țara, iar mai anii trecuți, un domn administrator al Casei Bisericii a redus acest număr la 12. Dar credeți că profită sătenii și de favoarea acestui redus număr ? Nicidecum, și iată de ce , Legea clerului de la 1893 a nedreptățit o seamă de preoți, plătindu-le salariu de supranumerare, deși au avut studii egale cu colegii lor parohi. In urmă, cei nemulțumiți, au găsit, prin influente politice, portița de scăpare, mijlocind la înființarea nouilor parohii, și deci în loc să se admită înființarea unei noul parohii acolo unde este absoluta nevoe, cătunele fiind izolate la zeci de kha. și în lipsă totală de preoți, preotul supranumerar în suferință de leafă, dar cu partidul la putere, intervine pe lîngă d. administrator al Casei Bisericii sau pe lingă d. ministru al cultelor și îl ridică biserica filială la rangul de parohie. Și așa dosarele cu anchetele întemeiate, gata a se trece pe tabloul nouilor parohi» se înmulțesc din an în an, fără ca să le vină rîndul vreodată. Au fost cazuri cînd s'a amînat semnarea decretului cu nouile parohi! pînă să vină d. defensor din provincie cu îndeplinirea formalităților unei asemenea biserici filiale poruncită să se transforme imediat în parohie și cînd lucrul a fost gata s'a șters din fruntea tabloului altă parohie, care aștepta rîndul de 5—6 ani, spre a se face, loc acesteia decretată la minut. Cine voește să se convingă de adevăr, să citească tabloul nouilor parohii, ce s'au înființat anul acesta, publicat în „Monitorul Oficial" No. 9 din 10 Aprilie 1913, pag. 331. Să citească iarăși lista preoților ce s’au numit în acele parohii, publicate în Buletinul Oficial al ministerului instruicțiuniei și cultelor No. 406 din 15 Iulie 1913 și să compare : cîți supranumerari vor fi avansați parohi pe loc în cătunele lor, atîtea biserici filiale vor fi transformate în parohi fără ca să fie lipsă acolo de preoți, și fără ca să ceară cineva acest lucru, decit numai interesul și intervenția particulară. Fără comentarii. Am arătat aceasta ca să se știe de toată lumea cum se respectă și se Interpretează legile cînd este vorba de a se pune la îndemîna sătenilor, pe cît este posibil — mijloacele pentru conservarea credinței, singura, care îl mai poate minuna și imbărbilia, cînd alifea nevoi incultură sărăcie, boale, etc., se string pe capul lui. Un preot Mișcare în poliții In poliția orașului Dobrici, D. I. Nazare, actual comisar cl. III în poliția gărei Chitila, in funcțiunea de comisar cl I în locul vacant, și d-nii Sl M. Stănescu ,sublocotenent in rezervă, Ion N. Ruse-Epure, actual subcomisar cl. 11 în poliția Brăila, Moșneagu Ion, fost subofițer în armată și actual sergent-major în serviciul de pază al orașului Galați și Gh Constantinescu, actual subcomisar clasa TIT în poliția gării Piatra- Olt, în funcțiunea de subcomisar cl. I, în locurile vacante. In poliția orașului Silistra: D-nii Const. Th Vasilescu și Traian Baboianu, foști subofițeri în armată, în funcțiunea de subcomisari cl. I, în locurile vacante pe ziua de 10 Noembrie. In politia punctului Ceatal Cesme- D. Ion Georgescu, actual subcomisar clasa I, șef al politiei punctului Pardin în funcțiunea de comisar clasa III,șef al poliției, in locul vacant. Fumul ofititoris poli Iată numele ofițerilor de poliții cari la 9 Decembrie urmează să treacă examenul de capacitate cerut de art. 83 din legea asupra organizării poliției generale a statului: D-nii: Gh. Botez polițai clasa I-a la Bacău; D. Moga, subcomisar cl. I la punctul Cîineni; N. Stupeanu, subcomisar clasa I la punctul Bunești; Gh. C-tinescu, subcomisar cl. II la Sultim; Gh. Chicoș, subcomisar cl. II la Bîrlad; I. Coman, subcomisar cl. II la Roman; V. Grigorescu subcomisar cl. I la Focșani; T. Tănăsescu, subcomisar cl. 11 la portul Corabia; Al. lonescu, subcomisar cl. 11 la gara Titu; Elisievici 1. R. G. P. Abrano- Pol. Ene M. Ion, T. Bănciulescu, A. Zane, C. Trifu, Virg. Niculescu, C. N. Mihfiiescu, subcomisari cl. Ii în poliția Capitalei; A. Crivăț, comisar cl. I la Tg. Neamț; V. Nicolau comisar clasa 1 la Turtucaia; Șt. Gavriliu și I. Dumitriu, subcomisari cl. II in Bacau; R. Ștefănescu, subcomisar cl. II în Giurgiu; Gh. Anastasiu, subcomisar cl. 11 la Bîrlad; Uie Dragomir, Gh. Bogdănescu și St. Alaman, subcomisari cl. II în Brăila; M. Ivănceanu, subcomisar cl. I la Burdujeni, detașat la Brăila-port; H. Băjescu, subcomisar cl. I la Rădăuți; E. Buzdugan-Fotius, subcomisar cl. II la poliția Bîrlad; D. R. Popescu, subcomisar cl. I la Silistra; C. Marinescu, subcomisar cl. 11 la portul Oltenița; Gh. Grefu subcomisar cl. II la Tg.Ocna; Gh. Apelevianu, subcomisar cl. II la Crassa și R. Stoenescu-Piță, director clasa 1 la Brăila. Primim următoarele: Fac apela dv. cu rugămintea de a atrage atențiunea celor in drept și asupra irosită, lucrătoarele dela regie. De cînd s’a mărit țara și deci și consumarea tutunului, noi muncim dela 6 jun. dimineața pină seara la 8, muncă foarte grea, în praf tuecător. Ba ceva mai mult ,lucrăm și sărbătorile și Duminicile, fără pic de odihnă. Mai toate sîntem mame și soții. Lăsăm acasă copiii dormind și seara îl găsim adormiți, flăminzi și neîngrijiți. Cînd să mai vedem de gospodăria noastră, cînd trebue să muncim atît de greu pentru a ne susține! Vă rugăm ridicați glasul protector și pentru noi, căci multe, foarte multe murim pe picioare, muncind peste puterile noastre. De ce n'ar fi la regie două echipe de lucrătoare: pentru zi și pentru noapte? Am lucra mai ușor și mai cu spor, îngrijind și de sărmanii noștri copii! notruirea funcționarilor judecătorești din Iași IAȘI, 24 Noembrie. — Azi a avut loc la postul de justiție timb’Oa funcționarilor judecătore și, pentru a discuta asupra măsurilor de luat pentru îmbunătățirea soarbă lor. Au vorbit d-nii : S. M. Mancaș, Nicolae Gavrilescu, Roban Gagure și alții. S'a votat o moțiune prin care se hotărăște ca să se fie un congres al funcționarilor judecătorești la 8 Decembrie precum și următoarele cereri : Să se sporească salariile cu 2 la sută, grdații cu efect retroactiv, indemnizații de chirie, înființarea unei case de economie, stabilitatea funcționarilor judecătorești, înființarea consiliului de disciplină, avansare pe loc din 3 în trei ani la vechime fără să se ia în considerație pedepsele disciplinare, vacanțe mari, reglementarea orelor de serviciu, înmulțirea personalului pentru ușurarea lumrărilor, suspendarea garanțiilor grefierilor, scăderea numărului anilor de pensie de la 35 la 30 ani. Duminică 1 Decembrie se va ține o nouă întrunire îr vederea congresului de la 8 Decembrie de la București. Dan CEREȚI ielftis leii" FOIȚA ZIARULUI DIMINEAȚA 22) V «. *.,♦!,*,,* *1 *, » .».,*..*,*.1 V..VIICU* * i. • .1* .* NI • O* NI*!» O 1DINU MILIAN * _-----_ ROMAN —— VIN HORIILE LUI LAPOVITA Intrăm în secția a treia. Mina cavalerește înaintează spre Nalbă, întinzîndu-i mina. Acesta însă drept răspuns îl ia în palme, îl trîntește la pămînt. Toate aceste făcute cu ai clipi din ochi. Protestăm contra acestei curse, dar ne retragem lăsîrnd pe Miga în mîinele dușmanilor. Cînd i-ați dat drumul avea părul vîlvoiă. Am strigat, am protestat, am făcut gură. Miga însă a rămas bătut. Pentru a nu jigni amorul nostru propriu, botezasem această întîmplare : retragerea celor douăzeci. Pe la sfîrșitul anului mă împăcasem cu Lapoviță. Bu eram chiar prieteni buni. Voia să merg cu dînsul laară în vacanție. . Cu ce culori viî nu'mi zugrăveam petrecerile ce le vom face în brațele firei și ale dragostei! Mai ales dragostea mă ademenea, închipuirea mea era însetată să guste tot farmecul ce auzisem ca există în plăcerile amorului, îmi venea chiar pofta să fac versuri la fete. La slujnicele din casă mă uitam cu ochii lacomi privindu-le pieptul lor bogat, formele lor ațîțătoare. Cînd eram lingă o femee părea că toți fiorii îmi treceau prin trup. Nu era frumusețe, pentru mine. Dinaintea femee scului se trezeau simțurile mele. O cocoană de multe ori mă lua la circ- Lingă dînsa, aproape de corpul ei cald, de multe ori idei comedioase îmi veneau prin minte. Și cocoana avea peste patru-zece ani. Mi se pare insă căci nici ea nu avea ginduri bune. Cînd mi-aduc aminte roșesc de toate acestea! Lapoviță'mî zugrăvea moșia tatu-să, ca raiul lui Mahomed, cu burii cu tot. Cum dar nu era să doresc țara unde era să am libertate, liniște, cai de călărit, iazuri de scăldat, păduri pentru vînătoare, bărci pentru preumblat pe apă, femei de sărutat?.. Greu însă era mama. Nu voia în ruptul capului, să iși lase puiul de sub aripă. Un zodier îî spusese că trebue să mă feresc de apă și de cal. Tocmai caii și apa știa că eram să am ne acolo. De aci toată pricina hotărîrei sale de a nu lăsa pe Dinu, de lingă ea. Dar nici eu nu o slăbeam cu răgumănitele. I — Mamae, așa că o să mă lași la țară?... ! Așa azi, așa mîine, așa seara, lașa dimineața, pînă cînd într’o zi, după o nouă rugăminte a lui Lapoviță, hotărîrea mamei fu strămutată, mă lasă să plec la țară, dar sub condițiunea că nu voi călări și nu mă voiu scălda, și dacă nu voi să rămînea corigent. După examen pornirăm. De bună credință eram că trecusem bine Mama mi-a pus în geamantan albiturile trebuincioase, mi-a făcut o pereche de haine noi, mi-a prefăcut niște pantaloni vechi ai tatei și așa înzestrat și împopotonat, după mai multe discursuri cum să mă port „în casă străină“, să nu mă scald, să nu mă sui pe cal, să fiu cuminte, mi-a dat drumul. La tată nu fusesem de demult, de cînd trăia tata. Pare că eram altul cînd la Hotelul Vanghelie, văzui că mă așteaptă brișcă cu trei cai a lui Lapoviță... Strada găunoasă a Palatului, Lipovinimea, Nicolina, Bahluiul, toate trecură ca o clipeală. Dinainte-ne se deschide șesul verde al Frumoasei, încununat cu dealul Cetățuei, din vîrful căruia se vede ruinele cetăței, privind în jos crucea de pe mormîntul lui Ferenț. Mai încolo dealul Repedei verde și apoi — unindu-se cu cerul albastru ca și dinsul — Bordea, cu pletele-î lungi de copaci batrini. Costișele par niște lăghicere trăcate felurit, de la verde, la galben, de la albastrul pășunelor, unde cicoarea domnește, la negrul arăturilor proaspete. Fîntînele cu cumpenele lor înalte, țărancele mergînd la tîrg cu papucii în mină și coșul pe spinare, satele păcătoase, copii cari ne priveau cu mirare, circiuma cu chipul negustorului încadrat în fereastră, carele dinantea ușei — toate adînc mă mișcă... La Șanta adăpăm caii. — Citisem povestea Șantei. O casă ca toate casele. O circiumă în mijlocul cîrimuim. In minte îmi vin Codreni. Șanta, fratele ei. Pare că văd urmele gloanțelor pe păreții casei. Închipuiri toate aceste. Linsă fîntînă o baltă verde. Pe deasupra eî o mulțime de fluturi, care de care mai frumosî, un adevărat rotit de fluturi. Trebue să fie sufletul poter’rilor mortî, al acelora ucisî de haiduci. în mijloc o pereche nu făcuseră decît un singur trim. Codreanul și Santa îmî ziceam eu. ne cînd biciul vîzifui luîn venise si ne «oseaua lucie aluneca uluind trăsura. Sîntem la țară. Hurțile lui Lapoviță pieriseră. Din ștrengarul bun de gură la școală, el se prefăcuse într’un băiat fricos, tot așa de prost în ale femeilor ca și mine. Mă păcălise infamul. Tot haremul de care imi vorbise, era alcătuit din o babă, o țigăncușă urîtă, fata bucătarului și o fată din casă. Iată tot ce aveam înaintea mea. Ca niște oameni practici lăsarăm dragostea la o parte căci ne vedeam cu totul nedestoinici. Romanele nu-mi folosiseră nimic. La o declarațiune de amor, în care îngerii se amestecau cu dama sufletului meu, țigăncii să fugi la bucătărie să spună că „coconașul cel nou" a înebunit! Fata din casă atacată, ne amenință că ne va spune cocoanei dacă nu-i vom da pace. Desigur asta era limba amorului, începui să nu mai am încredere în romane.... In locul dragostei cîmpii ai noștri erafl. De la Uncești la Cîndoia. de la Chihoiaria Bleu. Veșnic călare, veșnic în apă. Uitasem și pe zodier și profeția lor și vorbele spumei. La trier alături cu muncitorii pe claele de pae, la prins pește în baltă cu pescar. ______________f va urma). ----—de IOISST. MÎUI CeReȚI REVISTA MODEI