Dimineaţa, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 4521-4551)

1916-10-27 / nr. 4547

apel­ ............................"“""K­S ® KS1@0..... © uaFtier* General COSSUNICAT Wo. 72­­ 25 ›«t (7) Mosmli. 1915 oral# 1 «Jlvn. r­­ o.m?L­BE MCSID %­ HOLD ¥ £„?.­­ Pe granița da ¥ asft a Mol­dovei Sflissira neschimbată. irs valea Buzăului am atacat și am m­anitsat puțin. &sau doar 88 prizonieri și o mitralieră. La Trabia Bujii s* .a fu­ ft o mitral­iră. La Preda­ul situația neschimbată. In velaa Prahovei bombardament intens. In regiunea Dragoslavele s-a respins un atac de noapte al ina­micului, strigă Ch­uful luptă eioSerată sn guri. In­valtia Jiului a­­ luni mici cu succes pentru noi. La Orșova situat­a neschimbată,­­ FRONTUL de SUD . Inamicul a bom­bardat Giurgiu­. ■ In Dobrogea am progresat spre Sud pe tot frontul. dragoste eu sila •-----------------* |h Austria, patrioții II« Ciudată țară e și Austria asta, la care nimeni nu ține din imbold propriu­. Este patriot austriac nu­mai cine e constrins să fie. Iată un noü fapt care dovedește aceasta : Citim în ziarele poloneze o nouă ordonanță imperială austro-un­gară în virtutea căreia se retrag drep­turile publice și slujbele sau demni­tățile lor, tuturor persoanelor care în timpul războiului au­ părăsit te­ritoriul imperiului. Ziarele austria­­ice Însoțesc această informațiune tie următoarele comentarii : 1 Această nouă or­don­antă imperi­ală se inspiră din decretul în vir­tutea căruia avocații sunt din o­­ficiu excluși din baro­ü, în cazul­­ cind vor fi plecat din țară în acest timp a­ni­ de greu ai războiului, fă­­­râ să fi obținut autorizația autori­tăților in dre­pt.­­ Conform nouăi ordonanțe, căte­­ițerul cari Înainte, sau în timpul r­asboiului au trecut frontierele mo­­sa­robiei și cari erau titularii unei prușbe la căile ferate, sau­ în între­­prinderio de na­vigaț­iun­e, sau la Societățile de asigurare sau la Ca­pele de economii, Bănci și Institu­­ți de credit, etc., trebue înainte de sfârșitul Luniei Octombrie să fie îna­poi în Austro-Ungaria, să comunice autortățillor provinciale ultima lor adresă și să justifica absent« pină la acea dată.­­Mai mult încă, cei cari în calitate de medici, veterinari, membrii din președinție sau din comitetele de supraveghere, din consiliile de ad­­inistrație, din societățile cu garanție limitată, etc., precum și persoanele cu drepturi a lua pensie, provizion, suplimente de plată pentru educa­ția copiilor lor, sau alte rente din fondurile publice — sunt ținute să îndeplinească comi­țiunile stipulate­­ mai sus. Ministrul de Interne, de acord cu minist­erele interesate, are dreptul de a lipsi pe cei cari. In termenul fixat nu vor fi justificat absența lor, de toate drepturile și slujbele lor, precum și de posibilitatea de a în­deplini funcțiunile lor oficiale pe un period de zece ani. Această mă­sură va readuce, poate, su­b oblădiuix.e.a austriacă, an pignăr da-­ ­»■*-„byia prisiși cu i­rsaMl­ re­ care de in,și dintre cei cari alt­minteri au preferat să stea aiurea, simtind­u-se de a face jertfe cît de mici, — necum pe aceea a sîngelui — pentru împărăția tai Franz Je­sef. Bacă măsura luată nu va fi de ajuns, se vor mai lua și altei. Cu ce succes, ramine de văzut. Dar cum se explică fenomenul a­­cesta atît de ciudat al unei țări care trebue să se repeadă cu arcanul, ca să-și culeagă patrioții din lumea largă ? In nici o țară nu s’a simtit nevoia unor asemenea măsuri. Au­stria singură, inclusiv colega ei Ungaria, au privilegiul și apana­­giul unor asemenea cetățeni și u­­nor asemenea decrete. Nu trebue multe explicații, însăși ivirea fenomenului, î­l explică per­fect. Austro-Ungari­a nu este o ța­ră, ci un conglomerat monstruos, de care sunt gata să fugă toți ace­ia cari au avut nenorocirea să se nască sub dominația pe cît de ar­tificială pe atît de tiranică a gu­vernelor auastroi-maghiare. Nimă­nui nu’i place dragostea cu sila. Iată de ce monarh­ia habsbur­­gică trebue să dispară. ▼ Eroii noștri Absolvent aii înaltei școala de co­­riftri din Anvers, fost funcționar la Banca Națională, căzut în mod eroic În luptele pentru trecerea Dunărei, SUB-LOCOT. CONST­­RICIOLA din regimentul 45 Conferințe pentru răniți Cunoscuta scriitoare, d-na Smoxa, care de la Începutul războiului, des­fășură o mare activitate patriotică, a ținut pînă acum 30 d­e conferințe răniților din diversele spitale. Iată raportul înaintat de d-r*a Smara­d-lui comandant al comite­tului regional de acțiune: Domnule Comandant. Subsemnata, avînd voe a vizita spitalele temporale și­ a ține confe­rințe cu subiect patriotic (ord. No. 2025 din 3 Sept. a. c.) are deo­sebita satisfacție de a vă aduce la cunoștință că, învingînd toate greu­tățile distanțelor parcurse cu­ tram­­vaele înțesate, a izbutit să țină 30 de conferințe instructive, cari au fost foarte bine primite de perso­nalul și de răniții diferitelor spitale, a căror listă și aprecieri favorabile sunt aici alăturate. Afară de aceasta am dăruit Cru­cea Roșii operele mele în valoare de 300 lei­ și 600 de exemplare la spi­talul Colțea și la alte spitale ce am vizitat. Puțind, cu ajutorul lui D-zeu, vom­ mai face și alte conferințe în viitor, aici și în provincie, bineî nțe­­les avînd avisul și delegația d-v. Cu înaltă stimă S. GHEORGHIU (SMARA) Vila Smara, strada Clucerului Buic, 18 Oct. 1916. Ca răspuns, d-na Smara a primit următoarea adresă : „Pentru frumoasa idv. activitate depusă țin­în­d pînă in prezent la spitalele militare temporale 30 de conferințe instructive, vă aducem cele mai călduroase mulțumiri și vă rugăm să continuați aceste confe­rințe atît de mult folositoare și înălțătoare pentru ostași. Ilrimiițî, stimată doamnă. Asigu­rarea celor mai distinse considera­tioni. Comandantul biroului de mobilizare * Adăugăm că d-na Smara a primit adrese de mulțumire din partea tu­turor spitalelor unde a conferenția! Intre altele a primit și o adresă semnată de d-na Lia Vintilă Bră­­tian­u. MOARTEA -------------------------------------­ Ein noapte ora 1 a încetat din viață generalul Dragalina, rănit în luptele de la Jiu. Viteazul general se afla la spita­lul din palatul regal, în cura căruia e și fiul sau rănit căpitanul Dra­­galina. Rănit la mină și umăr, ge­neralul Dragalina a trebuit să su­fere operația amputărea brațului, operație tăcută de d. dr. Tom­a Id­­iscu și d-na dr. Reiner.­­Starea bolnavului mergea spre bine; domnii doctori, Danielopol. Mamulea îl vedeau și îl îngrijeau cu atenție în fie­care zi. Luni starea sa se înrăutății și cu toate îngrijirile devotate ce i s’au­ dat generalul Dragalina a încetat din viață. Soția sa, fii și fiicele sale, care nu se mai deslipeau de lângă patul so­țului și tatălui lor au asistat împie­triți de durere la ultimele lui mo­mente. Corpul a fost așezat pe un cata­falc improvizat. TRANSPORTAREA CORPULUI LA BISERICA ALBA Eri la orele 12 corpul genera­lului Dragalina, pus într'un coșciug de zinc înconjurat de flori a fost transportat la biserica Albă. Carul mortuar tras de 6 cai, era acoperit cu­ un drapel tricolor în­doliat. In urma carului mortuar venea fiul generalului, locotenentul de ma­rină Dragalina, mareșalul curser Henry Catargi, colonel Boboc, co­mandantul pieței etc. Un automobil închis venea celalt fiu, căpitanul de artilerie Dragali­na, — care, cum am arătat mai sus, e rănit, — și soția și fiicele genera­lului. Cortegiul a pornit de la palatul regal la biserica Albă unde s'a ofi­ciat un scurt serviciu religios în prezenta familiei și a unui numeros public. Corpul va rămîne în biserică pînă astăzi Miercuri la orele 2, cină va avea loc înmormântarea. GENERALUL DRAGALIN Citiți articolele și tezagrefiile din pagina. III Situația ceferiștilor forțați să părăsească serviciile Dispozițiuni pentru plata diurnelor Se știe că un număr de funcțio­nari ai căilor ferate au fost nevoiți, din cauza împrejurărilor, să pără­sească localitățile unde îndeplineau­ diferite servicii, și să fie apoi pla­sați la diferite înspecțiuni și stațiuni. Față de situ­a­ți­unea în care se gă­sesc acești funcționari, direcțiunea căilor ferate a luat o serie de dispo­­zițiuni, cari privesc plata diurnelor funcționarilor în chestiune, pînă la reîntoarcerea­ lor la stațiunile unde făceau­ serviciul. Pe tot timpul cu­ acești funcționari vor sta la reședințele inspecțiunilor, sau în localitățile unde îi s-au dat ordine d­e a se retrage, li se vor pl­ă­ti din momentul plecărei și pînă la reîntoarcere la stația de domiciliu, sau luarea în primire a serviciului în localitatea unde vor fi permutați, cu decret sau­ ordin de permutare, diurnele de deplasare prevăzute în instrucția de personal, socotite pen­tru prima lună 15 întregi și restul jumătăți, iar în lunile următoare ju­mătăți de diurnă. Cînd­ acești funcționari vor fi tri­miși în substituție sau detașati a face serviciul în altă local­ita­te decit aceea unde ați avut ordin să se re­tragă, vor mai primi încă o jumătate de diurnă, fără ca prin acest spor să se întreacă diurna Întreagă de o lună. * Diurnele, după hotărârea direcțiu­ni generale vor fi socotite, la func­țiunea unii gradul ce are fiecare, iar nu la funcțiunea ce îndeplinește, și fără­ a se aprecia maximum prevăzut de instrucțiune. Lucrătorii căilor ferate, care nu sunt trecute la tabelele de deplasări, vor fi asimilați cu încărcătorii din depozite și vor primi diurna prevă­zută la poz 97 din tabelă cu aplica­rea art. 171. I Ajutoarele șefilor de secțiuni (sub­­sefii de secțiuni), cînd vor fi delegați a conduce o secțiune, nu li se aplică excepțiunea prevăzută la ultimul a­­tiniat al art. 166. r [UNK] * ■ ..... Lucrătorii și șefii de echipă, din teritoriul evacuat,, care urmează cursurile școalei de intreținere, nu nu vor primi altă diurnă de­cit acea de elev ai școalei, atît timp ctt vor urma școala. Personalul de stație ca: acari, lu­crători de stație, de magazie, lam­­piști, etc., cînd vor face serviciul la trenuri pe Ungă diurna de deplasa­re și khilometri efectiv parcurși, vor mai primi și prima pentru 8 ore de lucru pe zi, cînd nu vor avea cazar­mă de odihnă im­itație Personalul pentru care pu< se pre­vede diurne de deplasare in străină­tate, va fi socotit prin asimilare cu categoriile de personal, pentru care instrucțiunea a prevăzut diurne. * Personalul de tren, precum și ori­ce altă categorie de personal între­buințat în serviciul trenurilor, pe­­ngă k­ilometri efectiv parcurși, va primi, tot prin asimilare, aceleași diurne. In ceea ce privește socrul de 25 la sută, pentru scumpete de val­­oare era acordat personalului in Cadrilater, din stațiunile Remus Copan-Bazargic, el se va plăti pînă la ultima lună cînd personalul a părăsit localitățile A­S. O singere dreaptă Sintem­ o clasă de reangajați in majoritate din provincie (dela sate), cari la decretarea mobilizării, ne-am transportat familiile pe lingă pă­rinții noștri în sa­tele noastre de ori­gină­ După regulamentul legel de re­angajare, avem dreptul la 5 mii kgr. lemne anual dela stat in mod gra­tuit. In presant de­și am umblat pe la toate instituțiile civile și am raportat autorităților superioare militare, to­tuși, familiile nu primesc acest drept de nicăeri și moare de frig In casă mai cu seamă că in această parte a locului se așteaptă In curin­d ză­pada. Un reangajat *Sum și Ne scrie din Căl­­in­ești (județul Muscel), soția mobilizatului Mihail Gheorghel, caporal în batalionul 2 vînători „Regina Elisabeta“: «Am luat un pogon de loc dela arendașul Take Papastopol și am pus porumb cu 65 lei pogoni și a­­cu­m mi-a­ luat porumbul și am ră­mas fără ca eu să am alt porumb de­cît acesta. Așa face el cu femeile mobiliza­ților'4. •" Primim următoarele: »Mulți dintre confrații noștri sînt mîhniți și cu drept cuvînt că di­­r­ctia sa­nitară militară și m­ai ales șeful serviciului veterinar al arma­tei nu au găsit și n’au căzut de a­­cord asupra insignei ce ar trebui sa aibă medicul veterinar militar insignă ce ar fi de un real folos mai ales in timpurile de față cînd trebue să fie­ recunoscut în orice moment de orice soldat. Medicul are crucea roșie, farmacistul, prin ce împreju­rări, nu știu, poartă ac­eași insignă. Noi propunem ca medicul veteri­nar să poarte aceeași cruce roșie, insă sub ea să fie literile inițiale în albastru M. V. De ce farmacistul, care e o anexă a medicului, să poarte și noi nu ? _ Grup de medică veterinari «• Un titlu nostrm din „L’homme En- Chi­­bri"­­ , „Le Pape de Buridan“. Scrisoare de pe front trecută prin cenzura militară: „Intre gara Titu și Chitila, viteazul Domn (cu d. mare, N. R.) maior Ște­­fănescu, care s’a urcat din gara Tîr­­groviște, cu o căciulă alburie, în sea­­­ra de 17—18 Octombrie, a început o ofensivă contra unor pîrlițî de sol­dați răniți, cari stăteau și el pa co­ndorul vagonului de clasa I“. * Ministerul de Justiție a trimis o circulară prin care interzice magis­traților frecventarea localurilor in cari se răspîndesc zvonuri false. Se așteaptă publicarea unui ta­­blou al acestor localuri, cu indica­­țiunea exactă a adresei lor. Cititorii noștri sunt rugați *să ci­tească următorul apel adresat „Că*­tre cetățeni! Capitalei": „Situa­ți­im ca de războiu­ și de ne­voi in care se află întreaga țară « cunoscută de toți cetățenii Capita­lei. In­totdeauna ca și acum ei și-au dat seama de greutățile ce se în­­timpină și am contribuit cu­ mai mult, dind tot ajutorul celor ce lup­­tă pentru Îndeplinirea idealului noa­tru. „La apelul ce am făcut, cetățenii s’au­ grăbit a semna sume d­st­ul de mari pentru a se putea cumpăra e­­fecte și îmbrăcăminte pentru ostașii noștri. „Ne aflăm însă la începutul iernii Vremea rea face și mai grea sarcina soldaților noștri pe fronturi. „Fiecare cetățean trebue să se gîndească la nevoile lor și să facă sacrificiul ca din­ tot ce are să îm­partă eu dînșii pentru a le micșora suferințele. Astfel oricine are salt"]« de lină să vadă că cel de pe fron­turi dorm pe pămînt și prin tranșee: „Fac dar un apel călduros și cei la toți cetățenii să caute lună ori­unde ar avea, nu covoare sau saltele și să le sacrifice punîndu-le la dis­poziția primăriei care prin ateliere, ce va înființa să confecționeze cio­rapi, mînecuțe și genunchiuri pen­tru ca soldații cari luptă să fie pro­­tejați contra frigului și in tem­peri­­lor ?1 astfel să fi « feriți de degerata* brațelor și picioarelor. „Am deplină convingere că acest apel va avea tn toate inimile de r» mini ecoul dorit și nu mă indorse că toți cetățenii rari simt și împărtă­șesc grija ce tr­­ite să avem pentru apărarea teritoriului țărei noastre vor contribue la Îndeplinirea operei de ajutor organizată de primărie". Apelul acesta mișcător este sem­nat­ de d. primar, Em11 C. Petrescu și de d. director Mihail Niculinhi. CRAMPON 1

Next