Dimineaţa, ianuarie 1915 (Anul 12, nr. 3890-3919)

1915-01-28 / nr. 3916

Ion­ XIT.—No. 3916 Războiul European *.............—»»............, -" ^ —. Situația — In Prusia orientală au avut loc mai multe lupte tnîeîn pafta îm­pw­­tante cari, mai toate, s’au terminat in favoarea rușilor. Se anunță că tru­­pele de cavalerie rusești au cucerit satele Pod­leije și Gandvstavy.In arătu­rile comunicatului rus se spune că trupele de cavalerie rusești au cucerit aceste sate printr’un atac cu baioneta. Această întrebuințare a cavaleriei rusești, ca și a celei germane, care lupta în tranșee, e încă o inovațiune a războiului actual, impusă de con­dițiun­e speciale, în care el are loc.­­ In regiunea Bzura și Rawka n'a fost nici o acțiune mai importantă totul reducîndu-se la un duel de artilerie. Această stagnare a operațiuni­­lor, In această regiune, se datorește atât timpului rău, cit mai ales istoviri­ complecte a trupelor ruse și germane, cari luptă de atitea săptămini. In Carpatî, luptele sânt tot așa de încordate ca și pină acum. Din ambele părți se caută, nu numai a se rezista pe loc, ci și a mai cistig­­teren. Această înverșunare din partea rușilor, nu s’aflămuiit pînă acuma din punct de vedere strategic. i * r. . * * Pe frontul occidental se pare că aliati au­ avut oare­cari succese in Flarndra și cu deosebire în regiunea La­ Bassée. Timpul rău și oboseala trupelor impune și în această regiune oare­­care tărăgăneală iu desvoltarea operațiunilor. Schimbarea vrem­ei si de­barcarea numeroaselor rezerve engleze, probabil, va provoca acțiuni noi, v* ^ - - * * 4 fnformațiunile din sorginte germană, cari anunță nemulțumirea gu­­vernului și comandamentului francez, de modul cum sunt conduse opera­țiunile rusești și^ari au provocat trimiterea generalului Pau în Rusia, ca să ia comanda armatei rusești, sunt pure invențiuni. Am avut ocaziunea să mai vorbesc acum o lună de acest fapt și să arăt imposibilitățile politice, militare și patriotice cari se opun la numirea generalului Pan ca comandant al armatelor rusești, ceea ce, de altminteri, pu-i nici necesar. Afara de asta, spiritul francez e prea fin, spre a nu înțe­lege ce jignire ar aduce poporului și armatei rusești, un asemenea fapt. Nr ■ Mersul luptelor I COMUNICAT RUSESC Petrograd, 28 Ian. — Comunicat oficial. In Prusia orientală pe va­lea Lapa, trupele noastre au­ res­pins un atac al inimicului care pri­mise întăriri. Pe malul drept al Vistulei, au­ avut loc ciocniri ce ne-au­ fost favorabile. Lingă satul Nadro­­ge cazacii au atacat un­ escadron i­­namic sprijinit de infanterie și au făcut 20 prizonieri. Apoi husarii noștri, pe la 3 noaptea, au gonit cu baioneta pe germani din satele Pod­­lesije și Grandystary luind arme și muniții. Am dat un atac de noapte In re­giunea satului Orșulovo cu succes pentru noi. Pe malul sting al Vistuleii, pe Bzu­ra și Ravka, la 5 Februarie artile­ria a tras toată ziua, dar, adversarul nu a Încercat nici o operațiune ofen­sivă. In regiunea satului Kamiony am înaintat puțin cu toată rezisten­ța îndărătnică a dușmanului. Arti­leria noastră a bombardat cu suc­­ces o coloană germană care mergea de la Zembary spre Bolimow. Infan­teria a luat-o la fugă, artileria a fost părăsită de trupele inimice pe marginea drumului. ,­­­­fit In Carpați luptele continuă pe toa­tă întinderea frontului. Trupele noa­stre au infrint rezistența inimicu­lui in trei pozițiuni întărite­îngă Solabord­. Am fugărit pe dușman timp de mai multe verste luîndu-i două tunuri, 5 mitraliere, pe coman­dantul regimentului 3 de honvezi, 47 ofițeri, 2516 soldați La nord de trecătoarea Ujojc, lin­gă Lutowiska, inimicul a fost silit la retragere de trupele noastre care au luat in stăpinire tranșeele ina­mice unind trei mitraliere și făcînd numeroși prizonieri. Atacurile duș­manului care a trecut trecătoarea Sarholka-Beskid la 5 Februarie au fost respinse cu mari pierderi pen­tru dușman, care a fost silit să se retragă in grabă in­spre Nadvorha­­ia și in Bucovina. Trupele noastre mari țin in loc ofensiva unor forța considerabile adverse pe o pozițiune muntoasă grea de ajuns, au fost re­trase treptat înapoi. Pe marea Neagră torpiloarele noa­stre au bombardat Khopa. Crucișă­torul Breslau sosind la 6 Februarie la Batem a tras 20 locuri fără re­zultat contra torpiloarelor noastre cari executau manevre in acel punct. COMUNICAT FRANCEZ Paris, 26 Ian. — Comunicat din 7 (2) orele 23. In noaptea de 6 spre 7 inamicul a dat mai multe mici ata­curi în regiunea Nieuport dar toate au fost respinse.­ Nimic de semnalat în ziua de 7 In afară de bombardarea regiunei dela nord de Soissons. (Havas), Paris, 26 Ian. . Comunicat din 6 (2) orele 23, faptele notabile ce s’au semnalat este tirul foarte eficace al artileriei noastre in Belgia și in va­lea Aisne precum și o ușoară mnain­tare a trupelor noastre la aceste re­giuni. (Havas). COMUNICAT AUSTRIAC Viena.26 ianuarie. _ Comunica­tul oficial din 7 (2) anunță: situația in Polonia rusă și in Caliția occiden­tală este neschimbată. Pe frontul Car­paților lupta este vie. In Bucovina meridională trupele noastre înaintea­­ză cu deplin succes pe ctnoi rușii se retrag cu grabă. 12,690 prizonieri au fost făcuți fir și s-a adunat nume­ros material de război. Trupele noastre au intrat era după amiază in Cimpulung in mijlocul ovațiunilor populațiunei. Pe teatrul meridional al războiului nu e nici o schimbare. In Adriatica, un atac aerian al bra­vilor noștri aviatori contra transpor­tărilor franceze a dat bune rezulta­te, mai multe bombe au fost arun­cate și au avut efectul dorit. (K. K. T. Berr. Burau). COMUNICAT GERMAN Berlin, 26 Ian. — Marele stat major anunță dela cartierul general cu da­ta de 7 (2), la sud-est de Ypres am cu­cerit o tranșee franceză și am luat mai multe mitraliere engleze. La sud de canalul La Bassée inami­cul a pătruns in­tr'una din tranșeele noastre. Lupta continuă în acel punct. Alicum pe ambele teatre ale războ­iului în afară de lupte de artilerie ,nu a fost nimic mai de seamă. Semnat comandamentul superior și armatei. Berlin, 26 ian. — împăratul Wil­helm a vizitat er­ landverul silesian în tranșeele de­ângă Gurszyn, la ră­sărit de Vlostowo. (Wolfbuxeau). 4 O recunoaștere pe Dunăre T..SEVERIN, 26 ianuarie. — O barcă cu motor rusească care s0 afla la Cladova și care e însărcinată, cu transportarea alimentelor la Tekla și Istip, a făcut elî noapte o recunoa­ștere pînă aproape de­ Orșova. Batca a­ plecat din Cladova în îî noaptea și s-a­ strecurat pînă !n­­ drep­tul­ insulei Adakaleh, de unde a tra­versat Dunărea în direcția Orșova, de,care s’a apropiat pînă la o dis­tanță de 400 metri. In dreptul vărsărei rîului, Cerna, barca a fost zărită de grănicerii auu­striați cari au tiis­ focuri asupra, eî. Barca s’a retras f fără. • stricăciuni: 1 In­ barcă se aflaö 2 ofițerii 'unul sîrb și altul rus.­ T. Sfpt ■ OPT PAGINI Soarta Bucovinei Rolul lui Slidekuiir în România Știrile de la frontieră anunță că rușii evacuiază Bucovina și că popu­lația se reîntoarce prin sate și ora­­șele, unde a domnit pînă acum cea mai cumplită mizerie. Ilustrația noastră reprezintă un grup de bucovineni veniți la Burdu­­jeni, făcînd cale de 49 km. pentru a cumpăra pline și făină. Rușii bătuți !n munții Bucovinei —­—­——* Li se retrag* urmăriți di FĂLTICENI, 26 ianuarie. — In urma luptelor, la cari a participat și o numeroasa artilerie, și cari afi a a vut foc pe frontul Cîrlibaba-Iaco­­bedi-Vălea­­ Putnei, trupele austro­­germane stă izbutit, după dou­ă zile și doua nopți de sforțări, să bată trupele rusești. Rușii, ne mai puțind rezista, s’au retras in trei coloane, și anume: cea din dreapta in direcția Colo­­meea, coloana din centru spre Ze­­letin, iar cea din stingă în direcția Cimpulung, unde, după cu­­m’am­ inf­­ormat, se pare că s'a și oprit. La Dorna,Vatra n’au mai rămas decit ci­te­va patrule austriace ; res­­tul trupelor a participat la luptele din munți. Trupele austro-germane execută acum cu energie urmărirea trupelor rusești învinse. — Coresp. Infringerea rușilor in munții Bu­covinei, care pare a avea o deose­bită importanță, a ho­ta­rit comanda­mentul rus să evacueze aproape întreaga Bucovină. După unele in­­formațiun­i, e­ iminentă și părăsirea Cernăuților, de către autoritățile și trupele rusești. IMINENTA EVACUARE A CERNĂUȚILOR Mamornița, 26 ianuarie —Se pare că rușii au sufe­rit o gravă înfrângere­­ în munții Bucovinei, unde au­ fost atacați de forțe considerabile austro-ger­­mane. Arm­atele rusești se retrag în grabă pe toa­tă linia. Retragerea se fa­ce în ordine. " E aproape sigur, după insormațiunile pe ca­re le­­am căpătat asupra­ situa­­țiunei din Bucovina, că rușii vor părăsi azi-mîine Cernăuții. Postul rus de la punctul de frontier­ă Urin, a fost ridicat Cor­­ y I trupele austro-germane cui unul inamic superior numericește, a ordonat, retragerea care s’a efec­tuat în cea­ mai bună or­­ă.Harte* . I . Rușii s'au­ stabilit în tranșee din jurul satelor Reah­ov, Coponna și M­ihal­­cea de unde voesc să ape­re Cernăuții. Se așteaptă o mare luptă. ~ Cor* * ■­ * -44* * 1 OFENSIVA AUSTRIACA MAMORA­ITA, 26 ian.­­ Cercetînd cauzele ce au­ provocat subita, schimba­­re de situație în Bucovi­na, aflăm că austriacii luînd în Carpațî ofensiva în direcția Vijnița—Halo­men, trupele rusești se retrag. Comandantul armatei ru­sești a ordonat ca arti­leria să treacă imediat în­­ Saoț­ia și în acelaș timp pentru a nu expune cava­leria și infanteria la ata­ Cernăuții a fost evacuat? pMAMORIVIȚA, 26 ian. — O știre sosită în ultimul moment vestește că tru­pele rusești au și început operațiunile pentru eva­cuarea orașului Cernăuți și că aceste operațiuni se fac și la Colomea. Evacuarea se face în grabă însă în ordine. _ _ ’ Cor» Luptele di­n Canalul de Suez Viena, 26 ianuarie. Din Paris se­ .anunță că vasele franceze „Requin“ și „D’Entrocasteaux" au participat la apărarea canalului de Suez, a Viena, 26 ianuarie.— Din Constan­­tinopole se anunță că­ întreaga presă otomană consacră articole entuzia­ste primelor succese turcești în ex­pediția lor din Egipt și relevă i­mor­­anța istorică a expediției. Londra, 26 ianuarie. —■ „Agenția Reuter“ află din Cairo știri noul de­spre lupta de pe canalul de Suez. A­­ceste știri arată că s'au luat in total € 00­­ prizonieri turci, 3 mitraliere, 16 cămile și .O mare cantitate de pro­vizii și munițiuni de războia. Turcii ai lăsat 400 morți. Perderile totale­­ ale inamicului sunt evaluate la cel puțin 2400 oameni fără a socoti pri­zonierii. Intre morți s’a aflat și un o­­fițer german. Eri nu s'a dat nici o­­ luptă­ importantă. Viena, 26 Ianuarie. Din Londra se anunță că ziarul „Times” află din Cairo că tribunalul de pradă din A­­lexandria, cercetînd cazul vasului companiei Lloydului austriac „Mar­chizul Bacquelien“ a hotărît că confiscarea acestui­ vas este nein­­dreptățită. (Karr Bureau). 4 RUSIA A CUMPĂRAT CU­PRU Viena, 26 Ianuarie. — Știrile din Rusel află din Milan că Rusia a cumpărat din Statele Unite pentru ■25 milioane, cupru brut, care va fi transportate via Vladivostok, Miercuri 28 ianuarie ISIS -44­— Demascarea lui de către socia­liștii germani — Milanof 21 Ianuarie (so­sită 26). — In legătură cu polemicile ivite în jurul călătoriei socialistu­lui german Sildekum în Italia și, in urmă în­ Rom­a­nia, sunt în măsură să vă dați următoarele amănun­te precise și­ interesante : Buletinul oficial al sec­­țiunei socialiste din Stutt­gart­, într-un articol de curînd publicat, spune: „Aducem la cunoștința tovarășilor că Südekum, membru in grupul parla­mentar socialist­ a plecat în Romînia fiind însărci­nat de guvernul german cu misiunea specială de a influența asupra partide­lor și a opiniunei publice din Romînia. „Si­dekum nu infor­mase de această plecare nici comitetul directiv, nici grupul parlamentar. „Un tovarăș român, sosit la Berlin, și-a manifestat surprinderea produsă de activitatea acestui depu­­­­tat devenit agent guver­namental. „Comitetul directiv al partidului cerind lămu­riri lui Siidekum, acesta a mărturisit că a­ făcut călătoria, în numele gu­vernului german. «E inutil să calificăm activitatea lui Siidekum și întrebăm ce crede co­mitetul că trebue să facă pentru a degaja partidul de orice responsabilitate pentru activitatea lui Lii­dekum și a face imposibi­lă oricui legarea calității de agent guvernamental cu acela de membru al grupului socialist parla­mentar ? „Cind Liebknecht a vo­tat împotriva creditelor militare, biroul grupului socialist a venit imediat cu o declarațiune publi­că. Care este atitudinea grupului față de Siide­kum? Poate grupul să probe prin tăcerea la abu­zul făcut de Siidekum cu mandatul parlamentar?" Mario Borsa 4 N. R. —« Siidekum, deputat socia­list german, e unul dintre aceia cari, odată cu izbucnirea războiului, au trecut cu trup și suflet de partea guvernului lui Wilhelm. El s-a dus întâii î­n Italia, spre a hotărî pe socialiștii italieni pentru neutralitate. Primit rău­ de aceștia și atacat violent de presa lor, Li­de­­kmn a­­ plecat fără nici un rezultat și a trecut în Romînia, unde spera să găsească urechi mai complezante. In adevăr, în Romania a fost bine primit. Organul socialiștilor romîni a și anunțat că comitetul executiv al partidului a ținut o ședință inti­ma cu Siidekum. Ce s’a discutat în acea ședință și ce s’a hotărît? In această privință nu ni s’a spus ni­mic. Luați din scurt, socialiștii romîni au­ declarat, prin acelaș organ al lor, ca Siidekum a venit aici pentru afaceri personale. Lucrul e cusut o« ată... roșie, deoarece se știe perfect că Siidekum n’a a­vut­ niciodată afa­ceri­ personale în România și deoa­rece afacerile personale ale cuiva nu se discută în ședința intimă a co­mitetului unui partid. Iată însă că, după cum se arată in telegrama de mai sus, organul o­ficial al socialiștilor din Stuttgart destăinuiește rolul adevărat al lui Siidelium, confirm­înd in totul bănu­ielile noastre. Se pare însă că ai­ci socialiștii români n’au nintit, de vreme ce rolul de agent guverna­mental pe care și la însușit Sülde­kum e în adevăr o afacere perso­nală a lui. Socialiștii români, in ce­­lebra ședință­­ intimă, n’au tratat ca un trimis al social-democrației ger­mane, ci ca un trimis al guvernului german. • , Așa s’ar explica și indignarea a­­celui tovarăș român sosit la Berlins și care a denunțat tocmai în­cercă­rile socialiste germane, rolul jucat­­­aci, cu mai mullt succes decit in Ita­lia, de­­ către deputatul Südekum. Întrebarea e acum : cine e acel tovarăș român, care aici n’a avut cur­agiul să-și spună cuvîntul și s’a dus tocmai la Berlin să-și verse ne­cazul ? Poate că șefii socialiștilor români vor socoti că a sosit in fine mo­mentul să facă mărturisiri complec­te și cinstite, căci încercarea lor de a zăpăci lumea ,cu răspunsuri în­curcate, n’a reușit. . O chestie care­ se ridică din noft este aceea a fondurilor aduse, de Südekum. Atunci noi,am­ crezut că te-a adus din partea partidului so­cialist german și am întrebat dacă în împrejură*!!®. actitate este­­ dedicăb sL se primi bani um partid so­­cialist aliat cu guvernul.* t''­. >'• Azi chestiunea ia­ un caracte?' ex­­­­trem de grav căci, după destăinuir­rile de mai sus,­­numai încape în­doială că fondurile­­ au fost furniza­te de însuși guvernul german, r Francezii și acțiunea Rominiei Directorul maror publicațiani „Revue des Deux Mondes“, d-nul Francis Charmes, vorbește în cro­nica sa politică despre atitudinii Romîniei. El scrie: „Evenimente noui se pregătesc Războiul cum tărăgănește, dar com­binațiile politice iși urmează mersul.. Romînia și Italia au proferat cuvinte semnificative și nu rămin Inactive. Totul face să se creadă că cea dintre e pe punctul de a eși din neutralitate ca să ia Austriei provinciile romi*­niști pe cari le deține . Transilvania Bucovina, o parte din Banat „a văzut la Paris trei român­ de mare distinctiv, aparținând Iumeri politice și științei, cari­ au venit la noi să îndeplinească una din acele misiuni despre cari nu s'ar putea spune dacă sunt oficiale sau oficioa­­­­se, dar un cari e îngăduit să se recu­noască gândirea țărei și guvernului lor. Li s’a oferit un banchet, la care a asistat ministrul Rominiei la Pa­ri­s, ’st­upatt-ni a. ,, și pe­care l’a prezidat d. Pani Deschanel, „Nu ne putem înșela asupra înțe­lesului discursurilor ce s’au rostit și asupra intențiilor ce ele dafi la ivea­lă. Romînia și-a luat hotărirea și o va executa in curînd. Stătuse pini aci nu în ezitare, ci In­espectativS, pentru diferite motive, dintre cari cel de căpetenie este că nu știa ce va face Bulgaria in ziua în care va intra ea însăși In acțiune; dacă ese din rezervă, trebue să credem că a« cum știe și că s’au schimbat asigu­rări reciproce. „Mari pași s’au făcut de vreo cite­­va zile; hotărîri definitive s’au luat; e probabil că primăvara ce vine va vedea executarea lor. Atunci va fi o schimbare adlnsă pe eșichierul pe care se joacă soarta lamei și Austro- Ungaria va regreta poate că n'a știut să se hotărască la timp. Nu se spu­nea despre dinsa odinioară ci e me­red­in inttrziere cu o idee, cu o ar­mată și cu un an ? Acuma nu se mai socotește ca anii, ci ca să e tăra­nile, aproape ca zilele, și întinderile cele mai scurte pot să aibă urmările cele mai îndelungate". A*PĂRUT :Siptimîna Războiului**

Next