Dimineaţa, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 3531-3560)

1914-01-15 / nr. 3544

Dr. A. BARASCH­I cla­r­acuitatea 41 ■» Pari» Fo*i­em­ a)profesorului Fo­umiSf specialiștii maia Ua Fiéia"' ți .aiiiia.3a Voalai i pir i­ ii Calea V­ietorii îl­ îți no­ i­bl?. Albi Lomui. 6—10 a. m­. ș. a —­ p­­— .élőién aa/1 — ■ 1 stor în MVM 1 Chi­rrgis M. I. mmm Mt'tibru al Societăților e Uuon­ cl­asie al Școalei și Slinului ,i­nentar din­ Paris Diplomat și premiat al Școalei den­tare din Paris Diplomat al .Institutului de Proh za Dentară Hr­ii ran Boli și Operații da Gură DENTISTICA v fÎonsiiit. v»—12 B.'ra. și"2­6 ra. tti. ȘtV.’.­.Matei M­îlS 8 (foști Teatrului) La h­aurica De 'ehiii'tîstea de pe Moșia Larga se va Vimda totul .sau­ parția­l producțiunea pe anul 1914 osetiț­i brad și stejar pre­cum și piloți și manele de ste­jar. Ofer­tele. con­ți­nând dimensiunile, calitatea și­­ prețu­l se vor adresa „Principelui Ghi­orghe N­­o­bika Comâneștianu, Oa­ra Ștefan Vorici, Jud. Bacău­ 1. ” ÜuMmISOARA Era sala miei DENTISTA Fost asistentă la ..Berliner ZakniU'tli­­che Poliklinik C©o*u!t. 9—1 1 a.%n ,26am £tr. Covaci 10 ( aseie A- David. Mare ocaziime ; Din cauza dă­râ­mur ei clădi­rii se vinde până la 23 Ani­lie 19 >4­ toate mărfurile de Bijuterie și Oa, fiou­riniie,1­e­mei și inel, Bră­țări cu Briliante și Diamante» la spDiri de aur. Saci­i de argijir, ® Serviciile l’.etii, Pendu'e f­i*‘, cu ^XtDi­țional tie eiiine ale Magazin de i bijuterie și :4J.uisi­­ nst­ i­ tio, ® mmWAX WEISSMANN .^ȘAr.,. '••I -d.i.s.a-vm du Va a« Paști Iti-rnnnsrntA '’In »»ns*t«»n celor | -nu I atiftrl Hini'Șrli fit n rtil mo­delor din p”’* I«. I.oudm ș Vimia Garantai Ș;**£ triplu a»gi.-list srt P<JI*îl­lîîlî a.f­i b.i­arr­it-! UCU­­ UI ICH cu gâ­uri special. .n p «lent Celfi mai înalte și unice iu­strncțiuni Observați la cumpărare, marca de garanție „KIiN“I !»«• vin­zare lawrunchtittit­ lr riia»li giuvueilr im­rociicși luruitur fi de vroituri» Dela G. F. R. I Direcțiunea C. F. R. a luat urma­toarea­ tljtă puzisiune cu privire la transport­uri­le i­etafic maxim com­i* binat via Constanța : Pentru trans­portul mărfurilor sînt valabile in im­bele direcțiuni aceleași taxări, a­­dică atît cind predarea se face la sta­­penau polfuii, ca și citul pic* uarca , se face ia­porturi pentru atac Uriile C. F. it.i in iafară de d­ispozi­­țiunile pentru taxaiba după unele tarife speciale. — In­ urm­a deciziunilor comisiu­­­­nilor locale de disciplina, a fost des­tituit Următorul personal din servi­ciul C. F. 11.: Spiridon Istăncescu, conductor de tren din stația Bucu­rești pentru părăsirea serviciului ; George­ Mazilu, pazuisi din­ stația­ Brâila, pentru act­ua răzvrătire îm­­­potriva direcției C. Fi îi.; •istiéol­giie Dobr­escu, impiegat de biuron din stația­.; Gh­iu­la-Triaj, per­tru nereguli cu ocazia distribuției lemnelor di­n foc a personalului; Vasile Mocanu, fri­na­r din stația Cimpina, pentru furt de porum­b din vagoane; David Ion, acar, din­ stația Palădea, pentru furt de cherestea; Ion Busuiocescu, frî­­nar, oin stația Ploești,­ pentru falsifi­carea­ libretului sau ehilometric; Va­­silescu Spază, acar din stația Ga­lați, pentru insubordonare și amenin­țarea superiorilor săi ; Vasile Sufra­giu lucrător de manevră, pentru furt din vagoane; Constantin Georgescu, frinar din stația Ploești, pentru însu­șirea unu libret ehilometric al unui alt coleg; G. Iacobescu, frînar din sta­ția T.-Severin, pentru lipse nemotiva­te de la serviciul; Niculae Brătescu, din stația Brăila, pentru bănuiala je­fuirea unui vagon; B. Varlam, con­ductor de tren din stația Bacäu, pen­tru fraude cu bilete de călătorie și Gh­. Dascălu, acar din stația Filaret, pentru greșeli grave contra discipli­nei și beție în timpul serviciului.­­­ D. Nicolae M. Constantinescu, inginer șef cl. I-a, actual inspector principal cl. I-a, la inspecția II-a de tracțiune din Pitești, este însărcinat a prezida conferințele instituite prin deciziunea din 20 ianuarie 1994, in locul d-lui inginer șef d­. i-a Petre Antonescu-Vîlsan trecut la pensiu­ne. Aceste conferințe, de acum îna­inte, vor avea loc în bi­rourile ins­pecției II din tracțiunea Pitești. ........... ... De la Liga Culturală Avînd în vedere situația agravată din Bucovina, Liga culturală prin secțiunile­ sale a decis să fie o serie de conferințe și întruniri in toate o­­rașele, care să lămurească popula­ției regatului luptele economice, po­litice ,și­, culturale din Bucovina. În special,se va stărui asupra pri­mejdiei­ rutenizărei prin școala și bi­serică. Conferințele și întrunirile se vor ține în cui­pul lunci acesteia în toată țară Duminică a avut loc la Pitești și la loești. V­­.­v. * Ligă culturală va comemora, ca nu toți anii, aniversarea zilei de 24 Ia­nuarie, printr'un festival la Ateneul român, seara. Programul va consta dintre conferință, declamații și mu­zică și se va anunța la timp. D-na Veturia Triteanu, celebra cântăreațst, a promis binevoitorul d-salt concurs. Pentru familia lui Măr Cojocaru Pentru cei 10 copiii ai nefericitului Aftăr Carmăn Cojocaru din Buhuși, împușcat de armeanul Grigore Moi­­se, următorii elevi ai liceului din Tulcea au colectat suma de lei 13.50 H. Leibu­­­k­ü; L. Șulman 0.50; C Bergman 0.50; M. Weinberg 1; D. B Schutzman 0.50; E. Grad 0 50; M. Thaler J. B. Grußer 1; Comîeld 0.20; A Rund 0.50; Josiphe Lipovici 0.30; A. Grad 0 50; M. Lipovici 0.50; I. Hai­­movici 0.50; Ușer Leibovici 1; d-na C. Landau 1; d-na R. Weinrart 0 50- A. M. Lipovici 0.50; H. L. Hornbein 0.50; L. Thaler 1; I. American 0.50. Aceastăi sumă a fost expediată cu mandat poștal familiei nefericitului F. DIMINEAȚA m­­aturii sfin­­­ții egrii Cu toții ne bucurăm, cind vedem deosebita atențiune ce se dă invă­­țămîntului agricol de a fi organizat pe o temelie mai solidă, pe o teme­lie conform cerințelor progresului a­­gricu­lturei la noi în țară.­­ Interesul ce se depune în această chestiune este mare din partea celor­­ ce sunt chemați a aduce la înfăptui­re această opera. Acestea ar fi cuvintele ce­­ ar tre­bui să le rostim, dacă într'adevăr drumul pe care s’a pornit ar fi, a­­cel ce duce spre adevărata rezolvire a acestei chestiuni. Să discutăm mai amănunțit ches­tiunea liceului agricol, o nouă treap­tă a învățămîntului agricol, iar in urmă voi­ arăta rostul acestui li­­ceu în una din regiunile in care se afla unul din cele două (cite s’afl în­ființat în țară) și anume la Filiași, jud. Dolj. Crearea lor. Oricine a auzit de a­­cest fapt, implică în sine o perfecțio­nare a Învâțămîntului agricol, acea­sta în urma cerințelor, dictate de o prea mare dezvoltare a agriculturei române . Pe măsură ce s’aui­­ introdus me­tode nouî de cultură, pe măsură ce s'au creat mijloace nouî de tracțiu­ne motoare, urma ca învățămîntul agricol să sufere o prefacere conti­nuă. Bazele cari­efl formulat necesita­tea creărei a acestui învătămînt, au­ rămas, însă, aceleași pînă în ziua de azi deși agricultura țarei și teh­­­nica agricolă au­ evoluat mereul. Nici o transformare în­spre bine , ceva mai mult, învățămîntul agri­col a fost lăsat în părăginire nemai corespunzînd scopului pentru care s’a creat. Exemple cred că sunt destule, spre a nu mai pomeni, căci destule cri­tici și ponoase s’afi adus acestor școli. Iată imaginea reală a lucrurilor cum se prezintă.­­ " I S’a cerut adese ori de către oa­­­meni și organe competing­ să se dea o mai mare atențiune învățămîntu­i­lui agricol, supunîndu-1 la o repara­­­ție­ radicală, dîndu-i o formă cores­­­punzătoare timpurilor înaintate în care ne aflăm. Sosind la o parte școala, de la He­răstrău, căreia urmează a i se da o altă formă și denumire (transfor­­­mîndu-se în Academie agricolă), căci în alt caz este expusă la perie, ur­mează­ ca restul școlilor medii, in­ferioare și elementare de agricul­tură să se bucure de o mai aproape atențiune. Urma ca numărul acestora să fie înmulțit și pe măsură ce se creia șă școli noul, să se aibă în vedere ca ele să fie alcătuite ca program con­form cerințelor actuale. Sunt lăsate, însă, să zacă așa cum Te-a bătut T­-zeu dela început. Sunt uitate ca și cind ar fi ajun­­se la apogeul misiune­­lor, dfhd re­zultate înfloritoare. " —. Cei mari găsesc cu­ câte au fn fir din fașe, un nou tip, o­ nouă­ treaj­iâ, a Invățămîntului agricol Ca să­ fa­cem față altor țâri, cari datorită înțelepciunei conducătorilor, au știut să dea o directivă acestui sen­í de in­­vățămînt, în raport, cu progresele a­­griculturei din acea țară, am cre­zut, de cuviință să ne urcăm pe sca­ră sărind cite 3—4 trepte numai să nu rămînem cu calificativul că sun­tem­ o țară prea orientală. Astfel s’afl sărit atîtea trepte pe scara progresului învățămîntului a­­gricol, pînă cind am găsit că treapta la care trebue să ne odihnim este a­­ceea cu liceele agricole. In urmă n'avem nevoe să ne ui­tăm : ce ne pasă, avem licee agri­cole ? Sîntem la fel cu țările mai Civili­zate ca noi ? ’ Sîntem pe picior de egaltate, noi țară agricolă, cu țările pe cari știm să le imităm în toate privințele? Și Acum cînd sîntem în preajma u­­nor reforme de o însemnată capita­lă, cum este ideea exproprierei și a 'mproprietărirei țăranilor, cu atît mai mult se simte­ nevoia ca învă­­ămîntul agricol să fie organizat, ca elementele ce le va produce să fie le un folos real pentru țărani. Liceele agricole care deschid nu­mai drumul spre studii mai înalte, cred că nu vor aduce nici un folos real plugăriei și în special țărani­­­mei noastre, întru cit absolvenții lor, nu vor eși cu un capital de cunoș­t­­ințe, specializat in ramura plugă­­­riei. Vor avea acces la Academia agri­colă dacă vor voi, dacă nu sunt li­beri, a îmbrățișa orice altă branșă. Care este atunci folosul practic ? Să se creeze funcționari pe la diver­se instituțiuni, căci studiile destul de lungi ca durată, cari le-ați făcut­, nu le permit a sta la țară in mijlo­cul țăranului, expuși atîtor și atîtor ingrediente. Vedem mișcarea aparentă, a ace­lor interesați, a aduce la înfăptuirea aceste licee, însă, nu vedem scopul final ce se urmărește prin creearea lor. E interesant de văzut acum greșa­­la ce se face prin înființarea lui la Filiași, unde se simte nevoia de școli practice de agricultură în gene­ral în toată regiunea Olteniei, cea mai săracă în asemenea institution.­., dar cea mai bogată ca fertilitate in ceea ce privește ramura plugăriei. Ceea ce­ vem­ face într'un articol viitor. . Hartes Eradic Const , Fil­ast Agronom . •înt----r---------­ j in­iția naiKirî ieia Estusifi Afu­ fost confirmați ca diurniști în ministerul de domenii: D-r. Marin C. Rădulescu, la direc­ția agriculturei. D. Al. Mihăilescu, ca administra­tor la ferma Silistra. D. I. Oancea, ca administrator al fermei Dobrici; d. Brătescu secretar contabil la ferma Dobrici. D. P. Popescu se numește șef de regiune viticolă în Cadrilater. D. I. Colțescu, se numește chimist la stațiunea agronomică. D. I. Haralamb numit administra­tor la ferma Ișalnița. La aceeași fermă se numesc d-niî: Cezar Scatris ca subadministrator. Pavel Haralamb secretar contabil. Se num­esc in consiliul superior a­­gricol d-rn­: D. G. Vasiu, ca inspector agricol, S. Duchia de inspector agricol, Nic, candru, Moțățeanu, Al. Carabel­la, Al. Stan, I. Dumitrescu ca copiști. O reclamație grava DOI AVOCAT!­I BAROULUI DE ILFOV ACUZAȚI BE ESCROCHE­rea Reprezentantul din România a­ fa­bricei de automobile Lauser a recla­mat parchetului că a fost excrocat de dou­i avocați al baroului,de Ilfov. Afc­­­lamația co­­stă în ur­m­­atoarele • Cei doui avocați și-afi luat insăreț- L’­iareț să mijloc­ească să­ si cujoosre din fabrica Lfrurer 6 automobile pen­tru roinister^s­ dă interzie:"• .... In schimbul acestei intervenții avo­­cații afi­ cerut să li se plătească două­sprezece mii lei. Jumătate din aceas­tă sumă reprezentantul fabricei Lau­rer pretinde că ar fi plătit-o antici­pat avocaților in chestie rămînînd ca restul să-l plătească cînd automo­­­bilele vor fi cumpărate de minister. "•Reclamantul mai pretinde că a­­vocații i-ar fi pus la dispoziție un jurnal al consiliului de miniștri prin care cumpărarea celor șase automo­bile erart acceptată în consilii! Numai după ce fabrica Lauzer a expediat automobilele în București , cînd s-a dus la ministerul de interne să anunțe sosirea lor a constatat că este victima unei farse. Jurnalul consiliului de miniștri nu există și nici nu fusese vorba vreo­dată de comanda celor șase automo­bile. * Cum se vede, reclamația adresată parchetului este de o gravitate excep­țională. Dacă faptele vor fi de domeniul fanteziei, apoi pe nedrept sínt calom­niați doi avocați ai baroului cari de­sigur au dreptul lor la reparație. D. procuror a trimis plîngerea la cabinetul­­ spre cercetare Pentru azi sînt citați în cabinetul judecăto­rului atît cei doi avocați cit și re­prezentantul din București al fabri­­cei Lauzer. '.Miercuri, SS Ianuarie, Old: întrunirea din T.-Severin T.­SF.VERIN. 12 Ianuarie. — As­tăzi. Duminică, 12 iannuarie 1914, s'au întrunit în „sala Negoițesru“ foștii mobilizați în campania din 1913, sub pr­eșideriția d-lui D­­om­escu Ma­­rinică comerciasrtt din T -Severin­ din inițiativa unui comitet din foști mo­bilizați. Au luat parte peste 500 mobilizați, •complectași, rezerviști, și milițieni. S’au luat în discuțiune doleanțele acestora și în urma cuvîntărei învă­­țâtorilo­r d-îu­ f G. Bazavan din com­. Bresnița (județul Mehedinți), s'a vo­tat de către adunare următoarea: * " MOȚI­UN­E Tinerii luptători din­ anul 1913, cari au luat parte la campanie și au tre­cut Dunărea în Bulgaria, întrunin­­d­u-se in sala „Negoițescu“ din T.-Se­verin în urma convoca­rei ,comitetu­­lu­i de­­ inițiativă în­ ziua de 12 ianua­rie 1914, și ascultind cuvintările d-lor Gh. Băzăvan, care a spus in mod clar, luminos și desinței­ a.șat situația noastră fața de măsurile duate de gu­vern în ce privește recompensa ace­lora cari, la un moment dat, să hotă­­rasc­ă să și dea viața pentru demni­tatea țărei și apărarea tronului. Avînd in vedere că în ce privește medalia „Avîntul Țărei“ prin regu­lamentul prin care ea a fost înfiin­țată, stabilindu-se să fie dată pe lin­gă acelora cari au­­ purtat arma și sabia și deputaților, senatorilor, pre­fecților, primarilor și în genere tut­­ror acelora "capi au livrat oricit de puțin in țară pentru reușita memo­rabilei din 1913: ... Avînd în vedere că în așa condi­­țiutil deosebire nu există între acei cari, de voie de nevoie, intrînd în ța­ră dușmană, pe lingă periclitarea in­tereselor lor materiale, apoi au mai fost expuși cu viața la atitea neajun­suri și materiale și­ morale și la ati­tea altele și dintre cari mulți au ră­mas pe cimpiile Bulgariei. Considerând că față de anunțul lor necondiționat vorbind de milițieni și rezerviști și față de felul cum au fost­ răsplătiți vitejii dela 1871ri 1878 și ei trebuesc răsplătiți de stat, acea­sta ca un stimulent mai mult pentru el și pentru generațiile viitoare cari vor avea de asemenea de luptat pen­tru demnitatea țarei și a neamului românesc. Con­sid­erînd că față de neobrăzarea multor stratiili cari locuesc în țară și­ cari he-au criticat și ne-au micșorat față de străinătate, avîntul nostru și dintre cari­­ mulți sunt supuși străini si deci incapabili de a servi demnita­tea neamului, se impune ca guvernul sa ia măsuri riguroase și excepționa­le contra lor Pentru aceste motive, Decidem:­­­­ ■ 1) Luptătorii din toul 1913 din jude­țul­­ Meh­edinti, se Constituie in­­ socie­­„tarte *» următoarele scopuri : A se­ înființa o bancă a lui; etc a) Pe lingă medalia „Avintul ta­rei’1 acelora cari au fost In. Bulgaria să li se acorde și altă distincție cum spre exemplu „Pacificatori statelor­ balcanice­­ sau „Trecerea Bulgariei1". b) Scutirea de prestații pe viața a tuturor mobilizaților fără­ excepție. c) Reducerea cu 5(1 la Hilă a mobili­zaților și a familiilor lor pe c­f. r. d) Să fie prefer­a­ți in­siuicțiun­l toți mobilizații .V. împroprietărirea tuturor mobili­zaților așa cum a fost la 1K84. f) Impunerea la taxe îndoite a stră­inilor care avind dreptul a face ser­viciul militar, n­u-1 face pe motiv că sunt supuși străini. Urrm­ează semnăturile a peste 500 mobilizați. La urmă s'a hotărît o nouă întru­nire pentru 19 Ianuarie. # Lina Marcovici Lazar Cornblum Logodiți Adjud Focșani In jocul »riciirel alte InștiințSri Omorul ritua­ l in toate vremurile s’aă [UNK] numit­e s­­tat crize în stnrctul de dreptate al omeniriei. Un m­iter de moment a fost acela care a dat naștere pro­cesului Beilis acuzat de om­or ri­tual. Momentele acestea provoacă insă lupte cari in totdeauna se sfir­­șesc cu triumful adevărului și drep­­tătei. Beilis a fost aruncat­ in­ închi­soare, a suferit chinurile cele mai grozave, dar străduința unui mă­­nunchiu­ de oameni [âe bine a inhiat opera nefastă și cri inițialii a condam­­nărei unui nevinovat. Lupta a fost grea, ca a întimpinat dificultăți dar a înregistrat in cele din urmă o victorie 'a om­enirei civilizate' fil­mul cinematografic rei­a scenelor­ e­­motionante ale diacorei Beilis, ipre­­zintină cu mu­ mai mare interes fa­cit reconstituirea a fost făcută­ la fața locului și nici un amănunt 'i­m­­portant nu lipsește. Afacerea, seri­­ațională' a procesului din Kiev- pe care o­ -reprezintă­ acum priza­ ci­­nematografului „Lux“’ din sirația Doamnei 5, este­ desigur cel mai ac­tual și cel m­ai interesant dintre: Fil­mele reprezentate­ la noi. '■ iu; ! Alia­n­ța ; ; st­rbo-bulgareli, E POSIBILA ASEMENEA ALIAN­ȚA ? — CONTRA­ AUSTRIEI ȘI TURCIEI Ziarul sîrbesc ...Balkan“" publică ur­mătoarele :­­• 1 In u­rma războiului fratricid din Balcani era aproape imposibil Să,sa gîndească cineva la o asemenea­ a­­lianță. Insă, patrioți­ ,bulgari și sîrbi chiar din primul moment recunoș­teau că fără o asemenea alianță, ambele popoare nu vor putea­­ trăi Deci la întrebarea dacă e posi­bilă o­­ asemenea alianță, , noi răspun­dem categoric, nu nurpai posibilă ci și necesară. In primele mo­m­ente de ură bulgarii și-au întors privirile spre Turcia. N’a­m trebuit­­ sa treacă mult, ca să se convingă că el n'ai­ ce căuta acolo Cu totul altceva dacă se va reuși să reînoiască alianța balcanică în care să intre și Romînia. ■ . Serbia și Romînia au mari prieten­­țiuni în monarhia Austro-Ungară. Țările aliate ar fi putut să-și­­ în­­drepte acțiunea lor în două direcții contra Turciei și contra Au­striei. Ni­ se poate închipui ca Serbia și R­omâ­­nia să lase serviciile Greciei și­­ Bul­gariei nerăsplătite. Noi, le vomi d­es­­păgubi din partea noastră, iar pe de­ealta le vom­ ajuta să realizeze ,prin­tențiunile asupra Bosforului... , N­ic? Rom­îni­a. nicîl.Serbia pu .se- v­ o plbpin ne să,.despăgubească pe aîiștiî lori de­oarece, acea­stă alianță., je­­,va d^fega mi­nun­­e- Tș sa ila.-'ip'dilj Și jityălifiA îndrepte,,... furtple. .lori.. întregi...., c^rfra dușmanului, comun.. ' , Bulgaria sărși, propneț CQ bajți Tfnîia sale pentru .a­­ intra‘,in­­terfanța­­ balca­nică, dar să nu pretindă ceea ce nu i se­ poate da.'. .. ’ •î.eia cercu­l­ analelor A doua conferință a d-lui Auguste Dord­ain va avea loc Mercur î.:15 ianuarie, seara la orele 9, și­ va vorbi despre legenda" «Barbă.".Ah hasira“. . . f ,f­ Sofica Schilesingher ... Isac Herșcovici Logodiți Ba­âul'-Sărat In locul oricărei Înștiințări. "IJ Rachefla , Rodbaum v Josiph M. Sonnenreich­ asociatul firmei Edelstein tt 'Son> aeurt ich achu Logodiți Roman Bacfttt DINU MILIAN NI . VIAȚĂ ! PRIMUL CLIENT de COjM'ST. MNIU dă și s'a văzut salutat, a pus ochii în jos.’ Pare că în privirea lui citea ironia și batjocura, mu­s­trarea și în­vinuirea de a-î fi­ luat paralele de­geaba... . Din nefericire, locuește prin apropiere, intim­ r,le sînt mai dese, și Oriccînd te poate evita, o ia pe altă parte, se întoarce din drum. E un fel de persecuție acest om. Cînd îi vede­ o zi întreagă e indis­pus. Se gîndește la toate încurcătu­rile ce i-a făcut fără de voe, la ur­mările funeste ale actului lui... To­tuși celălalt tace, îl salută re­spec­­tuos și cum l’ar întreba el, dacă ar avea energia­, ca să-și ia­ de pe piept această greutate !... #­ȘA după cite­va zile, l’a-n­iluit pe stranjl­ pe a trecut anii, restriștea prime­■". Altifer V .." ■" . HOMAN­ ­* ju­Privește puiul, il întoarce pe toa­­t­­e fetele, se uită în zare la ei. Este prim­ul ban ciștigat ca avocat ! E ji­să indignat pe el însuși ; se teme ca ușa am muți să nu se deschidă și să vada pe acest nenorocit cerin­­du-i banii înapoi și aruncindu-i ac­tul in fată. Strînge in mină hîrtia, de frică, să nu i-o răpească cineva și L­hiși­e! simte că banii aceștia su­­i o rușine, că­ sînt prețul înșelă­­"citíiíel. Par­că îî ard miinile, pare că ii este groază a-i fi cîștigat... Și-a petrecut ziua în friguri aș­­tec­tând ca­ să vadă din­ nou pe­ cli­ent. Nu s'a mai întors. Cînd însă, te­­ lor zile e aproape uitată. Cum ar vroi el să întîlnească din nou acum pe primul client. L’ar strânge în brațe, l’ar săruta și l’ar întreba da­că actele ce-­l făcu­se altădată i-au folosit­ întru ceva. Dacă această bu­cată de hîrtie s’o mai găsi, el ar în­cadra-o în argint și ar pune-o în vază în biroul lui... Vai, timpurile au trecut. Primul clent a dispărut — și cine știe dacă întîlnindu-l îl va mai cunoaște.... Totuși, cînd își aduce aminte de a­­cela care i-a dat prima hîrtie de douăzeci de­­ eî, el se aduioșează și cu emoție își amintește de acele timpuri, de cari îl despart atiția ani... o viață de om. ÎNCEPU­T­URI In alergarea pentru căutarea pîi­­nei zilnice, nu uită însă ideea, ca­uza. Ișî dă seamă de misiunea ce o are, de rolul ce va juca. De multe ori s’a examinat pe sine însu­și, dîndu-și seam­a, că nu are în el, sto­fa șefului. E prea poet, prea senti­mental, pentru a se pune în capul unui partid, căci el socotea că e­­xista așa­ ceva. Și apoi nu ambițio­nează la­ această demnitate.­ Altii a" mai multe merite sunt un v bă­­trîni, sunt mult mai­ înzestrați ca ei cu însușiri de condus oamenii. Se n nmițu­mește sa f­e soldat nevotat,­­ să fie lăsat să-și facă datoria ’ să planeze de-asupra micilor mizerii și chestii personale, înțelegea bine însă, că i-e dat lui să fie sâmburele mișcărei. Pricina era foarte simplă. In această lume de tineri, cei mai mulți aparținind bohemiei literare și ziaristice, el singur avea un rost, o casă în care să facă mici adu­nări, apoi avea o profesiune, un titlu, însemna mai mult ceva în lu­mea­­ burgheză, de­cit ei celra­­țî toți, de­și mulți din el îî erau su­­periori... Printre membrii „partidului“, era și­ Tudor Monetti. Firea lui,sprin­țară, nesigură, faptul că conducea de fapt Patriotul, toate acestea fă­ceau că dînsul părea, arătat, să fie simburele. Și așa s’a și întîm­­plat. O întrunire s’a făcut la Mone­­­tta, acasă S'a făcut apoi, obișnuin­ța, ca adunările să se facă la el, o­­dată pe săptămîna. «• Ziua aceasta e pentru el o zi de ceartă. Ella îl dojenește c­ă se tine de prostii, că în loc să-și caute de treabă și de clienți, adună „golanii“ în casa ei, că i se murdăresc odăile că servitoarea se­ plînge că­ nu mai dovedește. Și, ca să-i facă mai mult necaz, se năpusteșe asupra fiecă­ruia din nouii lui prieteni. Unuia îi mirosea picioarele, altul scuipa de jos, în sfîrșit altul fu­mează țigări de foi așa de proaste că împuțește apartamentul pe trei zile. — Să știi că nu’l mai primesc pe Popovici ! Felul acesta de a se arăta stă­­pină îl exasperează, cearta izbuc­nește și totdeauna, vorba grea, vor­ba injositoare și ocărîtoare, cuvîn­­tul care-l arde la suflet, îl taie ca și .un..„sun­t ascuțit, ■ esta dhip ' gurp tei, de fermee, înșelată în speranțele ei. Altfel îl visase, altfel eșiseră lucru­rile. — Mai bine ai vedea că nu a­­­vem,ce da în piață, se­ sfîrșea ade­sea ceartă, iaraéi plecă fruntea, sub injurii, fugea ;de ,se închidea în o­­daia lui, revoltat de atîta rea voin­ță, furios pe această femee care nu îi pricepea. Ce era el , vinovat de toate, aceștea ? ' Nu,căuta să mun­cească, n­u'șî făcea datoria, nu se abrutiza tradu­cind , fapte­­ diverse pentru Patriotul...el-care, își făcuse atîte­a visuri­ despre­ gazetărie?.. De unde să.. vîneze clienți, cum­­ să-i a­­demenească ? Apoi ce are ea cu ideile lui! Să' aibă­ părerile­.O for să facă ce o pofti, pe el însă să­ la­se în pace să-și urmeze cale­a­ în această privință Se simte puternic ca o stîncă de granit. Poate totul să-i cedeze, nici odată insă nuri­ va face cea mai­ mică concesiune • în ceea ce privește ideea. O sco­ate sfîntă, de ea, nimeni nu se poa­te, a­­tinge, și ar preferi mai bine să o piardă pe, da, de­cit să plece stea­gul și­­­ să­ dezerteze­ de la­ datorie. E o încăpățînare la el, care de­si­gur o­­ mîhnește pe, Ella, pe fete ca­re, și-a dat seama de slăbiciu­n­­ea ca­racterului, de bunătatea fire­­lui,­de dragostea-i .pentru­ dînsa. E .un­­ fel de furie în sufletul. Ci. în po­triva ideei E singurul lucru care îî rezis­tă, care împiedică întreaga-î cuce­rire. In potriva ideei, de acum va fi lupta, o luptă pe viață și­ pe moarte... * Cercul este lărgit. Pe lîngă cei de la clubul Caputiniștilor mulți veni­­seră din lumea universitară, tineri neatinși de conrupțiunea vieței; din capitală, inimi generoase, carp ijiar auteau vibra. E, firește, o mare­ a­­­mestecâtură de profesiuni, de idei, de caractere, de obiceiuri și de straturi sociale. (Va urma)

Next