Dimineaţa, iunie 1915 (Anul 12, nr. 4038-4067)

1915-06-11 / nr. 4048

ÍNUL XlI—No.4.049—, C Ungaria îndemnată a pace separata — Un articol al Contelui Andrassy Viena, 9 iunie — „Korrespondenz Bureau“ anunță : Contele Andrassy într’un articol din „Maghyar Hírlap"“ vorbește despre încercările făcute din par­tea italienilor ca prin o apropiere de oamenii politici ungari, să ducă la încheierea unei păci separate sau­ cel puțin să provoace vreounul din partidele ungurești la o presiune asupra monarhiei ca aceasta să în­cheie pace. Planul acesta este al lui Sonnino care ar voi să mo­mească pe unguri prin aceea că în cazul unei păci separate Italia se va strădui să împiedice ca Romi­nia sau Serbia să obțină pămint a­­parținînd Ungariei. Italia nu va în­treprinde nimic în dauna Ungariei. Andrassy observă următoarele: Este oricum evident că în Unga­ria nu va fi cîștigat nimeni­ aces­tui plan, dar Italia vrea să exercite prin astfel de afirmațiund o presiu­ne asupra Romîniei „ și să-î dea a înțelege că ar­ fi bine pentru Ro­minia ca să se înțeleagă repede cu împătrita înțelegere, căci altfel Un­garia i-o­ va lua înainte și împătrita înțelegere va răsplăti serviciile Un­gariei. Pe noi, spune Andrassy, ne lasă reci asemenea intrigi, dar Rominia ar putea să învețe din această poli­tică, fiindcă ea este o unitate de mă­sură pentru încrederea ce se poate avea în guvernul italian. Contele Andrassy spune că nu crede ca Rominia va cădea în a­­c­eastă cursă. Dator­iile de acum ale Ungariei sunt azi cu desăvîrșire congruente cu interesele ei de existență, Ungaria socoate exe­cutarea reală a sancțiunei pragma­tice și a alianței cu Germania ca o necesitate de neînlăturat, ba ea aș­teaptă ca după războiu­ raporturile ei față de Austria să fie și mai căl­duroase, și mai lămurite, iar alian­ța cu Germania să fie și mai inTimă. --------- ....... ........ CONTELE ANDRASSY A Putem pleca la băi . UN CUVINT AL REGELUI FER­DINAND IAȘI, 9 iunie. — Din sursă bine informată mi se afirmă că d. Iacob Negruzzi, secretarul Academiei Ro­mâne, fiind în audient,“), a întrebat pe suveran dacă poate pleca în străinătate pentru căutarea sănă­tății în împrejurările actuale. Suveranul ar fi răspuns : — Puteț­i pleca in liniște pentru cel puțin 8 săptămîni." Persoana care a adus știrea în Iași afirmă că o știe chiar de la d. Negruzzi.—Dan. A APARUT „Săptămîna r­ăzboiului" — 1O bani exemplarul — SEASE pagini America și războiul Unui om politic român, un prie­ten din America, fost ministru și bucurîndu-se de o foarte bună si­tuație acolo, i-a scris cu data de 17 Mai, următoarele asupra stării Americei în acest războiu : „Consecințele scufundării, Lusita­­niei vor fi din cele mai grave pentru Germania. In această țară în­totdea­una, a existat un sentiment proger­­m­an, care scăzuse foarte mult de la începutul acestui războiu. Când s'a aflat, de scufundarea Lusitaniei de­o­­dată, orice sentiment favorabil Ger­maniei a încetat. Azi ar fi foarte greu să mai găsiți aci pe cineva care să apere Germania. Nu vom intra în războia exi Germania, aceasta este si­gur, dar vom da aliaților întregul nostru sprijin moral, financiar și in­dustrial, și acest sprijin nu e de des­­prețuit. După părerea mea, războiul acesta va fi hotărît prin tunuri și muniții. Germania nu se poate bizui decit pe ea însăși. Statele­ Unite în acest mo­ment sporește producerea de tunuri și de muniții așa în­cât va fi peste puțin timp cel puțin de zece ori mai mare decit acum 2 luni. Țara noas­tră va fi baza de alimentare a aliați­lor, bază pe care Germania în nici un caz nu o va putea nici distruge, nici reduce, înainte de scufundarea Lusitaniei din ce in ce creștea un cu­rent ca Statele-U Unite să nu mai fur­nizeze nici unuia dintre combatanți muniții, arme sau alte mijloace de razboiu. Acum toată lumea e hotărâtă să furnizăm pe aliați, cu tot ce putem și să le împrumutăm și bani cu care să poată plăti furniturile noastre. Mai mult de est ori când America se Interesează de Rominia și de rolul pe care-l va avea în acest războiu­. Aici se știe că atunci când Romi­nia nu va mai fi neutră ca se va de­clara de partea aliaților. Poporul american este înaintat de această tendință a poporului român"1. Cum stăm cu zahărul 107 VAGOANE LA ClINENI. — ALTE 500 VAGOANE PE DRUM Pină în prezent au sosit la Cîi­­neni, pe adresa casei S. W. Hoff­mann un număr de 107 vagoane conținînd 1.260.000 kilograme za­hăr, cari au și fost predate d-lub inspector vamal Ștefănescu, delega­tul ministerului de finanțe. Vagoanele au fost dirijate la Pia­­tra-Olt, unde s-a făcut repartizarea pe comune, conform tabloului mini­sterului de finanțe. Suntem informați că au plecat din Fiume la Cîineni un număr de 355 vagoane zahăr, iar de la rafinăriile din Boemia vor sosi pe adresa S. W. Hoffman la Ploești alte 250 de vagoane, cari au și început să por­nească. Războiul European —-----------------—■— Situația ln Caucaz rușii continuă ofensiva lor spre regiunea lacului Van. După ce regiunea Bathumului a fost complect curățită de turci, respin­­gînd coloanele lor, cari luaseră ofensiva dealungul Mărei Negre, pe văile Olti, Cioroc și Trans-Cioroc , comandamentul rusesc s'a hotărît să con­tinue operațiunile și în partea sudică a Caucazului. Ofensiva rusă s’a făcut în două direcțiuni: 1) Cu trupele ce se găseau la sud-vest și nord-est de Alașkert, în două coloane : una prin Tutak, alta prin Diadin, spre sud . 2) Cu trupele de la Dilman, au debușat în Persia, într'o singură co­loană. Detașamentele din Turak s’au pus în mișcare, spre sud, pe la înce­putul lui Aprilie, cu intenția de a înconjura lacul Van , în care scop, ca­valeria rusă, trecînd prin Paznoz, a respins cavaleria turcească, ce ser­vea de trupă de acoperire, în această regiune. In zilele următoare, infanteria turcească, bătută în apropiere de Cop, s’a retras spre Muș și Bitlis. Detașamentul de la Diadin a înaintat către sud, neîntimpinînd nici o rezistență decit la Șar, unde bate trupele turcești, cari sînt din nou­ bă­tute la Agnitz. La 6 Main, detașamentul ce înainta spre sud ocupă Sarai și Bas­ Kale, indreptîndu-se apoi spre Van, pe care îl ocupă, fără mare re­zistență. Detașamentul ce a plecat din Dilman a luat la 5 Main defileul Hanensenski, bătînd pe turci la Deir. La 12 Main a trimis un mic deta­șament la Bas-Kale, oraș ocupat deja de ruși, iar cu restul coloanei a înaintat spre Um­ia, centru important comercial pe frontiera persană. Cu toate dificultățile de teren, rușii au ocupat la sud de linia Turak- Diadin, o regiune de aproape 200 verste. Succesele din Persia și Armenia turcească a adus încredere printre armenii revoltați. Războiul din Armenia va intra într’o nouă fază, deoarece populația creștină va juca un rol mai activ ca pînă acuma. S’a publicat și protestul Rusiei contra măcelărirei armenilor, făcîndu-se răspunzător guvernul turcesc, german și austro-ungar. In Galiția armatele austro-germane continuă a înainta, avind ca obiectiv imediat, orașul Lemberg. Din punctul de vedere militar, ocuparea acestui oraș n’are nici o importanță. Singurul folos pe care îl trageau rușii din stăpânirea lui e că Lembergul este un centru mare care oferea numeroase adăposturi pentru diferite aprovizionamente rusești. Dacă austro-germanii continuă ofensiva lor spre Lemberg, o fac, după cum am mai spus, numai pentru motivul că ocuparea lui înlesnește operațiunile ce austro-germanii au de întreprins pentru a forța pe ruși să părăsească linia Nistrului. Ocuparea materială a Lembergului de către austro-germani, după cucerirea Nistrului, nu numai că nu mai e de nici un folos, dar dacă se vor încăpățina să'l păstreze, aceasta va necesita sacrificii și dispozițiuni de apărare ce nu cadrează cu folosul ce-l va aduce Lembergul la apăra­­rea Galiției. N. & Adunarea gunara HL a Clubului Conservator D. Lahovari, proclamat șef al partidului, D. N. Filipescu, aclamat președinte al Clubului Erî după amiază,­a avut loc adu- se desprindea ideea că pentru «c»­narea generală a clubului conserva­tor din Capitala. O afluență enormă. Saloanele clu­bului, la orele 5 cînd s'a deschis în­trunirea, erau literalmente ocupate. Sosirea fruntașilor era salutată cu ovații entuziaste: mul romînesc a venit o clipă mare, pe care nu o vom mai întîlni secole de-a rîndul. Trebue să prindem momentul fe­ricit. Avem toată încrederea în hotărî­rea șefului nostru, d. I. Lahovari. D-sa va ști să arate momentul cînd țara își va putea îndeplini aspirațiu­­nile ei supreme. D. Lahovari a închinat 40 de ani partidului. El poartă un nume scump conservatorilor. Dar pe lingă toate acestea, d. La­hovari gîndește ca ,și noi, că Romí­nia nu trebue să vie la masa păcea fără să participe la victorie, fără o­­noare. Șeful nostru nu vede alt mijloc de­cit ca Romînia să participe la victo­rie șî să culeagă cu onoare și cu dem­nitate roadele sacrificiilor sale. D. Mihail Cantacuzino, în mijlocul entuziasmului celor prezenți, dă ci­tire moțiune­ ce urmează, subliniată cu aplauze cari țin cîteva minute. Deschiderea întrunire! D. I. LAHOVARI, șeful partidului este primit la tribună cu entuziaste aclamații. D-sa vorbește cîteva cuvinte de mulțumire pentru primirea ce i s'a făcut. Discursul d-lui I. Lahovari Nu mă sărbătoriți pe mine, spune d. Lahovari, prin aplauzele dv., ci pe marii fruntași, frații mei, cari au adus reale servicii partidului con­servator. Văzînd concordia și unirea care vă însuflețește, mi-am adus aminte de memorabila întrunire a congresului. Vă mărturisesc că contrastul dintre cea de atunci și întrunirea de azi îmi umple sufletul de mulțumire și de mîndrie. Provincialii cari au­ văzut atunci scandal, poliție, jandarmi, bătae... O VOCE . Și pe agenții lui Busche! D. I. LAHOVARI , ar fi aflat că a­­colo era congresul partidului nos­tru. Qr. In acel congres, d. Marghilo­man pretinde că a fost consacrat șef ! Dar nu prin acest sistem se poate obține încrederea unui partid și con­sacrarea unui șef. Statutul, făcut cu atîta grije de d. Titu Maiorescu, arată că altele sînt organele autorizate ale partidului. Unul e comitetul consultativ care e compus, ori cit s'ar supăra d. Mar­ghiloman, din elita partidului. Orice sofisme s'ar face, orice mo­țiuni afirmă unii că s’ar fi depus, numai comitetele consultativ și e­­xecutiv au căderea să facă și să des­facă. Acesta e adevărul. Nu se poate conduce însă partidul de­cit după voința organizărilor lui legale. Hotărîrea d-lui Marghiloman nu are, nu poate avea nici o greutate legală. Ceea ce susține pe un șef de par­tid, e puterea morală, e dragostea încrederea, unitatea de vederi cu partidul, e ca inima șefului să bată în unison cu cei ce te-a fi ridicat și te-au cinstit cu încrederea lor. Și cînd intrăm în aceste regiuni înalte, ale șefilor, apărați de pute­rea morală, acolo unde nu e drago­ste și armonie și concordie între șef și partid, orice sofism e o aberație. Acum orizontul e mai larg și i­­dealul pe care voim să îl realizăm, e așa măreț, că nu mai lasă loc soco­telilor și poantagelor. Sunt bătrîn. Dar câtă vreme va mai bate inima mea, va bate pentru țară și pentru partidul conservator. Cu­­ivoiu trăi voiu lupta numai pentru realizarea idealului conservator. O VOCE. Iată ce nu a înțeles d. Marghiloman. D. I. LAHOVARI continuînd, spu­ne : M’am silit să evit ruptura dure­roasă pentru partid mai ales acum. Atitudinea d-lui Marghiloman nu era conform­ă cu vederile partidului cu idealul romînesc. D. Marghiloman nu mai avea în­crederea partidului, și atunci am în­țeles că orice s’ar face, este zadar­nic. D-sa nu mai putea fi șef al par­tidului conservator. D. Marghiloman a rămas cu d. Maiorescu, d. Nenițescu și cu d. C. C. Arion, care a considerat ca... un drept al d-sale să ia în modul știut, portofoliul domeniilor. Locul meu nu putea fi însă de­cit alături de Mișu Cantacuzino, de Fi­­lipescu, de Grădișteanu, de Delavran­­cea și de toți. Trecînd împrejurările de astă toamnă, astăzi suntem­ toți într’un cuget pentru intrarea în acțiune a Romîniei. ■ Ar fi o nenorocire să nu sune cea­sul intrării ! Noi dizidenții (rîsete) avem satis­facția că avem cu noi Capitala, Iașii, țara întreagă. Cuvîntferea d-lui M. Can­tacuzino Așa cum v’a vorbit — spune d. Can­­tacuzio — șeful nostru, d. Lahovari. Moțiune Membrii clubului conservator din­ București intraniți azi 9 Iunie 1915, in baza convocărei președintelui clu­bului, d. Ion Lahovary, ascultînd ex­punerea ce nu s’a făcut asupra situa­­țiunei partidului și Împrejurărilor cari au­ provocat această situațiune, aprobind cu desăvirșire orientarea politicei noastre externe astfel cum au afirmat’o atît comitetele consulta­tiv și executiv, precum și majoritatea imensă a partidului, declarăm că a­­derăm fără restricțiune la hotăririle luate de acele comitete, sing­urile or­gane cari după statutele noastre au cădere a se pronunța asupra direc­țiunei partidului — recunoaștem prin urmare ca șef al partidului pe d. I. Lahovari, desemnat de către comite­­­tul executiv prin decisiunea luată in ședința de 18 Maiu 1915. D. Mihail Cantacuzino continuă : Pentru a afirma și mai mult poli­tica noastră externă, care pentru noi toți este acea afirmată de d. Laho­vari în consiliul de Coroană și de d. Filipescu care din prima zi a luptat pentru realizarea idealului nostru național, cred că se cuvine ca pe lângă numele venerat al d-lui Laho­vari să fie spus și numele d-lui Fili­pescu, care să fie un colaborator al șefului nostru. Caracteristica d-lui Filipescu a fost totdeauna sinceritatea convingerilor și desinteresarea. Acțiunile sale au fost totdeauna pornite din interesele superioare ale țarei și ale partidului. Nicolae Filipescu are dragostea noastră, are stima și respectul adver­sarilor. El a dus cu cur’ar lupta pentru în­tregirea unităței sale. II iubim pentru realitatea sa, pen­tru vitejia sa, pentru cavalerismul său. Adversarii săi îl atacă dar își scot pălăria in fata acestui cavaler fără pată și fără teamă. Pentru ca factorii răspunzători să știe în ce sens se îndreaptă voința partidului conservator, vă rog să vo­tați propunerea care vă o face d. La­hovari, o propunere pe care eu o aprob de mai înainte. (Aplauze). D. N. Filipescu, prezident al clubului D. LAHOVARI, primit la tribună cu aplauze frenetice, spune : Statutul nostru, prevăzînd că șeful partidului nu poate fi și președintele clubului conservator, vă rog să apla­udați și să aprobați ca președinte al comitetului clubului, pe fruntașul no­stru d. Nicolae Filipescu. D. N. Filipescu e călduros aclamat. Ovațiunile durează multă vreme. Discursul d-lui Filipescu D. N. Filipescu este primit la tri­bună cu lungi și entuziaste aclama­­țiuni. Noul președinte rostește următorul discurs, mereu întrerupt de aplauze și ovațiuni: D-loiu vă mulțumesc de cinstea ce mi-ațî­i făcut însărcinîndu-mă ca să secundez diri­jind activitatea clubu­lui, acțiunea d-lui Lahovari în îm­prejurările grele de azi. (Aplauze). Vă mulțumesc și­­ de manifestația la care v'ațî dedat alegîndu-mă pre­ședinte. Cusururile mele au­ și o parte bu­nă, aceea de a nu da loc la echivo­curi și este cel puțin o persoană care nu va avea nici o îndoială despre înțelesul alegerii mele. (Aplauze pre­lungite). Acea persoană nemai puțind servi unele interese decit făcînd scandal în jurul ei, nu-î voi înlesni jocul și dintr’un sentiment de decență nu mă voi­ ocupa de ea în niște împreju­rări ce deșteaptă alte preocupări. (A­­plauze). I In aceste împrejurări externe c* ipartizan al actiunei, sînt plin de ad­mirație pentru 'neutralist­. *9WÜ Aceștia, mai ales dacă ii compari cu partizanii „în teorie“ al războiului sînt logici și știu ce vor. Ei însă vor un lucru rau și sînt infim de puțin numeroși. In adevăr toată lumea simte că­ neutralitatea pînă la capăt s’ar tra­duce prin o catastrofă externă și in­ternă. Deci, imensa majoritate a țărei­a pentru acțiune. (Aplauze). Atunci nu mai pricep așteptarea. Pricep să aștepți dacă e să te ho­tărăști numai întru cit s'ar ivi o ocaziune favorabilă sau nu. Cînd în­să ești hotărît, cînd nu poți să nu fii hotărît, cînd n’am încotro, cind ați pierdut ocazii favorabile pe care nu le vei maî găsi,­este o imprudentă să aștepți totul de la noroc cu riscul ca viictoriile or înfrîngerile aliaților să facă intrarea noastră în acțiune mai puțin utilă ori primejdioasă. (A­­plauze prelungite). Ultimul motiv de amînare invocat de guvern­a chestiunea negocierilor diplomatice. De nouă luni de zile, stăruim ca să se zorească tranșarea chestiunei di­plomatice. De atunci trebuia să spu­nem franc ce voim. Și au trecut lunile fără să mișcăm pînă ce, acum vreo două luni am fost trăsniți aflînd a­­ceste vești .Italia a iscălit, Rominia nici n’a început tratările­”. Era mai real și era mai ușor îna­inte. Era mai ușor să smulgi ceva de la sîrbi cînd Dardanelele erau des­chise și Serbia nu deținea singura noastră linie de comunicație cu Eu­ropa. Era mai ușor să obții ceva de la a­­liați câtă vreme nu se știa încotro va apuca Italia. Iar dacă rușii nu su­­fereau înfrîngerile din Galiția s’ar fi putut trece și peste noi. Iar aceste greșeli, guvernul se în­­toarce în contra noastră și cere și fim contra războiului ca să-și repara greșelile. (Aplauze prelungite). I-am acordat un nou răgaz de două luni ca să negocieze cu deplinul no­stru concurs. Nu putem însă sacrifica totul și la infinit pentru aceasta. Dar guvernul, care ne invinuenta prin conversații particulare, uită că noi nu cerem decit realizarea angaja­mentelor ce a luat față de Europa întreagă. O personalitate de seamă, membru în partidul liberal, a fost trimisă la începutul semei trecute, în misiune în Franța. Acea persoană pe care sunt gata a o numi, a primit la ple­care instrucțiuni de la patru miniștri, cari i-au spus: „Spune în numele nostru la Paris, că în Februarie Ro­mânia va intra în războiu“. Acestea se petrecea prin Decem­brie și acum în Iunie guvernul se deșteaptă cu chestiunea diplomatică încă nerezolvată și i­șî reneagă­ anga­jamentele. (Aplauze prelungite). Și unii dintre noi ai­ fost amăgiți tot așa. Nu mă plîng de aceasta. Mă plîng că, fiind înșelat, am înșelat (fie chiar cu bună credință). Ca președinte al clubului voi fi stă­rui în politica de acțiune, care va scăpa ce se mai poate din discredi­tul, cu care ne-am acoperit chiar pe lingă puterile amice. Iar dacă nu vom reuși imediat ca personal (iar nu ca președinte al clu­bului) îmi vom­ ispăși greșale și vom­ plăti vina neertată de a fi fost un amăgitor. (Aplauze prelungite și en­tuziaste. Aclamațiuni). D. I. LAHOVARI declară pe d. N. Filipescu ales președinte al comite­tului clubului conservator din Bucu­rești. In mijlocul unei mari însuflețiri, adinarea ia sfirsit * Institutul Electrotehnic Universitatea din București In ziua de 5 Iunie vor incepe exa­menele la Institutul electro­teh­nic de pe lingă Universitatea din Bucu­rești. Iată comisiunile și zilele fixate pen­tru examene : La 5 Iunie, matematici generale, cu d-nii prof. M. Ianculescu, D. Pom­­peiu și Tr. Lalescu. La 15 iunie: electricitatea genera­lă, cu d-nii prof. dr. Hurmuzescu, ing. R. Ștefănescu și Iliescu Brînceni. La 17 iunie: electro­teh­nica, cu d-nii prof. dr. Hurmuzescu, D. Pom­­peiu și ing. R. Ștefănescu. La 18 iunie : analiza infinitismală, cu d-nii prof. D. Pompeiu, dr. Hur­muzescu și Tr. Lalescu. La 2­1 Iunie : mecanica aplicată, cu d-nii prof. Tr. Lalescu, dr. Hurmu­zescu și D. Pompeiu. La 20 iunie: motori termici, cu d-nii ing. Iliescu Brîncenî, Aurel Per­­su și prof. dr. Hurmuzescu. La 21 iunie :­chimia, cu d-niî prof. dr. Cîndea, N. Dănăilă, dr. Hurmu­zescu. La 23 iunie, rezistența materiale­lor, cu d-nii ing. Aurel Persu, prof. dr. Hurmuzescu și Tr. Lalescu. La 28 iunie: teh­nologie și elem, mașini, cu d-nii ing. V. Budeanu, Iliescu Brîncenî și prof. dr. Hurmu­zescu. n \ o al II Iunie alo Austriacii și Germanii In armata franceză Stockholm, 9 iunie.—­ Din Paris se află că în legiunea străină franceză lupta contra Dublei alianțe 1369 su­puși austriaci și 1027 supuși ger­­mani. ■ — ECA­TIlȚII I

Next