Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)
1915-07-24 / nr. 4091
RALOCONT INDISPENSABILA PASTA de DINȚI De vânzare la: PREFUMERII FARMACII, DEOGUERU etc. Repr. SAM. LO3L — București -ZILNIC Constanța-Techirghiol Singurele curse regulate de Pasageri 3 Automobile Omnibuse. Antrepriza Poștală H. COSTEA & OREZEANU Telefon No. 77/III Basile Sepeanu — Invocat — Bulevardul Elisabeta 58 Consultații 802— 10 a.m. 6—8 p.m Cezar Streiciscu — AVOCAT —Consultațiuni 8-10 a. m. si 6-8 p.m Strada ISVOR No. 6 bis. Dr. Uscatu — Specializat la Berlin și Paris — — GENITO- URINARE — Boale lumești de piele și sifilis Analiza Sângelui — Injecții cu 606 nov. — S’A MUTAT Str. Oteteleșanu 5, Etaj I Pe lângă Teatru.— In dosul Terasei.— — Prin Strada Sărindar — Consultațiuni 3—6. — Telefon 10*27 Dactilografa care cunoaște Româna și Franceza se caută de către o mare casă de Comerț. A se adresa la Agenția de publicitate Carol Schulder - Co, Strada Karageorgevici No. 9 — sub Dactilografă. — TRADUCERI DE 9 ACTE STRĂINE — IN ORICE LIMBĂ — și legalizarea lor oficială de către ministere și consulate, vi se poate face în modul cel mai prompt de către „INFORMATORUL" Birou de Informațiuni Administrative Adeverul si Dimineata București, Strada Sărindar Ho. 11 Cei din Provincie vor trimete actele sub plic recomandat pe adresa Biroului. — Cei din Capitală se vor adresa la birou, între orele 9 -10 a. m. și 5—7 p. m. AL ZIARELOR TOATA Lumea PSHEFERA CIOCOLATA CiviiliMHII cea mai delicioasă Bbb^bVBiIbFB EWr Specialități: Ciocolate cu lapte PELEȘ Cioralata cu gust de Ciocolate cu alune AUJIE ¥ Ä Ciocolata AVIATORILOR Ciocolata DESERT De vânzare la toate magasinele de Coloniale, delicatese și cofetării din 'Țz&T’ă. DE. NECREZUT!O si lei 3 bani SO aveți Reviste și cărți în valoare de 10 (zece) lei, în care găsiți sfaturi pentru păstrarea sănătutei și posibilitate de a câștiga în cazul cel mai fericit TOCO Trei. Deci nu FACEȚI ECOMOMIE, și trimeteți Lei 3.50 la ed-ția Revistei „HIGIENA“ — București, Strada Paris 2ff. — Pentru 3rei 50 bani care reprezintă abonamentul anual primiți excelenta Revistă „Higiena” care apare de două ori pe lună și aveți mijlocul ca din citirea articolelor scrise pe înțelesul tuturor de medicii cei mai distinși să vă țineți sănătoși. Afară de abonamentul pe un an, mai primiți ca premii gratuite următoarele : I) . Dna optime cl. X a Loteriei Statului care vă dă posibilitatea să câștigați 7000 lei și are o valoare de lei 2 având tragerea la 15 Septembrie 1915. II) . Un volum „LETOPISIȚI ” de D-l Const. Mille, ediție de lux, în valoare de lei 3 care are 260 pagini. III. Una broșură despre „Higiena Vedere“ în valoare de lei 0.50 bani. IV. Una broșură despre „Higiena Urechet“ în valoare de lei 1. Total Lei 10 (zece). De acest avantaj se folosesc toți acei care vor trimite anticipat prin mandat poștal suma de. Lei 3.50, între 1 iulie și 13 Septembrie 1915 de adresa : Ad ța Seurstar „HIGIENA“ București str. Paris 27. Dintre abonați cari au câștigat la loteriile anterioare sunt următoari: 1) Dumitru Anghelescu Soc. Steaua Română Câmpina Lei 260( partea sa în mână dintrun câștig de 25000 lei III) Dna Henriette Blum moașă, București Calea Călărașilor 46 Lei 100 dintr’un câștig de lei 1000 Pentru a vă convinge de utilitatea revistei și a vedea ca orice numai în parte constitue o comoară de sfaturi cuprinse în articole complecte, cereți număr de probă la: Administrația Revistei „Higiena“ 27 str. Paris București De aceste premii se bucură și vechii abonați cari vor reînoi abonamentul până la 13 Septembrie a. c. cei ce vor să primească premiile recomandate să adaoge la mandat 25 bani. Pentru Provincie Cei cari au nevoe de ochelari și nu au în orașul lor un medic oculist să ceară instrucțiuni și catalog ilustrat de la „OCULARIUM“ Str. Emmuei ISO. 27 t DIMINEATA Carnea congelată O EXPERIENȚA REUȘITA încă 5—6 zile, populația Capitalei va mînca carne congelată In instlațiile frigorifere ale abatorului comunal, modificate și adaptate acestor experiențe de către un tlnăr inginer specialist, d. Maxim. Experiențele cari se fac acum la abator au în primul rînd în vedere trebuințele armatei în caz de războiu. Azi toate armatele puterilor străine sînt furnizate cu carne congelată, care prezintă avantagii enorme față de sistemul primitiv al cirezilor de vite cari se țin după trupe. Dar și pentru comerțul de măcelărie, carnea congelată poate prezintă avantagii importante și dacă unii măcelari nu sunt tocmai mulțumiți cu acest fel de carne și caută să compromită față de public experiențele reușite de la abator, aceasta se datorește __ cum e și explicabil — rutinei, neîncrederea lor în tot ce e nou — nou e la noi, nu și în alte țări unde sistemul funcționează de mult. Publicului ținem să-î arătăm că însușirile cărnei proaspete se mențin toate și în carnea congelată, care nu e decît carnea proaspătă supusă, pentru conservare, la o temperatură de îngheț. , Bine înțeles, totul se reduce la o experiență— făcută în profitul unor interese superioare — și peste câteva zile se va pune în consumație iarăși carnea obicinuită. Experiența, din tot ce s’a observat pînă acum, a fost foarte reușită și aprovizionarea armatei va folosi mult de pe urma acestor experiențe. Ucis de curentul electric PLOEȘTI, 22 Iulie. — Lucrătorul sondor Pantelie Drăghiceanu, în vîrstă de 19 ani, din serviciul societăței „Steaua Romînă“, in Cîmpina și originar din comuna Codenești, jud. Gorj, suindu-se ele pe galeria transformatorului electric și atingînd cu capul firul electric, a fost omorît pe loc. Stavăr Escursiunea experantiștilor pe valea Prahovei LA SINAIA Duminică 19 Iulie, peste 100 membri ai cercului esperantist „Dr. G. Robin“ au plecat din gara de Nord, la orele 9.35 în escursiune spre Sinaia, sub conducerea d-lor. Mihuță Simion și Er. Herle. La sosirea în Sinaia pspursicfeișții s’au incartierat ramînînd peste noapte în localitate. Escursioniști, grupuri, grupuri au vizitat mînăstirea și muzeul la care părintele Justin Vlad a dat toate explicatiunile necesare cu multă bunăvoință. Starețul mînăstirei a avut bunăvoință să incartiereze și o parte din escursioniști Escursioniști au vizitat orașul și împrejurimile. LA BUȘTENI ȘI AZUGA In zorii zilei întregul grup de escursioniști au plecat din Sinaia pe șoseaua națională pe jos ,spre Bușteni și Azuga. La Bușteni s‘a făcut — conform programului — un popas, vizitînd orășelul, apoi s’a continuat drumul spre Azuga unde sosind au început imediat cu vizitarea fabricelor; escursioniștii au vizitat fabrica de bere unde d. Greceanu directorul fabricei le-au dat explicațiile necesare; după vizitare li s’au servit bere tuturor escursioniștilor. De aci au trecut la fabrica de șampanie unde chiar patronul fabricei d. Rhein a condus pe escursioniști dîndu-le toate explicațiunile. La plecare d. Rhein le-a oferit șampanie, trecînd apoi la fabrica de sticlărie după ce s-a vizitat toate secțiunile. S-au făcut și cumpărături din bazarul fabricei. LA PREDEAL Din Azuga escursioniștii au plecat cu trenul spre Predeal. D. Ricu Hrăneanu a știut să adune aplauze frenetice din partea escursioniștilor pe care i-a delectat cîntînd în tot timpul dela București pînă la Sinaia, cum și la banchetul de la Sf. Ana. D-sa a fost acompaniat de d-ra Teodorina Ștefănescu. Printre participanți remarcăm pe d. Miluți Simion, Erasmus Herle, E. Weismann, d. Chiciurescu Niculae, d. .I Ștefan, d. Goman, d. I. Simionescu, d. C. Dumitrescu, d. Marcel Marcus, d. Rădulescu, d. Costescu, d-na și d-ra Papadopol, d-ra Senica Ștefănescu, d-na și d. Velescu, d. Matei Constantinescu, d-na și d. Ionescu-Cojocaru, d-na .și d. Ion Mihăilescu, d-na și d. Naellihăilescu, d-na și d. Jean Mihăilescu, etc., etc. Seara escursioniștii s’au înapoiat la București dîndu-și întîlnire la o viitoare escursiune ce se va mai face. Infirmerii In comuna Mărgineni (jud. Neamț) s’a deschis o infirmerie de pneumonie. In comuna Mogoșești (Dolj) s’a deschis o infirmerie de febră tifoidă. In comunele Breasta și Săcuenii (Dolj) s’a deschis o infirmerie de difterie. La Isvoru de Sus (Argeș) s’a deschis o infirmerie de anghina difterică. In comuna Bechet (Dolj) s’a închis infirmeria de scarlatină, A APARUT Săptămâna Războiului Contra gazelor asfixiante LISTA No. 42 A D-LUI DR. AL. POPESCU (CARACAL) D-nii : P. P. Brătășeanu 20 lei, dr. Al. Popescu 4, căp. Eliad 2, Florescu Alex. plut.-major 1, Mangiurea 1 Ionescu Gheorghe plut.-major, 1 Stanca Dumitru sergent 050, Dragomir Marin sergent 0.50, Zinca Take 0.30, Sima Ion 0.30, Cosoveanu Nicolae 0.30, Petrîna Păun 0.30, Manure Spiridon 0.50, Vîrtejanu Dumitru 0.30, Tincă Tudor 0.40, Mihalcea Ion 0.30, Dinu Ion 0.30, Defta Petre 0.30, Ignat Gheorghe 0.50, Borbuceanu Florea 0.30, Popescu Marin 0.30, Golgojan Stan 0.30, Cionel Vasile sergent 0.30, Tota Constantin 0.50, Ciocasean Nistor 0.30, Vrancea Ion 0.30, Iancu Marin 0.30, Dumitrașcu Constantin 0.30, Lupu Petre 0.30, Alexandru Ion 0.30, Pavelescu Alex. 0.30, Păunescu Ion 0.30, Ciupitu Al. 0.30, Popescu C-tin 0.30, Popescu Constantin 0.80 bani Diaconescu Alexandru, 0.50 bani, Tudor Petre 0.40 Stancu I. 0.30, Ratos FI. 0.50, Păsculescu Iosef 0.50, Theodorescu Șerban 0.30, Dumitrescu Har. 0.30, sublocot. Palade 2 lei, lt. Borcescu 2 lei, M. Celăreanu 4, G. Zaman 1, S. Radovici 1, Eftimie farm. 2, Tidlescu 1, Manea Radu, 30 bani; Turoiu Constantin, 30 bani; Păun Ion, 30 bani; Gostaviceanu G, 50 bani; Dineu Ion, 30 bani; Safta Ion, 30 bani; Dădulescu H., 50 bani; Cojocaru Toma, 30 bani; Bidireag Toma, 30 bani; Marin Florea, 30 bani; Titulescu ,, 30 b.; Ciobanu Nicolae, 30 bani; Popescu Badea, 30 bani; Dinu Nicolae, 30 b.; Stan Oprea, 50 bani; Șerban Matache 30 bani; Stoica Constantin, 30 b.; Ioniță C., 30 bani; Badea Ilie, 30 bani; Ștefan Ion, 30 bani; Ilie Mihai, 30 b.; Diaconu Mihai, 50 bani; Diaconescu I., 50 bani; Tatomir F., 50 bani; Vasile Vîlcu 30 ban;Bîdănac B., 30 bani; Sandu L. 30 bani; Dumitrescu T., 30 bani; Antonie N., 30 bani; Pometescu M, 50 bani; Tutu N., 30 b.; Becheanu O., 30 bani; Badea V., 30 b.; Colcea Ștefan, 30 bani; Ciocoi M., 30 bani; Dica Petre, 30 bani; Măcin P, 40 bani; Popa Dumitru, 30 bani; Pantelscu Ilie, 50 bani; Strum D, 30 bani; Staicu Marin, 30 bani; Prisacu 50 bani; Neacșu Mihai 50 bani; Marcu M., 30 bani;Bucătea I., 30 bani; Dragușin I. C-tin, 30 bani; Diaconu I. Const, 30 bani; Popa Tudor, 30 bani; Dimilie, 30 bani; Maria FIL, 50 bani; Preda N., 30 bani; Neacșu Marin 30 bani; Dumitru Marin, 30 bani; Budulan Achim, 20 bani. Total lei 74 și 20 bani. LISTA NO. 43 A D-NEI ELENA DR. POENARU (CRAIOVA) Elenă dr. Poenaru 20 lei; Maria dr. Voiculescu lei lei; dr. I. Augustin, 20 lei; Ecat. dr. Papinian 10 lei; dr. Drugescu lei 10. Total lei 70. Idealul Alsacienei Prin admirabila interpretare dată de artiștii francezi]", — în frunte cu Dulac în rolul părintelui Lucas, — „Idealul alsacienei“ este acea piesă patriotică care a revoluționat Franța prin reprezentarea ei în toate teatrele de cinema și pe care o vedem și aplaudăm actualmente la „Clasic”. Frumosul spectacol se termină cu comedia în 3 acte „Fată ori băiat?“ Ajutați un biet bolnav Pentru bolnavul N. Minculescu, care dacă ar face o cură de aer, s’ar vindeca de începutul de tuberculoză care-î roade viața, am mai primit: lei 5 dela d. maior V. Gîrlea (Govora), lei 5 dela d. P. Hasanceanu (București) și lei 5 dela d-na Mariana (Poiana Țapului). Subscripția mai este eschisă obolului binefăcătorilor. Transferări în învățămîntul primar Pe ziua de 1 Septembrie 1915 s’au făcut următoarele transferări în învățămîntul primar urban și rural : D-niu I. Diaconu, învățător dela Tincești la Benești-Vasilați (Vîlceasc Teodor Gheorghiu, institutor dela No. 29 băeți București la Ploești; D. Nicolescu, învățător de la Turtucaia la Chirnogi (Ilfov); Petre Burghelea, învățător supl. de la Chitache-Chiose- Aidin-Durostor la Cainargeaua-Mică; D. Sachelarie, învăț, de la Țuțana (Iași) la Buhoci-Bizighiu la post; 1 Bacăuî; D. Niculescu, învăț, dela Chirnogi (Ilfov) la Oltenița rurală (Ilfov); Mamut Tănase, învăț, dela Slobozia Mîndra la Dracea (Teleorman); C. C. Popescu, învăț, dela Gapoșî (Buzau) la Gornetu Fărculești (Prahova); T. S. Teodorescu, învăț, dela Fulga de sus la Breaza de sus (Prahova); I. M. Constantinescu, învăț, dela Milescu (Argezi) la Dedulești (Argeș); St. C. Popescu, învăț, de la Saveja (Putna) la Popești (R.Sfirat); Drăgan Popescu, învăț, de la Voevoda la Furculești (Teleorman); Lucreția Lepădatu, învăț, de la Pantelimon la Murfatlar (Constanța); Vasile Lepădatu de la Pantelimon la Murfatlar (Constanța); N. A. Ștefănescu, învăț, dela Poenarii- Apostoli (Prahova) la Lapoșî (Buzau) și Gh. Boba, învăț, ajutor dela Homorîci-Miulești (Prahova) la Engel Mahale post. 1 Constanța. Baluri și serbări Serbarea chelnerilor din Techirghiol. — Lucrătorii chelneri de la restaurantul Jani Velivorato din Tekirghiol ai organizat pentru Sîmbătă un frumos bal sub patronagiul d-lui dr. Dona. Va fi ,o petrecere admirabilă. 59 Vineri, 24 iulie 1915 Un protest al Mitropoliei Catedrala mitropoliei, stingțh vită in serviciile ei prin aripa stingea a clădirii greșit proeotate în paralel cu fațada ei Sîntem rugați să publicăm următoarele : " Marile sărbători naționale, atît 22 Iulie astăzi, cît și 10 Maiti și 24 Aprilie trecut, au pus în evidență și mai mare păcatul și neertata greșalii, ce se face cu prelungirea aripei palatului Camenii spre răsărit, in paralele cu biserica și foarte apropiat de ea. A ceea ce Mitropolia regatului a prevăzut prin protestările sale, contra nepietății manifestate cu ocazia încercărilor de a face greutăți și strîmtorări neertate Bisericii Catedrale, s’a pus din nou în evidență cu sărbătorile naționale de mai sus arătate. Mitropolia, conform datoriilor sale de prevedere, a protestat din vreme contra acestui rou, atît la onor, ministere de culte și finanțe, cît și la comisiunea monumentelor istorice, arătînd necuviința ce se face împrejurării Bisericii Catedrale, nelăsîndu-î spațiul necesar, atît pentru trecerea curentă a trăsurilor numeroase în această parte și automobilelor la Cameră, cît și la mișcările de armată ce sînt necesare la parăzile de la Mal și la sărbătorile naționale, osebit de litania înconjurării Catedralei la Sf. Paști, etc. Aripa palatului Camenil după planul prea avansat către corpul și altarul bisericii, nu s’a mai lăsat a se continua încă din toamna anului trecut, hotărîndu-se atunci, față de autoritățile bisericești și laice, ca să se modifice planul de fațadă a aripei acesteia, pentru a înlesni lărgimea spațiului necesar dintre biserică și clădirea aceasta, așa ca să rămînă în lumină absolut necesarul spațiul între biserică și colțul Camerii, la cel puțin 20 metri, în dreptul veștmîntăriei și altar, osebit de trotuarul necesar. Mirarea a coprins pe toți trecătorii cari au observat, că în loc de a se împinge mai departe de la zidurile bisericei această aripă a palatului, ea se proecta de a se îngusta mai mult din restrînsul spațiu, punînd temelia mai în afară spre biserică, de cum era cea veche. Contra căreia s’a protestat din nou din partea mitropoliei și a provocat o nouă anchetă, la care acum în primăvară, a luat parte d. ministru al cultelor pentru a doua oară, cu d. profesor și deputat Iorga, mitropolitul primat și alții, cu toții adunați la fața locului, convingînduse de nevoia și ajungînd la concluziunea de a se lărgi mai mare spațiul discutat necesar, atît pentru a nu împiedeca lumina ferestrelor bisericei prin înălțimea clădirii procetată paralel, ct și pentru a înlesni circulația cu armata dela parăzi, etc. Iar acest aranjament, plănuit în interesul bisericii catedrale, trebuia a se executa, mai ales că este destul de spațioasă întreaga grădină de alăturea, asupra căreia arhitecții se pot întinde după voință. Este foarte necesar de a se cruța spațiul trebuitor bisericii, tocmai pentru că această grădină, înadins a fost înstrăinată de la mitropolie, în dauna bisericii catedrale, pe care d-nii arhitecți dela început chiar proectase și de a o rade cu totul de pe fața pământului, după cum se vede în însăși nefericita machetă, expusă și pînă acum în una din încăperile Camerei deputaților. Protestînd însă mitropolia la vreme, și provocînd discuții în cercurile conducătoare, planul vinovat al d-lui arhitect respectiv, nu i s’a mai permis de a se executa în totul, în dauna monumentalei catedrale, care se află clădită așa de solid și frumoasă, aproape de 300 ani. Motivat deci de noua probă ce au procurat publicului, cu ocazia zilei de 22 Iulie c„ cînd s’a putut vedea absolut necesara lipsă de un spatiu mai mare despre locul discutat, pentru mișcările armatei și a parăziler oficiale, bisericești, se cuvine a protesta din nou contra încercărilor de a face greutăți catedralei, răpindui-se spațiul atît de necesar. Se cuvine a se protesta din nou contra strîmtorării bisericii catedrale, de partea despre miază-zi, cu atît mai ales că prin această parte trebue să fie și drumul către poarta de apus a mitropoliei pe unde, de la o vreme încoace se face o mare circulație cu trăsurile și pe care circulație dealtfel s’ar pretinde să fie pe sub ferestrele palatului mitropoliei, ceea ce ar fi cu totul necuviincios.. Deoarece dacă s’au răpit mitropoliei grădina necesară pentru acest nepotrivit loc, rau ales, spre construirea palatului deputaților, apoi s’ar mai încerca să i se răpească și absoluta liniște necesară în palatul propriu, fiind veșnic întreruptă de zgomotul trăsurilor și automobilelor dela Cameră, cari nu vor mai avea loc pe unde circula, decit pe aici. Și ar fi cu totul necuviincios, ca mitropolia țării amenințată în, lipsa de spațiul înconjurător să mai fie amenințat, și însuși mitropolitul în locuința sa proprie, și așa cum se găsește cu atîtea lipsuri. Se speră insă, că oamenii de bine și bunii creștini cu pătura cultă a societății, nu vor permite, ca să se jeneze pînă la sfîrșit atît interesele proprii ale catedralei regatului, cît și liniștea necesară mitropolitului acestei țări. Ar fi fost destule alte locuri pentru o asemenea clădire mare ca aceea proectată aci în coastele bisericii catedrale a țării, și ar fi trebuit mai bific să se fi respectat curtea acesteia, numai pentri trebuințele bisericei naționale, acontodînd sala ședințelor vechi ale Camerii numai pentru Sinod, Consistor ,și alte instituțiuni potrivite, locului înalt, rămînînd destule alte terenuri pentru asemenea clădiri în altă parte, decît peste mitropolia țării. Dar păcatul odată comis, mai rămîne să vedem, cum s’ar putea remedia consecințele acestui râu, care este în dauna bisericii regatului. Să sperăm și să așteptăm îndreptarea răului proedat »și mai sus arătat. Silui iiici! ROMINIA $1 OUADRUPLA Berlin, 21 Iulie. — Agenția oficioasă Reunter anunță că România a semnat înțelegerea cu Quadrupla înțelegere. Ziarele de aci cred că știrea lui Reuter e o invenție menită să compenseze în opinia publică efectul dezastruos produs de știrile despre înfrângerile rusești. TEAMA DE ROMINIA E CAUZA EZITAREI BULGARIEI Paris, 22 Iulie. —Trimisul special al ziarului „Templi’ la Sofia a intervievat pe fruntașul opoziționist bulgar Liapceff care a declarat că toate hotărîrile guvernului bulgar sunt influențate în rău din cauza politicei Rominiei. Teama de Rominia e cauza ezitărei Bulgariei. INTRE SIRBI ȘI GRECI Salonic, 22 Iulie. — Din cauza depopulării progresive a Monastirului, sîrbii se silesc să hotărască pe grecii refugiați să se înapoieze la Monastir. In acet scop sirbii au trimis delegațiuni la Florina, făgăduind amnistia și disparițiunea tuturor greutăților. Grecii cari mai cu seamă iși păstrează caracterul lor național și refuză, a servi in armata sârbeasca, au declarat că vresc să nu se mai întoarcă. — (Corr. Bureau). CONTROLUL MUNIȚIUNILOR LA SALONIC Roma, 20 Iulie. — Se află din Atena că ministerul drumurilor și al comunicațiilor a ordonat direcțiunei poștale din Salonic, de a opri coletele poștale conținînd munițiuni cari vor fi sosit In ultimul timp la Salonic cu destinația pentru Serbia. Aceste colete vor fi păstrate pînă ce se va putea stabili identitea expeditorilor. Guvernul îl va ruga pe d. Batoricicî, ministrul Serbiei la Atena, de a cere informațiuni în această privință guvernului său.— (A- T. I.) Italia și discursul lui Sassonov Roma, 21 Iulie.— Discursul d-lui Sassonov a fost primit de toată presa italiană cu o vie satisfacție. Moderațiunea sa, echilibrul ideilor, sunt puse în contrast cu manifestațiunile zgomotoase ale austrogermanilor. Acest discurs ca și atitudinea Dumei întregi fără deosebire de partide politice arată ferma încredere a guvernului și a întregului popor rus în izbînda războiului. Această atitudine, pusă în legătură cu schimbările ministeriale din ultimul timp în Rusia, dovedește că războiul a îndreptat Rusia către un regim tot mai liberal. Astfel războiul a adus Rusiei nu numai mari avantagii din punct de vedere higienic, social și economic (prin suprimarea vînzării alcoolului și deci prin sporirea economiilor, dar a făcut chiar din puncte vedere politic să se pășească înainte către progresul liberalizării. Partea discursului d-lui Sassonov in care vorbește de Rațiunile dintre Rusia și Japonia este pusă în legătură cu zvonurile , s’au raspîndit despre o apropiată ințervențiune în Europa a tapelor japoneze alături de acele ale imperiului rusesc. O impresie bună a făcut la Roma șî partea din discursul d-lui Sassono, privitoare la intervenția Italiei, întrucit ministrul de externe rus a știut să pomenească cu oportunitate și delicateță de interesele naționale și de sentimentele poporului italian față de provinciile italiene supuse Austriei. (A. T. I.) 4 Ernestine Herscu Isac Goldstein Logodiți Botez dud. Bauau) Pneșfci (jud. Tutova)