Dimineaţa, octombrie 1915 (Anul 12, nr. 4160-4190)
1915-10-26 / nr. 4185
S.NUL —XII. m. 4185 € Director, CONST. MILLE ’““M Str. Karlgeorgevici 9, Etaj 1 -Telefon I/, fiiUourile Sitarului: Str. Sărindar No. 11 — București No. 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 iiíBéaiiiiBiwpf f f biíi^^wbmiimwíiííimmmíííiííííííűbmmméw^MBW^ ~ TE<! Cu cele din wrm* ?uiri din Iumca totreagă !,„ JfflgP, gysg-j Politica noastră Qnadrnplä ne-a oferit Basarabia. -Amirluell doolara ea na ne ©Serif, almié« t • ■ Ce me aferi ®yadrwla BERLIN. — Ziarele primesc din Seinweiningen. (Puterile Quadruplet dezvolta o activitate febrilă. (Rusia s’a declarat gata să cedeze Romîniei Basarabia, dacă Romfala intervine in razboiu. Afara de aceasta Quadrupla a mai promis Rominiei și Ardealul și Banatul, ba și unele părți din Serbia. Răspunsul urma să fie dat pe ziua de 20 Octombrie st. v. Austriecii nu ne oferă nimic :w r . • . . — UNGURII INCINTAT DJ MINISTRUL LOR DE EXTERNE — BUDAPESTA. . ..Pesti Hírlap“ -scrie într'un articol in care se ocupă de activitatea baronului Burian: Văzind că .ministrul de externe al imperiului mondial rus s’a văzut obligat la înjosirea de a promite*a micului sau vecin român Basarabia, trebuie să constatăm că Burian a administrat mai bine prestigiul celor două state care-i este încredințat și a respins pur și simplu pretenția ca și noi să căutăm să cumpărăm prietenia României prin concesii teritoriale. Noi nu ne-am înjosit față de vecinul român nici chiar atunci dnă succesele noastre militare au fost foarte slabe, ceea ce arată ca diplomația poate lucra în mad inteligent chiar atunci cînd nu sprijinită de succese militare. România intransigentă BERLIN. Ziarele primesc următoarele din Geneva: Se anunță din Paris : Ediția parisiană a ziarului „New York Herald“ anunță că guvernul român a notificat cabinetelor Quadruplet, că nu e dispusă să facă excepții sau concesiuni sar chestia neutralitate!. înțelegerea va face notai oferte domfniei ? BERLIN.“Din Ltoftholm se anunță : Remanierea guvernului rus și demisia lui Sasonov, Charitonov și Krivoșein (?) au fost hotărite in marele consiliu de coroană care a avut loc in cartierul general al generalului Ivanoff. La cartierul general au venit pe lingă miniștri și membrii misiunei engleze. După părerea cercurilor informate din Petrograd scopul misiuniei engleze este de a obține intervenția activă a Rusiei in Ipalcani și să puie pe tapet chestia participatei Romdriet la războiu. Misiunea mai are de stabilit clte tine, poate detecșa Rusia de pe frontul apusean, ca înțelegerea să poată face Rominiei o nouă oferta, cu mai multe șanse de succes, gumntindu-i-se un însemnat sprijin rus. In cartierul general țarul a primit delegații englezi în prezenta lui Goremykin și a ministrului de războiți. Apoi a ascultat propunerile asupra ■ impărțirei portofoliilor. ■Săsonaw și-a inarmat demisia intai că nu e în stare să-și apere politica sa balcanică față de Duma. Goremykin s-a hotärit să preia moștenirea lui Sasonov. noii linii din mai«« ?i§fs © fului și militarii romtlui din Sana! »e pe frontul sârbesc se scrie „Efliî Poporului Român“ . Intre trupele austro-ungare cari au trecut Dunărea și au ocupat orașul sîrb Cladova — sint și romini din Banat. Populația din Cladova e alcătuită în mare parte de romtni, căci se știe că valea Timocului e locuită de o pătură numeroasă de români. La Cladova, autoritățile militare austro-ungare, au instalat ca primar pe un român bănățean, care vorbește românește cu populația de acolo, cn mare majoritate formată din rondai. Și soldații din armata austroungară trimiși in patrule prin satele sârbești de pe marginea Dunărei, sînt fondai. 36Î circulă prin sate și îndeamnă pe locuitorii rămași să chieme înapoi pe cei refugiați pe teritoriul român, asigurîndu-i pe toți de liniște. — «am fi hîitoih Cladova, port militar austro-german SEVERIN, 24 Oct.— De astăzi, austrio-germanii, cari ocupă Cladova, au transformat micul port sîrbesc în port militar. Toate remorcherele ca și șlepurile mari vin din direcția Orșovei pentru porturile bulgare, se opresc la Cladova. De pe malul românesc al Dunării se observă distinct zeci de remorchere și șlepuri, staționînd la cheiul Cladovei. Majoritatea munițiunilor germane sunt descărcate parte la Sampalanca, și acestea au destinata pentru aprovizionarea trupelor bulgare, iar cele descărcate la Vidin sunt dirijate pentru trupele turcești. E de reținut că toate remorcherele poartă pavilion austriac, iar șlepurile remorcate au arborat pavilionul german. Se cifrează după informațiunile pe cari le avem de la un distins ofițer din marina noastră, că transporturile de munițiim î trecute până astăzi pe Dunăre pentru șorturile bulgare,trec de 1000 vagoane. In această cifră nu intră și nici trenurile nici marele număr de cai adus din Ungaria—A. Sandu unui protoereu C Alt AC AL. i Octombrie.— In urma unei anchete a casei biserici a fost revocat din funcțiunea de protoereu al județului, părintele Procopiescu, acuzat de incasiri ilegale. . Preotul Ilie Popescu a fost însărcinat cu girarea afacerilor—K. HA frontier: Serbiei REPATRIAREA REFUGIAȚILOR SÂRBI T.-SEVERIN 24 Oct. — Vaporașul austriac „Sabatz“, care face cursele pe Sava, a sosit astăzi dimineață, la orele 10 în portul T.-Severin trimis de autoritățile militare austriace de la Cladova pentru a transporta pe refugiații sârbi cari au manifestat dorința de a se înapoia în Serbia. Pe acelaș vaporaș autoritățile militare austriace au avut grije să îmbarce pe noul primar al Cladovei Mișa Costrei pentru a comunica refugiaților că se pot întoarce în voie. CIRCULAȚIA GALAȚI-ORȘOVA ín decursul, săptămîne- viitoare este probabil să reînceapă circulația vapoarelor de pasageri austriace între Galați și Orșova. Vor circula două vapoare pe săptămînă pentru pasageri. EPIDEMII Serviciul sanitar local constatînd zece cazuri de rugeoilă și șase cazuri de variolă printre copii refugiaților sîrbi, a luat măsuri pentru vaccinarea refugiaților. Bolnavii de rugeală au fost internați de către dl. dr. Antonescu, medici al portului Sev(%în, în infermieria din port, iar cei șase bolnavi de variolă au fost izolați la spitalul ««nu-Jig le două zile s'a reluat circulația de cale ferată între Orșova și interiorul Ungariei. DOI PRIZONIERI EVADAȚI Aseară, două ofițeri ruși, un căpitan și un locotenent care fuseseră făcuți prizonieri de austriac, cei dinții in Galiția, iar celalt în Carpațî, au reușit să treacă munții Mehedinților și să ajungă la T.-Severin. Ofițerii ruși se găseau internați într-un lagăr militar în apropiere de Budapesta și lunga lor călătorie, de 35 zile, făcută,, când pe jos, cînd în tren, este un mișcutor episod de suferințe.. Cei doui ofițeri ruși au trebuit pentru a reuși să scape, să se deghizeze cînd ca muncitori unguri, cînd ca soldați austriaci. Astă noapte, cu trenul de orele 8 și jumătate, cei doui ofițeri ruși au fost înaintați direcției siguranței statului. SUCCESE SIRBEȘTI De astă noapte in localitate circulă cu parzistență versiunea că armatele sîrbești au repurtat o strălucită victorie la Gsrna-Milanewatz. Se afirmă că numărul morților austriacă și bulgari de acest punct, care este in apropierea Kragujewatzului, ar fi fie cineva mii. In imposibilitate se a controla pînă acum această știre o dăm sub rezervă. A. SANDU MIMIM............................. SEAS1 PASIM Congresul 800181«* i&t!runxș?e1 de aseara % LUiiult socialist, a ținut aseară o întrunire de protestare împotriva războiului și în vederea congresului, de azi. A fi luat c cuvîntul și numeroși delegați pentru Congres, întrunirea a fost prezidată de către d. Al. Pătruțescu. Vorbește apoi pe rhid. d-nii V. Diaconiă-Botoșani, I. Toboc-Severin, G. Mănescu-Brăila, Ene Roșii-Pitești, Hornștein-Bacău și t. dr. C. Racovski. Vorbitorii au protestat contra agitațiunilor războinice, au descris soarta și sarea draniei muncitoare, au spus că în Serbia domnește jalea și doliul și au bnsebte că singura politică favorabilă României este menținerea neutralitate. # Azi la orele 9 dimineața vor începe lucrările Congresului partidului socialist. La orele 9 seara va fi în sala ehimului socialist o serată literară și artistică în onoarea delegaților. ————.nnnii __ -țr Mari fraude la banca populară „Principele Barbu Știrbey“ din Buftea , comuna Bucoveni și ln toate comunele megieșe ’face mare senzație, delapidarea sumei de 128.000 lei de la banca populară din satul Buftea, pendinte de sus zisa comuna, de către compatbilul casier Geamăna. Această fraudă numitul casier a operat-o succesiv, cît timp a semit la han cu in calitate de casier-numptor, falsificind trecerea numerariului în registrele băncii. Iată felul cum,opera acest delapidator : Depunea o persoană M zicem 2000 lei; el, în distanța ce încredința persoanei, trecea suma adevărată,dar in registrele băncei trecea numai 200 lei. Și în chipul acesta a lucrat cu atit curaj, că azi, organele de control zile. Casei centrale a băncilor populare, au descoperit: nebuloasa sumă de 128.000 lei, capital și dobînzî, fraudate de casierul comptabil, Geamănu. La interogratorul ce s'a luat da către. d. jude al ocolului rural Buftea, Alexandru Șuțu, delapidatorul a mai denunțat complice in această frandă și pe d. Bucoveanu, primarul comunei, și a făcut declarații că am să mai denunțe mulți, cu care a lucrat și împărțit frauda. Delapidatorul și-a luat ca apărător în procesul de judecata, ce i s'a intentat de către bancă, pad. Niculae Brodher, avocat,— P. A APĂRUT, Săptămăna Războiului Situația în Germania Socialiștii - germani cer imediata convocare a Reichstagului BERLIN. " — PREȘEDINTELE PARTIDULUI SOCIAL - DEMOCRAT A CERUT IMEDIATA CONVOCARE A CAMEREI IMPERIALE. DEOARECE SCUMPIREA ALIMENTELOR ȘI STAREA DE ASEDIU RECLAMA LUAREA DE MASURI URGENTE, CEREREA A FOST RESPINSA LYON. 24 Octombrie. — „Muenchener Neueste Nachrichten" anunță că guvernul imperial a respins cererea partidului social democrat și refuză să convoace Reichstagul. Trecerea vaselor rusești spre Galați GIURGIU, ii Octombrie. — Așa după umiliazi au trecut prin fața portului nostru, venind din spre Severin, vapoarele rusești „Turghenieff“ și ..Serbia, cari remorcau ft șlepuri, cu care rușii transportaseră vunițiuni pentru Serbia. Ele arau excortate de canoniere și 3 șalupe românești. Toate rasele, rxisești se afla și sub pavilion român. In port n'a acostat' "decit o șalxipă românească, care după puțin timp a părăsit și ea portul. j Alt spion expluzat din Ouupixta ■" 1 DUPĂ FIU, TĂVĂLI *" CAMPINA," 24 Octombrie. — Din zi in zi, expulzările străinilor dovediți că lucrează contra intereselor țarei noastre devin mai numeroase în localitate. Zvonul care circulă cu persistență adică vor fi expulzate personalitați marcante din industria petroliferă, se adeverește in întregime. Autoritățile procedează cu severitate în aceasta chestiune de siguranță a statului. Astfel, astă seară a fost arestat Samuel Condoș, directorul fabricei de var hidraulic din Poiana care va fi expulzat în urma unei deciziuni a consiliului de miniștri. Un agent polițienesc, îl va însoți mîine dimineață până la Predeal, și pe acest supus austro-ungar , ca și pe fiul său, inginerul Gondoș, izgonit din țară din luna Septembrie". — S. Comitelul organizator al reprezentatiunei ce va avea loc Marți 3/16 Noembrie, în beneficiul refuigiaților sîrbi, in sala Teatrului Carol cel Mare (Korié), și-a asigurat concursul binevoitor al d-rei Marioara Vestitira, ai fiițelor: Lucia Sturdza-Bulandra, Betti Oausimonnd, Lily Matea, Estella Duclos, Nitta Jo, etc. și al d-lor: Mezentzof, Trajanovcki, Amandescu, Brizard, Duvelleroy, Ouvrard, Attic, etc. Aceste nume sunt suficiente pentru a asigura succesul artistic al acestei serate. Biletele pentru această reprezentație se pot lua la d-na Alex. Lahovary, strada Alexandru Lahovary No. 5, în toate zilele de la ora 1 la 4 p. m., cu începere de Miercuri 28 cor. (Telefon 8/26). Preturile locurilor : Joia rangul 150 lei ; loja rangul II, 100 lei; Fotoliuria 30, 20, 15, 10 și 5 lei. Procesul Vasile I. Popa cu ministerul de Industrie și Comerț uri .fiind fixat termenul pentru depunerea jurămîntului experților in procesul de daune de un milion pe care d. Văsile Popa se pretindea pentru anularea ilegală a Concesiunei de ozocheritst de pe valea Slănicului ,jud. Băcău. A depus jurâmîntul numai d-l Petre Ototclișeanu, iar , d-nii Murgoci și Ghica au fost dispensați după wrerea.. .d-lor,depinzînd de Ministerul de Industrie. . Curtea de apel S. I a fixat termen de 89 Octombrie pentru numirea altor doi domni experți. tan m Ocot sBîirte W15 Scandalurile din Camera TureAt _____ „Messager of Athemes“ sosit azi în. Capitală, ccuprinde două dări de seamă ale furtunoaselor ședințe care au avut loc în Camera otomană. Deschiderea Camerei otomane a avut lor la 15 (28) Septembrie. In afară de deputați, nimănui nu i s'a permis să pătrundă în palatul legislativ. Președintele Halii -bey, prevăzând numeroase Interpelări asupra situației, și nevoind să lase să se desclic și dezbateri shihoase, s-a făcut bolnav. A prezidat decii primia ședință Husseini Djabid-bey, vicepreședinte. .Imediat după. . deadjitere, deputații Yozgat a depus o interpelare asupra situației «rituale. ihissoin. Djahidaioy i-a răspuns : ...Nu e momentul pentru discuția interpelărilor. Am venit aci ea să votăm integile“. Deputatul, răspunse *. ..Colegii mei și cu mine, nu am venit avi ea să votăm, provote, ci să aflăm situația în carte se află țara“. Vicepreședintele ii replică: „Dacă nu-ți place, pleacă fără Vorbă!“ .Deputatul Yozgat, furios, răspund’o. .. Nu mî tem de nici o amenințare. Bunt-venit aci prin voința alegătorilor și nu voiți pleca decît cînd vor voi eu.“ ’Mulți deputați se ridicară în picioare.. Unii ■ luară partea , președintelui, alții a deputatului Yozgat. Tumultul deveni așa se mare încit președintele fu silit să ridice ședința. •Utc.rco.țbmi!e continuată însă nn Depute UT arabi insistat cu mare vehemență să depună un memoriu cu privire la spînzurarea notabililor arabi. Deputatul Yozgat întîlnind din nou pe culoare pe vice-președintele Hussein Djahid Bey îi strigă: — „Sînteți satrapi și tirani. Ați ruinat națiunea, căreia îi veți da o dată socoteală.“. A fost imposibil ca să se redeschidă ședința. ■ •Ba seara aceleași zile comitetul ,.Uniune și progres“ avu o înliinire secretă. Se examină oportunitatea dizolvărea Camerei. Se hotărî prorogarea Camerei pînă la ă.Noembrie. Se mai propuse arestarea lui Yozgat și a altor 50 de deputați. Și arestările s’ar fi făcut dacă nu intervenea Hali Bei care combatea propunerea. In a se operea momente, spuse el, arestarea deputaților iar atrage atenția armatei,ceea ce ar putea avea grave consecințe pentru guvern“ In ar nași zi avu loc deschiderea Senatului. Fostul președinte al Camerei, Ahmet I,îi ș.a, depuse un memoriu întrebind: 1) Pentru ce ascunde guvernul dezastrtele, militare din Dardanele? 2) Pentru ce ascunde guvernul desbaterile militare și epuizarea financiară ? Veștejesc, spuse 'Ahmetadea, guvernul, pentru masacrele armenii«* și în general' pentru’ persecuțiile ÎW contra, creștinilor, cari chiar în cazul victoriei Puterilor Centrale,_luppii după mine puțin probabil, — faptul va influența considerabil situații noastră ca stei, și ca națâune. • Ahmet Riza' adaugă : Ingrați nu sunt creștinii, ci ne» cari luptăm contra, amicilor și prou lectorilor noștri. , Am intrat în alianță fără sa preparăm terenul, fără sa deterrminăm, situația, noastră pe viitor și avantajgelo pe cari ta-m avea toc«*s d*: succes. 1 Ee va cîștiga. Turcia care a pierdut pînă acum 400 mii oameni ? Acuz guvernului fața națiune!, că reiai i-a făcut o situație grozavă, ă. . fiind ce conține memoriul, Jlif nt Pașa chemă telegrafic pe Talant Bey. . . Ministr'ii dintșme sosi, ordoni ■ ! . . î’f Ahmot, Biza. Senatorul fu arestat, dar după 24 de ore, moștenitoru! tronului, Iusuf!; Izedin ordonă punerea” lui îri liber*: ia! e. . , Mimet, Biza și Iozgatl sunt,.supraveghiațî. de poliție. Talaat Bey, Diambolat Bei, Enver Pașa, și Bodri Bei nu nmi es dis oaisă decit cu mii de precauțiuni. .. iii sunt întovărășiți de la dans l lor, deoarece In multe centre de tiz neri turci s'a costatat o vie agitație' contră comitetului1. O profundă, impresia ai provocat m pare, memorial lui Ahmet Riza prin*tre'tinerii turci. S’a decis să se ceară Germaniei ai precizeze ce va obține Turcia în caz de victorie. Pentru refugiații sârbi. Pe XPOntul SÎl*t> Sirbli anunță o mare victorie — Bulgarii bătuti între Monastir și Prilep — POLDHU, 21 Oct. — (Prin telegrafia fără fir). — LEGAȚIUNEA MATELOR SIRBEȘTI INTRE MONASTIR ȘI PRILEP. * IMPORTANTE CONTINGENTE BRITANICE AU SOSIT LA STRUMITA PENTRU A ÎNTĂRI OPERAȚIUNEA FRANCEZA IN MACEDONIA. BOMBARDAREA PORTULUI DEDEAGACI CONTINUA: DETAȘAMENTE AUSTRIACE RESPINSE DE SIRBI VIENA, 23 Oct. — Eri, în urma unui atac de învăluire pe muntele MirimoliMa, la vest de Granovo, am risipit garnizoana muntenegreană, crtvlurină mulți prizonieri. De asemenea la est de Trebinje, mai multe înălțimi de lungă graniță au fost cucerite. La sud de Arzec, mai multe din detașamentele noastre înaintate au trebuit să părăsească pozițiunile lor în fața unui dușman superior; aceste pozițiuni se găseau pe teteritoriul străin. Armata generalului Koercess a respins pe sîrbî tn munții lor de lingă Amnî și la sud de Cacak. Trupele germane’din această arm.a.Uî.se apropie de Krajovo.' Forțele Byslnimgäye niowRni prin inâlți» -*# mila de la est de valea Gușa. tsn m lungat ariergarda dușmanului. ’ Armata generalului Gallwitz a itrat în Paraca. Ofensiva primei, armate bulgari progresează și ea. — (Kor. Bor.) CE ANUNȚA GERMANII NAUEN-BERLIN, 24 Oct.~ Comunicăt din 23 Oct.— In valea Moravia au luat înălțimea de în Ani ja. La sud de Cacak au trecut, anii luptă, șoseaua Velica Planta. Din ambele părți ale regiunei muntoase Cotlenik trupele noastre au plumgat pe, inamic și .Vaii ajuns la malul nordic al Gomknei, la vest de Jidș Java pe ambele. Părți ale Kraljevoului, lucind 1200 prizonieri sîrbi. La est de Gruca armata gemaigi lui von Gallwitz a alungat pe inamic dincolo de linia Godada-Santem.vac și a luat cu asalt înălțimea de la sud de Logomir. In valea Morava au hiat localitățile Cuprija Tresnievica și Parada făcînd prizonieri 1500- STAREA DE ASEDIU IN ALBANIA GENEVA. — Journal de anunță din Duxazzo: Es ur Pașa. a proclamat starea de asediu în întreaga Albanie și a sa* tends, ca să se transporte alimente din Albania fie în Serbia fie în Mun* tr noimi. AUSTRIACTI RESPINȘI DE MUNTENEGREN CARNAVON, 24 Octombrie, — I» Muntesae&ru, muntenegregb 3$ avut sac««* la Troglav, rrirpjuiíiri i>atemîc pe hmmt. «