Dimineaţa, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 4521-4551)
1916-10-27 / nr. 4547
apel ............................"“""KS ® KS1@0..... © uaFtier* General COSSUNICAT Wo. 72 25 ›«t (7) Mosmli. 1915 oral# 1 «Jlvn. r o.m?LBE MCSID % HOLD ¥ £„?. Pe granița da ¥ asft a Moldovei Sflissira neschimbată. irs valea Buzăului am atacat și am manitsat puțin. &sau doar 88 prizonieri și o mitralieră. La Trabia Bujii s* .a fu ft o mitraliră. La Predaul situația neschimbată. In velaa Prahovei bombardament intens. In regiunea Dragoslavele s-a respins un atac de noapte al inamicului, strigă Chuful luptă eioSerată sn guri. Invaltia Jiului a luni mici cu succes pentru noi. La Orșova situata neschimbată, FRONTUL de SUD . Inamicul a bombardat Giurgiu. ■ In Dobrogea am progresat spre Sud pe tot frontul. dragoste eu sila •-----------------* |h Austria, patrioții II« Ciudată țară e și Austria asta, la care nimeni nu ține din imbold propriu. Este patriot austriac numai cine e constrins să fie. Iată un noü fapt care dovedește aceasta : Citim în ziarele poloneze o nouă ordonanță imperială austro-ungară în virtutea căreia se retrag drepturile publice și slujbele sau demnitățile lor, tuturor persoanelor care în timpul războiului au părăsit teritoriul imperiului. Ziarele austriaice Însoțesc această informațiune tie următoarele comentarii : 1 Această nouă ordonantă imperială se inspiră din decretul în virtutea căruia avocații sunt din oficiu excluși din baroü, în cazul cind vor fi plecat din țară în acest timp ani de greu ai războiului, fărâ să fi obținut autorizația autorităților in drept. Conform nouăi ordonanțe, căteițerul cari Înainte, sau în timpul rasboiului au trecut frontierele mosarobiei și cari erau titularii unei prușbe la căile ferate, sau în întreprinderio de navigațiune, sau la Societățile de asigurare sau la Capele de economii, Bănci și Instituți de credit, etc., trebue înainte de sfârșitul Luniei Octombrie să fie înapoi în Austro-Ungaria, să comunice autortățillor provinciale ultima lor adresă și să justifica absent« pină la acea dată.Mai mult încă, cei cari în calitate de medici, veterinari, membrii din președinție sau din comitetele de supraveghere, din consiliile de adinistrație, din societățile cu garanție limitată, etc., precum și persoanele cu drepturi a lua pensie, provizion, suplimente de plată pentru educația copiilor lor, sau alte rente din fondurile publice — sunt ținute să îndeplinească comițiunile stipulate mai sus. Ministrul de Interne, de acord cu ministerele interesate, are dreptul de a lipsi pe cei cari. In termenul fixat nu vor fi justificat absența lor, de toate drepturile și slujbele lor, precum și de posibilitatea de a îndeplini funcțiunile lor oficiale pe un period de zece ani. Această măsură va readuce, poate, sub oblădiuix.e.a austriacă, an pignăr da- »■*-„byia prisiși cu irsaMl re care de in,și dintre cei cari altminteri au preferat să stea aiurea, simtindu-se de a face jertfe cît de mici, — necum pe aceea a sîngelui — pentru împărăția tai Franz Jesef. Bacă măsura luată nu va fi de ajuns, se vor mai lua și altei. Cu ce succes, ramine de văzut. Dar cum se explică fenomenul acesta atît de ciudat al unei țări care trebue să se repeadă cu arcanul, ca să-și culeagă patrioții din lumea largă ? In nici o țară nu s’a simtit nevoia unor asemenea măsuri. Austria singură, inclusiv colega ei Ungaria, au privilegiul și apanagiul unor asemenea cetățeni și unor asemenea decrete. Nu trebue multe explicații, însăși ivirea fenomenului, îl explică perfect. Austro-Ungaria nu este o țară, ci un conglomerat monstruos, de care sunt gata să fugă toți aceia cari au avut nenorocirea să se nască sub dominația pe cît de artificială pe atît de tiranică a guvernelor auastroi-maghiare. Nimănui nu’i place dragostea cu sila. Iată de ce monarhia habsburgică trebue să dispară. ▼ Eroii noștri Absolvent aii înaltei școala de coriftri din Anvers, fost funcționar la Banca Națională, căzut în mod eroic În luptele pentru trecerea Dunărei, SUB-LOCOT. CONSTRICIOLA din regimentul 45 Conferințe pentru răniți Cunoscuta scriitoare, d-na Smoxa, care de la Începutul războiului, desfășură o mare activitate patriotică, a ținut pînă acum 30 de conferințe răniților din diversele spitale. Iată raportul înaintat de d-r*a Smarad-lui comandant al comitetului regional de acțiune: Domnule Comandant. Subsemnata, avînd voe a vizita spitalele temporale și a ține conferințe cu subiect patriotic (ord. No. 2025 din 3 Sept. a. c.) are deosebita satisfacție de a vă aduce la cunoștință că, învingînd toate greutățile distanțelor parcurse cu tramvaele înțesate, a izbutit să țină 30 de conferințe instructive, cari au fost foarte bine primite de personalul și de răniții diferitelor spitale, a căror listă și aprecieri favorabile sunt aici alăturate. Afară de aceasta am dăruit Crucea Roșii operele mele în valoare de 300 lei și 600 de exemplare la spitalul Colțea și la alte spitale ce am vizitat. Puțind, cu ajutorul lui D-zeu, vom mai face și alte conferințe în viitor, aici și în provincie, bineî nțeles avînd avisul și delegația d-v. Cu înaltă stimă S. GHEORGHIU (SMARA) Vila Smara, strada Clucerului Buic, 18 Oct. 1916. Ca răspuns, d-na Smara a primit următoarea adresă : „Pentru frumoasa idv. activitate depusă ținînd pînă in prezent la spitalele militare temporale 30 de conferințe instructive, vă aducem cele mai călduroase mulțumiri și vă rugăm să continuați aceste conferințe atît de mult folositoare și înălțătoare pentru ostași. Ilrimiițî, stimată doamnă. Asigurarea celor mai distinse considerationi. Comandantul biroului de mobilizare * Adăugăm că d-na Smara a primit adrese de mulțumire din partea tuturor spitalelor unde a conferenția! Intre altele a primit și o adresă semnată de d-na Lia Vintilă Brătianu. MOARTEA ------------------------------------- Ein noapte ora 1 a încetat din viață generalul Dragalina, rănit în luptele de la Jiu. Viteazul general se afla la spitalul din palatul regal, în cura căruia e și fiul sau rănit căpitanul Dragalina. Rănit la mină și umăr, generalul Dragalina a trebuit să sufere operația amputărea brațului, operație tăcută de d. dr. Toma Idiscu și d-na dr. Reiner.Starea bolnavului mergea spre bine; domnii doctori, Danielopol. Mamulea îl vedeau și îl îngrijeau cu atenție în fiecare zi. Luni starea sa se înrăutății și cu toate îngrijirile devotate ce i s’au dat generalul Dragalina a încetat din viață. Soția sa, fii și fiicele sale, care nu se mai deslipeau de lângă patul soțului și tatălui lor au asistat împietriți de durere la ultimele lui momente. Corpul a fost așezat pe un catafalc improvizat. TRANSPORTAREA CORPULUI LA BISERICA ALBA Eri la orele 12 corpul generalului Dragalina, pus într'un coșciug de zinc înconjurat de flori a fost transportat la biserica Albă. Carul mortuar tras de 6 cai, era acoperit cu un drapel tricolor îndoliat. In urma carului mortuar venea fiul generalului, locotenentul de marină Dragalina, mareșalul curser Henry Catargi, colonel Boboc, comandantul pieței etc. Un automobil închis venea celalt fiu, căpitanul de artilerie Dragalina, — care, cum am arătat mai sus, e rănit, — și soția și fiicele generalului. Cortegiul a pornit de la palatul regal la biserica Albă unde s'a oficiat un scurt serviciu religios în prezenta familiei și a unui numeros public. Corpul va rămîne în biserică pînă astăzi Miercuri la orele 2, cină va avea loc înmormântarea. GENERALUL DRAGALIN Citiți articolele și tezagrefiile din pagina. III Situația ceferiștilor forțați să părăsească serviciile Dispozițiuni pentru plata diurnelor Se știe că un număr de funcționari ai căilor ferate au fost nevoiți, din cauza împrejurărilor, să părăsească localitățile unde îndeplineau diferite servicii, și să fie apoi plasați la diferite înspecțiuni și stațiuni. Față de situațiunea în care se găsesc acești funcționari, direcțiunea căilor ferate a luat o serie de dispozițiuni, cari privesc plata diurnelor funcționarilor în chestiune, pînă la reîntoarcerea lor la stațiunile unde făceau serviciul. Pe tot timpul cu acești funcționari vor sta la reședințele inspecțiunilor, sau în localitățile unde îi s-au dat ordine de a se retrage, li se vor plăti din momentul plecărei și pînă la reîntoarcere la stația de domiciliu, sau luarea în primire a serviciului în localitatea unde vor fi permutați, cu decret sau ordin de permutare, diurnele de deplasare prevăzute în instrucția de personal, socotite pentru prima lună 15 întregi și restul jumătăți, iar în lunile următoare jumătăți de diurnă. Cînd acești funcționari vor fi trimiși în substituție sau detașati a face serviciul în altă localitate decit aceea unde ați avut ordin să se retragă, vor mai primi încă o jumătate de diurnă, fără ca prin acest spor să se întreacă diurna Întreagă de o lună. * Diurnele, după hotărârea direcțiuni generale vor fi socotite, la funcțiunea unii gradul ce are fiecare, iar nu la funcțiunea ce îndeplinește, și fără a se aprecia maximum prevăzut de instrucțiune. Lucrătorii căilor ferate, care nu sunt trecute la tabelele de deplasări, vor fi asimilați cu încărcătorii din depozite și vor primi diurna prevăzută la poz 97 din tabelă cu aplicarea art. 171. I Ajutoarele șefilor de secțiuni (subsefii de secțiuni), cînd vor fi delegați a conduce o secțiune, nu li se aplică excepțiunea prevăzută la ultimul atiniat al art. 166. r [UNK] * ■ ..... Lucrătorii și șefii de echipă, din teritoriul evacuat,, care urmează cursurile școalei de intreținere, nu nu vor primi altă diurnă decit acea de elev ai școalei, atît timp ctt vor urma școala. Personalul de stație ca: acari, lucrători de stație, de magazie, lampiști, etc., cînd vor face serviciul la trenuri pe Ungă diurna de deplasare și khilometri efectiv parcurși, vor mai primi și prima pentru 8 ore de lucru pe zi, cînd nu vor avea cazarmă de odihnă imitație Personalul pentru care pu< se prevede diurne de deplasare in străinătate, va fi socotit prin asimilare cu categoriile de personal, pentru care instrucțiunea a prevăzut diurne. * Personalul de tren, precum și orice altă categorie de personal întrebuințat în serviciul trenurilor, pengă kilometri efectiv parcurși, va primi, tot prin asimilare, aceleași diurne. In ceea ce privește socrul de 25 la sută, pentru scumpete de valoare era acordat personalului in Cadrilater, din stațiunile Remus Copan-Bazargic, el se va plăti pînă la ultima lună cînd personalul a părăsit localitățile AS. O singere dreaptă Sintem o clasă de reangajați in majoritate din provincie (dela sate), cari la decretarea mobilizării, ne-am transportat familiile pe lingă părinții noștri în satele noastre de origină După regulamentul legel de reangajare, avem dreptul la 5 mii kgr. lemne anual dela stat in mod gratuit. In presant deși am umblat pe la toate instituțiile civile și am raportat autorităților superioare militare, totuși, familiile nu primesc acest drept de nicăeri și moare de frig In casă mai cu seamă că in această parte a locului se așteaptă In curind zăpada. Un reangajat *Sum și Ne scrie din Călinești (județul Muscel), soția mobilizatului Mihail Gheorghel, caporal în batalionul 2 vînători „Regina Elisabeta“: «Am luat un pogon de loc dela arendașul Take Papastopol și am pus porumb cu 65 lei pogoni și acum mi-a luat porumbul și am rămas fără ca eu să am alt porumb decît acesta. Așa face el cu femeile mobilizaților'4. •" Primim următoarele: »Mulți dintre confrații noștri sînt mîhniți și cu drept cuvînt că dirctia sanitară militară și mai ales șeful serviciului veterinar al armatei nu au găsit și n’au căzut de acord asupra insignei ce ar trebui sa aibă medicul veterinar militar insignă ce ar fi de un real folos mai ales in timpurile de față cînd trebue să fie recunoscut în orice moment de orice soldat. Medicul are crucea roșie, farmacistul, prin ce împrejurări, nu știu, poartă aceași insignă. Noi propunem ca medicul veterinar să poarte aceeași cruce roșie, insă sub ea să fie literile inițiale în albastru M. V. De ce farmacistul, care e o anexă a medicului, să poarte și noi nu ? _ Grup de medică veterinari «• Un titlu nostrm din „L’homme En- Chibri" , „Le Pape de Buridan“. Scrisoare de pe front trecută prin cenzura militară: „Intre gara Titu și Chitila, viteazul Domn (cu d. mare, N. R.) maior Ștefănescu, care s’a urcat din gara Tîrgroviște, cu o căciulă alburie, în seara de 17—18 Octombrie, a început o ofensivă contra unor pîrlițî de soldați răniți, cari stăteau și el pa condorul vagonului de clasa I“. * Ministerul de Justiție a trimis o circulară prin care interzice magistraților frecventarea localurilor in cari se răspîndesc zvonuri false. Se așteaptă publicarea unui tablou al acestor localuri, cu indicațiunea exactă a adresei lor. Cititorii noștri sunt rugați *să citească următorul apel adresat „Că*tre cetățeni! Capitalei": „Situațiim ca de războiu și de nevoi in care se află întreaga țară « cunoscută de toți cetățenii Capitalei. Intotdeauna ca și acum ei și-au dat seama de greutățile ce se întimpină și am contribuit cu mai mult, dind tot ajutorul celor ce luptă pentru Îndeplinirea idealului noatru. „La apelul ce am făcut, cetățenii s’au grăbit a semna sume dstul de mari pentru a se putea cumpăra efecte și îmbrăcăminte pentru ostașii noștri. „Ne aflăm însă la începutul iernii Vremea rea face și mai grea sarcina soldaților noștri pe fronturi. „Fiecare cetățean trebue să se gîndească la nevoile lor și să facă sacrificiul ca din tot ce are să împartă eu dînșii pentru a le micșora suferințele. Astfel oricine are salt"]« de lină să vadă că cel de pe fronturi dorm pe pămînt și prin tranșee: „Fac dar un apel călduros și cei la toți cetățenii să caute lună oriunde ar avea, nu covoare sau saltele și să le sacrifice punîndu-le la dispoziția primăriei care prin ateliere, ce va înființa să confecționeze ciorapi, mînecuțe și genunchiuri pentru ca soldații cari luptă să fie protejați contra frigului și in temperilor ?1 astfel să fi « feriți de degerata* brațelor și picioarelor. „Am deplină convingere că acest apel va avea tn toate inimile de r» mini ecoul dorit și nu mă indorse că toți cetățenii rari simt și împărtășesc grija ce trite să avem pentru apărarea teritoriului țărei noastre vor contribue la Îndeplinirea operei de ajutor organizată de primărie". Apelul acesta mișcător este semnat de d. primar, Em11 C. Petrescu și de d. director Mihail Niculinhi. CRAMPON 1