Dimineaţa, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 3800-3830)
1914-10-14 / nr. 3813
I WUMELE ȘTIRI DOT TOATĂ LUMEAJ BiMile banilor modere) - Ei continuă - Ziarul „Dépêche“ publică următorul articol: ,Tîrguișorul Orchies, situat între genesemes și Lille pe șoseaua idiatre Tourmai la Cambrai, a fost utilizați de germani pentru trecerea trupelor lor la 24 August. In ultimul timp, nu mai era ocupat de ei; a fi lăsat acolo în spited 43 prizonieri francezi. La 20 Septembrie, au sosit în acel tirgușor opt automobile germane, de ambulanță pentru a luia pe acei prizonieri. Văzîndu-i sosințd, sentinela de la intrare în orășel, făcu semn șoferilor să oprească ?4 fiindcă ou opreau, soldatul s’a postat în mijlocul drumului. Un german din primul automobil cu um foc de revolver, la doborîți la pămînt. La zgomotul armei, alergară soldații francezi și cu cîteva împușcături au făcut să plesnească roțile a trei automobile; cei din ele au fost arestați pe cînd celeklte trăsuri au pornit înapoi. ‘ A doua zi, au sosit 300 soldați germani. Lupta începu între el și trappe noastre cari aveau două anitomobie-mintraeze. După 6 ore germanii s’au retras lăsând pe cîmpul de luptă morți, răniți și Prizonieri. In buzmanul ofițerului care îl comandase, s’a găsit ordinul de distruge orașul și a împușca pe primar sub cuvânt că s’a tras asupra „Crucii roșii“. Dar fapt era că reprezentanții „Cnsicii roșii“ au tras ei cei din ®, asupra sentinelei franceze. Deoarece trupa avea ordin să se retragă din Orchies, primarul și populațiunea a plecat odată cu soldații. A doua zi au intrat în orășel trupe germane. Vandalismele începură imediat. Obloane, ferestre, toate fură sparte. Obuze expro* zibite fură puse prin case, torcendM pornit prefăcînd străzi întregi în rame. Nenorociții locuitori cari mai rămăseseră au fost scoși de prin case ca să privească apoi cum se preface in cenușă tot avutul lor. La casa unui agricultor, a fost împușcată fiica acelui om, apoi rănită cum era, a fost aruncată în casa incendiată. DISTRUGEREA COMPLECTA A ORAȘULUI PRIN GHIULELE DE TUN A fosrt ian spectacol îngrozitor ! Popiâața amea desnădăjduită, nebună de groază, fugea Mr’o colofană lungă, neagră, pe o șosea cînd o glinmea dintre cele mai mari căzu în orășelul dat pradă barbarilor. O grindină de groiuiJețe se porni; mai multe baterii își trimeteau gruile asupra târgului, înrimînduri. Văze, clădirî, toate se făceau praf. Pe druimul spre Amiens se târau bătrâni, copii aproape goi, fărmînzi, plângând. La orele 6 seara, tîrgul era un mare cuptor în flăcări. Spitalul a putut fi evacuat, dar în fața spitalui se aflau 6 ofițeri francezi morți, așezați în sicrie, pentru a fi înmormântați. Ei muriseră în aceia zi în urma rânilor primite în luptă. Serviciul funebru se făcea cînd începuse bombardarea. Stabile au rămas lângă gropile deschise. Tot astfel fără nici un motiv, trupele germane au distrus cu tunsurile, orășelul Albert situat la 28 km. de Amiens după ce fură sfiiți de armate se aflite să se retragă de pe frontul ocupat. Bătălia se desfășurase în jurul acestui orășel care nu avusese nici un rol, în acțiune. Distrugerea a fost răzbunarea ticăloșilor pentru înfrîngerea suferită. Presa franceză și moartea regelui Carol " Ziarele franceze sosite ori în Capitală vorbesc pe scurt despre moartea regelui Carol, despre ce a fost defunctul suveran și despre noul suveran al Romîniei, regele Ferdinand. „Le Temps" spune că Rominia tsî datorește în parte existența internațională regelui Carol și arată că defunctul rege, din considerații de ordin familiar, din motive de veche prietenie și de angajamente personale, s’a trudit să oprească poporul român să meargă alături de adversarii imperiilor germane. Romînia, totuși, scrie „Le Temps", n’am renunțat la speranța că vor dezrobi pe frații lor subjugați. „Le Matin" publică fotografiile fostului și actualului suveran și constată că, în marea criză care bintine Europa, regele Carol a fost i. dezacord cu năzuințele poporului său. „Figaro" spune că regele Carol a dispărut într’un moment grav pentru țara sa, cînd numele lui va putea rămîne onorat fără restricții. Ziarul amintește ctim lgram si glorioase din viața regelui Carol, și constată, ca și celelalte ziare, că defunctul suveran, după aproape 50 de ani de domnie în Rominia, nu a putut torși, să uite cu totul că s'a râscut prusiac și llehenzollern. Ziarul speră că regele Ferdinand nu se va opune dorinței poporusăii. (Acest articol al ziarului „Figaro“ e cenzurat în două jocuri). ,L’Flamanüe" după ce face o biografie a regelui Carol se întreabă dacă noul rege se va supune curentului popular, pentru a merge alături de Franța și Rusia. Accidentul de automobil al ministrului Rusiei Ministrul Rusiei, d. Pokliewski- Koziel reîntorcîndu-se Sâmbătă seara în automobil cu dl. M. Pherîkyde, președintele Camerei, de la o vânătoare a fost victima unui accident fără urmări grave. Șoferul, din cauza întunericului șidin pricină că unul din farurile automobilului era stricat, a izbit automobilul de parapetul unui pod, nu departe de Chitila. Noroc însă că parapetul a fost destul de puternic, altfel automobilul ar fi căzut de la o înălțime de mai bine de cinci metri. Consecințele ciocnirei a fost că ferestrele de la automobil au fost „sparte și călătorii s’au ales cu o comoziune puternică. D. Pokliewski-Koziel a fost contuzionat ușor la față. DIKITTEATA mai apai al romînilor din Bucovina „Le Temps“ dela 11 Octombrie s. n., publică o telegramă datată din Sofia, cu cuprinsul următor : „Românii dine Bucovina au lansat un apel către lumea civilizată, pentru a cere proteguire împotriva tiraniei autorităților ungurești. Semnatarii acestui document, a cărui publicare e menită să producă o mare impresie, termină expunerea lor despre vexațiunile de tot felul ce îndură supușii români din Austria, cu aceste cuvinte: „Romînii din Austria așteaptă cu nerăbdare sosirea armatelor liberatoare“. * * „Figaro“ face de asemenea mențiune despre acest apel, spunând că românii din Bucovina „cer proteguire împotriva brutalitate! directorului jandarmeriei ungare“. UH Tipi misterios! — VENEA DIN GERMANIA ȘI CUPRINDEA.. CmU MAI JOȘI — Autoritățile noastre superioare au trecut printr’un moment de grozavă emoție! Din Germania intrase în țară la noi, un vagon de marfă, atașat ^proclamația un tren oarecare. Vagonul era închis, bine plumbuit și avea o înfățișare cu totul misterioasă! Ce să fie înăuntru ? se întrebau unii din fimciionarii C. F. R. cari au văzut vagonul. Desigur, iarăși explosibile. Raportîndu-li-se a căzut autoritățile și-au luat inima’n dinți și au ordonat să se deschidă vagonul pentru a i-se verifica conținutul. Cu cele mai mari precauțiunî s'a procedat la deschidere — expasibilele sunt periculoase! — dar un loc de bombe și dinamită s'a găsit... o enormă cantitate de tipărituri în limba romina, venite din Germania! Tot felul de broșuri, volume de propagandă prin cari se arată Cu Germania luptă în modul cel mai civilizat, că victoriile germane se in lanț și că interesul țărilor neutre e să lupte alături de Austria și Germania! Mă Trg, tot adevăruri, unul și unul! Bineînțeles, vagonului i s’a dat liberă circulație să ajungă la destinație și astfel cei înf solda legațiilor germane și austriace au azi un bogat material de propagandă care prinde la noi, prinde ceva de speriat ! Raporturile comerciale austro-germane MASURI contra COMERȚULUI CU STATELE INAMICE Berlin, 11 Octombrie. — Pentru înleznirea raporturilor comerciale dintre Austria și Germania, guvernele ambelor țări au luat măsuri în ceea ce privește prohibirea exportului. Aceste măsuri tind să atenueze prohibițiunea și să ușureze astfel relațiunile comerciale reciproce. S’am luat in timpul din urmă măsuri noul pentru acordarea de permisiuni pentru export. _ In adunarea generală a comercianților de cafea din Hamburg s’a decis excluderea oricărui comerciant membru al asociației care ar avea legături comerciale cu firme din țările în amb ce sau chiar cu firme germane cari fac comerț cu state dușmane. S’a mai hotărît excluderea acelor membrii din asociație cari au în serviciul lor funcționari de naționalitate inamică, în același timp s’a hotărît ca și acei comercianți cari nu sunt membrii ai asociației să fie invitați a rupe orice legaturi cu firmele din țările inamice. Toate aceste măsuri se îndreaptă cu deosebire împotriva Angliei. WOWBBOB Un salut învățătorilor siriei Primim următoarele: Domnule redactor, Alăturat vă trimit un salut frățesc învățătorimii sîrbe din Serbia, cu rugămintea de a-1 publica. E un semn de colegială atenție pe care, noi, vreo cîțiva învățători, voim s-o arătăm colegilor din Serbia. Mulțumindu-vă mult, în caz cînd veți publica, vă rog să primiți ale martre salutări. Nicolae Antonovici înv. în Berești-Covurluiut. * E mai presus de admirare tenacitatea și eroismul fără perechea necăjitei dar vitezei Do.nații, cari în decursul numai a doi ani de zile, a purtat în șir, unul mai crimeea decit altul, trei războaie groaznice. Pregătitorilor de suflet ai acestui brav popor, învățătorilor, cari schimbînd cartea izbăvitoare a întunericului cu pușca și baioneta, biruitoare a nedreptății, trimit, în numele, a cîtorva prieteni și colegi, învățători, salutul frățesc de strălucită izbîndă și îndeplinirea scumpului Dv. ideal ! Nicolae X. Antonovici înv. în Berești-Covurlui. Știri din Bucovina DIN CERNĂUȚI BURDUJENI, 12 Octo Autoritățile austriace au placordat la Cernăuți o proclamație adresată populației care începe astfel: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, rușii au părăsit ținuturile noastre“. Populația e îndemnată să fie liniștită și i se anunță că va fi pusă sub ordinele jandarmilor „burgherwehr“. In acelaș timp locuitorii sunt obligați să denunțe și să predea autorităților austriace pe spionii ruși, de cari să nu aibe nici o teamă iar in schimb vor fi decorați. Pentru o mai bună asigurare a ordinei publice, cîrciumila vor trebui să fie închise la orele 7 seara. INSPECȚIA CONTELUI MERAN Contele Meran, guvernatorul Bucovinei, a sosit azi cu automobilul din Cernăuți la Suceava. A inspectat prefectura și după trei ore a părăsit orașul. ELIBERAREA DEȚINUȚILOR AUSTRIA. Autoritățile austriace au pus în libertate 60 deținuiți austrii aici, aflați depuși în peniitiemriTvruii din Cernăuți, cari fuseseră arestați de către ruși. ARESTAREA UNUI AVOCAT RUTEAN Aflu că austriacii au reușit să aresteze pe avocatul rutean dr. Hatman din Cernăuți. El a fost trimis la Iacobeni unde va fi judecat de tribunalul marțial. CALATORIA ministrului președinte Tisza în Maramureș Budapesta, 12 Octombrie. — Ministrul președinte, contele Tisza însoțit de ministrul de agricultură, baronul Gillony cui plecat la Miskolcz, Kassa, Eperjes și Sátoraijanhely. De aci vor lua automobilul și vor vizita localitățile din comitatele Ung Berecz și Sigletul Marmației, cari au avut de suferit de pe urma invaziei rusești. Pentru acte de eroism ttWXLIXAXItiS* Berlin, 11 Oct. — Comandantul vasului de razboiu „Karlsruhe” a fost avansat căpitan pentru actele sale de eroism în actualul răsboiu pe mare. In timpul războiului balcanic, Luedecke, comandantul vasului derazboiu „Karlsruhe“, a servit pe crucișătorul „Dresden” care era însărcinat cu paza vaselor germane în Mediterana. — Bjoemson, 4 isruj despre căderea Anversului George Lorand, deputatul belgian, a declarat unul colaborator al ziarului „Giornale d’Italia“, cu privire la căderea Anversului, următoarele: „Pierderea Anversului e foarte amară pentru noi, dat fiind că orașul acesta concura cu Hamburgul pentru a fi primul port al continentului și însemnează pentru Germania Occidentală ieșirea naturală la mare. Ca cetate era de asemenea de primul rang, deși nu se terminaseră cu totul nouăle fortificații votate în 1835 și pentru cari s’au cheltuit până acum două sute de milioane. Nu mai există azi cetăți imprenabile și mai bine făceam dacă imitam exemplul Elveției și ne alcătuiam o armată mare care să impuce respectul neutralităței noastre , regretabil că Anversul nu a putut fi sprijinit. Anglia a atribuit totdeauna Adversului o mare însemnătate și se poate spune că războiul anglo- german s’a dat și de la stăpânirea asupra acestui oraș. De aceia nu se poate înțelege cum d’e Anglia a lăsat Anversul să cadă și e probabil a făc nt’o din neputință temeinică și pentru a ține strinie la un loc forțele pentru marea bătălie de la vest". Intre fireeia și Bulgaria Atena. 12 Oct. — Ziarele bulgare maî continuă să publice știri fantaziste în care dau probă de o lipsă de sinceritate fără de pereche, spunînd că autoritățile grecești persecută pe bulgarii macedoneni, pe cînd realitatea e că bulgarul găsește ocrotire în Macedonia. Bulgarii din Sofia se plîng de asemenea că autoritățile grecești, au instalat 10.000 de refugiați greci în ținuturile din Casioria, Vodena și Verina. Dacă ziarele din Sofia ar fi de bună credință, ele ar fi spus că 50000 de refugiați greci, cari au fost goniți toți din Bulgaria după ce au fost jefuiți, maltratați într-un mod barbar» sunt în sarcina guvernului grec care a fost silit să se ocupe de instalarea lor în proprietățile rămase libere în Macedonia. (Agenția grecească) lis ajutorul Poloniei Odessa, 12 Oct — Deputatul cadet Konovatoff, fostul vice-președinte al Dumei, publică în „Russkia Viedomoistt“ un apel către societatea rusă, ca să vie in ajutorul Poloniei, ruinată prin invazia germană. Ca să facă începutul, Konovatoff remite redacției 10.000 ruble și își exprimă speranța că va găsi imitatori. In același sens vorbește tot prin „Hussîria Vîedomosti“ și profesorul Trubețkov. In acest razboiu, zice el, Polonia este Belgia rusească. Belgia este ajutată de Franța și de Anglia. Nimeni nu poate veni in ajutorul Poloniei, afară de ruși. Trebue să arătăm polonezilor, termină Trubețkov, că sîntem frații lor. Prășit rusă era spre Piaitrie Sterie Odessa, 12 Oct [UNK] — „Odesskia Novosti", vorbind de Dimitrie Sturdza, spune că a fost un om foarte învățat și energic. In politica externă a urmărit principiul „izolării strălucite" căutînd să rezerve Romîniei rolul de arbitru în Balcani. Aceasta l-a și reușit perfect în 1886 și în 1913. Sturdza a fost austrofil, dar trebue să recunoaștem că a făcut mult pentru dezvoltarea țării sale. Sosirea d-nei Take Ionescu SINAIA, 12 Oct. — Astăzi, la orele 9 dimineața, cu trenul de Arad a sosit la Sinaia d-na Bessie Take Ionescu, venind din Londra. D-sa a făcut drumul Londra-Predeal în interval de 16 zile. D-na Take Ionescu a declarad persoanelor cu cari a vorbit că la Londra există ferma convingere că Tripla-Ințelegere va eși biruitoare în actualul războia, Inii francezi ga Ilim austriase Berlin, 11 Octombrie. Din Viena se anunță că la băncile vieneze sunt depuse peste 50 milioane coroane de către diferite instituții franceze. Băncile din Budapesta dețin și mai considerabile sume provenite de la instituții franceze. Bjoernson Incorporarea contingantului 1915 Iată dispozițiunile ministerului de război pentru incorporarea conținpentrului 1916: 1. Recruții fiecărui corp de trupă și serviciu, repartizați prin ordinul general No. 38 din 11 Iulie 1914, și ordinul No. 6192 din 9 Octombrie 1914 (dat corpurilor I, II armată și cetății București), vor fi chemați toți, pe ziua de 1 Noembrie a. c. ; 2. Birourile de recrutare vor trimite recruțiri corpurilor și serviciilor, în garnizoana de reședință a corpului, rămînînd ca cei destinați unităților detașate, să fie trimeși acestor unități de către corp, după examinarea medicală . 3. La sosirea recruților la corpurile și serviciile cărora aparțin, ei vor fi vizitați de către medicul corpului sau serviciului, iar în caz de absență a acestuia, de un medic luat de la unul din corpurile din garnizoană. Supravizita medicală a recruților se va face de către medicii șefi ai serviciului sanitar de la comandamentele de corp de armată, de divizii și marinei militare (unul din ei) împărțiți de garnizoane diferite, după un intinerar stabilit de comandamentele de corp de armată, pentru toate corpurile și serviciile de pe teritoriul acelui comandament. Aceste supravizite se vor face cu începere dela 10 Noembrie, astfel ca ele să fie terminate cel mai tîrziu pînă la 20 Noembrie. La corpurile și serviciile care se găsesc în garnizoana de reședință a diviziei sau corpului de armată, supravizita medicală a recruților se va face între 4 și 9 Noembrie. In privința vizitelor și supravizitelor medicale ale recruților se va cunoaște că, deoarece tinerii trimiși corpurilor, au fost găsiți buni pentru serviciu de către consiliile de recrutare, dispozițiunile prevăzute de art. 95 din legea de recrutare, nu se vor mai putea aplica, în principiu, decît acelor tineri cari, între epoca recrutării lor și aceea a incorporărei, au căpătat vreo infirmitate sau debilitate vădită. 4. Toate corpurile și serviciile sînt obligate de a încorpora pe cît posibil exact numărul de tineri arătat prin ordinul general anterior. Corpurile și serviciile vor zâmful, cu efectivul de oameni ce va rezultă din încorporările de mai sus și oamenii vechi ce au, indiferent dacti prin aceasta se vor găsi peste efectivul bugetar...tot 5. Recruții carifee vor prezenta lui corp în ultimele zile ale termenului de grație, (de 10 zile) și cari vor fi găsiți bani de serviciu, se vor ltricorpora în mod obligatoriu, neputînd fi lăsați în nici un caz ca prisos de contingent. 6. Pentru încorporarea tinerilorl recrutați în absență se va proceda) după cum se prescrie prin art. 8 ® din legea de recrutare. Ei vor fi repartizați în mod obligatoriu și succesiv, mai întîi la corpurile la care cercurile de recrutare au a da ase«menea tineri, pînă la complectare» în mod real al numărului arătat de tabelele de repartiție și numai după această complectare se va repartiza la toate corpurile și serviciile la care cercul de recrutare dă recruți și în proporție cu cifra acestor recruți Toți tinerii recrutați în absență, trimiși corpurilor și serviciilor cărora au fost repartizați, se vor încorpora în mod obligatoriu, nelăsîndu-se nici Unul ca prisos de contingent. Tinerii recrutați în absență, cari se vor prezenta direct corpurilor cu o trupă, vor fi trimiși biurourilor de recrutare respective, singurele în drept de a-I repartiza. Aceleași norme se va păstra și au tinerii recrutați în absență aduși de forța publică, după încorporarea contingentului. 7. Toți tinerii cari vor prisosi corpurilor și serviciilor, după încorpdrarea numărului de recruți arătat la punctul 4 de mai sus, se vor înapoia cercurilor de recrutare respective, constituind prisosul contingentului 1915, care va fi repartizat conform ordinelor ulterioare. 8. Tinerii recrutați pentru trupa cu schimbul călare, vor fi încorporați pe ziua de 1 Noembrie, iar chemarea lor la corpuri pentru instrucție se va face în baza ordinelor speciale. r W»T' Masacrele din Bucovina AGITAȚIA STUDENȚIMEI Centrul studențesc București convoacă pe toți studenții la o mare întrunire ce va avea loc Marți 14 Octombrie cu orele 3 după amiaza în sala IV a Universitate pertru a protesta contra masacrelor săvîrșite de austriaci contra romînilor din Bucovina. Regele ia Sinaia SINAIA, 12 Oct. — Astăzi, cu acceleratul de orele Î1, la care era atașat un vagon regal, regele însoțit de suită, a sosit aci. Cu acceleratul de orele 6 seara, suveranul a părăsit Sinaia, înapoindu-se în Capitală. Atît la sosire cît și plecare, suveranul a fost salutat de șefii autorităților locale și de public. Fiii lui Lecomte de Nouy rănit . Citim în „Figaro“. Capitala în care a murit regele Romîniei este în mare parte, din punct de vedere monumental, opera a doi francezi, frații Lecomte de Nouy, arhitectul și pietonii statuar. In adevăr, regele Carol avea cea mai mare stimă pentru talentul acestor doi mari artiști. Ii onora cu afecțiunea, pe di ușii și familiile lor. Știai că fiul pictoruluui statuar, d. Jacques Lecomte de Nouy, se află pe frontul armatei noastre. N’a avut mîhnirea să afle că acest tînăr și viteaz soldat a fost rănit de dușman. D. Jacques Leconte de Nouy a fost rănit în umăr de două gloanțe și adus acum două zile la Paris“. Iuntora îni srea lui Dimitrie C. Momzzi IAȘI, 12 Oct. — Astăzi, la orele 3 după amiază, a avut loc înmormîntarea regretatului publicist basarabean Dimitrie C. Moruzzi. ■ Cortegiul a pornit de la locuința defunctului din strada Vasile Lupu și a fost urmat pînă la cimitirul „Eternitatea” de un mare număr de prieteni, ziariști și scriitori ieșeni. D. A. C. Cuza a rostit la cimitir o scurtă cuvintare arătînd meritele defunctului: — Dan, — ------ ■!ungi • - «Mau« — --------------------------------- împușcarea lui Potoțky Odessa, 12 Octombrie. — „Russkohe Slovo“ anunță că la Lobacei, lîngă Varșovia, germanii au împușcat pe marele aristocrat polonez, «ontote stotoțky, care a protestat primit gând pina la acea dată- D-iii abonați care cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul sunt rugați să înainteze odată cu cererea c-iar și banda cu care au Anat XI — No. S8T8 Marti 14 Octot&vrie 1&14 bucureștii Scandalul de la hipodrom Cu ocazia curselor care au avut loc ori pe hipodromul de la Băneasa, s’a petrecut un scandal enorm, provocat de jocheii d-luî Marghiloman. Iată despre ce e vorba: In cursa IV, alergau numai trei cai: doni ai d-luî Marghiloman și unul al d-luî D. Martinovici. Jocheul d-luî Martinovicî, în timpul cursei și-a ținut calul la urmă, iar la 200 de metri de ieșire, i-a dat drumul apropiindu-se cu iuțeală de ceilalți douî cai cari galopați înainte, cu intenția de a trece. In acest moment unul din jocheii d-lui Marghiloman a schimbat brusc direcția oblicind la stingă și închizînd drumul calului d-luî Martinovici, lucru de care a profitat celalt cal al d-luî Marghiloman peîtru ar trece potoul cel dintîiu. Iîieii deirttmil s’a produs chiar în fața publicului, care a izbucnit imtedniat în huiduelî și șuerăturî. Era un vacarm îngrozitor, pubicul indi ®nat cerind din calsificarea caitor d-liul Marghiloman. Cînd s’a afișat rezultatul alergă xeî, atribuindu-se preamul caMul d-lui Marghiloman, haltineiiie și vociferările au izbucnit dlin nou, și scandalul ar fi luat proporții mari dacă nu s’ar fi dat satisfacție puräeuitul. " In adevăr, comitetul curselor lor trustindu-se imediat și deliberind, a discalificat amîndoui caii d-lui Marghiloman, atribuind premiul 1 calului d-lui Martinovici. Deciziunea aceasta a fost salutată cu aplauze de public, deși mulți erau nemulțumiți, cerînd să fie descalificat și antrenorul d-lui Marghiloman, americanul Duimeiîl, căruia i se astouesc multe din neregulele semnafete în ultimul timp la alergări. Incidentul a produs o penibila impresie asupra sipontsmanîkor și numerosului public de hipodrom,, D. Marghiloman era prezent pe cîmpul de curse. Manifest către sAndapi musulmani Berlin, 11 Oct. — Din Constantinopol se anunță că toate ziarele turcești publică un manifest către trupele mahomedane aparținînd Franței. Manifestul a fost împărțit în Maroc, Tunis, Algeria precum și nu tot Egiptul. In manifest se arată că toate nenorocirile cari s’au abătut asupra Islamului sunt o pedeapsă a lui D-zeu pentru participarea mahomedanilor în armatele dușmanilor "»Mm«* * I