Dimineaţa, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 3531-3560)
1914-01-15 / nr. 3544
Dr. A. BARASCHI claracuitatea 41 ■» Pari» Fo*iem a)profesorului FoumiSf specialiștii maia Ua Fiéia"' ți .aiiiia.3a Voalai i pir i ii Calea Vietorii îl îți no ibl?. Albi Lomui. 6—10 a. m. ș. a — p— .élőién aa/1 — ■ 1 stor în MVM 1 Chirrgis M. I. mmm Mt'tibru al Societăților e Uuon clasie al Școalei și Slinului ,inentar din Paris Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris Diplomat al .Institutului de Proh za Dentară Hrii ran Boli și Operații da Gură DENTISTICA v fÎonsiiit. v»—12 B.'ra. și"26 ra. tti. ȘtV.’..Matei MîlS 8 (foști Teatrului) La haurica De 'ehiii'tîstea de pe Moșia Larga se va Vimda totul .sau parțial producțiunea pe anul 1914 osetiți brad și stejar precum și piloți și manele de stejar. Ofertele. conținând dimensiunile, calitatea și prețul se vor adresa „Principelui Ghiorghe Nobika Comâneștianu, Oara Ștefan Vorici, Jud. Bacău 1. ” ÜuMmISOARA Era sala miei DENTISTA Fost asistentă la ..Berliner ZakniU'tliche Poliklinik C©o*u!t. 9—1 1 a.%n ,26am £tr. Covaci 10 ( aseie A- David. Mare ocaziime ; Din cauza dărâmur ei clădirii se vinde până la 23 Anilie 19 >4 toate mărfurile de Bijuterie și Oa, fiouriniie,1emei și inel, Brățări cu Briliante și Diamante» la spDiri de aur. Sacii de argijir, ® Serviciile l’.etii, Pendu'e fi*‘, cu ^XtDițional tie eiiine ale Magazin de i bijuterie și :4J.uisi nst i tio, ® mmWAX WEISSMANN .^ȘAr.,. '••I -d.i.s.a-vm du Va a« Paști Iti-rnnnsrntA '’In »»ns*t«»n celor | -nu I atiftrl Hini'Șrli fit n rtil modelor din p”’* I«. I.oudm ș Vimia Garantai Ș;**£ triplu a»gi.-list srt P<JI*îllîîlî a.fi b.iarrit-! UCU UI ICH cu gâuri special. .n p «lent Celfi mai înalte și unice iustrncțiuni Observați la cumpărare, marca de garanție „KIiN“I !»«• vinzare lawrunchtittit lr riia»li giuvueilr imrociicși luruitur fi de vroituri» Dela G. F. R. I Direcțiunea C. F. R. a luat urmatoarea tljtă puzisiune cu privire la transporturile ietafic maxim comi* binat via Constanța : Pentru transportul mărfurilor sînt valabile in imbele direcțiuni aceleași taxări, adică atît cind predarea se face la stapenau polfuii, ca și citul pic* uarca , se face iaporturi pentru atac Uriile C. F. it.i in iafară de dispozițiunile pentru taxaiba după unele tarife speciale. — In urma deciziunilor comisiunilor locale de disciplina, a fost destituit Următorul personal din serviciul C. F. 11.: Spiridon Istăncescu, conductor de tren din stația București pentru părăsirea serviciului ; George Mazilu, pazuisi din stația Brâila, pentru actua răzvrătire împotriva direcției C. Fi îi.; •istiéolgiie Dobrescu, impiegat de biuron din stația.; Ghiula-Triaj, pertru nereguli cu ocazia distribuției lemnelor din foc a personalului; Vasile Mocanu, frinar din stația Cimpina, pentru furt de porumb din vagoane; David Ion, acar, din stația Palădea, pentru furt de cherestea; Ion Busuiocescu, frînar, oin stația Ploești, pentru falsificarea libretului sau ehilometric; Vasilescu Spază, acar din stația Galați, pentru insubordonare și amenințarea superiorilor săi ; Vasile Sufragiu lucrător de manevră, pentru furt din vagoane; Constantin Georgescu, frinar din stația Ploești, pentru însușirea unu libret ehilometric al unui alt coleg; G. Iacobescu, frînar din stația T.-Severin, pentru lipse nemotivate de la serviciul; Niculae Brătescu, din stația Brăila, pentru bănuiala jefuirea unui vagon; B. Varlam, conductor de tren din stația Bacäu, pentru fraude cu bilete de călătorie și Gh. Dascălu, acar din stația Filaret, pentru greșeli grave contra disciplinei și beție în timpul serviciului. D. Nicolae M. Constantinescu, inginer șef cl. I-a, actual inspector principal cl. I-a, la inspecția II-a de tracțiune din Pitești, este însărcinat a prezida conferințele instituite prin deciziunea din 20 ianuarie 1994, in locul d-lui inginer șef d. i-a Petre Antonescu-Vîlsan trecut la pensiune. Aceste conferințe, de acum înainte, vor avea loc în birourile inspecției II din tracțiunea Pitești. ........... ... De la Liga Culturală Avînd în vedere situația agravată din Bucovina, Liga culturală prin secțiunile sale a decis să fie o serie de conferințe și întruniri in toate orașele, care să lămurească populației regatului luptele economice, politice ,și, culturale din Bucovina. În special,se va stărui asupra primejdiei rutenizărei prin școala și biserică. Conferințele și întrunirile se vor ține în cuipul lunci acesteia în toată țară Duminică a avut loc la Pitești și la loești. V.v. * Ligă culturală va comemora, ca nu toți anii, aniversarea zilei de 24 Ianuarie, printr'un festival la Ateneul român, seara. Programul va consta dintre conferință, declamații și muzică și se va anunța la timp. D-na Veturia Triteanu, celebra cântăreațst, a promis binevoitorul d-salt concurs. Pentru familia lui Măr Cojocaru Pentru cei 10 copiii ai nefericitului Aftăr Carmăn Cojocaru din Buhuși, împușcat de armeanul Grigore Moise, următorii elevi ai liceului din Tulcea au colectat suma de lei 13.50 H. Leibukü; L. Șulman 0.50; C Bergman 0.50; M. Weinberg 1; D. B Schutzman 0.50; E. Grad 0 50; M. Thaler J. B. Grußer 1; Comîeld 0.20; A Rund 0.50; Josiphe Lipovici 0.30; A. Grad 0 50; M. Lipovici 0.50; I. Haimovici 0.50; Ușer Leibovici 1; d-na C. Landau 1; d-na R. Weinrart 0 50- A. M. Lipovici 0.50; H. L. Hornbein 0.50; L. Thaler 1; I. American 0.50. Aceastăi sumă a fost expediată cu mandat poștal familiei nefericitului F. DIMINEAȚA maturii sfinții egrii Cu toții ne bucurăm, cind vedem deosebita atențiune ce se dă invățămîntului agricol de a fi organizat pe o temelie mai solidă, pe o temelie conform cerințelor progresului agriculturei la noi în țară. Interesul ce se depune în această chestiune este mare din partea celor ce sunt chemați a aduce la înfăptuire această opera. Acestea ar fi cuvintele ce ar trebui să le rostim, dacă într'adevăr drumul pe care s’a pornit ar fi, acel ce duce spre adevărata rezolvire a acestei chestiuni. Să discutăm mai amănunțit chestiunea liceului agricol, o nouă treaptă a învățămîntului agricol, iar in urmă voi arăta rostul acestui liceu în una din regiunile in care se afla unul din cele două (cite s’afl înființat în țară) și anume la Filiași, jud. Dolj. Crearea lor. Oricine a auzit de acest fapt, implică în sine o perfecționare a Învâțămîntului agricol, aceasta în urma cerințelor, dictate de o prea mare dezvoltare a agriculturei române . Pe măsură ce s’aui introdus metode nouî de cultură, pe măsură ce s'au creat mijloace nouî de tracțiune motoare, urma ca învățămîntul agricol să sufere o prefacere continuă. Bazele cariefl formulat necesitatea creărei a acestui învătămînt, au rămas, însă, aceleași pînă în ziua de azi deși agricultura țarei și tehnica agricolă au evoluat mereul. Nici o transformare înspre bine , ceva mai mult, învățămîntul agricol a fost lăsat în părăginire nemai corespunzînd scopului pentru care s’a creat. Exemple cred că sunt destule, spre a nu mai pomeni, căci destule critici și ponoase s’afi adus acestor școli. Iată imaginea reală a lucrurilor cum se prezintă. " I S’a cerut adese ori de către oameni și organe competing să se dea o mai mare atențiune învățămîntuilui agricol, supunîndu-1 la o reparație radicală, dîndu-i o formă corespunzătoare timpurilor înaintate în care ne aflăm. Sosind la o parte școala, de la Herăstrău, căreia urmează a i se da o altă formă și denumire (transformîndu-se în Academie agricolă), căci în alt caz este expusă la perie, urmează ca restul școlilor medii, inferioare și elementare de agricultură să se bucure de o mai aproape atențiune. Urma ca numărul acestora să fie înmulțit și pe măsură ce se creia șă școli noul, să se aibă în vedere ca ele să fie alcătuite ca program conform cerințelor actuale. Sunt lăsate, însă, să zacă așa cum Te-a bătut T-zeu dela început. Sunt uitate ca și cind ar fi ajunse la apogeul misiunelor, dfhd rezultate înfloritoare. " —. Cei mari găsesc cu câte au fn fir din fașe, un nou tip, o nouă treajiâ, a Invățămîntului agricol Ca să facem față altor țâri, cari datorită înțelepciunei conducătorilor, au știut să dea o directivă acestui sení de invățămînt, în raport, cu progresele agriculturei din acea țară, am crezut, de cuviință să ne urcăm pe scară sărind cite 3—4 trepte numai să nu rămînem cu calificativul că suntem o țară prea orientală. Astfel s’afl sărit atîtea trepte pe scara progresului învățămîntului agricol, pînă cind am găsit că treapta la care trebue să ne odihnim este aceea cu liceele agricole. In urmă n'avem nevoe să ne uităm : ce ne pasă, avem licee agricole ? Sîntem la fel cu țările mai Civilizate ca noi ? ’ Sîntem pe picior de egaltate, noi țară agricolă, cu țările pe cari știm să le imităm în toate privințele? Și Acum cînd sîntem în preajma unor reforme de o însemnată capitală, cum este ideea exproprierei și a 'mproprietărirei țăranilor, cu atît mai mult se simte nevoia ca învăămîntul agricol să fie organizat, ca elementele ce le va produce să fie le un folos real pentru țărani. Liceele agricole care deschid numai drumul spre studii mai înalte, cred că nu vor aduce nici un folos real plugăriei și în special țăranimei noastre, întru cit absolvenții lor, nu vor eși cu un capital de cunoștințe, specializat in ramura plugăriei. Vor avea acces la Academia agricolă dacă vor voi, dacă nu sunt liberi, a îmbrățișa orice altă branșă. Care este atunci folosul practic ? Să se creeze funcționari pe la diverse instituțiuni, căci studiile destul de lungi ca durată, cari le-ați făcut, nu le permit a sta la țară in mijlocul țăranului, expuși atîtor și atîtor ingrediente. Vedem mișcarea aparentă, a acelor interesați, a aduce la înfăptuirea aceste licee, însă, nu vedem scopul final ce se urmărește prin creearea lor. E interesant de văzut acum greșala ce se face prin înființarea lui la Filiași, unde se simte nevoia de școli practice de agricultură în general în toată regiunea Olteniei, cea mai săracă în asemenea institution.., dar cea mai bogată ca fertilitate in ceea ce privește ramura plugăriei. Ceea ce vem face într'un articol viitor. . Hartes Eradic Const , Filast Agronom . •înt----r--------- j iniția naiKirî ieia Estusifi Afu fost confirmați ca diurniști în ministerul de domenii: D-r. Marin C. Rădulescu, la direcția agriculturei. D. Al. Mihăilescu, ca administrator la ferma Silistra. D. I. Oancea, ca administrator al fermei Dobrici; d. Brătescu secretar contabil la ferma Dobrici. D. P. Popescu se numește șef de regiune viticolă în Cadrilater. D. I. Colțescu, se numește chimist la stațiunea agronomică. D. I. Haralamb numit administrator la ferma Ișalnița. La aceeași fermă se numesc d-niî: Cezar Scatris ca subadministrator. Pavel Haralamb secretar contabil. Se numesc in consiliul superior agricol d-rn: D. G. Vasiu, ca inspector agricol, S. Duchia de inspector agricol, Nic, candru, Moțățeanu, Al. Carabella, Al. Stan, I. Dumitrescu ca copiști. O reclamație grava DOI AVOCAT!I BAROULUI DE ILFOV ACUZAȚI BE ESCROCHErea Reprezentantul din România a fabricei de automobile Lauser a reclamat parchetului că a fost excrocat de doui avocați al baroului,de Ilfov. Afclamația costă în urmatoarele • Cei doui avocați și-afi luat insăreț- L’iareț să mijlocească să si cujoosre din fabrica Lfrurer 6 automobile pentru roinister^s dă interzie:"• .... In schimbul acestei intervenții avocații afi cerut să li se plătească douăsprezece mii lei. Jumătate din această sumă reprezentantul fabricei Laurer pretinde că ar fi plătit-o anticipat avocaților in chestie rămînînd ca restul să-l plătească cînd automobilele vor fi cumpărate de minister. "•Reclamantul mai pretinde că avocații i-ar fi pus la dispoziție un jurnal al consiliului de miniștri prin care cumpărarea celor șase automobile erart acceptată în consilii! Numai după ce fabrica Lauzer a expediat automobilele în București , cînd s-a dus la ministerul de interne să anunțe sosirea lor a constatat că este victima unei farse. Jurnalul consiliului de miniștri nu există și nici nu fusese vorba vreodată de comanda celor șase automobile. * Cum se vede, reclamația adresată parchetului este de o gravitate excepțională. Dacă faptele vor fi de domeniul fanteziei, apoi pe nedrept sínt calomniați doi avocați ai baroului cari desigur au dreptul lor la reparație. D. procuror a trimis plîngerea la cabinetul spre cercetare Pentru azi sînt citați în cabinetul judecătorului atît cei doi avocați cit și reprezentantul din București al fabricei Lauzer. '.Miercuri, SS Ianuarie, Old: întrunirea din T.-Severin T.SF.VERIN. 12 Ianuarie. — Astăzi. Duminică, 12 iannuarie 1914, s'au întrunit în „sala Negoițesru“ foștii mobilizați în campania din 1913, sub preșideriția d-lui Domescu Marinică comerciasrtt din T -Severin din inițiativa unui comitet din foști mobilizați. Au luat parte peste 500 mobilizați, •complectași, rezerviști, și milițieni. S’au luat în discuțiune doleanțele acestora și în urma cuvîntărei învățâtorilor d-îu f G. Bazavan din com. Bresnița (județul Mehedinți), s'a votat de către adunare următoarea: * " MOȚIUNE Tinerii luptători din anul 1913, cari au luat parte la campanie și au trecut Dunărea în Bulgaria, întrunindu-se in sala „Negoițescu“ din T.-Severin în urma convocarei ,comitetului de inițiativă în ziua de 12 ianuarie 1914, și ascultind cuvintările d-lor Gh. Băzăvan, care a spus in mod clar, luminos și desinței a.șat situația noastră fața de măsurile duate de guvern în ce privește recompensa acelora cari, la un moment dat, să hotărască să și dea viața pentru demnitatea țărei și apărarea tronului. Avînd in vedere că în ce privește medalia „Avîntul Țărei“ prin regulamentul prin care ea a fost înființată, stabilindu-se să fie dată pe lingă acelora cari au purtat arma și sabia și deputaților, senatorilor, prefecților, primarilor și în genere tutror acelora "capi au livrat oricit de puțin in țară pentru reușita memorabilei din 1913: ... Avînd în vedere că în așa condițiutil deosebire nu există între acei cari, de voie de nevoie, intrînd în țară dușmană, pe lingă periclitarea intereselor lor materiale, apoi au mai fost expuși cu viața la atitea neajunsuri și materiale și morale și la atitea altele și dintre cari mulți au rămas pe cimpiile Bulgariei. Considerând că față de anunțul lor necondiționat vorbind de milițieni și rezerviști și față de felul cum au fost răsplătiți vitejii dela 1871ri 1878 și ei trebuesc răsplătiți de stat, aceasta ca un stimulent mai mult pentru el și pentru generațiile viitoare cari vor avea de asemenea de luptat pentru demnitatea țarei și a neamului românesc. Considerînd că față de neobrăzarea multor stratiili cari locuesc în țară și cari he-au criticat și ne-au micșorat față de străinătate, avîntul nostru și dintre cari mulți sunt supuși străini si deci incapabili de a servi demnitatea neamului, se impune ca guvernul sa ia măsuri riguroase și excepționale contra lor Pentru aceste motive, Decidem: ■ 1) Luptătorii din toul 1913 din județul Mehedinti, se Constituie in socie„tarte *» următoarele scopuri : A se înființa o bancă a lui; etc a) Pe lingă medalia „Avintul tarei’1 acelora cari au fost In. Bulgaria să li se acorde și altă distincție cum spre exemplu „Pacificatori statelor balcanice sau „Trecerea Bulgariei1". b) Scutirea de prestații pe viața a tuturor mobilizaților fără excepție. c) Reducerea cu 5(1 la Hilă a mobilizaților și a familiilor lor pe cf. r. d) Să fie preferați insiuicțiunl toți mobilizații .V. împroprietărirea tuturor mobilizaților așa cum a fost la 1K84. f) Impunerea la taxe îndoite a străinilor care avind dreptul a face serviciul militar, nu-1 face pe motiv că sunt supuși străini. Urrmează semnăturile a peste 500 mobilizați. La urmă s'a hotărît o nouă întrunire pentru 19 Ianuarie. # Lina Marcovici Lazar Cornblum Logodiți Adjud Focșani In jocul »riciirel alte InștiințSri Omorul ritua l in toate vremurile s’aă [UNK] numite stat crize în stnrctul de dreptate al omeniriei. Un miter de moment a fost acela care a dat naștere procesului Beilis acuzat de omor ritual. Momentele acestea provoacă insă lupte cari in totdeauna se sfirșesc cu triumful adevărului și dreptătei. Beilis a fost aruncat in închisoare, a suferit chinurile cele mai grozave, dar străduința unui mănunchiu de oameni [âe bine a inhiat opera nefastă și cri inițialii a condamnărei unui nevinovat. Lupta a fost grea, ca a întimpinat dificultăți dar a înregistrat in cele din urmă o victorie 'a omenirei civilizate' filmul cinematografic reia scenelor emotionante ale diacorei Beilis, iprezintină cu mu mai mare interes facit reconstituirea a fost făcută la fața locului și nici un amănunt 'important nu lipsește. Afacerea, seriațională' a procesului din Kiev- pe care o -reprezintă acum priza cinematografului „Lux“’ din sirația Doamnei 5, este desigur cel mai actual și cel mai interesant dintre: Filmele reprezentate la noi. '■ iu; ! Alianța ; ; strbo-bulgareli, E POSIBILA ASEMENEA ALIANȚA ? — CONTRA AUSTRIEI ȘI TURCIEI Ziarul sîrbesc ...Balkan“" publică următoarele :• 1 In urma războiului fratricid din Balcani era aproape imposibil Să,sa gîndească cineva la o asemenea alianță. Insă, patrioți ,bulgari și sîrbi chiar din primul moment recunoșteau că fără o asemenea alianță, ambele popoare nu vor putea trăi Deci la întrebarea dacă e posibilă o asemenea alianță, , noi răspundem categoric, nu nurpai posibilă ci și necesară. In primele momente de ură bulgarii și-au întors privirile spre Turcia. N’am trebuit sa treacă mult, ca să se convingă că el n'ai ce căuta acolo Cu totul altceva dacă se va reuși să reînoiască alianța balcanică în care să intre și Romînia. ■ . Serbia și Romînia au mari prietențiuni în monarhia Austro-Ungară. Țările aliate ar fi putut să-și îndrepte acțiunea lor în două direcții contra Turciei și contra Austriei. Ni se poate închipui ca Serbia și România să lase serviciile Greciei și Bulgariei nerăsplătite. Noi, le vomi despăgubi din partea noastră, iar pe deealta le vom ajuta să realizeze ,printențiunile asupra Bosforului... , Nic? Romînia. nicîl.Serbia pu .se- v o plbpin ne să,.despăgubească pe aîiștiî lori deoarece, această alianță., je,va d^fega minune- Tș sa ila.-'ip'dilj Și jityălifiA îndrepte,,... furtple. .lori.. întregi...., c^rfra dușmanului, comun.. ' , Bulgaria sărși, propneț CQ bajți Tfnîia sale pentru .a intra‘,interfanța balcanică, dar să nu pretindă ceea ce nu i se poate da.'. .. ’ •î.eia cercul analelor A doua conferință a d-lui Auguste Dordain va avea loc Mercur î.:15 ianuarie, seara la orele 9, și va vorbi despre legenda" «Barbă.".Ah hasira“. . . f ,f Sofica Schilesingher ... Isac Herșcovici Logodiți Baâul'-Sărat In locul oricărei Înștiințări. "IJ Rachefla , Rodbaum v Josiph M. Sonnenreich asociatul firmei Edelstein tt 'Son> aeurt ich achu Logodiți Roman Bacfttt DINU MILIAN NI . VIAȚĂ ! PRIMUL CLIENT de COjM'ST. MNIU dă și s'a văzut salutat, a pus ochii în jos.’ Pare că în privirea lui citea ironia și batjocura, mustrarea și învinuirea de a-î fi luat paralele degeaba... . Din nefericire, locuește prin apropiere, intim r,le sînt mai dese, și Oriccînd te poate evita, o ia pe altă parte, se întoarce din drum. E un fel de persecuție acest om. Cînd îi vede o zi întreagă e indispus. Se gîndește la toate încurcăturile ce i-a făcut fără de voe, la urmările funeste ale actului lui... Totuși celălalt tace, îl salută respectuos și cum l’ar întreba el, dacă ar avea energia, ca să-și ia de pe piept această greutate !... #ȘA după citeva zile, l’a-niluit pe stranjl pe a trecut anii, restriștea prime■". Altifer V .." ■" . HOMAN * juPrivește puiul, il întoarce pe toate fetele, se uită în zare la ei. Este primul ban ciștigat ca avocat ! E jisă indignat pe el însuși ; se teme ca ușa am muți să nu se deschidă și să vada pe acest nenorocit cerindu-i banii înapoi și aruncindu-i actul in fată. Strînge in mină hîrtia, de frică, să nu i-o răpească cineva și Lhișie! simte că banii aceștia sui o rușine, că sînt prețul înșelă"citíiíel. Parcă îî ard miinile, pare că ii este groază a-i fi cîștigat... Și-a petrecut ziua în friguri aștectând ca să vadă din nou pe client. Nu s'a mai întors. Cînd însă, te lor zile e aproape uitată. Cum ar vroi el să întîlnească din nou acum pe primul client. L’ar strânge în brațe, l’ar săruta și l’ar întreba dacă actele ce-l făcuse altădată i-au folosit întru ceva. Dacă această bucată de hîrtie s’o mai găsi, el ar încadra-o în argint și ar pune-o în vază în biroul lui... Vai, timpurile au trecut. Primul clent a dispărut — și cine știe dacă întîlnindu-l îl va mai cunoaște.... Totuși, cînd își aduce aminte de acela care i-a dat prima hîrtie de douăzeci de eî, el se aduioșează și cu emoție își amintește de acele timpuri, de cari îl despart atiția ani... o viață de om. ÎNCEPUTURI In alergarea pentru căutarea pîinei zilnice, nu uită însă ideea, cauza. Ișî dă seamă de misiunea ce o are, de rolul ce va juca. De multe ori s’a examinat pe sine însuși, dîndu-și seama, că nu are în el, stofa șefului. E prea poet, prea sentimental, pentru a se pune în capul unui partid, căci el socotea că exista așa ceva. Și apoi nu ambiționează la această demnitate. Altii a" mai multe merite sunt un v bătrîni, sunt mult mai înzestrați ca ei cu însușiri de condus oamenii. Se n nmițumește sa fe soldat nevotat, să fie lăsat să-și facă datoria ’ să planeze de-asupra micilor mizerii și chestii personale, înțelegea bine însă, că i-e dat lui să fie sâmburele mișcărei. Pricina era foarte simplă. In această lume de tineri, cei mai mulți aparținind bohemiei literare și ziaristice, el singur avea un rost, o casă în care să facă mici adunări, apoi avea o profesiune, un titlu, însemna mai mult ceva în lumea burgheză, decit ei celrațî toți, deși mulți din el îî erau superiori... Printre membrii „partidului“, era și Tudor Monetti. Firea lui,sprințară, nesigură, faptul că conducea de fapt Patriotul, toate acestea făceau că dînsul părea, arătat, să fie simburele. Și așa s’a și întîmplat. O întrunire s’a făcut la Monetta, acasă S'a făcut apoi, obișnuința, ca adunările să se facă la el, odată pe săptămîna. «• Ziua aceasta e pentru el o zi de ceartă. Ella îl dojenește că se tine de prostii, că în loc să-și caute de treabă și de clienți, adună „golanii“ în casa ei, că i se murdăresc odăile că servitoarea se plînge că nu mai dovedește. Și, ca să-i facă mai mult necaz, se năpusteșe asupra fiecăruia din nouii lui prieteni. Unuia îi mirosea picioarele, altul scuipa de jos, în sfîrșit altul fumează țigări de foi așa de proaste că împuțește apartamentul pe trei zile. — Să știi că nu’l mai primesc pe Popovici ! Felul acesta de a se arăta stăpină îl exasperează, cearta izbucnește și totdeauna, vorba grea, vorba injositoare și ocărîtoare, cuvîntul care-l arde la suflet, îl taie ca și .un..„sunt ascuțit, ■ esta dhip ' gurp tei, de fermee, înșelată în speranțele ei. Altfel îl visase, altfel eșiseră lucrurile. — Mai bine ai vedea că nu avem,ce da în piață, se sfîrșea adesea ceartă, iaraéi plecă fruntea, sub injurii, fugea ;de ,se închidea în odaia lui, revoltat de atîta rea voință, furios pe această femee care nu îi pricepea. Ce era el , vinovat de toate, aceștea ? ' Nu,căuta să muncească, nu'șî făcea datoria, nu se abrutiza traducind , fapte diverse pentru Patriotul...el-care, își făcuse atîtea visuri despre gazetărie?.. De unde să.. vîneze clienți, cum să-i ademenească ? Apoi ce are ea cu ideile lui! Să' aibă părerile.O for să facă ce o pofti, pe el însă să lase în pace să-și urmeze calea în această privință Se simte puternic ca o stîncă de granit. Poate totul să-i cedeze, nici odată insă nuri va face cea mai mică concesiune • în ceea ce privește ideea. O scoate sfîntă, de ea, nimeni nu se poate, atinge, și ar preferi mai bine să o piardă pe, da, decit să plece steagul și să dezerteze de la datorie. E o încăpățînare la el, care desigur o mîhnește pe, Ella, pe fete care, și-a dat seama de slăbiciunea caracterului, de bunătatea firelui,de dragostea-i .pentru dînsa. E .un fel de furie în sufletul. Ci. în potriva ideei E singurul lucru care îî rezistă, care împiedică întreaga-î cucerire. In potriva ideei, de acum va fi lupta, o luptă pe viață și pe moarte... * Cercul este lărgit. Pe lîngă cei de la clubul Caputiniștilor mulți veniseră din lumea universitară, tineri neatinși de conrupțiunea vieței; din capitală, inimi generoase, carp ijiar auteau vibra. E, firește, o mare amestecâtură de profesiuni, de idei, de caractere, de obiceiuri și de straturi sociale. (Va urma)