Dimineaţa, iulie 1915 (Anul 12, nr. 4069-4098)

1915-07-24 / nr. 4091

RALOCONT INDISPENSABILA PASTA de DINȚI De vânzare la: PREFUMERII FARMACII, DEOGUERU etc. Repr. SAM. LO3L — București -ZILNIC Constanța-T­echirghiol Singurele curse regulate de Pasageri 3 Automobile­ Om­­nibuse. Antrepriza Poștală H. COSTE­A & OREZE­ANU Telefon No. 77/III Basile Sepeanu — Invocat — Bulevardul Elisabeta 58 Consultații 802— 10 a.m. 6—8 p.m Cezar Streiciscu — AVOCAT —­­Consultațiuni 8-10 a. m. si 6-8 p.m Strada ISVOR No. 6 bis. Dr. U­scatu — Specializat la Berlin și Paris — — GENITO- URINARE — Boale lumești de piele și sifilis Ana­liza Sângelui — Injecții cu 606 nov. — S’A MUTAT Str. Oteteleșanu 5, Etaj I Pe lângă Teatru.— In dosul Terasei.— — Prin Strada Sărindar — Consultațiuni 3—6. — Telefon 10­*27 Dactilografa care cunoaște Româna și Fran­ceza se caută de către o mare casă de Comerț. A se adresa la Agenția de publi­citate Carol Schulder - Co, Strada Karageorgevici No. 9 — sub Dactilografă. — TRADUCERI DE 9 ACTE STRĂINE — IN ORI­CE LIMBĂ — și legalizarea lor oficială de către ministere și consulate, vi se poate face în modul cel mai prompt de către „INFORMATORUL" Birou de Informațiuni Administrative Adeverul si Dimineata București, Strada Sărindar Ho. 11 Cei­ din Provincie vor trimete ac­tele sub plic recomandat pe adresa Biroului. — Cei din Capitală se vor adresa la birou, între orele 9 -10 a. m. și 5—7 p. m. AL ZIA­RELOR TOATA Lumea PSHEFERA CIOCOLATA CiviiliMHII cea mai delicioasă Bbb^bVBiI­bFB EWr Specialități: C­iocolate cu lapte PELEȘ Cioralata cu gust de Ciocolate cu alune AUJIE ¥ Ä Ciocolata AVIATORILOR C­iocolata DESERT De vânzare la toate magasinele de Coloniale, delicatese și cofetării din 'Țz&T’ă. DE. NECREZUT!­O si lei 3 bani SO aveți Reviste și cărți în valoare de 10 (zece) lei, în care găsiți sfaturi pentru păstrarea să­nătutei și posibilitate de a câștiga în cazul cel mai fericit TOCO Trei. Deci nu FACEȚI ECOMOMIE, și trimeteți Lei 3.50 la ed-ția Revistei „HIGIENA“ — București, Strada Paris 2ff. — Pentru 3­rei 50 bani care reprezintă abonamentul anual pri­miți excelenta Revistă „Higiena” care apare de două ori pe lună și aveți mijlocul ca din citirea articolelor scrise pe înțelesul tuturor de medicii cei mai distinși să vă țineți să­nătoși. Afară de abonamentul pe un an, mai primiți ca pre­mii gratuite următoarele : I) . Dna optime cl. X a Loteriei Statului care vă dă posibilitatea să câștigați 7000 lei și are o valoare de lei 2 având tragerea la 15 Sep­tembrie 1915. II) . Un volum „LETOPISIȚI ” de D-l Const. Mille, ediție de lux, în valoare de lei 3 care are 260 pagini. III­. Una broșură despre „Higiena Vedere­“ în valoare­ de lei 0.50 bani. IV­. Una broșură despre „Higiena Urechet“ în valoare de lei 1. Total Lei 10 (zece). De acest avantaj se folosesc toți acei care vor trimite anticipat prin man­dat poștal suma de. Lei 3.50, între 1 iulie și 13 Septembrie 1915 de adresa : Ad­ ț­a Seurstar „HIGIENA“ București str. Paris 27. Dintre abonați cari au câștigat la loteriile anterioare sunt următoari: 1) Dumitru Angh­elescu Soc. Steaua Română Câmpina Lei 260( partea sa în mână dintrun câștig de 25000 lei III) Dna Henriette Blum moașă, București Calea Călărașilor 46 Lei 100 dintr’un câștig de lei 1000 Pentru a vă convinge de utilitatea revistei și a vedea ca ori­ce numai în parte constitue o comoară de sfaturi cuprinse în articole complecte, cereți număr de probă la: Administrația Revistei „Higiena“ 27 str. Paris București De aceste premii se bucură și vechii abonați cari vor reînoi abonamen­­tul până la 13 Septembrie a. c. cei ce vor să primească premiile recoman­date să adaoge la mandat 25­ bani. Pentru Provincie Cei cari au nevoe de ochelari și nu au în orașul lor un medic oculist să cea­ră instrucțiuni și catalog ilustrat de la „OCULARIUM“ Str. Emmuei ISO. 27 t DIMINEATA Carnea congelată O EXPERIENȚA REUȘITA încă 5—6 zile, populația Capitalei va mînca carne congelată In instla­­țiile frigorifere ale abatorului comu­nal, modificate și adaptate acestor experiențe de către un tlnăr inginer specialist, d. Maxim. Experiențele cari se fac acum la a­­bator au în primul rînd în vedere trebuințele armatei în caz de răz­boiu. Azi toate armatele puterilor străine sînt furnizate cu carne con­gelată, care prezintă avantagii e­­norme față de sistemul primitiv al cirezilor de vite cari se țin după trupe. Dar și pentru comerțul de măcelă­rie, carnea congelată poate prezintă avantagii importante și dacă unii măcelari nu sunt tocmai mulțumiți cu acest fel de carne și caută să com­promită față de public experiențele reușite de la abator, aceasta se dato­­rește __ cum e și explicabil — ruti­nei, neîncrederea lor în tot ce e nou — nou e la noi, nu și în alte țări un­de sistemul funcționează de mult. Publicului ținem să-î arătăm că însușirile cărnei proaspete se mențin toate și în carnea congelată, care nu e de­cît carnea proaspătă supusă, pentru­ conservare, la o temperatură de îngheț. , Bine­ înțeles, totul se reduce la o experiență— făcută în profitul unor interese superioare — și peste câteva zile se va pune în consumație iarăși carnea obicinuită. Experiența, din tot ce s’a observat pînă acum, a fost foarte reușită și a­­provizionarea armatei va folosi mult de pe urma acestor experiențe. Ucis de curentul electric PLOEȘTI, 22 Iulie. — Lucrătorul sondor Pantelie Drăghiceanu, în vîr­­stă de 19 ani, din serviciul societăței „Steaua Romînă“, in Cîmpina și o­­riginar din comuna Codenești, jud. Gorj, suindu-se ele pe galeria trans­formatorului electric și atingînd cu capul firul electric, a fost omorît pe loc. Stavăr Escursiunea experantiștilor pe va­lea Prahovei LA SINAIA Duminică 19 Iulie, peste 100 mem­bri ai cercului esperantist „Dr. G. Robin“ au plecat din gara de Nord, la orele 9.35 în escursiune spre Si­naia, sub conducerea d-lor. Mihuță Simion și Er. Herle. La sosirea în Si­naia pspursicfeișții s’au incartierat ramînînd peste noapte în localitate. Escursioniști, grupuri, grupuri au vizitat mînăstirea și muzeul la care părintele Justin Vlad a dat toate ex­­plicatiunile necesare cu multă bună­voință. Starețul mînăstirei­­ a avut bunăvoință să incartiereze și o parte din escursioniști Escursioniști­ au vizitat orașul și împrejurimile. LA BUȘTENI ȘI AZUGA In zorii zilei întregul grup de escur­sioniști au plecat din Sinaia pe șo­seaua națională pe jos ,spre Bușteni și Azuga. La Bușteni s‘a făcut — conform programului — un popas, vizitînd orășelul, apoi s’a continuat dru­mul spre Azuga unde sosind au în­ceput imediat cu vizitarea fabri­ce­­lor; escur­sioniștii au vizitat fabrica de bere und­e d. Greceanu directorul fabricei le-au dat explicațiile nece­sare; după vizitare li s’au servit be­re tuturor escursioniștilor. De aci au trecut la fabrica de­­ șampanie un­de­­ chiar patronul fabricei­ d. Rhein a condus pe escursioniști dîndu-le toate explicațiunile. La plecare d. Rhein le-a oferit șampanie, trecînd apoi la fabrica de sticlărie după ce s-a vizitat toate secțiunile. S-au fă­cut și cumpărături din bazarul fabri­cei. LA PREDEAL Din Azuga escursioniștii au plecat cu trenul spre Predeal. D. Ricu Hrănea­nu a știut să adu­ne aplauze frenetice din partea es­cursioniștilor pe care i-a dele­ctat cîntînd în tot timpul dela București pînă la Sinaia, cum și la banchetul de la Sf. Ana. D-sa a fost acompani­at­ de d-ra Teodorina Ștefănescu. Printre participanți remarcăm pe d. Miluți Simion, Erasmus Herle, E. Weismann, d. Chiciurescu Niculae, d. .I Ștefan, d. Goman, d. I. Simionescu, d. C. Dumitrescu, d. Marcel Marcus, d. Rădulescu, d. Costescu, d-na și d-ra Pa­padopol, d-ra Senica Ștefă­­nescu, d-na și d. Velescu, d. Matei Constantinescu, d-na și d. Ionescu-Co­jocaru, d-na .și d. Ion Mihăilescu, d-na și d. Nae­ll­ihăilescu, d-na și d. Jean Mihăilescu, etc., etc. Seara escursioniștii s’au înapoiat la București dîndu-și întîlnire la o viitoare escursiune ce se va mai fa­ce. Infirmerii In comuna Mărgineni (jud. Neamț) s’a deschis o infirmerie de pneumo­nie. In comuna­ Mogoșești (Dolj) s’a des­chis o infirmerie de febră tifoidă. In comunele Breasta și Săcuenii (Dolj) s’a deschis­ o infirmerie de dif­­terie. La Isvoru de Sus (Argeș) s’a des­chis o infirmerie de anghina difte­­rică. In comuna Bechet (Dolj) s’a închis infirmeria de scarlatină, A APARUT Săptămâna Războiului Contra gazelor asfixiante LISTA No. 42 A D-LUI DR. AL. POPESCU (CARACAL) D-nii : P. P. Brătășeanu 20 lei, dr. Al. Popescu 4, căp. Eliad 2, Florescu Alex. plut.-major 1, Mangiurea 1 Ionescu Gheorghe plut.-major, 1 Stanca Dumitru sergent 050, Dra­­gomir Marin sergent 0.50, Zinca Ta­ke 0.30, Sima Ion 0.30, Cosoveanu Nicolae 0.30, Petrîna Păun 0.30, Ma­nure Spiridon 0.50, Vîrtejanu Dumi­tru 0.30, Tincă Tudor 0.40, Mihalcea Ion 0.30, Dinu Ion 0.30, Defta Petre 0.30, Ignat Gheorghe 0.50, Borbucea­­nu Florea 0.30, Popescu Marin 0.30, Golgojan Stan 0.30, Cionel Vasile sergent 0.30, Tota Constantin 0.50, Ciocasean Nistor 0.30, Vran­cea Ion 0.30, Iancu Marin 0.30, Dumitrașcu Constantin 0.30, Lu­pu Petre 0.30, A­­lexandru Ion 0.30, Pavelescu Alex. 0.30, Păunescu Ion 0.30, Ciupitu Al. 0.30, Popescu C-tin 0.30, Popescu Constantin­ 0.80 bani Diaconescu Alexandru, 0.50 bani, Tudor Petre 0.40 Stancu I. 0.30, Ratos FI. 0.50, Păscu­­lescu Iosef 0.50, Theodor­escu Șe­rban 0.30, Dumitrescu Har. 0.30, su­b­locot. Palade 2 lei, lt. Borcescu 2 lei, M. Celăreanu 4, G. Zaman 1, S. Radovi­­ci 1, Eftimie farm. 2, Tidlescu 1, Manea Radu, 30 bani; Turoiu Con­stantin, 30 bani; Păun Ion, 30 bani; Gostaviceanu G, 50 bani; Dineu Ion, 30 bani; Safta Ion, 30 bani; Dădules­­cu H., 50 bani; Cojocaru Toma, 30 bani; Bidireag Toma, 30 bani; Marin Florea, 30 bani; Titulescu ,, 30 b.; Ciobanu Nicolae, 30 bani; Popescu Badea, 30 bani; Dinu Nicolae, 30 b.; Stan Oprea, 50 bani; Șerban Mata­­che 30 bani; Stoica Constantin, 30 b.; Ioniță C., 30 bani; Badea Ilie, 30 bani; Ștefan Ion, 30 bani; Ilie Mihai, 30 b.; Diaconu Mihai, 50 bani; Diacones­cu I., 50 bani; Tatomir F., 50 bani; Vasile Vîlcu 30 ban;Bîdănac B., 30 bani; Sandu L. 30 bani; Dumitrescu T., 30 bani; Antonie N., 30 bani; Po­­metescu M, 50 bani; Tutu N., 30 b.; Becheanu O., 30 bani; Badea V., 30 b.; Colcea Ștefan, 30 bani; Ciocoi M., 30 bani; Dica Petre, 30 bani; Măcin P, 40 bani; Popa Dumitru, 30 bani; Pantelscu Ilie, 50 bani; Strum D, 30 bani; Staicu Marin, 30 bani; Pr­isacu 50 bani; Nea­cșu Mihai 50 bani; Marcu M., 30 bani;Bu­cătea I., 30 bani; Dra­­gușin I. C-tin, 30 bani; Diaconu I. Const, 30 bani; Popa Tudor, 30 bani; Dim­­ilie, 30 bani; Maria FIL, 50 bani; Preda N., 30 bani; Neacșu Marin 30 bani; Dumitru Marin, 30 bani; Bu­­dulan Achim, 20 bani. Total lei 74 și 20 bani. LISTA NO. 43 A D-NEI ELENA DR. POENARU (CRAIOVA) Elenă dr. Poenaru 20 lei; Maria dr. Voiculescu lei lei; dr. I. Augustin, 20 lei; Ecat. dr. Papinian 10 lei; dr. Dru­­gescu lei 10. Total lei 70. Idealul Alsacienei Prin admirabila interpretare dată de artiștii francezi]", — în frunte cu Dulac în rolul părintelui Lucas, — „Idealul alsacienei“ este acea piesă patriotică care a revoluționat Franța prin reprezentarea ei în toate tea­trele de cinema și pe care o vedem și aplaudăm actualmente la „Clasic”. Frumosul spectacol se termină cu comedia în 3 acte „Fată ori băiat?“ Ajutați un biet bolnav Pentru bolnavul N. Minculescu, care dacă ar face o cură de aer, s’ar vindeca de începutul de tuberculoză care-î roade viața, am mai primit: lei 5 dela d. maior V. Gîrlea (Govo­ra), lei 5 dela d. P. Hasanceanu (Bu­curești) și lei 5 dela d-na Mariana (Poiana Țapului). Subscripția mai este eschisă obo­lului binefăcătorilor. Transferări în învățămîntul primar Pe ziua de 1 Septembrie 1915 s’au făcut următoarele transferări în în­­vățămîntul primar urban și rural : D-niu I. Diaconu, învățător dela Tincești la Benești-Vasilați (Vîlceasc Teodor Gheorghiu, institutor dela No. 29 băeți București la Ploești; D. Ni­­colescu, învățător de la Turtucaia la Chirnogi (Ilfov); Petre Burghelea, învățător supl. de la Chitache-Chiose- Aidin-Durostor la Cainargeaua-Mică; D. Sachelarie, învăț, de la Țuțana (Iași) la Buhoci-Bizighiu la post; 1 Bacăuî; D. Niculescu, învăț, dela Chirnogi (Ilfov) la Oltenița rurală (Ilfov); Mamut Tănase, învăț, dela Slobozia Mîndra la Dracea (Teleor­man); C. C. Popescu, învăț, dela Ga­­po­șî (Buzau) la Gornetu Fărculești (Prahova); T. S. Teodorescu, învăț, dela Fulga de sus la Breaza de sus (Prahova); I. M. Constantinescu, în­văț, dela Milescu (Argezi) la Dedu­­lești (Argeș); St. C. Popescu, învăț, de la Saveja (Putna) la Popești (R.­­Sfirat); Drăgan Popescu, învăț, de la Voevoda la Furculești (Teleor­man); Lucreția Lepădatu, învăț, de la­ Pantelimon la Murfatlar (Cons­tanța); Vasile Lepădatu de la Pante­­limon la Murfatlar (Constanța); N. A. Ștefănescu, învăț, dela Poenarii- Apostoli (Prahova) la Lapoșî (Bu­zau) și Gh. Boba, învăț, ajutor dela Homorîci­-Miulești (Prahova) la Engel Mahale post. 1 Constanța. Baluri și serbări Serbarea chelnerilor din Techir­­ghiol. — Lucrătorii chelneri de la res­taurantul Jani Velivorato din Tekir­­ghiol ai­ organizat pentru Sîmbătă un frumos bal sub patronagiul d-lui dr. Dona. Va fi ,o petrecere admira­bilă. 59 Vineri, 24 iulie 1915 Un protest al Mitropoliei Catedrala mitropoliei, stingțh vită in­ serviciile ei prin aripa stingea a clădirii greșit proeotate în paralel cu fațada ei Sîntem rugați să publicăm urmă­toarele : " Marile sărbători naționale, atît 22 Iulie astăzi, cît și 10 Maiti și 24 A­­prilie trecut, au pus în evidență și mai mare păcatul și neertata gre­­șalii, ce se face cu prelungirea aripei palatului Camenii spre răsărit, in pa­ralele cu biserica și foarte apropiat de ea. A ceea ce Mitropolia regatului a prevăzut prin protestările sale, contra nepietății manifestate cu oca­zia încercărilor de a face greutăți și strîmtorări neertate Bisericii Ca­tedrale, s’a pus din nou în evidență cu sărbătorile naționale de mai sus arătate. Mitropolia, conform datoriilor sale de prevedere, a protestat din vreme contra acestui rou, atît la onor, mi­nistere de culte și finanțe, cît și la comisiunea monumentelor istorice, arătînd necuviința ce se face împre­jurării Bisericii Catedrale, nelăsîndu-î spațiul necesar, atît pentru trecerea curentă a trăsurilor numeroase în această parte și automobilelor la Ca­meră, cît și la mișcările de armată ce sînt necesare la parăzile de la Mal și la sărbătorile naționale, osebit de litania înconjurării Catedralei la Sf. Paști, etc. Aripa palatului Camenil după pla­nul prea avansat către corpul și al­tarul bisericii, nu s’a mai lăsat a se continua încă din toamna anului trecut, hotărîndu-se atunci, față de autoritățile bisericești și laice, ca să se modifice planul de fațadă a ari­pei acesteia, pentru a înlesni lărgi­mea spațiului necesar dintre bise­rică și clădirea aceasta, așa ca să rămînă în lumină absolut necesarul spațiul între biserică și colțul Came­rii, la cel puțin 20 metri, în dreptul veștmîntăriei și altar, osebit de tro­tuarul necesar. Mirarea a coprins pe toți trecătorii cari au observat, că în loc de a se împinge mai departe de la zidurile bisericei această aripă a palatului, ea se proecta de a se îngusta mai mult din­­ restrînsul spațiu­, punînd temelia mai în afară spre biserică, de cum era cea veche. Contra căreia s’a protestat din no­u din partea mitropoliei și a pro­vocat o nouă anchetă, la care acum în primăvară, a luat parte d. minis­tru al cultelor pentru a doua oară, cu d. profesor și deputat Iorga, mi­tropolitul primat și alții, cu toții a­­dunați la fața locului, convingîndu­­se de nevoia și ajungînd la conclu­­ziunea de a se lărgi mai mare spa­țiul discutat necesar, atît pentru a nu împiedeca lumina ferestrelor bi­sericei prin înălțimea clădirii proce­­tată paralel, c­t­ și pentru a înlesni circulația cu armata dela parăzi, etc. Iar acest aranjament, plănuit în interesul bisericii catedrale, trebuia a se executa, mai ales că este destul de spațioasă întreaga grădină de a­­lăturea, asupra căreia arhitecții se pot întinde după voință. Este foarte necesar de a se cruța spațiul trebui­tor bisericii, tocmai pentru că aceas­tă grădină, înadins a fost înstrăina­tă de la mitropolie, în dauna bisericii catedrale, pe care d-nii arhitecți dela început chiar proectase și de a o rade cu totul de pe fața pământu­lui, după cum se vede în însăși ne­fericita machetă, expusă și pînă a­­cum în una din încăperile Camerei deputaților. Protestînd însă mitro­polia la vreme, și provocînd discu­ții în cercurile conducătoare, planul vinovat al d-lui arhitect respectiv, nu i s’a mai permis de a se executa în totul, în dauna monumentalei ca­tedrale, care se află clădită așa de solid și frumoasă, aproape de 300 ani. Motivat­ deci de noua probă ce au procurat publicului, cu ocazia zilei de 22 Iulie c„ cînd s’a putu­t vedea absolut necesara lipsă de un spatiu mai mare despre locul discutat, pen­tru mișcările armatei și a parăziler oficiale, bisericești, se cuvine a pro­testa din nou contra încercărilor de a face greutăți catedralei, răpindu­­i-se spațiul atît de necesar. Se cuvine a se protesta din nou contra strîmtorării bisericii catedrale, de partea despre miază-zi, cu atît mai ales că prin această parte tre­­bue să fie și drumul către poarta de apus a mitropoliei pe unde, de la o vreme încoace se face o mare cir­culație cu trăsurile și pe care cir­culație dealtfel s’ar pretinde să fie pe sub ferestrele palatului mitropo­liei, ceea ce ar fi cu totul necuviin­cios.. De­oarece dacă s’au răpit mi­tropoliei grădina necesară pentru acest nepotrivit loc, rau ales, spre construirea palatului deputaților, a­­poi s’ar mai încerca să i se răpească și absoluta liniște necesară în pala­tul propriu, fiind veșnic întreruptă de zgomotul trăsurilor și automobi­lelor dela Cameră, cari nu vor mai avea loc pe unde circula, decit pe aici. Și ar fi cu totul necuviincios, ca mitropolia țării amenințată în, lipsa de spațiul înconjurător să mai fie amenințat, și însuși mitropo­litul în locuința sa proprie, și așa cum se găsește cu atîtea lipsuri. Se speră insă, că oamenii de bine și bunii creștini cu pătura cultă a societății, nu vor permite, ca să­ se jeneze pînă la sfîrșit atît interesele proprii ale catedralei regatului, cît și liniștea necesară mitropolitului a­­cestei țări. Ar fi fost destule alte locuri pen­­­tru o asemenea clădire mare ca a­­ceea proectată aci în coastele bise­ricii catedrale a țării, și ar fi trebuit mai bific să se fi respectat curtea a­­cesteia, numai pen­t­ri­ trebuințele bi­­­sericei naționale, acon­todînd sala șe­dințelor vechi ale Camerii num­ai pentru Sinod, Consistor ,și alte insti­­tuțiuni potrivite, locului înalt, ră­­mînînd destule alte terenuri pentru asemenea clădiri în altă parte, de­cît peste mitropolia țării. Dar păcatul odată comis, mai ră­­mîne să vedem, cum s’ar putea re­media consecințele acestui râu, care este în dauna bisericii regatului. Să sperăm și să așteptăm îndrep­­tarea răului proed­at »și mai sus ară­tat. Silui ii­­ici! ROMINIA $1 OUADRUPLA Berlin, 21 Iulie. — Agenția ofi­cioasă Reunter anunță că România a semnat înțelegerea cu Quadru­­pla înțelegere. Ziarele de aci cred că știrea lui Reuter e o invenție menită să com­penseze în opinia publică efectul dezastruos produs de știrile despre înfrângerile rusești. TEAMA DE ROMINIA E CAUZA EZITAREI BULGARIEI Paris, 22 Iulie. —Trimisul special al ziarului „Templi’ la Sofia a inter­­vievat pe fruntașul opoziționist bul­­gar Liapceff care a declarat că toa­te hotărîrile guvernului bulgar sunt influențate în rău din cauza politicei Rominiei. Teama de Rominia e cau­za ezitărei Bulgariei. INTRE SIRBI ȘI GRECI Salonic, 22 Iulie. — Din cauza de­­populării progresive a Monastirului, sîrbii se silesc să hotărască pe grecii refugiați să­ se înapoieze la Monas­tir. In acet scop sirbii au trimis de­­legațiuni la Florina, făgăduind am­nistia și disparițiunea tuturor greu­tăților. Grecii cari mai cu seamă iși păs­trează caracterul lor național și re­fuză, a­ servi in armata sârbeasca, au declarat că vresc să nu se mai în­toarcă. — (Corr. Bureau). CONTROLUL MUNIȚIUNILOR LA SALONIC Roma, 20 Iulie. — Se află din Atena că ministerul drumurilor și al comunicațiilor a ordonat direcțiu­­nei poștale din Salonic, de a opri coletele poștale conținînd munițiuni cari vor fi sosit In ultimul timp la Salonic cu destinația pentru Ser­bia. Aceste colete vor fi păstrate pî­nă ce se va putea stabili identi­­tea expeditorilor. Guvernul îl va ruga pe d. Ba­­toricicî, ministrul Serbiei la Atena, de a cere informațiuni în această privință guvernului său­.— (A- T. I.) Italia și discursul lui Sassonov Roma, 21 Iulie.­— Discursul d-lui Sassonov a fost primit de toată presa italiană cu o vie satisfacție. Moderațiunea sa, echilibrul ideilor, sunt puse în contrast cu manifes­­tațiunile zgomotoase ale austro­­germanilor. Acest discurs ca și atitudinea Dumei întregi fără deosebire de partide politice arată ferma încre­dere a guvernului și a întregului popor rus în izbînda războiului. Această atitudine, pusă în legă­tură cu schimbările ministeriale din ultimul timp în Rusia, dovedește că războiul a îndreptat Rusia către un regim tot mai liberal. Astfel războiul a adus Rusiei nu numai mari avantagii din punct de vedere higienic, social și economic (prin suprimarea vînzării alcoolu­lui și deci prin sporirea economii­lor, dar a făcut chiar din punc­te vedere politic să se pășească îna­inte către progresul liberal­i­­zării. Partea discursului d-lui Sasso­­nov in care vorbește de Rațiunile dintre Rusia și Japonia este pusă în legătură cu zvonurile , s’au ras­­pîndit despre o apropiată ințerven­­țiune în Eu­ropa a tapelor japone­ze alături de acele ale imperiului rusesc. O impresie bună a făcut la Roma șî partea din discursul d-lui Sa­ssono, privitoare la intervenția Italiei, întru­cit ministrul de ex­terne rus a știut să pomenească cu oportunitate și delicateță de inte­resele naționale și de sentimentele poporului italian față de provinciile italiene supuse Austriei. (A. T. I.) 4 Ernestine Herscu Isac Goldstein Logodiți Botez dud. Bauau) Pneșfci (jud. Tutova)

Next