Dimineaţa, ianuarie 1916 (Anul 13, nr. 4160-4189)
1916-01-15 / nr. 4173
anul an—No.cts e CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karagiorgevici 9, Etaj I —Telefon 8/â Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONSTA MILLE Virourile olarului: Str. Sărindar No. 13. — București TELEFON 4 LINII No. 14/10 34 73. 14 9« 12 40 PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE ABONAMENTE CU PREMII: Un an Lei !».— : e foni Lei 0.803 Ioni Lei 5. — Pertni »tr&tătate prețui ernte indolft Păduchii in armata Mi se comunică din Turtucaia că alarma pe care am dat-o, pe temeiul unor informațiuni dintr’un izvor vrednic de încredere, asupra stării igienice din acea garnizoană, nu e justificată. Spiritul de dreptate mă obligă să înregistrez cele ce mi se comunică din Turtucaia, cu aceiași imparțialitate cu care am reprodus plîngerile părinților unor soldați. Iată ce mi se afirmă de către o persoană a cărei sinceritate nu poate fi suspectată: 1. Nu există nici o baracă și nici un adăpost de oameni in care sobele să facă fum. Dacă eventual unele sobe au fost stricate momentan, ele s’au reparat imediat, astfel că nu există nici un caz de orbire și nici chiar de boală de ochi (conjuctivită, etc.) între trupele garnizoanei din Turtucaia. 2. S’au luat încă de mult toate măsurile spre a înlătura păduchii, cari în cele mai multe cazuri sunt aduși de oamenii cari vin de acasă murdari. De mai bine de o lună funcționează în garnizoana din Turtucaia o comisiune de despăduchere, compusă din patru medici speciali, care trece la etuvă efectele oamenilor, deșinfectează localele și pe oameni, astfel că e de mult în funcțiune și la noi ceea ce există în armata germană în această privință. S’au luat și se vor lua și în viitor toate măsurile cari omenește se pot lua, în împrejurările de față, pentru a Înlătura cauzele de boli și infecțiuni. De altfel, se mai adaogă în comunicarea pe care am primit-o, în garnizoana Turtucaia nu a fost pînă azi nici un caz de boli contagioase, tifos exantematic, etc. Sînt fericit de a putea înregistra această comunicare, căci critica mea — după cum recunoaște și persoana care îmi scrie — porneau din simțimentele cele mai patriotice. Urez ca în toate garnizoanele din țară să se ia măsurile de igienă cele mai strașnice și ca cele relevate să serve de avertisment acolo unde asemenea măsuri nu se vor fi luat. Țăranii cari mi s’au jefuit nu pot fi nici ei acuzați de rea credință. Ei nu mi-au afirmat ca cele relatate de ei sunt fapte recente. Ei au colindat pe la toți sfinții ca să obțină mutarea fiilor lor din acea garnizoană oriunde și în orice fel de armă, din cauză, spuneau ei, că fumul sobelor stricate le-a prăpădit ochii și pentru că erau plini de paduchi. Neizbutind, au venit și la mine ca să -mi ceară același lucru. — Asta n’o fac, dragii mei, le-am răspuns eu. Astăzi toți suntem datori să ne facem datoria către țară acolo unde ne trimite stăpînirea și să fiți buni bucuroși că n’a fost pînă acum mai rău de așa. Va veni poate și vremea ca să fie și mai rău, ca armata noastră să stea cu lunile în șanțuri sub ploaia de gloanțe și de ghiulele, cum stau de 17 luni milioane de oameni din alte țări. Așa petrece unul din fii mei de la începutul războiului pe frontul francez și sfintele sărbători ale Crăciunului le-a petrecut în tranșee sub ploile din cer și sub cele din tunuri. Și cu toate că am și eu legături cu oameni puternici din Franța n’am cerut nici cel mai mic hatîr pentru el. Dar ce ca re pot face pentru fii voștri ăsta să scriu la gazetă și să cer îndreptare. Sunt fericit să constat că îndreptarea se făcuse deja cînd am scris articolul din „Dimineața“ și voiu comunica această Veste bună și părinților cari mi se jeluiseră. AL. CIURCU I* Deia Cercul de studii al partidului național liberal D. I. Perete profesor la universitatea din Iași, a ținut o ușoară !a cercul de studii al partidului național-liberal o conferință despre: „Rolul universităței în apărarea națională"1. Conferențiarul arată că La 1436, englezi au înființat în Franța, la Caen și Bore daun două universități cu scopul de a cîștiga sufletele și conștiințele franceze dar că războiul nu le-a permis să se bucure de roadele acestor instituții, mai tîrziu Filip al II-lea al Spaniei a încercat acelaș lucru cu Flandria. Influența universităților în Germania ca și în Austria a fost recunoscută. Conferențiarul arată apoi scopul universitățilior, care se mărginește în cercetarea și răspîndirea adevărului științific. Universitatea trăind în mijlocul societății din care își împrumută forțele se redă apoi transformate în noi energii sociale. Universitatea mai are însă o menire, față de poporul din care s’a născut și în această privință, conferențiarul citează cărți lui Fichte care a căutat să sistematizeze prin învățămînt aspirațiunile neamului. Din unitatea culturală s’a născut unitatea politică iar din visele de mărire și independență tendință de dominațiune mondială a imperialismului german. Conferențiarul intră apoi în amănuntele de organizare a universităților germane, unde pentru exaltarea sentimentului național a fost nevoe de un întreg corp de doctrine naționaliste car a dus la antropologia politică a lui Weidmann. Venind la situațiunea noastră față de războiul mondial spune după o scurtă analiză a faptelor că universitățile noastre trebue să-și facă întreita datorie de-a afirma idealul național, să propovăduiască urmărirea lui să risipească pacea de intrigi, de suspiciune și de urmărire te necinstește un întreg popor și să pregătească lupta cea mare. Guvernul interzice manifestațiile reunmi Goga CARACAL, 13 Ian.— Azi a sosit în localitate un delegat al ministerului de culte pentru anchetarea elevilor gimnaziului local cari au manifestat pentru alegerea lui Goga. Poliția a predat ’«de de ar* “ manifestanți. — Ce. Transporturi, pentru Turcia capturate de ruși? SVLila, 13 ian. — Se zvonește că vaporul comercial „Neapole despre care am comunicat Că a plecat la Constanța, fiind cumpărat de germani pentru transporturi de petrol, ar fi fost capturat de ruși în drumul spre Constantinopol. Căpitanul vaporului, pentru capul căruia rușii acorda terți, un premiu,, ar fi fost de asemenea prins și dus la Odessa• — Am comunicat ori despre plecarea la Constanța a vaporului comercial „Calafat“ cumpărat de un armator turc din Constantinopol. Pînă astăzi nu s’a primit nici o știre despre soarta acestui vapor, dacă a ajuns sau nu la destinație. Ele se zvonise că vaporul ar fi fost capturat de torpiloare rusești în drum spre Constanța. — Al. Mișcări de trupe rusești TULCEA, 13 ianuarie. — 1 Diupă cl an am anunțat într’o corespondență anterioară rușii lucrau la desfundarea canalului VHcov. Sîntem informați că la Safari- Stambul, în apropiere de gura canalului Vîlcov, staționează două mari monitoare rusești, prevăzute cu tunuri de calibru mare. Se crede, că în decursul acestor zile, ele vor pleca spre Reni. La Ismail, Vîlcov și Chilia-Nouă, au fost debarcate trupe aduse din Odesa. Trupele au fost aduse în nouă zile și acum se găsesc în aceste porturi. Eri, la depozitul de vis-a-vis de Batiageanca un șlep a fost adus cu cazaci-pontonieri pentru a construi poduri pe linia Real-Ismail. Tot la acel punct în pădure s’au ridicat doua parapete (diguri) având o înălțime aproximativă de 32 m., iar pe deasupra lor au fost așezate traverse de fier, pe cari s’a montat tunuri. Tot aici a fost adus și instalat un motor puternic spre a servi celor două proectoare cu cari rușii cercetează Dunărea și împrejurimile, in timpul nopetei. — Generalul Visodochin a inspectat ori aceste lucrări. — Cor, S £ A5E muma Senzaționala arestare a unei bande de săpători ------------------—•— Banda „Crucea roșă“ a sâvfrșit 60 de spargeri și a furat aproape 200 de mii de lei in bijcuierii și bani — Cum s’a făcut arestarea bandei — In ultimul timp și în special de la isbucnirea războiului, spargerile în Capitală se înmulțiseră într’atîta încît autoritățile polițienești creau cu drept cuvînt îngrijorate. Numeroși spărgători de meserie, cari din cauza evenimentelor nu mai puteau da lovituri în străinătate, s’au refugiat în Capitală și cum nu erau cunoscuți de agenții noștri lucrau aproape fără teamă de a fi prinși. Pentru ca loviturile lior să fie mai sigure, ei lucrau în complicitate cu alți spărgători de aici, cari, le dadeau. indicațiile necesare- In mai puțin de unn an această bandă — de care ne vom ocupa In rîndurile de mai jos și de urma căreia a dat poliția, a săvîrșit peste 60 de spargeri și au furat bani și giuvaericale în valoare de aproape 200.000 lei. O RAZZIE POLIȚIENEASCA Alarmat de numeroasele spargeri, rămase nedescoperite de Raiail, șeful Siiguranței. Numeroși agenți au două seri, o razie cu întreg aparatul Siguranței Numeroși agenți au fost trimiși pînă în cele mai îndepărtate mahalalele ale Capitalei. Cu acest prilej a fost adus la poliție și un anume Marin Alias, pungaș Internațional, care făcuse numeroase isprăvi în străinătate și care de cînd cu producerea ereuDasnlei Oi*, vimi sub țară. Agenții poliției îl aveau în urmărire de cîteva luni și au așteptai derit prilejul să-l prinză asupra vreunui fapt. Atlas, avea în degetul mic al minei drepte un inel de aur cu o piatră roșie. întrebat de rai dedare, el, a dat cite vă explicații cam vagi și cami au intrigat pe polițiști. Ei hotărîseră să-l lase liber, și, apoi, să-l urmărească spre a vedea unde se duce și cu cine se întilnește. DESCOPERIREA UNUI CUIB DE SPĂRGĂTORI După ce s-a dominat cu anchetarea tuturor acelor cari au fost arantați cu prilejul raziM, Atias, împreună cu alți au fost lăsați liberi. Mai mulți comisari de la Siguranță erau în urmărirea lui. De la poliție, Atias, s’a dus direct pe jos. Grozăvești și a intrat într’o locuință cu o intrare suspectă și care avea ferestrele cu perdelele trase Agenții s’au pus la pîndă. Se înserase. După o jumătate de oră, în aceiași locuință, au mai intrat un anume Nicu Bel de spărgător de meserie și Gh. Stoica zis Buli, care și el fusese arestat cu prilejul raziei și i se dăduse drumul. Nu mai încăpea nici o Îndoială că acolo era un cuib de spărgători și unde puneau la cale isprăvile lor. DESCINDEREA Polițiștii, au înconjurat casa spre a se asigura dacă nu mai au și altă eșire și apoi, au încercat să intre. Ușa erea încuiată. Văzîndu-se surprinși, spărgătorii au amenințat pe agenții poliției cft-i vor împușca. Ei, au răspuns cu aceiași amenințare. Pătrunzînd în cameră, Comisarul Cristescu, Vrînceanu și Constantinescu, au arestat pe Marin Alias, care se ascunsese sub pat și crea cu revolverul în mină, pe Gheorghe Stoica zis Buli, care erea, înarmat cu un cuțit , pe un anume Voinovici, acela care ținea cu chin îe casa și care era complace cu ei. , O percheziție în casă a dat rezultate strălucite. S’au găsit măști, giuvaericale, bani și chitanțe de la Muntele de Pietate. Toți trei au fost aduși la poliție unde în aceiași noapte au făcut măr TM~Y "'Ü Pus poliția pe urmele tot regei bandeo ..a unui ixo, numai puțin de 18 arestătri. BANDA „CRUCEA ROȘIE“ Toți aceștia 18 spărgători erau constituiți intr’o bandă care purta numele de „Crucea Roșie”. Cum s’a format această bandă? Un anume Alexandru Neagoe de 32 ani, funcționar la căile ferate,’fiul unui controlor, împreună cu Petre Ciupagea, fost electrician la un cinematograf, Trăsnea Rădulescu, elev la școala de electrician și cu indivizii fără vreo meserie stabilită: Marin Athias, Iosif Athias, Leon Maier, Nicu Beldie, Dumitru Georgescu zis Ciuxulissin Cristache Voiculescu Gh Constantinescu, zis Pirigi,, se întruneau în casele lui Voinovici și acolo au pus bazele unei asociații în regulă sub prezidenția lui Giupagea. Cum am arătat, fost electrician de cinematograf, Ciupagea a organizat „asociația“ pe calapodul bandelor văzute la cinematograf. A cumpărat la toți măști negre deasupra cărora era brodată o cruce roșie, și așteptafi momentul să dea o lovitură. Pentru că însă Ciupagea a lipsit odată de la întîlnire „asociația“ l’a dat jos din prezidenție și l’a ales pe Alexandru Neagoe, care a continuat activitatea pe baze mai practice. Ei nu operau dorit ziua și printre multele lovituri e destul să amintim de spargerea dela d. Popescu, perceptor din strada Principesa Ileana, de unde au furat 16.000 lei bonuri și opt mii lei numerar, dela d-na Ionescu, din strada Izvor, de unde au luat 2000 lei numerar și 5000 lei în bijuterii. In total ei au făptuit peste 60 de spargeri și însușindu-șî aproape 200 mii lei bani și bijuterii. Toate bijuteriile le ducea unul din ei, Trăznea Rădulescu la muntele de pietate, unde de altfel au fost găsite aproape toate. Chitanțele de la muntele de pietate ■..i.! ■ [UNK] [UNK]•...; Ncee-f !-• *•: la funcționarii de la căile ferate, spunîndu-le că sunt niște bijuterii rămase lui moștenire. CUM A FOST ARESTAT NEAGOE In urma indicațiilor celor arestați întîi, a fost prins și Alexandru Neagoe, pe cînd se găsea într’o circiumă din calea Griviței. împreună cu trei comisari de la Siguranță, el a fost sulit într-un automobil și pornit spre prefectura poliției. Pe drum el arată comisarilor o casă unde spunea că ar fi lăsat un inel. Cei trei comisari intrară în casă și în timpul aste, Neagoe care rămăsese doar cu șofeurul, simulă o necesitate și o șterse. Abea după două ore și după căutări amănunțite ei fu găsit în Gara de Nord tocmai cînd vroia să se urce în trenul ce pleca la Roman. Al. Neagoe e de bună familie, fire perversă și înclinată spre rele el făcuse o mulțime de mizerii părinților cari la ultimul timp nici nu mai vroiau să știe de el. CONTINUAREA ANCHETEI O atît de vastă activitate a bandei necesită pentru poliție o sumedenie de cercetări și descinderi, așa că pentru un moment ancheta e departe de a fi terminată. Sunt bănueli că multe din loviturile mari cari au fost late în ultimul timp, au fost făptuite de aceastăbandă-Cercetările continuă 750 vagoane făină vindute germanilor IAȘI. 13 Ianuarie. — Sindicatul Agricol din localitate a înștiințat administrația comunală că a vindut pentru ministerul de război german 750 vagoane făină și că a închiriat trei mori pentru măcinatul griului din care se va produce arătata cantitate de făină. — Dan. Masele străine nu pot acosta in portul Burgas O COMUNICARE A MINISTERULUI NOSTRU DE EXTERNE GALAȚI, 13 Ianuarie. — Căpitănia portului face cunoscut că ministerul afacerilor străine, in baza unui raport al legației noastre din Sofia, avizează că guvernul bulgar din considerațiuni privitoare la apărarea națională, interzice, până la noul dispozitivni, ca vasele cu priză și șlepurile cu pavilion străin, să acosteze la portul bulgar Burgas. _______________IT. Ä spâni«i Sămâmîna Războiului Tiaen ra ranoarto 13W Cutremurul— în Capitală .Era înainte de amiază, la orele 10 fără un sfert s'a simțit in Capitală două puternice oscilațiuni. Cutremurul s’a simțit înspre direcția de N. V. și S. E. a Bucureștiului. Oscilațiunile puternice au fost de scurtă durată. Direcțiunea institutului meteorologic, ne comunică că cutremurul s'a mai simțit în următoarele localități din ț oră: Pitești, Osica Mare, Bușteni și Oltenița. Eri dimineață la orele 938 m. timp oficial, s’a simțit La București uin cutremur ondulator de pămînt avînd direcțiunea bine apreciată NW. — SE. S’au simțit 2 zguduituri a căror intensitate a fost 4 după scara Rossi-Forel. Cutremurul a fost înregistrat de cele două pendule Bosch ale Observatorului. Din telegramele primite a mai fost simțit la Vibiduleni, Oltenița, Bușteni și Pitești. aratară LA PITEȘTI PiTEȘTI. 13 Ian. — Azi dimineață la orele 935, un puternic cutremur de pămînt, care a durat vreo 15 secunde, s’a resimțit în tot orașul. La foarte multe clădiri s’au crăpat zidurile. Accidente de persoane nu au fost. Populația de la periferie, îngrozită, a eșit în străzi. Ea crede că cutremurul de azi este prevestirea unei mari nenorociri sau a războiului care va trebui să vie cît de curtat. — Cor. SA R.SARAT B.SARAT, 13 Ianuarie. — Azi dimineață, la orele 10 și 20 m. a fost simțit aci un ușor cutremur de pămînt care a durat 3 secunde. Scîntei. LA FOCȘANI FOCȘANI, 13 Ianuarie. — La orele 938 dimineața, azi s’a simțit un cutremur de pămînt. — Cor LA CĂLĂRAȘI CALARAȘI, 13 Ianuarie. — Azi la orele 9,35 s’a simțit în localitate un ușor cutremur de pămînt de scurtă durată. — Cor. LA CURTEA-DE-ARGEȘ C.-DE-ARGEȘ, 13 Ian. — Un puternic cutremur de pămînt s’a înregistrat azi dimineață în localitate la orele 9.40, răcind numeroase stricăciuni. Din fericire acest cutremur a ținut un minut, totuși zidurile la numeroase case și citeva biserici, aui crăpat, lucrurile in interior au căzut de la locul lor, vasele s’au spart coșurile de la case au căzut. Dacă acest cutremur ar fi ținut maximum 5 minute, orașul nostru ar fi suferit serioase stricăciuni. IA CARACAL CARACAL, 13 Ianuarie. — Azi dimineață la orele 9,41 s’a produs la orașul nostru un ușor cutremur de pămînt. Pagube nu sunt. — Cor. LA R.-VÎLCEA n.-VILCEA, 13 lan. — Azi la orele 10 fără 20 dimineața, un puternic cutremur de pămînt, urmat de un surd zgomot subteran s'a simțit aci. Cutremurul a cauzat pagube însemnate. Pereții de la numeroase case au fost crăpați și distruși, geamuri sparte, acoperișuri dărtmate. Accidente de persoane nu ai fost. S'a produs o mare panică. — Mj LA SINAIA SINAIA, 13 Inn.— Astăzi dimineață, pe la orele 9 și 45 m. s’afi simțit aci trei zguduituri de pămînt, la intervale de cîteva secunde.— Cor. LA TIRGOVIȘTE TIRGOVIȘTE, 13 lan. — Astăzi, la s’a simțit un cutremur de pămînt cas’a simțit un cutremur de pămînt Către a durat vreo 35 secunde.—Rică LA C.-LUNG NUMEROASE STRICĂCIUNI. — O VICTIMA C.-LUNG, 13 Ian. — Azi la orele 8 și 38 minute dimineața, un violent cutremur de pămînt a fost simțit In Orașul nostru cu ondulații orizontale foarte violente, avînd direcția sudest-nord-vest. Cutremurul a durat 41 secunde. Foarte multe clădiri au suferit stricăciuni. Din cauza zguduiturilor, o parte a clădirei Băilor Biorlei Kretzulescu sa prăbușit. O doamnă, soția d-lui N. Ioanid, pensionar, din cauza spaimei a murit subit. In timpul cutremurului, In tot orașul și in special printre școlarii caii se aflau în clase, panica a fost enormă.—Cor. Import-Export Se știe că consorțiul austro-ger prin Burdujeni 2 vagoane cu sămînț man stabilise să trimită zilnic cite SOă de trifoi și societăței petrolifere vagoane goale și prin Burdujeni, pentru încărcarea cerealelor destinate Austriei. Aceste vagoane, cari se vor trimite de acum prin altă stațiune de frontieră, din cauză că liniile din Bucovina sunt ocupate cu transporturile militare, se vor dirija după încărcare statiunea Brăila, pentru că aci cerealele să fie transbordate in șlepurile trimise de germani ..V ° ga" permisiunea pentru un export de 5 mii tone uleiuri minerale prin stațiunea Predeal. ÎMPORT-EXPORT Situația importului pe ziua tre ori a fost următoarea: au intrat 53 vagoane goale, 1 încărcat, prin Vîrciorova; 51 vagoane goale și 4 încărcate prin Cîrneni;34 vagoane cu mărfuri, 59 cisterne și 39 vagoane goale prin Predeal; 107 vagoane goale prin Palanca și 7 cisterne, 10 vagoane goale prin Burdujeni. A ieșit din țară: 2 vagoane cu cereale și 42 cisterne cu produse petrolifere, prin Vîrciorova; 10 vagoane cu cereale prin Cîineni; * cisterne și 67 cu cereale prin Predeal; 82 vagoane cu cereale prin Palanca- CEREALELE DE LA STAȚIUNILE DE FRONTIERA Mline probabil se va trimite de direcțiunea serviciului comercial o circulară relativă la situațiunea cerealelor depozitate la stațiunile de frontieră, și cari, din cauză că nu sunt nici exportate și nici ridicate de exportatori, produc dese blocări acestor stațiuni. După 3 săptămîni de la emiterea acestor circulări, toate cerealele aflate la stațiunile de frontieră, se vor supune la taxele de magazin*] tarifare. CONFERINA DE LA SERVICIUL COMERCIAL De eli a început la direcțiunea serviciului comercial, o conferință între dtnil C. Mereuță, subdirector, Marinescu, subdirector la serviciul B., Patin Mihail șeful biroului traficurilor internationale, și un delegat ai cărolr ferate bulgare, d. Achargeff. Conferința aceasta se ține pentru stabilirea decontăreț traficului romîno-bulgar, pe linia Bazargic-Oboriștea. Conferința se va termina probabil mîine. AUTORIZAȚIUNI DE EXPORT Comisiunea de export de la ministerul de finanțe a dat următoarele autorizațiuni de export: d-lul A', find: * Permisiunea de a exporta SOSIREA VAGOANELOR GERMANE Pînă aseară au sosit, prin toate punctele de frontieră, 604 vagoane germane pentru încărcarea cerealelor cumpărate de austro-germani. S au exportat din aceste vagoane abia 14. îndată ce vor fi încărcate cerealele comercianților, direcțiunea serviciului de mișcare va emite ordine de încărcare pentru cerealele băncilor populare. A. S. Rușii redeschid canalul Chilia SKLINA. 13 Ianuarie. — Aflăm pe cale particulară că de cîteva zile rușii lucrează cu febrilitate la descinderea canalului Chilia. Ele, prin explozibile, au fost aruncate în aer, două șlepuri încărcate cu pietre și pe care rușii le scufundaseră un canal la începutul războiului. — At