Dimineaţa, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 3800-3830)

1914-10-14 / nr. 3813

I W­U­MELE ȘTIRI DOT TOATĂ LUMEAJ BiMile banilor modere) - Ei­ continuă - Ziarul „Dépêche“ publică urmă­torul articol­: ,Tîrguișoru­l Orchies, situat între genes­emes și Lille pe șoseaua idiatre Tourmai la Cambrai, a fost utilizați de germani pentru trecerea trupelor lor la 24 August. In ulti­mul timp, nu mai era ocupat de ei; a fi lăsat acolo în spited 43 prizo­­nieri francezi. La 20 Septembrie, au sosit în acel tirgușor­­ opt auto­mobile germane, de ambulanță pentru a luia pe acei prizonieri. Vă­zîndu-i sosințd, sentinela de la in­trare în orășel, făcu semn șoferi­lor să oprească ?4 fiindcă ou o­­preau, soldatul s’a postat în mijlo­cul drumului. Un german din pri­mul automobil cu um foc de revol­ver, la doborîți la pămînt. La zgo­motul armei, alergară soldații fran­cezi și cu cî­t­ev­a împușcături au făcut­ să plesnească roțile a trei au­tomobile; cei din ele au fost ares­tați pe cînd celeklte trăsuri au por­nit înapoi. ‘ A doua zi, au sosit 300 soldați­­ germani. Lupta începu între el și­­ trappe noastre cari aveau două anitomobie-min­traeze. După 6 ore germanii s’au­­ retras lăsând pe cîm­­­­pul de luptă morți, răniți și Prizo­nieri. In buz­m­anul ofițerului care îl comandase, s’a găsit ordinul de distruge orașul și a împușca pe pri­mar sub cuvânt că s’a tras asupra „Crucii roșii“. Dar fapt era că reprezentanții „Cnsicii roșii“ au tras ei cei din ®, asupra sentinelei franceze. Deoarece­ trupa avea ordin să se retragă din Orchies, primarul și popu­lațiunea a plecat odată cu sol­dații. A doua zi au intrat în oră­șel trupe germane. Vandalismele începură imediat. Obloane, feres­­tre, toate fură sparte. Obuze expro* zibite fură puse prin case, torcendM pornit prefăcînd străzi întregi în rame. Nenorociții locuitori cari mai rămăseseră au fost scoși de prin case ca să privească apoi cum se preface in cenușă tot avutul lor. La casa unui agricultor, a fost împușcată fiica acelui om, apoi ră­nită cum era, a fost aruncată în casa incendiată. DISTRUGEREA COMPLECTA A ORAȘULUI PRIN GHIULELE DE TUN A fosrt ian spectacol îngrozitor ! Popiâața amea desnădăjduită, nebu­nă d­e groază, fugea Mr’o colofană lungă, neagră, pe o șosea cînd o glinmea dintre cele mai­­ mari căzu în orășelul dat pradă barbarilor. O grindină de groiuiJețe se porni; mai multe baterii își trimeteau gruile asupra târgului, înrimînduri. Văze, clădirî, toate se făceau praf. Pe druimul spre Amiens se târau bă­trâni, copii aproape goi, fărmînzi, plângând. La orele 6 seara, tîrgul era un mare cuptor în flăcări. Spi­talul a putut fi evacuat, dar în fața spital­ui se aflau 6 ofițeri francezi morți, așezați în sicrie, pentru a fi înmormântați. Ei muriseră în aceia zi în urma rânilor primite în luptă. Serviciul funebru se făcea cînd în­cepuse bombardarea. Stabile au ră­mas lângă gropile deschise. Tot astfel fără nici un motiv, tru­pele germane au­­ distrus cu tunsur­ile, orășelul Albert situat la 28 km. de Amiens după ce fură sfiiți de armate se aflite să se retragă de pe frontul ocupat. Bătălia se desfășu­­rase în jurul­­ acestui orășel care nu avusese nici un rol, în acțiune. Dis­trugerea a fost răzbunarea ticălo­șilor pentru înfrîn­gerea suferită. Presa franceză și moartea regelui Car­ol " Ziarele franceze sosite ori în Capitală vorbesc pe scurt despre moartea regelui Carol, despre ce a fost defunctul suveran și despre noul suveran al Romîniei, regele Ferdinand. „Le Temps" spune că Rominia tsî dator­ește în­ parte existența in­ternațională regelui Carol și arată că defunctul rege, din considerații de ordin familiar, din motive de ve­che prietenie și de angajamente per­sonale, s’a trudit să oprească po­porul român să meargă alături de adversarii imperiilor germane. Ro­­mînia, totuși, scrie „Le Temps", n’am renunțat la speranța că vor dezrobi pe frații lor subjugați. „Le Matin" publică fotografiile fostului și actualului suveran și con­stată că, în marea criză care bin­­tine Europa, regele Carol a fost i­. dezacord cu năzuințele poporului său. „Figaro" spune că regele Carol a dispărut într’un moment grav pentru țara sa, cînd numele lui va putea r­ămîne onorat fără restricții. Ziarul aminteșt­e cti­m l­­gram si glorioase din viața regelui Carol, și constată, ca și celelalte ziare, că­ defunctul suveran, după aproape 50 de ani de domnie în Rominia, nu a pu­tut to­­rși, să uite cu totul că s'a râs­cut prusiac și llehen­zollern. Ziarul speră că regele Ferdinand nu se va opune dorinței poporu­­săii. (Acest articol al ziarului „Fi­garo“ e cenzurat în două jocuri). ,L’Flamanüe" după ce face o bi­ografie a regelui Carol se întreabă dacă­ noul rege se va supune curen­tului popular, pentru a merge ală­turi de Franța și Rusia. Accidentul de automobil al ministrului Rusiei Ministrul Rusiei, d. Pokliewski- Koziel reîntorcîndu-se Sâmbătă sea­ra în automobil cu dl. M. Ph­erîkyde, președintele Camerei, de la o vână­toare a fost victima unui accident fără urmări grave. Șoferul, din cauza întunericului și­­din pricină că unul din farurile au­tomobilului era stricat, a izbit auto­mobilul de parapetul unui pod, nu departe de Chitila. Noroc însă că parapetul a fost destul de puternic, altfel automobilul ar fi căzut de la o înălțime de mai bine de cinci me­tri. Consecințele ciocnirei a fost că ferestrele de la automobil au fost „sparte și călătorii s’au ales cu o comoziune puternică. D. Pokliewski-Koziel a fost con­­tuzionat ușor la față. DIKITTEATA mai apai al romînilor din Bucovina „Le Temps“ dela 11 Octombrie s­. n., publică o telegramă datată din Sofia, cu cuprinsu­l următor : „Românii din­e Bucovina au­ lansat un apel către lumea civilizată, pen­tru a cere proteguire împotriva ti­raniei autorităților ungurești. Semnatarii acestui document, a cărui publicare e menită să produ­că o mare impresie, termină expu­nerea lor despre vexațiunile de tot felul ce îndură supușii români din Austria, cu aceste cuvinte: „Romî­­nii­ din Austria așteaptă cu nerăbda­re sosirea armatelor liberatoare“. * * „Figaro“ face de asemenea men­țiune despre acest apel, spunând că românii din Bucovina „cer prote­guire împotriva brutalitate! direc­torului jandarmeriei ungare“. UH Tipi misterios! — VENEA DIN GERMANIA ȘI CU­PRINDEA.. CmU MAI JOȘI — Autoritățile noastre superioare au­ trecut printr’un moment de gro­zavă emoție! Din Germania intrase în țară la noi, un vagon de marfă, atașat ^proclamația un tren oarecare. Vagonul era închis, bine plum­buit și avea o înfățișare cu totul misterioasă! Ce să fie înăuntru ? se întrebau unii din fimciionarii C. F. R. cari au­ văzut vagonul. Desigur, iarăși explosibile. Raportîndu-li-se a căzut autori­tățile și-au­ luat inim­a’n dinți și au ordonat să se deschidă vagonul pentru a i-se verifica conținutul. Cu cele mai mari precauțiunî s'a procedat la deschidere — expasi­bilele sunt periculoase! — dar un loc de bombe și dinamită s'a găsit... o enormă cantitate de tipărituri în limba romina, venite din Germania! Tot felul de broșuri, volume de propagandă prin cari se arată Cu Germania luptă în modul cel mai civilizat, că victoriile germane se­­ in lanț și că interesul țărilor neu­tre e să lupte alături de Austria și Germania! Mă Trg, tot adevăruri, unul și u­­nul! Bine­înțeles, vagonului i s’a dat liberă circulație să ajungă la des­tinație și astfel cei înf solda legații­lor germane și austriace au­ azi un bogat material de propagandă care prinde la noi, prinde ceva de spe­riat ! Raporturile comerciale austro-germane MASURI contra COMERȚULUI CU STATELE INAMICE Berlin, 11 Oc­tomb­rie. — Pentru înleznirea raporturilor comerciale dintre Austria și Germania, guverne­le ambelor țări au luat măsuri în ceea ce privește prohibirea exportu­lui. Aceste măsuri tind să atenueze prohibițiunea și să ușureze astfel relațiunile comerciale reciproce. S’am luat in timpul din urmă măsuri noul pentru acordarea de permisiuni pen­tru export. _ In adunarea generală a comercian­ților de cafea din Hamburg s’a decis excluderea oricărui comerciant mem­bru al asociației care ar avea legături comerciale cu firme din țările în am­b­ ce sau chiar cu firme germane cari fac comerț cu state dușmane. S’a mai hotărît excluderea acelor membrii din asociație cari au în serviciul lor funcționari de naționalitate inamică, în același timp s’a hotărît ca și acei comercianți cari nu sunt membrii ai asociației să fie invitați a rupe orice legaturi cu firmele din țările inamice. Toate aceste măsuri se îndreaptă cu deosebire împotriva Angliei. WOWBBOB Un salut învățătorilor siriei Primim următoarele: D­omnule redactor, Alăturat vă trimit un salut fră­țesc învăță­torimii sîrbe din Serbia, cu rugămintea de a-1 publica. E un semn de colegială atenție pe care, noi, vre­o cîțiva învățători, voim s-o arătăm colegilor din Ser­bia. Mulțumindu-vă mult, în caz cînd veți publica, vă rog să primiți ale m­artre salutări. Nicolae­­ Antonovici înv. în Berești-Covurluiut. * E mai presus de admirare tenaci­tatea și eroismul fără pereche­a ne­căjitei dar vitezei D­o.­nații, cari în decursul numai a doi ani de zile, a purtat în șir, unul mai crimeea de­cit altul, trei războaie groaznice. Pregătitorilor de suflet ai acestui brav popor, învățătorilor, cari schimbînd cartea izbăvitoare a în­tunericului cu pușca și baioneta, bi­ruitoare a nedreptății, trimit, în nu­mele, a cîtorva prieteni și colegi, învățători, salutul frățesc de stră­lucită izbîndă și îndeplinirea scum­pului D­v. ideal ! Nicolae X. Antonovici înv. în Berești-Covurlui. Știri din Bucovina DIN CERNĂUȚI B­URDU­JENI, 12 Oct­o Autorită­țile austriace au placordat la Cer­năuți o proclamație adresată po­pulației care începe astfel: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, rușii au părăsit ținuturile noastre“. Populația e îndemnată să fie li­niștită și i se anunță că va fi pusă sub ordinele jandarmilor „bu­rgher­­wehr“­. In acelaș timp locuitorii sunt obli­gați să denunțe și să predea autori­tăților austriace pe spionii ruși, de cari să nu aibe nici o teamă iar in schimb vor fi decorați. Pentru o mai bună asigurare a ordinei publice, cîrciumila vor tre­bui să fie închise la orele 7 seara. INSPECȚIA CONTELUI MERAN Contele Meran, guvernatoru­­l Bu­covinei, a sosit azi cu automobilul din Cernăuți la Suceava. A inspectat prefectura și după trei ore a părăsit orașul. ELIBERAREA DEȚINUȚILOR AU­STRIA. Autoritățile austriace au pus în libertate 60 deținuiți austrii aici, aflați depuși în peniitiemriTvr­uii din Cer­năuți, cari fuseseră arestați de­ că­tre ruși. ARESTAREA UNUI AVOCAT RUTEAN­­ Aflu că austriacii au­ reușit să a­­resteze pe avocatul rutean dr. Hat­man din Cernăuți.­­ El a fost trimis la Iacobeni unde va fi judecat de tribunalul marțial. CALATORIA ministrului președinte Tisza în Maramureș Budapesta, 12 Octombrie. — Mi­nistrul președinte, contele Tisza în­soțit de ministrul de agricultură, baronul Gillony cui plecat la Mis­­kolcz, Kassa, Eperjes și Sátorai­ja­n­­­­hely. De aci vor lua automobilul și vor vizita localitățile­­ di­n comi­tatele Ung­ Berecz și Sigletul Mar­­mației, cari au avut de suferit de pe urma invaziei rusești. Pentru acte de eroism ttWXLIX­AXItiS* Berlin, 11 Oct. — Comandantul vasului de razboiu „Karlsruhe” a fost avansat căpitan pentru actele sale de eroism în actualul răsboiu­ pe mare. In timpul războiului balcanic, Luedecke, comandantul vasului de­­razboiu „Karlsruhe“, a servit pe cru­ci­șătorul „Dresden” care era însăr­cinat cu paza vaselor germane în Mediterana. — Bjoem­son, 4 isruj despre căderea Anversu­lui George Lorand, deputatul belgian, a declarat unul colaborator al zia­rului „Giornale d’Italia“, cu privire la căderea Anversului, următoarele: „Pierderea Anversului e foarte a­­mară pentru noi, dat fiind că ora­șul acesta concura cu Hamburgul pentru a fi primul port al conti­nentului și însemnează pentru Ger­mania Occidentală ieșirea naturală la mare. Ca cetate era de asemenea de primul rang, deși nu se termina­seră cu totul nouăle fortificații vo­tate în 1835 și pentru cari s’au chel­tuit până acum două sute de milioa­ne. Nu mai există azi cetăți impre­­nabile și mai bine făceam dacă imi­tam exemplul Elveției și ne alcătu­­iam o armată mare care să impuce respectul neutralităței noastre , re­gretabil că An­versul nu a putut fi sprijinit. Anglia a atribuit totdeau­na Adversului o mare însemnătate și se poate spune că războiul anglo- german s’a dat și de la stăpânirea asupra acestui oraș. De aceia nu se poate înțelege cum d’e Anglia a lăsat An­versul să cadă și e probabil a fă­­c nt’o din neputință temeinică și pen­tru a ține strinie la un loc forțele pentru marea bătălie de la vest". Intre fireeia și Bulgaria Atena. 12 Oct. — Ziarele bulgare m­aî continuă să publice știri fan­­taziste în care dau probă de o lip­să de sinceritate fără de pereche, spunînd că autoritățile grecești per­secută pe bulgarii macedoneni, pe cînd realitatea e că bulgarul găse­ște ocrotire în Macedonia. Bulgarii din Sofia se plîng de a­­semenea că autoritățile grecești, au instalat 10.000 de refugiați greci în ținuturile din Casioria, Vodena și Verina. Dacă ziarele din Sofia ar fi de bună credință, ele ar fi spus că 50000 de refugiați greci, cari au­ fost goniți toți din Bulgaria după ce au fost jefuiți, maltratați într-un mod barbar» sunt în sarcina guver­nului grec care a fost silit să se o­­cu­pe de instalarea lor în proprietă­­țile rămase libere în Macedonia. (Agenția grecească) lis ajutorul Poloniei Odessa, 12 Oct — Deputatul cadet Konovatoff, fostul vice-președinte al Dumei, publică în „Russkia Viedo­­moistt“ un apel către societatea rusă, ca să vie in ajutorul Poloniei, ruina­tă prin invazia germană. Ca să facă începutul, Konovatoff remite redacției 10.000 ruble și își ex­primă speranța că va găsi imitatori. In același sens vorbește tot prin „Hussîria Vîedomosti“ și profesorul Trubețkov. In acest razboiu, zice el, Polonia este Belgia rusească. Belgia este ajutată de Franța și de Anglia. Nimeni nu poate veni in ajutorul Po­loniei, afară de ruși. Trebue să arătăm polonezilor, ter­mină Trubețkov, că sîntem frații lor. Prășit rusă era spre Piaitrie Sterie Odessa, 12 Oct [UNK] — „Odesskia No­­vosti", vorbind de Dimitrie Sturdza, spune că a fost un om foarte învă­țat și energic. In politica externă a urmărit principiul „izolării strălu­cite" căutînd să rezerve Romîniei rolul de arbitru în Balcani. Aceasta l-a și reușit perfect în 1886 și în 1913. Sturdza a fost austrofil, dar tre­bue să recunoaștem că a făcut mult pentru dezvoltarea țării sale. Sosirea d-nei Take Ionescu SINAIA, 12 Oct. — Astăzi, la o­rele 9 dimineața, cu trenul de Arad a sosit la Sinaia d­-na Bessie Take Ionescu­, venind din Londra. D-sa a făcut drumul Londra-Predeal în in­terval de 16 zile­. D-na Take Ionescu a declarad persoanelor cu cari a vorbit că la Londra există ferma convingere că Tripla-Ințelegere va eși biruitoare în actualul războia, Inii francezi ga Ilim austriase Berlin, 11 Octombrie.­­ Din Viena se anunță că la băncile vieneze sunt depuse peste 50 milioane coroane de către diferite instituții franceze. Băn­cile din Budapesta dețin și mai con­siderabile sume provenite de la in­stituții franceze. Bjoernson Incorporarea contingantului 1915 Iată dispozițiunile ministerului de război­ pentru incorporarea conțin­­pentrului 1916: 1. Recruții fiecărui corp de trupă și serviciu, repartizați prin ordinul general No. 38 din 11 Iulie 1914, și ordinul No. 6192 din 9 Octombrie 1914 (dat corpurilor I, II armată și cetății București), vor fi chemați toți, pe ziua de 1 Noembrie a. c. ; 2. Bi­rourile de recrutare vor tri­mite recruțiri corpurilor și servicii­lor, în garnizoana de reședință a corpului, rămînînd ca cei destinați unităților detașate, să fie trimeși a­­cestor unități de către corp, după examinarea medicală . 3. La sosirea recruților la corpu­rile și serviciile cărora aparțin, ei vor fi vizitați de către medicul cor­pului sau serviciului, iar în caz de absență a acestuia, de un medic luat de la unul din corpurile din garni­zoană. Supravizita medicală a recruților se va face de către­ medicii șefi ai serviciului sanitar de la comanda­mentele de corp de armată, de divi­zii și marinei militare (unul din ei) împărțiți de garnizoane diferite, du­pă un intinerar stabilit de comanda­mentele de corp de armată, pentru toate corpurile și serviciile de pe teritoriul acelui comandament. Aceste supravizite se vor face cu începere dela 10 Noembrie, astfel ca ele să fie terminate cel mai tîrziu pînă la 20 Noembrie. La corpurile și serviciile care se găsesc în garnizoana de reședință a diviziei sau­ corpului de armată, supravizita medicală a recruților se va face între 4 și 9 Noembrie. In privința vizitelor și supravizi­­telor medicale ale recruților se va cunoaște că, de­oarece tinerii trimiși corpurilor, au fost găsiți buni pen­tru serviciu de către consiliile de recrutare, dispozițiunile­­ prevăzute de art. 95 din­ legea de recrutare, nu se vor mai putea aplica, în principiu, decît acelor tineri cari, între epoca recrutării lor și aceea a incorporă­­rei, au căpătat vreo infirmitate sau debilitate vădită. 4. Toate corpurile și serviciile sînt obligate de a încorpora pe cît posi­bil exact numărul de tineri arătat prin ordinul general anterior. Corpurile și serviciile vor zâmfu­l, cu efectivul de oameni ce va rezultă­ din încorporările de mai sus și oa­­­menii vechi ce au, indiferent dacti prin aceasta se vor găsi peste efec­­tivul bugetar.­­..tot 5. Recruții cari­fee vor prezenta lui corp în ultimele zile ale termenului de grație, (de 10 zile) și cari vor fi găsiți bani de serviciu, se vor ltri­corpora în mod obliga­toriu, nepu­­tînd fi lăsați în nici un­ caz ca pri­sos de contingent. 6. Pentru încorporarea tinerilorl recrutați în absență se va proceda) după cum se prescrie prin art. 8 ® din legea de recrutare. Ei vor fi re­partizați în mod obligatoriu­ și suc­cesiv, mai întîi la corpurile la care cercurile de recrutare au a da ase«­­menea tineri, pînă la complectare»­ în mod real al numărului arătat de tabelele de repartiție și numai du­pă această complectare se va repar­­­tiza la toate corpurile și serviciile la care cercul de recrutare dă re­­­cruți și în proporție cu cifra acestor recruți Toți tinerii recrutați în absență, trimiși corpurilor și serviciilor că­rora au fost repartizați, se vor în­­­­corpora în mod obligatoriu, nelă­­­sîndu-se nici Unul ca prisos de con­­­­tingent. Tinerii recrutați în absență, cari se vor prezenta direct corpurilor cu o trupă, vor fi trimiși biurourilor de recrutare respective, singurele în­ drept de a-I repartiza. Aceleași norme se va păstra și au tinerii recrutați în absență aduși de forța publică, după încorporare­a contingentului. 7. Toți tinerii cari vor prisosi cor­purilor și serviciilor, după încorpd­­rarea numărului de recruți arătat la punctul 4 de mai sus, se vor îna­poia­­ cercurilor de recrutare respecti­ve, constituind prisosul contingen­tului 1915, care va fi repartizat con­­­form ordinelor ulterioare. 8. Tinerii recrutați pentru trupa cu schimbul călare, vor fi încorpo­rați pe ziua de 1 Noembrie, iar chemarea lor la corpuri pentru ins­trucție se va face în baza ordinelor­ speciale. ­r W»T' Masacrele din Bucovina AGITAȚIA STUDENȚIMEI Centrul studențesc București con­voacă pe­ toți studenții la o mare întrunire ce va avea loc Marți 14 Octombrie cu orele 3 după amiaza în sala IV a Universitate­ per­tru a protesta contra masacrelor săvîr­­șite de austriaci contra romînilor din Bucovina. Regele ia Sinaia SINAIA, 12 Oct. —­ Astăzi,­ cu acceleratul de orele Î1, la care era atașat un vagon regal,­ regele în­soțit de suită, a sosit aci. Cu acceleratul de orele 6 seara, suveranul a părăsit Sinaia, înapo­­indu-se în Capitală. Atît la sosire cît și plecare, su­veranul a fost salutat de șefii auto­rităților locale și de public. Fiii lui Lecomte de Nouy rănit . Citim în „Figaro“. Capitala în care a murit regele Romîniei este în mare parte, din punct de vedere­­ monumental, ope­ra a doi francezi, frații Lecomte de Nouy, arh­itectul și pietonii sta­tuar. In adevăr, regele Carol avea cea mai mare stimă­­ pentru talentul acestor doi mari artiști. Ii onora cu afecțiunea­­, pe di ușii și familiile lor. Știai că fiul pictoruluui statuar, d. Jacques Lecomte de Nouy, se află pe frontul armatei noastre. N’a a­­vut mîhnirea să afle că acest tînăr și viteaz soldat a fost rănit de duș­man. D. Jacques Leconte de Nouy a fost rănit în umăr de­­ două gloan­țe și adus acum două zile la Paris“. Iuntora îni srea lui Dimitrie C. Momzzi IAȘI, 12 Oct. — Astăzi, la orele 3 după amiază, a avut loc înmormîn­­tarea regretatului publicist basara­bean Dimitrie C. Moruzzi. ■ Cortegiul a pornit de la locuința defunctului din strada Vasile Lupu și a fost urmat pînă la cimitirul „E­­ternitatea” de un mare număr de prieteni, ziariști și scriitori ieșeni. D. A. C. Cuza a rostit la cimitir o scurtă cuvint­are ară­tînd meritele defunctului: — Dan, — ------ ■!­ungi • - «Mau« — ---------------------------------­ împușcarea lui Potoțky Odessa, 12 Octombrie. — „Russ­­kohe Slovo“ anunță că la Lob­acei, lîngă Varșovia, germanii au împuș­cat pe marele aristocrat polonez, «ontote stotoțky, care a protestat primit gând pina la acea dată- D-iii­ abonați care cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul sunt rugați să înainteze odată cu cererea c-iar și banda cu care au Anat XI — No. S8T8 Marti 14 Octot&vrie 1&14 bucureștii Scandalul de la hipodrom Cu ocazia curselor care au avut loc ori pe hipodromul de la Bănea­­sa, s’a petrecut un­ scandal enorm, provocat de jocheii d-luî Marghilo­man. Iată despre ce e vorba: In cursa IV, alergau numai trei cai: doni ai d-luî Marghiloman și unul al d-luî D. Martinovici. Jo­­­cheul d-luî Martinovicî, în timpul cursei și-a ținut calul la urmă, iar la 200 de metri de ieșire, i-a dat drumul apropiindu­-se cu iuțeală de­­ ceilalți douî cai cari galopați îna­inte, cu intenția de a trece. In acest moment unul din jocheii d-lui Marghiloman a schimbat brusc direcția oblicind la stingă și închi­­zînd drumul calului d-luî Martino­­vici, lucru de care a profitat cel­­­alt cal al d-luî Marghiloman peîtru ar trece potoul cel dintîiu. Iîieii deirttmil s’a produs chiar în fa­ța publicului, care a izbucnit imte­­dniat în huiduelî și șuerăturî. Era un­ vacarm îngrozitor, pubicul indi ®­­­nat cerin­d din­­ calsi­f­icarea caitor d-liul Marghiloman.­­ Cînd s’a afișat rezultatul alergă­­ xeî, atribuindu-se pream­u­l caMul d-lui Marghiloman, haltineiiie și vo­ciferările au izbucnit dlin nou, și scandalul ar fi luat proporții mari­ dacă nu s’ar fi dat satisfacție purä­­euitul. " In adevăr, comitetul curselor lor trustindu-se imediat și deliberind, a discalificat am­îndoui caii d-lu­i Marghiloman, atribuind premiul 1 calului d-lui Martinovici. Decizi­unea aceasta a fost saluta­tă cu aplauze de public, deși mulți erau nemulțumiți, cerînd să fie des­calificat și antrenorul d-lui Mar­ghiloman, americanul Duimeiîl, că­ruia i se astouesc multe din nere­­gulele sem­nafete în ultimul timp la­ alergări. Incidentul a produs o penibila impresie asupra sipontsmanîkor și numerosului public de­­ hipodrom,, D. Marghiloman era prezent pe cîm­pul de curse. Manifest către sAndapi musulmani Berlin, 11 Oct. — Din Constantino­pol se anunță că toate ziarele tur­cești publică un manifest către tru­pele mahomedane aparținînd Fran­ței. Manifestul a fost împărțit în Maroc, Tunis, Algeria precum și nu­ tot Egiptul. In manifest se arată că toate nenorocirile cari s’au abătut asupra Islamului sunt o pedeapsă a lui D-zeu pentru participarea maho­medanilor în armatele dușmanilor "»Mm«* * I

Next