Dimineaţa, noiembrie 1914 (Anul 11, nr. 3831-3860)

1914-11-26 / nr. 3856

iuni XI—No. 3858 Războiul European - Situația - Luptele ce se dau acum, pe frontul __ occidental, au stat urmarea unui proect de operații,­­nai des­­voltat. Toate pozițiunile și localitățile ce-și dispută ad­versarii între ei, sunt operațiuni locale, impuse de siguranța imediată, a situațiunei fiecăruia, din cei doi vrăjmași. Ocuparea localităților Ober și Nieder-Aspach de către francezi, nu are altă importanță decit, că o­mite o mai bună apărare a liniei franceze­ din fața lor. Tot așa e cazul și pentru pozițiunile din regiunea Argonne, ocupate, fie de germani, fie de francezi. ♦ Bătălia din nordul Poloniei rusești, își păstrează caracterul sau violent și se continuă cu aceeași în­verșunare din amindouă părțile. Aceasta arată importanța mare ce o are rezul­tatul acestei bătălii, asupra urmării campaniei în­tregi. Se pare că aprovizionamentele de muniții, încep a fi pe sfîrșite, în ambele părți. Afară de asta, forțe­le omenești au o limită, ori­care ar fi vitejia și mora­lul trupelor ce luptă. Bătălia se apropie de sfirșitul ei. Germanii, pentru bătălia din Polonia, s-au desfă­șurat, formând 3 grupe. Unul din regiunea Thorn, cu misiunea de a acoperi o invazie în Pomerania, altul la Kalis, cu misiunea de a acoperi Posen și Breslau și In fine al treilea la Censtocovo, cu misiunea de a aco­peri Silezia meridională. Prin acest dispozitiv, în mod foarte judicios, ger­manii se puneau pe direcțiunile principale de inva­­zie ale rușilor și obțineau pentru fiecare armată, o zonă largă de marș, pentru mișcarea ofensivă și con­vergentă, ce aveau să execute spre Varșovia. Această desfășurare admirabilă pentru ofensivă, însă toate calitățile ei cad, din moment ce germanii vor fi siliți să dea înapoi; căci atunci sunt expuși, ca armatele lor să fie rupte unele de altele, din cauza spațiilor mari ce se separă. Nu știu cum va manevra generalul Hindenburg In retragere, situația lui insă nu va fi ușoară. * * * In Caucaz, succesele sunt împărțite. Rușii au­ cu­cerit localitățile Vilman, Koi și Saraibeașka, unde au pus mina pe numeroase munițiuni. Turcii la rîndul lor anunță că au înaintat spre Batum, dealungul coastei, unde au ocupat localita­tea­­ Doda, la 20 km. de Batum. N. Germanii mărturisesc că se retrag și au părăsit „voluntar*" locali­tatea Vermelles. (Comunicat german) Berlin, 23 Noembrie. — Marele stat major află dela marele cartier general cu data de 23 Noembrie dimineața, următoarele l­ezi noapte, localitatea Vermelles, la sud-est de Lethune, fiind sub focul necurmat al artileriei fran­ceze, a fost părăsită de noi în mod voluntar; păs­trarea acestei pozițiuni ar fi cerut sacrificii nefolo­sitoare. 1 Am aruncat în aer clădirile care au mai rămas. Trupele noastre au ocupat pozițiuni pregătite de mai înainte, la est de localitatea Vermelles. Dușma­nul nu ne-a urmărit pina acum. La vest și sud-vest de localitatea Altkirsch, fran­cezii au reînoit atacurile lor cu forțe destul de con­siderabile, dar fără succes și cu pierderi simțitoare. In genere, pe tot frontul de vest, nu au fost eve­nimente însemnate. (Wolff bureau). Luptele din Rusia Pe ziua de S și «5 Decem­brie (st. n.)­ ­Petrograd, ■ 21 Noem­­br­ie. — Comunicat al sta­­­tutul major: Ziua de cr­­m­b­ acut fără modificări esențiale. Luptele au­ con­tinuat, atacurile germane CP fost respinse. tWest- Ufffl. Regele George pe linia de bătae Roma, 23 Noembrie. — Ziarul „Evening News" primește din Calais știrea că regele George a vizitat trupele engleze pe linia focului. Soldații au fost viu emoționați de prezen­ța regelui acolo. (A. T. I.). ȘERSE PAPIM fner CBîi 36 Noembrie isit C­ONSILIUL de C. Brătianu a referit asupra actiunei diplomatice a Triplei înțelegeri în Orient ■ ............... 4$. Declarațiile asupra mesajului.­Solemnitatea de azi de la Senat.­­Misiunea romina la Paris și Roma.­Comitetul conservator în consiliu de ministru a a­­lec aseară, convocat de d. b­rătia nu spre a relata asupra actiunei diplomatice care s’a desfășurat rele acestea în scop de­ a se dluri­fica situatiunea statelor balcanice Si a se veni în ajutorul Serbiei Primul ministru a arătat denser știrile cari s’mi făcut, pe lingă d-sa de către reprezentanta Triplei In­țelegeri. Miniștrii au fost de acord asupra m­odului cum a procedat d. Bră­­ian­u. Ref­uzul guvernului român de-a garanta Greciei daca merge în a­juitorul Serbiei și Bulgaria o va a­­taca, să intervină Romînia. conti­nuă a fi viu comentat în toate cer­curile politice. D. Brătianu a explicat însă :«■­fiter opoziției și în consiliul de ori­ce anume la determinat să nu ac­cepte propunerea Triplei Înțele­geri. Primu­l ministru a arătat mai m­­u­i că încă de acum două săptămâni, solicitat de reprezentanții Triplei in­­țelegeri, a intervenit cu dizisten­ță în Niș și la Atena spre a sprijini acțiunea întreprinsă pentru stabili­rea unui definitiv acord între Ser­bia, Grecia și Bulgaria, bine­înțe­les pe baza revizuirei tratatului de la București. La această intervenție d. Brătia­­nuu a asociat și pe d. Take Ionescu care s'a adresat direct d-lor Pasiei și Veni­zetos tot spre a-i determina la satisfacerea, în parte, a reven­dicărilor Bulgariei. D. Brătianu s-a declarat apoi ga­ta ca imediat ce se va stabili acor­dul intre cele trei state balcanice, să intre direct în tratative cu Bul­garia spre a examina și înlătura a­­cele cauze cari împedică azi rapor­turi amicale între Bulgaria și Ro­mînia. Dar nici acțiunea diplomatică a Triplei Înțelegeri, nici intervenția d-lor Brătianu și Take Ionescu pe lângă d-nii Pașici și Venizelos nu au dat vreun rezultat. In acest Interval se agravează situa­țiunea în Serbia, iar atitudi­nea Bulgariei deșteaptă nouă mă­­rtuiri în cabinetele Triplei Înțele­geri. Atunci Tripla Înțelege­re a pornit­­ o nouă acțiune diplomatică direct la Ate­na spre a determina tira­da să trimeată un ajutor Serbiei de 80.000 oameni și anume 10.000 soldați spre a coopera cu arma­ta sîrbă contra austriaci­­lor și 40.000 oameni să rămână la frontiera sârbo­­bulgară .* Despre această inter­venție la Atena guvernul român pretinde că n’a a­­vut nici o comunicare, nici directă, nici indirec­tă. Fără a cunoaște clar că s'au urm­at astfel de tra­tative la Atena, d. Brătia­­nu primește acum șase zi­le propunerea reprezen­tanților Triplei Înțelegeri formulată astfel: „Grecia fiind gata să vi­nă *n ajutorul Serbiei cu 80.000 oameni, cere ca Tripla înțelegere să’î ga­ranteze neutralitatea Bul­gariei sau dacă nu poate dob in­di aceasta atunci Romînia să declare că da­că Grecia va ataca Bulga­­ria, să intervină armata T. de notat că înainte de a se prezenta guvernului român această propune­re, reprezentanții Triplei înțelegeri au făcut cu­nos­cut că au făcut demersuri la Sofia spre a dobîndi o declarațiune categorică a guvernului bulgar și că d. Radoslavoff­ le-a dat asi­gurarea oficială — așa au spus reprezentanții Tri­plei Înțelegeri din Bucu­rești — cum lui Bulgaria va răm­â­ne­a neutră chiar în cazul citul l­om in­ia ar ataca Austria. Reprezentanții Triplei­ Înțelegeri au­ adăugat că ei au redactat în scris de­clarația verbală pe care le-a fă­cut'o d. Rădosla­­n off. C­u toate acestea d. Bră­­tianu a avut m­i­presia că Tripla Ințelegeri"~tfrt n'a căpătat certitudinea ea se poate pune bază pe anga­jamentul verbal al pri­mului ministru bulgar, an­ga­jament pe care'l repe­tă invariabil de patru luni. D. Brătianu flin­d act de propune­re a Triplei Înțelegeri ca venind du­pă un acord prealabil cu Grecia, a rămas să avizeze. Spre a stabili în mod precis pro­punerea Greciei, d. Brătianu s-a a­­dresat d-lui Filodor, ministrul țarei la Atena, însărcinîndu-l a se pre­zenta la d. Venizelos și a preciza această propunere. D. Fitodor îndeplinind însărcina­­rea ce i s’a dat, s’a dus la d. Veni­zelos și tocmai atunci ieșeau din cabinetul primului ministru, repre­zentanții Triplei înțelegeri. Ministrul Romi­niei arătând d-lui Venizelos însărcinarea ce o are, primul ministru i-a arătat tot ce s’a petrecut. Pentru a raporta exact și a se e­­vita o interpretare greșita a declat rațiunilor primului ministru grec,, d. Filodor a cerut d-lui Venizelos să-i dicteze răspunsul și primul mi­nistru a făcut-o. Declarația d-lu­i Venizelos este aproape în acești termeni. „Chiar in acest moment reprezentanții Triplei în­țelegeri mi-au făcut pen­tru prima oară propune­rea ca Grecia să intre în ajutorul Serbiei cu garan­ția de neutralitate a Bul­gariei, și dacă Bulgaria va ataca Grecia atunci Ro­­mânia să intervină. Am răspuns că trebue să iau avizul prealabil al rege­lui, dar că ar fi mai bine ca Bulgaria să coopereze alături de noîl. Asbară, comitetul „Acțiune! Na­ționale“ s'a întrunit la d. FHipescu acasă. Duminica viitoare nu se va tine aici o întriunire publică. Pînă atunci însă lupta se va du­ce probabil pe terenul parlamentar. C. Brătianu primind acest răs­puns de la Atena a rămas surprins, căci după cum i s’a prezentat propu­nerea de către reprezentanții Tri­plei înțelegeri din București, cu trei zile înainte, credea că această propunere a pornit dela d. Venize­­los, pe cînd acum guvernul român s'a încredințat că ea a fost suge­rată de aci la Atena și după ce a fost formulată guvernului român, „ Cina s’au­ prezentat din nou. re­prezentanții Triplei înțelegeri, .1 d. Brătianu,, primul ministru le-a de­clarat că regretă că pînă acum n’a primit absolut nici o propunere di­rectă de la Atena, că chiar dacă ar primi-o nu o va putea accepta de­oarece aceasta ar implica intrarea în acțiune a Romîniei poate într'un moment cînd noi nu credem ca ar fi încă în in­ter­sul cauzei naționale, că am trebui să intrăm în acțiune nu numai contra Austriei, ci și contra Bulgariei care ar porni cu Turcia în contra tuturor alături de Austria, că nu înțelegem a provoca Bulgaria și că voim să rămînem liberi pe alegerea momentului in­­trărei noastre în acțiune dacă și cînd interesele noastre naționale o vor reclama. C. Brătianu a mai întrebat pe reprezentanții Triplei înțelegeri da­că au declarațiunea oficială că Bul­garia răm­îne neutră, atunci de ce mai au nevoie de agajamentul Ro­mâniei care ar constitui o provo­care a Bulgariei ? Această garan­ție care se cere să o dea Romînia, înseamnă că se pu­ne încă la îndo­ială atitudinea Bulgariei și deci ar trebui, pe alte căi,­­ să se obțină clarificarea atitudiniei Bulgariei, căci despre atitudinea Romîniei nimeni, nu se mai jndoește — a zis primul-ministru cu ea va fami­ne neutră și că atunci cînd intere­sele naționale ne vor obliga să In­trăm în acțiune și vom merge ală­turi de Austria. ■ La aceste obiecțiuni ale d-lui Brătianu reprezen­tanții Triplei înțelegeri au declarat că ei au pro­cedat cu cea mai bună credință față de Romînia că se poate, din cauza grabnicei acțiuni diplo­matice să dea loc la care»­cari interpretăm­ proce­darea, dar că au voit să ajungă la o ameliorare a situațiunei din Balcani, de care ar profita în mă­sură largă și Romînia, că intr’adevăr ar fi mai pre­ferabil o înțelegere și o cooperare cu Bulgaria și că s'a întreprins acum o nouă acțiune diplomatică, la Sofia, Niș și Atena în acest scop și pe baza u­­i­or concesiuni large pen­tru Bulgaria. Cu aceasta s-au încheiat tratati­vele privitoare la propunerea cu in­tervenția Greciei. C. Brătianu a comunicat consiliu­lui de miniștri că dacă va mai fi se­sizat direct de o nouă propunere, cu privire la un acord cu statele bal­canice, va aviza. Am­ reprodus pe cit "se poate mai fidel punctul de vedere al guvernu­­lui în acțiunea diplomatică care s’a desfășurat zilele acestea, tocmai spre a arăta și versiunea guverna­mentală. Dar deși cercurile politice diri­guitoare cunosc obiecțiunile d-lui Brătianu, totuși primul ministru­ este învinuit că a tratat întreaga ches­tiune ca și cum ar fi fost vorba de o cursă care s’a încercat să se întindă Rominiei, ca și cum ar f fost vorba că s’a inventat că Gre­cia ar voi să vină în ajutorul Ser­biei, fapt la care nu s’ar fi gîmojt. In realitate această acțiune di­­plomatică a fost dictată sub im­pre­siunea că Serbia nu va mai putea rezista irurt și avansarea austria­­cilor, stăpinirea regiunei dunărene sârbești de către Austria, ar fi creat SS Romînia« a aMxad» wsUiacă­ ei strategică foarte precară. Această lătare a chestiune!", «. Brătianu o ignorează și acest fapi a stârnit o mare irăm­întare în toa­te cercurile politice. Spre a se evita alte *«• ear cat­uri diplomatice cari ar putea să izoleze Romînia în Balcani, prin faptul că s’ar pune la ca­le înțelegeri fără ca, noi să participăm la ele și cari la masa verde poate ne-ar crea dificultăți, se pare că partidele opozi­­țiunei vor aviza pentru a lua o altă atitudine față de guvern. In acest scop, a fost con­vocat pentru azi diminea­ță comitetul executiv con­servator. D. Take Ionescu este de asemenea hotărît a lămu­ri și mai precis atitudinea partidului conservator-de­mocrat. Guvernul nu a revenit încă asupra­ hotărîrei sale de a nu discuta mesajul. A­ici nu va pune chestiu­nea de încredere, de­oa­rece nu i se contestă că a­­re majoritatea­ în parla­ment și nu va solicita o­­poziției să-șî manifeste încrederea în guvern.­­Azi va fi, la Senat, o ședință so­lemnă pentru recepția prințului Ca­rol, devenit de drept membru al Se­­natului. Solemnitatea va fi întocmai ca aceea care a avut loc cînd s’a făcut recepția prințului F­erdinund, actu­alul rege. Va asista regina. Va vorbi ftum­os președintele Senatului și va răs­punde prințul Carol. Apoi se va ridica ședința. Misiunea romina care va pleca L Paris, Bordeaux și Roma, n’a ple­cat încă. E probabil că va pleca­­ fi cursul acestei săptâmîni. D-nii dr. Istrati, G. Diamandy și Argetoianu, se vor duce la Roma, Bordeaux și Paris, spre a se pune în contact cu oamenii politici din Franța și Italia și cu presia, în scop de­­ a întreține cu­ mal vii raportă­rile amicale între aceste state și Romînia. Danii dr. Cantacuzino și dr. Cos­­tinescu, se vor duce probabil pe frontul unde se dau acum luptele intre armatele aliate și germane spre a vedea cum funcționează serviciul sanitar în Franța, O. Costinescu, ministru­l de finanțe, examinînd in­tervenția ministrului Bul greciei la București, cu pri­vire la oprirea transitului mărfurilor austriace cu destinația pentru Bulga­ria, a stabilit ca, pe baza, reciprocitătea, tranșitele să nu fie oprite întrucît se va stabili că sunt mărfuri. Materialele de război și nu se vor putem transita. ___ A­JL * *­­* * * Violente lupte in Alsacia Geneva, 24 Noesib­rîe,­­Erl și alaltă eri s’s amit mereis, cu mici infreni» per* numai, bubuitul tur­nurilor «rele slin Alseei«,

Next