Dimineaţa, decembrie 1915 (Anul 12, nr. 4131-4159)
1915-12-08 / nr. 4138
ANUL nn—No. 4138 € Răvaș d-lui conte Iuliu Andrassy Sub titlul du mai sus „Românul“ din Arad publică următoarele : „Excelență, iertați răvașul scris de un simplu P. O. D. Nu sunt conte și mama nu m’a purtat cu lachei la plimbare, nu m’au învățat doicele sărim cunosc părinții și nu m’au plimbat arapi la școală. Excelență, sunt un biet fin de țăran, și tatăl meu nu cunoștea mai mare domn decit pe Măria Sa jandarmul, și mama mea plingea adeesea orî la vatra stinsă,căci pe tata l’a dus o roată de fabrică, și sîngele lui, văpseală ieftenă, a plesnit pînă la tavan... După multe și mari ploconii, am ajuns excelență la școală, și la școală "bățul dascălului mi-a vărgat adeseori spinarea). O, cînd mă bătea cu bățul de trestie, vedeam stele verzi, albastre, roșii, un artificii al copilăriei mele... Și două ceasuri mă duceam de la iugă pînă la școală, și iarna, inima îmi bătea așa de tare, căci lupii îmi pîndea și carnea gingașe... Și noaptea dormeam în pat rece și îmbrățoșarea mamei mele îmi dădea o lume caldă și atunci hheruvimi cîntau și ce-mi păsa de viforniță — și zorile ne aflau imbrățoșat: cu fiul, ca mama... Într’o noapte mama s’a făcut rece și în ochii ei în zadar căutam zîmbetul și pe buzele ei albastre nu fugea cuvîntul chemărei. Și i de atunci orfan, slugă la mulți, stă,pîn niciodată, văzut-am Doamne atîția oameni răi. Unul îșî ferea paltonul de sărăcia coatelor mele, altul îmi trîntea ușa în nas cînd mă milogeam după o coaje de pîine — și în zadar căutam căldura brațelor mamei mele nu era nicăirea... Excelență, după multă trudă, valurile, vînturile m’au dus într’o țară străină. Acolo marea suna, noaptea întreagă,și în zori, ,pe țărm, uideau copii și femei, și soarele vopsea ,pe fața lor aur... La țărm erau case mari și camere calde și grădini înaintea lor. Și in biserică nu era clopot de lemn ca la noi, în curte nu jucau fantome hora și în fîntîni nu se cufunda găleata să se umple de lacrimi. Și dacă mă loveam de cineva nu mi se răstea și am uitat cum sună ușa trîntită... Și nu am mai trebuit să mă milogesc, căci orice am cerut mi s’a dat, poate pentru că eram muncitor. Și mi s’a făcut chiar rușine că oamenii îmi spuneau, domnule ori frate, căci la noi trebue să se spună : Excelență, Magnificență, Ilustritate... Și m’a uimit multă vreme, că aci, în țară străină, mă simt atit de bine... < Dar goarnele au sunat. Și din viața frumoasă, am venit acasă în Ardeal Și în Ardeal am îmbrăcat uniforma. Și mi-au pus galoane pe mînecă și stele pe guler, ca să însemn mai mult decit unul, care n’are galoane și stele... Și mi-au dat pușcă și sabie și gloanțe și mi-au spus: — Du-te și-ți apără țara. Și m’am dus să mi-o apăr. Din dușman eu n’am văzut decît un om străin, care avea și dinsul galoane și pușcă și sabie și mi-a răcnit ceva în urechi, poate că ? — Te ucid! Și am simțit căndî fuge un junghiu prin inimă. Și știi ce sunt eu de atunci? Excelență sunt olog! N'am un picior ,și m’ar putea sfîșia oricare duläu, m’ar putea goni oricine, mi s’ar putea aprinde pe cap casa și n’aș putea, fugi, căci piciorul meu este de lemn și dacă mi s’ar fura cineva, eu n’aș putea să mî cioplesc un altul. Și totuși... Excelență eu nu blestem pe nimeni, căci în camera mea tristă blestemul ai suna a batjocura propriei mele ființe. Și... neavînd alt lucru, căci ce să poată face un olog?... zile și nopți întregi răvășesc slovele... O, slovelor! VOI sunteți negre ca furnicile și înșiruirea voastră lotus mă mîngăie, căci curgeți din taine, că să mă legați cu lumea. Prin voi îmi vorbesc atîția, pe cari rau-î cunosc, dar simt că-s buni ca mine — și prin slove, înțeleg minunile lumei mari... Excelență, din ziar am citit că Excelenția voastră, atunci, cînd s’a vorbit de noi poporul, de-a ni se da aceleași drepturi ca și neamurile d-voastră. Excelență, ați spus, că d-voastră iubiți poporul, dar nu vreți să-l vedeți șezînd lîngă d-voastră. Prin urmare... Vă erițî paltonul. Poate că doarocul și opinca are alt miros ca gheata de chevreaux, și poate că am ameți pe canapelele de catifea roșie, poate că nici nu am înțelege ce înseamnă a fi deputat și a reprezenta drepturi. Dar rogu-vă Excelență, dacă dv. vă feriți canapeaua pe care ședeți, de ce vreți ca noi să, vă apărăm canapeaua afară?... un vînt, , in viforniță... In iarnă... Vedeți Excelență, eu mi-am pierdut un picior și sunt olog și o viață întreagă nu-mi va ajunge ca să fiu... alegător. Eu mi-am dat viața pentru patrie și dv. ați spus în dietă, că luați viața mea, dar nu-mi dați voi... în dietă. Excelență, voți faceți. A fi nedrept și a nu avea milă față cu cel ce sufere și este cinstit, poate că înseamnă ceva la club, dar noi__ între noi—«punem că este... lucru räu. A nu recunoaște meritul celui ce te scapă din apă și a dori să se înece după ce te-a scăpat—Excelență, nu cred că este dorința d-voastră. Oricum ar fi: Excelență, sfnt băbat de 40 de ani, dascăl, am patru copii, am venit 5000 de khilometri din America ca să-mi apăn credința și care, mi-am pierdut un picior și totuș... nu sunt alegător... Dar ce sunt eu excelență după părerea d-voastră ? Ilie Ologu Dascăl român ardelean venit din America Concerte PALATUL ATENEULUI. — Al <54ea comicelot simfonic. Programul acestui concert a început o Uvertură de d. Celestino Piagio, un tînăr muzician străin, aflător în București, care și-a condus singur compoziția. Elev al lui Vincent dandy și al tuturor modernilor, autorul Uverturei atinge sonorități interesante, complexe. Ca invențiune însă stă încă sub influența mărilor moderniști. Tinereța sa are însă înnaintea ei viitorul, spre a afirma personalitatea compozitorului. Ciclul simfoniilor a continuat cu a 11-a simfonie, do major, de Schuman, care poartă cu deosebire în Adagio și Allegro molto vivace pecetea fantaziei vagabonde a marelui muzician. D-nn Dinicu a prezentat o interpretare cu totul spre lauda ostenelelor sale și ale falangei din orchestra ministerului. Reluarea scherzoului „L’aprenti sorcer“ de Paul Dukas a amuzat mult prin savanta jonglerie a artificiilor polifonice. După această muzică hipermodernă, suita de balet a lui Mottl pe motive de Rameau a fost ca o reîntoarcere la farmecul naturii. ________________________Capriccio Domnii abonați cari cer schimbarea adresei saui reînoesc abonamentul, sunt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și banda cu care au primit jaful pînă la acea dată. Din Lumea Artelor EXPOZIȚIILE D-NILOR M. TEIȘANU, FLORIAN ȘI EXPOZIȚIA DIN FLORĂRIA ROMHAN D. M. Teișanu, unul din simpatizații pictori ai societății bucureștene, împrietenit cu lucrurile delicate și de gust, a deschis ora după amiază in strada Corăbiei No. 2, colț cu Ateneu, a doua sa expoziție. D. Teișanu se prezintă de data aceasta -altul ca în trecut. Cu o manieră din cele mai simplificate, întru totul modernă, peisagiile sale au o sinceritate de colorit care place. Nudurile d-lui Teișanu sunt elegante, mlădioase, iar interiorurile bine redate. Remarc. „Nori de seară“, „In mărăcini“, „Primăvară“, cuprinde o poezie de un farmec rar. Florile d-lui Teișanu de asemeni foarte frumoase, de un colorit fidel. O expoziție la care se vede că artistul a muncit serios și e în progres. In magazinul de flori Roman din piața palatului regal, un număr de artiști ai Tinerimei artistice, au expus pentru a se vinde în folosul familiilor răniților Franței, fiecare cite o lucrare sau două. Gestul frumos al artiștilor merită a fi relevat cu toată lauda. * . In strada Franklin, d. Florian, un talentat artist, expune la rîndul său o bogată colecție de pînze. D. Florian se relevă ca un pictor de marine de seamă. Bucățile d-sale sînt pline de lumină și adevăr. ’ . De altfel asupra, acestei expoziții îmi rezerv dreptul d’a reveni. — Fül. * SEASE PAfilNl Căzui ofițerului de rezervă Ionescu LE LUI CERE EXCLUDEREA DIN BAROU — Davoca Vasile Dincescu a adresat decanului barmnul de Ilfov următoarea cerere : Domnule decan. Ofițerul de rezervă Ionescu, fiorosul criminal al celor doi soldați în muntele Dolhasca, a afirmat, după cum a citit în gazetă, că face parte din baroul de Ilfov. Cum fapta lui fără pereche se răsfrînge asupra baroului, am onoarea vă ruga să binevoiți, în interesul nostru al avocaților din Ilfov, să dați un comunicat oficial, dacă sus numitul criminal face unci nu parte din acest barou. Dacă, din nenorocire, el face parte din acest barou, vă rog să convocați consiliul de disciplină și să dispuneți excluderea sus numitului descreerat din corpul de avocați, ca nedemn și al doilea să fixați o sumă ca ajutor a familiilor celor doi soldați căzuți victime. Decizia dv. să o dați publicității, pentru casă, se știe că baroul nu se solidarizează prin tăcere cu criminalul indicat. Primiți asigurarea considerați unei mele Vasile Dincescu-Bolintin Avocat Adunarea generală a soc. regale române de geografie dri la orele 5 d. a. membrii Soc. regale de geografie de sub președinția de onoare a Regelui — s’au întrunit in adunare generală sub președinția d-lui Hepites. Printre cei de față notez: d. ministru Porumbarii, d-nii generali: Fanaitescu, Crăiniceaiul,. Năsturel, Ionescu, d-nil coloneii Parepa, Dăbița, d-nil Maltopol, Tzigara-Samurcaș, profesor dr. Minovici, I. Mușat, Al. Demetrescu Aldea, Sterie Mihăilescu, etc. D-l Hepites, deschide ședința arătînd că, grație legatului de 300.000 lei lăsat de defunctul rege Carol I — societatea poate privi cu liniște în viitor. Asistența salută în picioare memoria regelui defunct Carol. Comitetul ia inițiativa de a se ridica, un bust regelui donator în sala de ședințe. Societatea merge progresînd, avînd azi 932 membrii dintre cari 340 înscriși anul acesta. Biblioteca cit și publicarea buletinului societății fac mari progrese. Venitul societăței în anul curent, e de 36.100 lei. TELEGRAMA ADRESATA REGINEI ELISABETA Se dă citire următoarei telegrame adresată reginei Elisabeta: „Societatea română regală de geografie — in adunare generală — îți îndreaptă gindul către Majestatea Voastră, la picioarele căreia depune expresia, cele a mai adinei recunoștințe, pentru generozitatea ilustrului Vostru soț defunct, regele Carol“. Adunarea admite ca membru activ al societăței pe d. Malitorie, profesor la Sorbona, autorul studiului „In Valahie”. Adunarea aprobă bugetul societăței. Se realeg censori d-nii general Carcalețeanu, profesor Hurmuzescu, inginer Ștefănescu. D. general Ionescu dă citire unei scrisori adresate de d. general Barozzi cu privire la viitoarea activitate a societății. — M. * ' * Banchetul „Saviștilor" Sîmbătă, 5 Decembrie la orele 8 jumătate seara a avut loc la restaurantul Modern din strada Sărindar, banchetul ,saviștilor“. Au participat d-nii Ion G. Duca, ministrul instrucțiunei, Victor Duculescu, avocat, Ion Sterian subdirectorul școalei de arte și meserii, Em. Slătineanu, avocat, Mihail Pașcanu profesor universitar, Nicolae Racoviceanu, procuror la trib. Ilfov, inginer D. Cair, V. Alexandrescu-Rășani, avocat, C. Demetrescu, judecător de ședință la trib, Brăila, Traian Ionescu și C. Naum, avocați, doctorul Virgiliu Troteanu, inginerul Al. Papadopol. In mijlocul unui mare entuziasm, provocat de amintirile de altădată, colegii retrăesc clipele de frățească iubire din școală. Numeroase toasturi sunt ridicate pentru propășirea liceului Sf. Sava, care artăt generațiunilor cei maii de seamă și pentru înălțarea și mărirea scumpei noastre patrii, Romînia. Banchetul a luat sfîrșit la orele 12 Consulatul austriac, din T.$.veri și si refugiații sârbi D-le Director. Părăsind căminul meu, înaintea năvăliri austro-germane, sínt osîndită să rătăcesc de 3 luni pe aceste plaiuri, unde nu am nimic și pe nimeni nu cunosc, și unde numai grație proorbialei ospitalități a romînului, am putut găsi un mic adăpost, pentru mine și cele 2 fetițe ale mele ce mă însoțesc. Prelungirea însă peste orice prevedere a nenorocitei noastre situații, m’a hotărit că pun capăt vieței de exil ca, să încerc a mă reîntoarce în patrie. In acest scop m’am adresat la consulatul Austro-Ungar din Severin — reprezentantul nouei noastre stăpiniri — ca să-mi dea în formațiuni în privința modului de repartiere. D. consul Adamikievicz, pe care-l l'am întâlnit pe seară, m’a poftit în birou să-l aștept. Aci m’a întîmpinat foarte necuviincios secretarul Consulatului d. Felix Mold, și ue un ton birieresc, îmi spune: „la’nchide ușa că nu ard aici lemne din pomană.“. Exprimându-i dorința ce mă aduce aci, îmi răspunde iarăși pe un ton batjocoritor că nu poate să-mî spuie nimic. Rugindu-i cel puțin să mă anunțe d-Luî consul, ’mi răspunde — culmea nerușinarea și a obrăzniiciei — că d. consul n’are timp acum pentru mine, să vin altădată. Cu moartea, un suflet și adînc jignită am plecat împleticinidiu-mă aproape de emoție cînd scoboram scările. Vă comunic acestea d-le director, pe cari de altfel le-am comunicat și d-lui Czernin, cu rugămintea de a le publica in onoratele dv. ziare pentru ca alături de proclamațiile comandanților germani către poporul sîrb, lumea să afle și să judece realitatea faptelor acestor cuceritori pe car nenorocirea noastră i-a dat la ne 4 stăpâni. Cu distinsă stimă, OLGA COSTICI Soția judecătorului din Negotin, refugiată în com. Deveșel-Mehedințî Alegerea de la Liga culturala din Galați GALAȚI, 6 Decembrie. Astăzi după- amiază a avut loc la Liga culturală de aci alegerea noului comitet. A asistat un număr neobișnuit de mare de membri și discuțiile au fost foarte aprinse, deoarece o parte dintre membri a cerut d-lui Petrovici, ca în calitate de președinte al secției locale, să nu candideze la colegiul al II-lea, de Cameră, în numele partidului liberal, contra părintelui Lucaeffi, președintele comitetului central, iar o parte care cerea să se treacă peste aceste considerații și d. Petrovici să-șî mențină candidatura. A prezidat d. Petrovici, și după ce a făcut, darea de seamă a activităței culturale și materiale de către d-nii Țoni, Damian Drăgănescu și Ion Roșca, adunarea a dat descărcarea vechiului comitet. Președinția a fost trecută apoi în mod provizor d-luî Beștele a fost președinte al Curței de apel. In discuție generală au vorbit d-ni: Petrovici, Titancu Iași, Filipide, Densuișianu, dr. Bastaki, Fortu și dr. Romanescu. S’au propus două liste: una în frunte cu d. Ion Tohăneanu și alta cu d. P. D. Petrovici. Au votat 88 de membri. Lista primă, obține unanimitatea, iar parte dintre membri, majoritate. Biroul a proclamat aleasă lista compusă din d-nii: Ion Tohăneanu, preotul Coama, Alex. Densușianu, Damian Drăgănescu, Aurel Scurtu, Ștefănescu Goangă, D. Țoni, iar consor d-nii Ion Roșea, Gh. Dimitrencu și Buzdugan. — I-y. Găinile d-lui Consul Primim următoarele : Stimate d-le director. Citesc în ziarul dv. din 4 Decembrie despre un furt de găini în dauna consulului german din localitate. Vă fac însă cunoscut că nu consulului, ci unul funcționar de acolo anume E. .Schaefer i s’au furat niște găini din strada Beldiman unde locuește, și acest funcționar a făcut plîngerea la prefectura poliției în scris despre acest furt: E cu atît, mai revoltător că un funcționar și-a permis a fi insolent. Controlați aceasta și vă veți conoameni avinge că cele expuse mai sus sînt absolut adevărate. Cu stmă, Galați 5 Decembrie. V. Fopovici Tisza despre lipsurile din Ungaria ERA PERMIS SA SE SPUNĂ ADEVĂRUL BUDAPESTA. — Partidul guvernamental s’a întrunit sub președinția contelui Khuen Hédervary să discute proectul despre măsurile excepționale, depus pe biroul Camer rei. A luat cuvîntul în această conferință și primul ministru contele Ștefan Tisza, motivînd procedura guvernului în chestia alimentațiunei și a scumperei. In ce privește chestia alimentațiunei, primul ministru a spus că s’au scumpit nu numai articolele alimentare, ci chiar și trebuințele de traiu, de primul ordin, ceea ce pune la o grea probă stăpînirea de sine și puterea sufletească a societății. „Opinia publică — a apus primul ministru — și o mare parte a membrilor parlamentului, sunt de părere că am avea belșug de alimente, dacă autoritățile și organele administrative n’ar fi provocat prin nepăsarea, neputința și răutatea lor, »europenea. Părerea aceasta e foarte primejdioasă și e o și mare nedreptate. E primejdioasă părerea aceasta pentru că poate strica unitatea națiune, în care am luptat pînă acum în razboiu și e o nedreptețe la care a contribuit și guvernul, dar n’a fost permis să se spună adevărul, n’a fost permis astă primăvară să destăinuim situația în întreaga ei seriozitate. Nu pentru că am fi speriat națiunea, nu m’am temut de aceasta, ci pentru că s’ar fi ridicat speranțe, afară de hotarele țării noastre, cari ar fi influențat atît formarea situațiimea militare cit și a celei diplomatice. In anul trecut ,s’a cerut o sforțare mare a puterilor națiune! Deosebirea! o mare între anul trecut și anul acesta. Anul trecut era grev cu mult mai puțin decit, avea trebuință monarhia pentru poporația ei. Poporația a fost scăpată însă de foame în mod simțitor cu mari cantități de porumb. Prin aceasta s’a provocat însă o criză în îngrășarea porcilor și aceasta o cauza scumpete un tureî. Armata de milioane de oameni consumă mai mult, decit se consumă în timp de pace, iar monarhia n’avea depozite așa mari. Scumpetea a fost provocată de reducerea torțelor de lucru, de conturbații mile în circulație, de lipsa de furaje și cărbuni, și la aceste s'a mai adăugat urcarea artificială a prețurilor. Aceste exagerații neîntemeiate au făcut necesară amestecul puterii de stat în viața economică. Activitatea administrativă a guvernului n’a putut înlocui însă mersul automatic normal al vieții economice. E adevărat, că guvernul nu a rezolvit fără greș sarcina, ce a avut-o. Dar mai bine și mai mult n’a putut, face, decît, a făcut. Intrucît pot fi responsabili oamenii pentru aceste rele, e responsabil întreg guvernul pentru ele. Amicilor — s’a adresat primul ministru către partidul sau — de voi stîrnă: retrageți încrederea voastră dela noi toți (urări nesfârșite) »ați acordați-ne-o tuturor (urări furtunoase)... Vă promit că vom creia o situație bună națiunei maghiare. Belșug nu, dar nu va fi foamete. Ne-am îngrijit de satisfacerea celor mai mari trebuințe. Națiunea ne va sprijini și în al douilea an cu spiritul sau de jertfă și renunțător. NU O observație justa Din partea unui cititor primim următoarea scrisoare care atrage atenția asupra unor stări de lucruri foarte regretabile deși cunoscute de toată lumea. Stimate dle director, Veți face o operă de asanare dacă ați atrage atențiunea celor în drept asupra abuzului scandalos ce se face cu vehiculele autorităților. Era o vreme „cînd pe toate vehiculele sta scris cu litere mari albe,, la spatele vehiculului, autoritatea căreia aparținea. Cu acest mod nimeni nu se putea făli arătîndu-se mai șosea într’o trăsură, ori cît de luxoasă ar fi fost, dar pe care se putea citi cît de departe, Serviciul Municipal sau ministerul cutare Azi cînd trăsurile cu cai s‘au desființat din serviciile autorităților publice și s’au introdus automobilele, s’a desființat și obiceiul de a se feri cu litere mari autoritatea căreia aparține vehiculul. De aceea vedem, plimbîndu-se pe stradele Capitalei și la șosea doamne și dire în automobilele destinate serviciului țarei. Ași putea să vă citez cazuri și nume, mă mărginesc însă a generaliza, fugindu-vă încă odată a atrage atenția cui de drept asupra acestui abuz a acestor cheltueli costisitoare de benzină, cauciucuri, etc., toate din biata lungă a contribuabililor. Primiți, vă rog, etc. Un cititor al ziarelor dv. martie Decembrie 1915 Situația economică și financiară a Germaniei . • *........... * LYON. — D. Kuhle, secretarul tigrii industriale bavareze, a prezentat acestei societăți un raport în care se relevă impresiunile sale foarte pesimiste. Ci despre viitoarea situație financiară a imperiului german acest raport formează un contrast izbitor cu discursul pe care la rostit ln Reichstag d. Helfferich, secretarul de stat al ministerului de finanțe. D. Kuhle declară că el nu vede cum Germania ar putea face față enormelor plăți necesitate de dobânzile și amortizările împrumuturilor de război, de pensiunile acordate invalizilor, văduvelor și copiilor soldaților morți pe cîmpul de luptă și, în fine, prin reînoirea armamentelor. Este neîndoios, constată apoi raportul, că dușmanul, chiar învins, nu va plăti o Indemnitate care să acopere aceste nevoi. Proectul de apropiere economică între Germania și Austro-Ungaria ridică de altă parte serioase obiecțiuni in industria germană de bumbac, care se declară ostilă acestui proect. „Le Gaulois“ constată că toate ziarele germane, publică, articole asupra situațiunei economice și financiare a Germaniei. Să ne grăbim — spune ziarul —de a constata că dacă situația economică nu este încă, disperată, situația financiară este foarte rea, am putea, spune muribundă. Schimbul mărcii a scăzut foarte mult și scade, încă văzând cu ochii, ca un barometru într’o zi de furtună. Cu toată prosperitatea, înfloritoare la care Germania ajunsese pînă acum doi ani, ea Va putut rezista celor optsprezece luni de război, și acum imperiul pare a fi săvîrșit un act de nebunie, aruncîndu-se în prăpastie, cu toată pregătirea lui militeiră. Onomastica țariluî TE-DEUMUL DELA CAPELA RUSA Cu un fast puțin obișnuit s’a sărbătorit erî dimineața la capela rusă din Capitală, ziua de nume a Țarului, la care a ținut să participe tot ce este ales și distins în lumea politică dela noi. În asistență am remarcat pe d-niî Blondei ministrul Franței și Leoomte, însărcinatul de afaceri al legației franceze, Sir Barcklay ministru Angliei, Baron Fasciotti, ministrul Italiei, d. Spensselle de Stridon, ministrul Belgiei, d. Marincovici, ministrul Serbiei cu personalul legațiunei sale, d. Psichas, ministrul Greciei cu d. colonel Cuți atașatul militar grec, d. Manu, secretarul general al ministrului de externe cu d. Conțescu și Trăsnea Greceanu. Din partea palatului: A. Catargi mareșalul palatului, d. general Mavrocordat, d. general Robescu, d. general Baranga, d. colonel Balif, dmaior Florescu aghiotanții palatului, d. amiral Gratzosky, aghiotantul reginei Elisabeta, Prințul Barbu Știrbei, administratorul domeniilor Coroanei, d-nii miniștri I. I. C. Brătianu, I. G. Duca, Al. Constantinescu, dr. C. Angelescu, V. Antonescu, d-nii B. Missir președintele Senatului și Fericii de președintele Camerei, d-nii N. Fisipescu, Take Ionescu și prof. dr. Toma Ionescu, d-niî general Zotu, șeful statului major, general Coandă, general Culcer, general Rîmniceanu, d. colonel Gastriș, general Berlescu, general Bogdan, d-tor C. Canntacuzino. Din partea legațiunei ruse a asistat d-niî Lebeco, Poklevski-KozieJcu prințul Gargarin și întregul personal al legațiunei ruse și d. Vladimir de Hertza. D. Șerbaciev secretar de legație al Rusiei a făcut toate onorurile la primire. Serviciul de vin a fost slujit de preoția capelei. După serviciul divin cel invitat s’au dus la legațiunea rusească unnde s’a servit șampanie. LA IAȘI N. PD IAȘI, 6 Dec. — Astăzi dimineață s'a oficiat la biserica „Sf. Nicolaie Domnesc’ un serviciu divin cu ocazia onomasiticei țarului Nicolae al Rusiei Au participat personalul consulatului rusesc, agentul consular france și autoritățile locale. D. Mendelief, consulul Rusiei în localitate, fiind bolnav, nu a participat la isolemnitate. După serviciul divin, a urmat o recepție la consulatul rus. — Dan,