Dimineaţa, noiembrie 1915 (Anul 12, nr. 4111-4200)

1915-11-26 / nr. 4126

&mm— me -. PUBLICITATEA BIUDEDATA EXCLUSIV AGENȚI SI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER fi Comp. Str. Karageorgevici 9, Etaj 1 —■Telefon */« Cu cele din urmă știri din studea întreagă • Director: CONST. MILLE Binurarile statului: Str. Sărindar No. 11. —București ABOMETE Cu FREM: Vama Lei »».— O Imi Lei Mo . 55 luni Lei 5. — i ikkiminnl. prețul mW Indolt’ TELEFON 4 LINII No. 14/10; 34/73; 14/99; 12/40 Germania și pretențiile Angliei '----------------At---------------- o încercare a ziarului cancelarului german de a combate curentul pacifist. BERLIN. — Ca să potolească dorința de pace, care se manifestă în pături tot mai largi ale poporului și ca să demonstreze imposibilitatea tratativelor de pace, „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ publică următorul articol: 1 .In ultimul număr al revistei „National Review“, cunoscuta publicație lunară a d-lui Masse se fac propuneri pentru tratative de pace, propuneri semnificative pentru cei din jurul acestei reviste. Cercul partizanilor acestei publicații nu e nici mic și nici lipsit de însemnătate. Numărul citat are de pildă uni articol foarte tușmănos al lordului Cromer despre morala germană în războiri. Condițiile de pace enumerate în situația lunară sunt: 1) înainte de a se începe tratativele de pace vor fi retrase toate trupele germane de pe teritoriile tuturor aliațiilor. . 2) Belgia trebuie să fie pe deplin despăgubită de Germania pentru toate pierderile suferite direct sar indirect în urma atacului care n’a fost provocat. Afară de suma de despăgubire care va fi stabilită de delegați ai aliaților. Germania va mai da Belgiei zece miliarde lei. 3) Se va mai stabili și o altă formă a despăgubiri Belgiei, care să fie o pildă vecinică pentru omenire ® crimei 1 u Wilhelm IT. 4) Franța va fi despăgubită în acelaș fel ca și Belgia. 5) Alsacia și Lorena vor fi restituite Franței împreună cu un teritoriu necesar pentru asigurarea acestor provincii. 6) Rusia va fi despăgubită ca și Franța și Belgia și va primi de asemenea o garanție asemănătoare împotriva unor viitoare atacuri. 7) Guvernul sîrbesc va stabili pretențiile Serbiei. 8) Italia va căpăta Triestul și spontinul. 9) Guvernul japonez va stabili pretențiile Japoniei 10) Cui Austro-Ungari se va proceda atît de indulgent, pe cit interesele Rusiei o permit. 11) Cu Turcia se vă proceda cu indulgență. 12) Nici un teritoriu eliberat de stăpînirea germană în vr’un colț al pământului nu va fi restituit Germaniei. 13) Flota germană, va fi împărțită proporțional între aliați. 14) Toate vapoarele germane aflate în porturile aliaților vor fi confiscate. 15) Canalul Kiel va fi internaționalizat. 16) Prusia trebue zdrobită pentru totdeauna prin orice mijloc se va oferi aliaților. , 17) (Insulte pe cari nu vrem să le redăm. Nota ziarului N. A. Z.) 18) Deoarece nici un „petec de hîrtie“ care poartă semnătura germană n’are valoare, aliații își rezervă dreptul de a se pronunța asupra unor noul cereri sari să modifice unele din cele stabilite mai sus. 19) Berlinul va fi ocupat de armata aliaților pînă la îndeplinirea tratatului. 20) Măsuri draconice împotriva comerțului german. Acesta e un program al conservatorilor extremi. . * In „Daily Chronicle“, cunoscutul fruntaș liberal C. F. G. Mastarman, stabilește astfel „condițiile de pace singure acceptabile": Restabilirea deplinei independențe a Belgiei și bogata ei despăgubire. Franța primește Alsacia și Lorena și despăgubiri pentru pagubele cauzate în provinciile ocupate acum de germani. Dar și o graniță naturală ■și defensivă. •Granița, naturală,care să facă cu neputință, un atac german împotriva Franței și Belgiei, e Rinul. Danemarca va căpăta Schleswig, iar Polonia austriacă, germană și rinsă să fie unită sub țarul Rusiei sare sub un rege, care va fi de ales. Tratativele de la Atena ROMA, 22 Noembrie. — Faptul că convorbirile la Atena se prelungesc produce o vie iritație in unele cercuri politice, a cărei ecou se face pressa care cere încetarea actualei stări de nesiguranță și luarea unei rezoluțiuni repezi. Aceasta iritațiune produce difuziunea svonurilor exagerat pesimiste cu privire la atitudinea Greciei și interpretarea inexactă a știrilor provenind din celelalte capitale ale Quadruplet. Aceste sventificut corespund totuși realitaței situațiunei. In adevăr, conversațiile intre Greca și înțelegere continuă pe un ton amical și nici un fapt nou nu s’a produs pulind schimba cursul Totuși Quadruple înțelege necesitatea de a rezolvi ai cel? mai mare viteză „ chestiunile cari se desbat la Atena. Guvernul elen cunoaște primejdiile la care s’ar expune dacă atitudinea sa ar apărea neleală. Ceea ce Quadrup le cere Greciei, ar putea-o realiza ea însăși fără, prea multă sforțare în caz dină atitudiniii Greciei i-ar deveni ostile, fiind în stăpînirea maii multor baze, teritoriale in Grecia și dominînd marea, cu propria ei flotă. Lipsa de protestațiunii grecești contra, operațiunilor de politie și supraveghere pe cari vasele aliate te exerciteaza pe apele teritoriale grecești e un bun indiciu asupra posibilitătii de a ajunge le un acord. Mileti LONDRA,U Noembrie. — Corespondentul din Atena al ziarului Morning Post“ spune că miniștrii, Franței și Angliei, a avut o întrevedere de 3 ore cu Sculudis, Sâmbătă după masă, prezentându-i răspunsul aliaților la rezervele făcute de Grecia. Imediat după aceia, Sculudis a convocat consiliul de miniștrii și a avut o audiență la rege. In momentul cină telegrama a fost expediată."Consiliul de miniștri nu se terminase. Ziarul ..Neon Asty‘‘ anunță, din sursă bine informată, că comunicarea aliaților conține noi propuneri. Corespondentul ziarului „Patris“ arătînd că aliații nu vor să scoată cu forța, pe Grecia din neutralitatea, ei, îi vor respecta, integritatea teritorială și îl vor da totul la sfirșitul războiului. (Ag. teleok (ingleză)* ■ E o mînia de partea puterilor centrale ? ■ t CE SE CREDE LA ATENA LUGANO. 22 Noembrie. — Ziarului italian „Stampa“ i se telegrafiaza din Atena. Diplomații Quadruplet au avut o foarte agitată consfătuire. Cercurile Quadruplet găsesc că e absolută nevoe de o clarificare a situației, într’un fel sau altul. Unele cercuri politice grecești, cred că in cel mai scurt timp Romînia, va trece de partea puterilor centrale. In toată Grecia e o mare agitație „Stampa“ se întreabă dacă mai au vreun rest trupele din Salonic, după prăbușirea Serbiei și după ce resturile armatei sârbești s’au refugiat în Muntenegru și Albania. * MASURILE DE REPRESALII ALE QUADRUPLE! BERLIN, 23 Noembrie. — Ziarului francez „Echo de Paris“ i se telegrafiază că față de atitudinea dubioasă a Greciei, puterile Quadruple s’au văzut nevoite să pun din nou in vigoare măsurile luate contra comerțului grecesc. FRANȚA, ANGLIA ȘI GRECIA ROMA. 23 Noemb.—Dupa „Züricher Zeitung" guvernul elin ar fi refuzat în principiu de a preda Angliei și Franței administrația orașului Salonic și a împrejurimilor. De aceia Anglia și Franța vor pune mina pe ea fără voia Greciei. (A. T. I.) SCUFUNDAREA UNUI TRANSPORT GRECESC LONDRA, 24 Noembrie.— O telegramă din Atena anunță că transportul grec. „Zoriși" a fost torpilat și scufundat Vineri noaptea Ungă Malta pe un submarin german. Echipagiul a fost salvat. (Ag. Tel. EnglJ ALIAȚII VOR CONTINUA LUPTA IN BALCANI ATENA, 24 Noembrie. — Aliații sunt convinși că vor urma cu energie campania in Balcani spre a opri înaintarea germanilor spre Constantinopol | SEAs$£ PMfltn gasurile de la granița ruso-română IAȘI, 23 Nov. — Măsurile de la Ughenii-Ruși s’au înăsprit la 4 ziua de erî. De astă dată nici funcționarii trenului și poștei române nu au mai căpătat voie să părăsească vagonul, și după îndeplinirea formalităților de primire a poștei, au fost imediat înapoiați în Rominia.4 Pe de altă parte insă, ni se comunică în tirsul nopții din sursă informată din București că autoritățile rusești vor redeschide frontiera de la Ungheni, chiar inline dimineața și trenurile vor putea circula libere însă numai pentru cîteva zile. (N. Red.j FRAUDELE DE LA SPIRIDONIA DIN IAȘI Curtea de Casație secția și -a judecat acum patru zile, recursul făcut de Anton Pătrășcanu,fostul intendent al Epitropiei Sf. Spiridon din Iași, contra deciziei prin care fusese condamnat la șase luni închisoare, pentru grardesăvîrșite în datina acestei institutului. Dînsul falsificase situațiunile de compturi o bruia bucata ele vreme, reușind astfel sa deturneze un total de 26.000 lei! Casația a pronunțat éri decizia prin care a respins recursul lui Pătrășcanu RRLJffț 1>E -DOTA 1 D-na. Zamfira Miculescu avea depuși la Banco- .Ilfov suma de 50.000 lei, pe cari și i-a constituit drept dota, cînd s’a căsătorit cu avocatul Al. Butter din Constanța., in actul dotat se prevedea că banii vor producte dobindă și nu vor putea fi ridicați de rit spre a fi plasați cu ipotecă într'un imobil, care să prezinte garanții. D-na Butter,convinsă de soțul ei, dăduse procură acestuia, ca să ridice cei 50.000 lei, crezînd că soțul îi va plasa cu ipotecă. Banca. Ilfov a eliberat, banii, fără a cerceta mai deaparte, și cum în realitate soțul a cheltuit suma iar soția —divorțînd puțin in urmă — constată că nu mai posedă :«Stă, intentatnoțiune ,contra soțului și a Băncei Ilfov, perîmt restituirea sumei de 50 mii tel. instanța de fond a obligat pe Bancă să plaiteiască, foastea d'-mie Rutter suima de 50 mii tel. Banca făcu rescurs, pe care Curtea de casație s. III, după trei zile de cchibzuire, ia respinsuri. Rezultă deci că dota mobiliară, banii, poate fi inalienabilă, dacă părțile stipulează aceasta, în actul săui dotai, iari dacă intenția rezulta din vre-o stipulație privitoare la modul de întrebuințare a banilor; în al doilea rînd, rămîne stabilit că banca depozitară a banilor dotalî este datoare să nu libereze banii decît supraveghindorii ei să fie întrebuințați conform prevederilor actului dotal. TEEKTIL Berlin - Constantinopol CONSTANTINOPOL. Un ziar turc află din sursă autentică că circulația trenurilor directe între Berlin și Constantinopol vor începe la 27 Nembrie. Trenurile care vor pleca la acea dată din Costantinopol și din Berlin se vor întilni la Timișoara, unde reluarea serviciului se va inaugura în mod oficial. " Un personagiu competinte a deda ...... Iar într’un interview că după orele-A trebuit, să intervie publicul spre gramă primită de ambasadorul Tura-î despărți. Comisarul palatului făcut ancheta „cazului“, dei la Viena, guvernul austro-ungar a autorizat exportarea a 30 vagoane cu zahăr pentru Turcia. (Corr. B.) .ni..........'...—mm O BATAE INTRELITIGANT* Comercianții Mitică Georgescu și Simon Blank se dușmăneau de multă vreme, dovadă că am ajuns din pricina aceasta înaintea tribunalului Ilfov secția II corecțională,care le-a judecat cri procesul. ‘"La eșirea din sala tribunalului cei doi adversari am început să-și adreseze reciproc insulte și am ajuns la pumni și palme PRIMAR NECINSTIT Basile Croica, primar al comunei Ceaușu, (Dolj), primind o sumă de bani spre a o împărți familiilor celor mobilizați — cu prilejul campaniei din Bulgaria. — a mers pînă acolo cu lăcomia lui necinstită, încît a ciuipit, din banii destinați alinărei mizeriei celor rămași. Condamnat la zece zile închisoare pentru acest fapt, primarul a făcut recurs, pe care însă Curteni de Casație îl respinse erî. DIVERSE înaintea tribunalului corecțional S. N. s’a înfățișat erî procesul intentat de preotul dr. Lazăr Gherman contra arhimandritului Scriban, care refuzase să publice broșua trimeasă,de d. Gherman ca răspuns la articolele injurioase publicate de d. Scriban, în revista d-sale ortodoxă. Pentru ca procurorul să ia cunoștință de,conținutul broșurii, procesul; a fost amînat la 24 Martie; rea soartei micilor funcționarilor dela c. f. r. • D. dr. C. Angerescu, ministrul lucrărilor publice, a convocat pentru astăzi, la minister, pe d-nul director general și directorii serviciilor de la căile ferate spre a examina în amănunt situația micilor funcționari ai acestei Instituțiuni, cari n'a fi fost până acum puși pe tabloul format în virtutea legei din 1914, pentru a vedea ce se poate face pentru îmbunătățirea situaiției lor Sinneidsrea (Spîfangiu) Drăgoescu din Craiova CRAiOVA, 21 Noembrie. — Căpitanul Tibul Brapoescu, din reg. 19 Romanați s’a sinucis cu un glonte de revolver într’o cameră de la hotel Imperial. Sinucigașul n’a lăsat nici o urmă după care să se poată cunoaște cauzele disperatului act. Insă după cu am putut afla, pricina e următoare. Căpitanul împrumutase deja cămătarul Gogu Ciornea 2.000 lei cu o paliță pe care falsificase semnătura mamei sale. Aialtăeri fiind scadența Ciornei a protestat polița și faptul ajungind la cunoștința mamei căpitanului Brăgoescu, aceasta s-a prins parchetului arătând că semnătura sa de pe poliță este falsă. Pentru azi la 12 fuseseră citați la parchet și debitorul și cămătarul. Căpitanul Brăgoescu,știind ce-l așteaptă, a preferat moartea desonoarei, și inchizindu-se în camera ce ocupa la hotel Imperial și-a ridicat viața, cu un glonte de revolver ce Va tras un WBi p K TBf BlittS. " Coresp. Pentru refugiații sârbi ,.1 . ■ ... * Stima din urmă eî 1880.60 N.Minculescu, elev liceul Lazăr’ lei 2; Constarntinescu Vasile 50 bani; Neagu Gheorghe Vîrteju 1 Ieri; Niny Ștefănescu, 1 Ieri; Elena Argeșiu 2 lei; Lucia Ionescu 1 lefi; Vladimir Bărbătescu 50 bani; Cotlab 50 bani; Costică Mărculescu 20 bani; Grigore Lăzărescu 50 bani; Leonte Pasăre 20 baril; Aelecu Anghelescu 20 baril; Maria Teodorescu 1.50 lei; Ecaterina Marinescu 1 Ieri; Nicolae Zamfirescu 1 Ieri; Altinovici C. S. 50 bani; Bock I. loan 1 Ieri, Louis Popescu 1 Ieri; d-na Constantinescu 1 leu; Mocsona Constantin 50 bani; Emil 1 Ieri; Nicu Gherghiceanu 3 lei; N. Minescu 2 lei;Niculescu 2 lei; M. Muntenescu 2 lei; Alexandru Georgescu 50 bani; Alexandru Constantinescu 1.50 lei; Smaranda Constantinescu 1 Ieri;©. Coftescu 7 lei; Z. Alexandrescu 1 Ieri; H. N. 1 lett. , Total lei 39.10 Total general lei 1919.70 Anexarea Macedoniei sărbătorită la Vidin CALAFAT. 23 Noembrie.— Astăzi la orele. 12, s’a anunțat o populațiune din Vidin, prin 7.2 focuri de tun, anexarea de către Bulgaria a Macedoniei și a teritoriilor cucerite de la sîrbi. După această a urmat, o manifestație cu muzică, care a durat pînă la orele 4 d. a. La, această manifestație a luat parte, întreaga, populație din Vidin, căreia, i s’a distribuit vin. La orele 5 jumătate,,a trecut prin fața portului nostru spre Vidin un vapor austriac care avea după el 12 șlepuri. Zece din aceste șlepuri erau goale, în care se vor încărca cereale din Bulgaria pentru Germania., iar celelalte două erau încărcate cu marațiuni pentru Bulgaria, și pe bord aveau multe trăsuri de ambulanță. am as maM 181* Narea conta de la granițele românești 42.000 vite au fost trecute In Ungaria și Austria prin contrabandă •--------------------------------- - cercurile noastre oficiale s'a aflat, zilele acestea, despre existența unei îndrăznețe bande de contrabandiști de vite, cu sediul la Cernăuți și cu întinse ramificațiuni pe la toate granițele și trecătoarele holfstre dinspre Ungaria și Austria. Banda aceasta a fost organizată la Cernăuți, și asentimentul și concursul autorităților civile și militare austriece. In capul acestei bande se află deputatul și șeful rutenilor din Bucovina cunoscutul om deafaceri Nicolai (Coco) Wassilko, om trădător al rominilor bucovineni. Acest Coco Wassilko debimtind concursul colonelului Fischer, omul căruia i-a fost încredințat paza frontierelor ruso-române dinspre Bucovina, a trimis o droaie de emisari, contrabandiști, ca să cumpere ci mai multe vite de la toată lumea, de la proprietari ca și de la țăranii. ‘ Cum exportul era prohibit proprietarii de vite cui vînduți cum au putut vitele lor. Operația a durat luni de zile cu o extraordinară abilitate, in tăcere și în diferite puncte ale țarei. După ce s’au făcut cumpărăturile, s’a trimis la granițele noastre, o adevărată armată de contrabandiști spre a lua în primire transporturile de vite, făcute pe jos și numai noaptea. Firește că in mulie locuri s’au pretat și fvpncționari rominî cumpărați de contrabandiști. In acest mod s’au trecut în Austro-Ungaria în ultimele trei luni peste 42.000 capete de vite. Toata lumea din Cernăuți știa despre acest fapt și Coco Wassilko nu numai că, nu tăgăduește faptul dar ride de administrația Rmniniei care i-a înlesnit un cîștig de două milioane coroane prin reușita contrabandei organizată de ei.Ftep, CAPITALA ■--------------—•**----------------— îndrăznețul furt de la d-nui vrr Marcovid --------------------lui JAE------------------- Un fost servitor i-a furat 12.000 de lei In bulevardul Carol No. 15, la. d. dr. Marcovici, dentist, un îndrăzneț furt, s’a săvîrșit acuma trei nopți, de către un fost servitor, Marin Barbu, care fusese angajat de un iscurt timp. Împrejurările, însă, în care numitul servitor, a săvîrșit furtul sînt de îndrăzneală uimitoare. ’ Marin Barbu, citind în ziare. Ta. Mica publicitate“ că dr. Marcovicî are, nevoie de un servitor,, s-a prezentat în ziua de 28 Septembrie și a cerut, sîă fie angajat. Nu avea nici un act asupra lui, însă, a promis că și In ,va procura. Din momentul cînd a intrat în serviciu, el, n-« urmărit altceva decît să încerce să pună mina pe o sumă de bani și apoi să dispară. Studiase timp de mai multe zile situația locuirii si luase toate măsurile în lovitura, să nu dea greș. Acuma o săptămînă, Barbu și-a anunțat stăpînul că nu mai poate sta, după ce și-a încasat un rest. de 35 Ieleî, a plecat, s Șîmbătă, seara, pindind, în stradă, plecarea în oraș. a soților Marcovicî, fostul servitor s’a introdus prin ușa de servicku din casă, și s’a ascuns în pivniță, pînă ce ,s’a făcut liniște complectă. în casă și ceilalți servitori s’au retras ,în odăile lor la roansarlă. .Știind că nu mai rămăsese nimenea ca să-l deranjeze, el s'a urcat, în apartamentul d-lui dr. Marcovicî, luat, cheia de la, camera de culcare, a stricat, lumina electrică și s’a înapoiat în pivniță. După miezul nopții, soții Marcovicî, Întorcîindu-Se acasă, aui observat ipsa chiei de la camera, de dormit i tv. mi se mai aprinde lampa, însă, mr ati bănuit nimica. S’ațt culcat blind , ușa descuiată. Ova mai tîrziu cînd a crezut că foștii lui stăpînî s’ați culcat, Barbu a eșit din pivniță și cu o îndrăzneală extraordinară, a intrat în camera, de dormit a soților Marcovicî. nDibuind pe întuneric, el, s’ă apropiat de măsuța, de noapte ,și a Inait, mai multe chei, pe cari știa că ..le lasă stăpînul lui în fiecare seară înainte de a se culca. Fără să fi fost simțit ,a eșit din cameră și s’a dus în sala, de consultații, de unde, cu ajutorul cheilor furate, a deschis casa, de bani și a luat 12.000 de lei în hîrtie de bancă, mai multe monede de aur și alte lucruri de valoare. In spre dimineață, îndrăznețul boț, a eșit pe ușa din dos și a dispărut. De dimineață, cînd s’ai descoperit furtul,dr. Marcovici, a înștiințat Siguranța poliției. D. inspector Raffail, a" însărcinat pe ■comisarul Cristian să facă cercetările. Bănuelile au căzut din primul moment asupra fostului servitor și în această direcție s-au început cercetările. Era, un agent a observat pe un individ, prost îmbrăcat, care, mergea pe strada Lipscani din magazin în magazin, și cumpăra diverse lucruri, plătind fără să se tocmească. Faptul acesta a intrigat ,pe agent, care l-a urmărit pînă la domiciliul lui în strada Lînăriei, unde sta cu concubina lui, o croitoreasă. Făcîndu-se cercetări să a stabilit că el este fostul servitor al d-rului Marcovicî. Sfeăra, comisarul Cristian, însoțit de mai mulți agenți, s’au dus în strada Linăriei și au arestat pe Marin Barbu. El a făcut mărturisiri complecte. Asupra lui s’a găsit suma de 8500 lei, restul banilor i-a cheltuit, cumpărînd o mulțime de lucruri pentru el și pentru concubina lui. După terminarea cercetărilor va fi înaintat parchetului. * Incendiu dela fabrica Mandrea Uni incendiu, care ar fi putut uni proporții, s’a declarat erî noapte, la, fabrica, Mandrea de pe șoseaua Viilor. Focul a izbucnit într’o cameră și a cuprins o parte din atelierul fabricei. .Grație intervenției imediate a pompierilor dela, postul Central, focul a fost localizat. Se fac cercetări spre a se stabili vii, precupările în cari s’a declarat focuL Încercare de sinucidere Tînărul Emil Becheanu, domiciliat în strada Cameliei, în serviciul varieteului Majestic, a încercat să se sinucidă, Înjunghiindu-se cu un cuțit, în abdomen. Intr’o stare destul de gravă a fost internat, la spitalul Colțea. Cauzele disperatului gest nu se cunosc. Circ. 12 anchetează. început de incendiu La coșul bucătăriei liceului „Mihai Viteazul“ din strada Știrbei Vodă S’a declarat, un început de incendiu ■astă-noapte, care a fost însă repede stins înainte de intervenția pompierilor. Pagubele sunt neînsemnate. Popul biogiar cere pace LONDRA. 24 Noembrie.— Oh respondents din Salonic al ziarului Petit Parisien" spune"că la Sofia poporul a demonstrat prin fața Palatului regal cerând, sfirsitul războiului. (Ag. Țel. Engl.)