Dimineaţa, ianuarie 1914 (Anul 11, nr. 3531-3560)
1914-01-28 / nr. 3557
Anni XI__No. 3587— O CONCEOATÄ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDERS Comp. Str. Karageorgevici 3, Etaj Telefon »/„ 0-8-10-12 PAGINI Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MILLER £ m*<mrila starului : Str. Sărindar No 11. — București ABONAMENTE CU PREMII: Un an Lol S3___ « Inni Lei 0.50 S timt L«i 5. Pentru ită unitate prețul este niciodl telefonul lunii No. « 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 PUBLICITATEA Un erou al Turciei Enver Pașa Enver Pașa este tînar. N’are ‘de far 31 de ani. Și, totuși, o împărăție întinsă și un neam de multe milioane de suflete, văd întrînsul pe acela care are a locui rănile deschise încă ale Turciei. Enver Pașa este tînar, dar are un trecut. Trecutul acesta îl pune în rîndul eroilor. A început prin a conduce lupta împotriva comitagiilor greci și bulgari, a luptat în Tripolitania, a adunat resturile armatei flămânde și înfrînte și a făcut din ea zidi inexpugnabil, la Ceatalgea. Asttzi Enver Pașa este în fruntea luptei pentru desăvârșirea operei de asanare înăuntrul împărăției turcești. A început ca locotenent de stat major cariera sa militară. S’a distins în această calitate. A muncit și a dovedit pricepere în sarcina sa. Dar mai cu seamă, a dat dovezi de o tragere de inimă rară la funcționarii regimului turcesc, fie chiar militari. A înaintat curând și fiecare tresă nouă i-a fost un nou imbold la muncă. Invidiat de mulți și-a câștigat însă și admirația cîtorva. Și această admirație a mers crescând pe măsură ca Enver Pașa primind însărcinări nou", se achită de ele cu hotărîrea și conștiinciozitatea careu sunt înăscute, în urmărirea comitagiilor greci și bulgari a pus multă rîvnă și muncă. Bandele bîntuiau cu furie o parte a împărăției și îi rodeau temelia cu o perseverență amenințătoare. Sălbăticia bandelor se desfășura îngrozitoare, grație mai cu seamă vicuriei administrației turcești. Enver Pașa nu a reușit desigur să pună capăt acțiunei bandelor. Nu el, ca simplu locotenent în armată putea desăvârși această operă. Fapt este că acolo unde Enver Pașa intervenia, mulți ani apoi nu mai îndrăzneau să se ivească bandele. Enver Pașa fu avansat căpitan la vîrsta de 26 ani. Nutrind idei de libertate tînărul, căpitan deveni unul din cei mai fervenți, partizani ai junilor turci. In activitatea acestora vedea Enver Pașa posibilitatea însănătoșirea împărăției turcești. Și se consacră cu trup : și suflet mișcărei revoluționare care a dus la detronarea sultanului ruș și întronarea unui nou regim în Turcia. * Sub noul regim Enver Pașa, atunci bey, fu trimes la Berlin ca atașat militar Intre timp izbucni razboiul italo-turc, împreună cu Fethi bey, Enver Pașa pleca în Tripolitania să apere această provincie turcească lăsată fără apărare de vechiul regim al lui Abdul Hamid. „Eroul libertatei“ cum îi poreclise poporul din Constantinopol după detronarea sultanului roșiu, deveni eroul patriei după luptele eroice pe care le-a purtat pe întinsul de nisip al Tripolisului. Despre activitatea din Africa a lui Enver 1 Pan s’a putut spune, și, cu drept rormat, că a făcut în câteva săptămâni să răsară o armată întreagă pe care în cîteva zile a pregătit-o de luptă împotriva italienilor cu o armată temeinic pregătită pentru războiu. Și au luptat cu eroism ostașii lui Enver Pașa. Cine nu-și amintește câte lupte au pierdut italienii în Tripolitania și câte mii de oameni și-au găsit moartea pe nisipul cald al provinciei din Africa de nord. . Revenit în Turcia cu gradul de locotenent-colonel, el găsește patria sa în o nouă primejdie,’. Anii de vicurie a ocîrmuirei turcești au început să-și dea roadele. ■ Armata turcească fu infruntă de oștile statelor balcanice aliate. Resturile armatei turcești ayeau însă sa spele rușinea cea’ hidre' a infringerea. La Bulak n Ever Pașa reorganizase în pripă corpul de sub comanda sa. Și rezistența opusă aici bulgarilor fu încununată cu succes. La Ceatalgea, de asemenea, învinșii au știut să țină piept învingătorilor. Cîrd bulgarii erau în luptă cu foștii lor aliați sîrbi și greci, Enver Pașa porni să recucerească Adrianopolul. Și cetatea turcească fu recîștigată Turciei.’ *• Numirea lui Enver Pașa ca ministru de războia al Turciei a provocat în lumea întreagă temerea că ea va duce la un nou războiu în Balcani. Enver Pașa este omul prea hotărât ca să se poată spera că sub el va fi posibilă continuarea în liniște a operei de distrugere a imperiului turcesc. Cum a venit în fruntea ministerului de războiu, Enver Pașa a purces la opera de reorganizare a armatei turcești. A concediat 73 generali și 88 coloneii. A pus ordine acolo unde domnia dezordinea și a întronat munca acolo unde domnia trândăvia. M. SANATEANU * Marți 28 Ianuarie 1914 CRONICA MEDICALĂ Ci! ne inni el eh pelei H -----------—--------------- In public domnesc multe prejudecăți în privința cauzelor îngrășărei. Firea simplistă a omului e totdeauna dispusă să admită o cauzalitate unică. Ca pretutindenea însă, și aici intervin factori diverși, cari dau naștere îngrășărea. Un exemplu, care arată că pentru stabilirea originei unei îngrășări trebue cunoscute împrejurările de viață îa care se află persoana pe care o studiem, este următorul. Cineva locuind mai mult timp la etaj, nu se îngrașă. Mutîndu-ne însă în parterie și continuînd acelaș fel de alimentație, se va îngrășa. Faptul că nu cheltuește zilnic ancele 200—800 calorii, ce le ntrebuința înainte cu ocazia urcărei treptelor, îi va economici pe zi 20—30 gr. grăsime, ceia ce în decurs de un an îi va aduce o rezervă de 8—10 kgr. In decurs de ani va depune deci mai multe zeci de kgi. Vedeți clar că atunci cînd medicul vrea să stabilească regimul contra îngrășărei, trebue să fie seama de multe circumstanțe. Lucrul nu e așa de simplu cum cred autorii diverselor sisteme de slăbiri Nicăirî în medicină nu se pot aplica sisteme. O individualizare strictă este necesară. Pentru aceasta însă trebue pregătite, pe cînd profanului îi place o formulă simplă. Cu aerul cel mai doct îți va spune că apa îngrașă, alții condamnă cartofii, alții untul, alții iarăși plin ea. In toate acestea e o urmă de adevăr, dar Interpretarea e greșită. Nimic nu îngrașă în mod absolut. Cineva poate să se îngrașe cu carne, fructe, ouă ,și lapte, după cum poate sa slăbească mîncînd cartofi sau pline și veceversa. Trebue avută în vedere cantitatea, iar nu calitatea. De cele mai multe ori obezitatea nu este o boală, ci este o consecință a unei supraimentațiuni. Adevăratele obezități patologice sunt rare, cei mai mulți obezi au de suferit din cauza unui regim alimentar prea bogat, în raport cu cheltuiala de energie pe care o fac. Să nu se supere cititorii, dar, mai ales cititoarele, de acuzarea publică, pe care le-o fac. Intrebînd pe un astfel de pacient îți va răspunde că nu mănîncă mai mult ca altul și cu toate astea se îngrașă. Vina o va pune pe „predispoziția familială”. Adeseori această „predispoziție” nu-i decit deprinderea și practicarea acelorași obiceiuri de trai abundent, de sedentaritate etc. Mă rog, aici lucrul e foarte simplu. Organismul nu risipește zadarnic energia, surplusul de combustibil se depune sub formă de grăsime. Dovadă că este așa, că adică obezitatea este cauzată de excese alimentare, însoțite de o lipsă de cheltuială de energie, este faptul că obezitatea se întâlnește de obicei în straturile societăței avute. Concepțiile asupra obezităței variază după regiuni. Ceia ce germanul va considera ca potrivit, noi vom caracteriza ca obez. In general însă se vorbește de obezitate cînd greutatea corpului întrece cu 15—20 kgr. greutatea normală. Aproximativ se admite ca normală greutatea care o exprimă ultimele 2 cifre ale înălțime exprimată di centimetri. D. ex. : cineva care are o înălțime de 174 c. m. va trebui să cântărească vreo 75 kgr.; 2—3 kgr. in plus scan minus nu comptează. Ca să facem ca să slăbim? Răspunsul e foarte simplu : regularea dietei în raport cu activitatea mușchiulară. Există în comerț diferite capuri, ciaiuri și pornezi de slăbire. Dar din întrebuințarea lor poate cel mult să slăbească... punga. Degeaba Îi explici omului că obezitatea e in funcțiune de mîncare și de lipsă de mișcare, el nu vrea să înțeleagă și aleargă după miracole. In special sexul frumos cade victima reclamelor de tot felul, pe cari le încearcă cu un egal insucces. Femeile se supun ușor la tratamentele cele mai grele, cînd e vorba ca să-și menție, sau să-și mărească frumusețea corpului, cu o condiție însă, tratamentul să fie cit mai scurt. Ele se supun la posturi, încearcă toate ceaiurile, și hapurile reputate ca miraculoase. Asta însă nu e de ajuns, trebue răbdare și voință multă ca ceia ce-am obținut printr’o cură să nu se înlocuiască , imediat ce o părăsești. Tot așa e și cu curele de slăbire de la Marienbad, Kissingen etc. Cele cîteva kgr perduse acolo se înlocuiesc repede. O cură de slăbire trebue făcută cu indicația și sub supravegherea medicului. In general nici-un aliment nu este exclus de alimentația obezului. Fiecare caz însă trebue studiat mai întâiü și în urmă i se administrează o dietă, cu un număr de calosă, proporționale cu munca ,și cu felul de viață al obezului. Natural că alăturea de dietă se pot întrebuința și alte mijloace: gimnastică, masaj, băi etc. In cîteva luni se poate obține a greutatea normală, în urmă pacientul nu trebue să revie la vechile obiceiuri gastronomice ci va continua a duce o viață higienică, echibrîndu-și alimentația cu cheltuiala energetică ce-o face și consultînd adesea cîntarul ca să nu întreacă măsura și să cază în recidivă. Dr. î. S. NUVELELE „DIMINEȚII“ Cum e mai bine! __Ide FULMEN -nir’un cerc de cucoane se discuta deună zi despre inteligența și prostia sexului nostru. — Ce credeți d-nelor, rostiri» dintre noi, cum e mai bine să fie femeia, inteligentă sau proastă ? Un rîs general însoți întrebarea «țeeș,șta, și aproape toate cele prezente ,optam bine înțeles pentru inteligență.— Ei bine, vă înșelați, reluă atunci foarte serios, drăgălașa, vioaia brunetă cu întrebarea. Puteți protesta cu toatele, dar după mine, nimic nu strică mai mul în viața unei femei, ca deșteptăciunea. De altfel, nu e întîia oară că s’a dovedit că și bărbaților inteligența prea mare, nu le e de un imens folos. Proștii parvin mai repede și reușesc mai de grabă în toate, e lucru constatat. Un om deștept e și mîndru ; o mutră, o vorbă ironică sau plictisită, îl face de se retrage ca o sensitivă și nu mai înzistă, pe cînd prostul nu înțelege, perseverează, se lingușește și adesea îl vezi cocoțat acolo unde nu merită. ‘ — Bine, bine, aprobăm noi, nu tocmai convinse, dar cu femeia nu e tot așa; o femee deșteaptă e apreciată, stimată, i se dă locul cel dintîî în lume, ba e chiar temută... — El uite, tocmai aci vă înșelați, iar dacă veți observa mal cu atenția în jurul vostru veți vedea că proastele sunt mai menajate. Față de o femei inteligentă, bărbații se poartă mal cu îndrăzneală, ca să nu zic cu obrăznicie, ei i se spun toate glumele cu două înțelesuri, toate micile epigrame răutăcioase căci... „o femee deșteaptă, doar nu are să se supere. De asemenea în societate, locurile de frunte nu sînt rezervate celor inteligente, ele înțeleg, pricep, proastele sunt anturate, gazda se ocupă de ele știindu-le Ia stare să se supere... „sînt așa de proaste !“ . — Poate vei fi avînd dreptate, interveni atunci o blondină cu ochii ca două pietricele de safir, dar nu vei tăgădui că în dragoste femeia deșteaptă o mai fericită, ea simte mai mult, sufletul ei e mai propice oricărei delicatețe, înțelegînd, prețuind un adevărat devotament... — Ah ! și aci vă înșelați, reluă bruneta cu un ton ce nu admitea replica... • „Nimeni pe lume nu e mai nenorocit ca femeia inteligentă cînd e îndrăgostită. Pe cînd cea proastă crede tot ce i se spune, se incintă cu bomboane și fiori, cea deșteaptă analizează totul, scrutează inimele și se îndoește de orice cuvint. Cînd e vorba de părăsire, apoi și atunci iubita inteligentă."e mai cu ușurință lăsată decit cea proastă. E atît de deșteaptă, își zice a mântui, va înțelege că amorul nu poate dura o vecinicie. Și ea înțelege, ce-î drept, suferă, tace și nu face gălăgie, săraca... nu doar degeaba e femee deșteaptă... Atunci după tine... strigară toate, e preferabil să fii proastă... — Nu , ci s'o faci,s’o joci la perfecție, să ai toate avantagiile prostiei, iar seara, cînd ești, singură să rîzî, ă rîzîmul de toți cei cărora aî reușit să le ascunzi o inteligență cu dublu profit... Bun, ne vom sili, și iarăși din nou toate rîseră, reime» !