Dimineaţa, septembrie 1919 (Anul 16, nr. 4790-4819)
1919-09-11 / nr. 4800
AltUI. XVMes, — NO. 4800 Bispvalertte ? Primăria ne trimite un comunicat iu chestia pâtoet în care aruncă vina asupra sindicatelor agricole care nu dau brutarilor făină suficientă. E un joc scandalos care continuuă de câteva zile. Brutarii aruncă pe consumatori în brațele primăriei, iar primăria îi aruncă celor dela Sindicatul agricol și va veni desigur o zi când își consumatorul antrenat în acest sport va arunca pe cei din fruntea primăriei. Când lumea se bate pentru o bucată de pâine primăria caută să stabilească răspunderile ? De aceea n’are lumea ce mânca? Pentru că nu știe a cui e răspunderea-Dar bine, d-lor, o clipă cel puțin fit I oameni serioși și ocupata va de ceeea ce are populata nevoe nu de ceea ce vă doare pe dv. Va veni desigur și ora răspunderilor și dacă cei de la primărie vor fi pasibili de vreo răspundere pentru vicurie și lipsa lor de prevedere, vor trebui să dea seama Q« l °ate, oricât ar căuta acum să se dea în lături. . " Deși în ce ne privește, noi credem că frica de răspundere a celor de la primărie este deplasată. Toată lumea știe că în fruntea primăriei sunt oameni fără răspondere St, 4 PAGINI aypumrwumjgjrjjL- 4 PAGINI Totul are, vai, un sfârșit pe acest pământ; m-am terminat cura, am plecat din Olănești, unde am fost atât de mulțumit cinci prea scurte săptămânii. Acum iată-mă sosti cu mult chin $i vai, în Sibiu, Capitala unde ființează Consiliul diligent al Transilvaniei. Sunt un fervent descentralist;i dar nici de cum separatist Or, de când ne-am unit, s’a ridicat între noi și Transilvania niște bariere, de care suferă amar toți călătorii și pe care nu le poți trece decât cu o supraomenească răbdare. S'ar părea că granițele cari ne separau de frații noștri, în loc să dispară, s’au ridicat mai grele de trecut. La Căineni, unde ajungi pe la 2—3 ore noaptea, trebuie să aștepți până a doua zi după prânz ca să iei trenul care merge la Sibiu. De ce nu s’a menținut legătura trenurilor? Dacă o întrebare pe care toți trecătorii și-o pun fără a-i găsi răspunsuL Sosind la Sibiu, alt chin. Nu se găsesc camere la hoteluri. Sibiul, ca mai toate orașele de dincolo, este supra încărcat de refugiați. Toți aceia pe cari revoluția și scumpetea i-a gonit din Viena și Budapesta și care au avut vre-o legătură cu Transilvania, au venit să trăiască aici, unde viață era și a rămas relativ încă ieftină Nu puțină populație flotantă militaro-civilă mai aduce Sibiului și faptul că o reședință de guvern-Guvernanții locali au găsit însă un mijloc comod să se apere de neplăcerea de a fi importarăți de public, și-au postat la poartă santinele militare cari nu te lasă să intri. Singurii ușor accesibili sunt cei mari: ministrul president al consiliului dirigent, d. dr. Iulius Maniu, prefectul orașului, dr Döör și alte măriri. > Să n’ai însă treabă la poliție, la comenduirea pieții, la comandantul militar al gării, sau pe la alte amtorități d’a doua mână, căci dai de mârf de baionetă executoare a con* semnului: P’aci nu se trece! Faptul e d’altfel bine cunoscut, cu cât funcționarul e pe o treaptă «nai de jos, cu atât te privește mai de sus, în Ardeal, ca oriunde In România si aiurea. * ”. * * La Sibiu, am dat peste o grevă a chelnerilor Voiau și cei d’aci o soartă ca aceea ce erau croit cei de la noi: suprmarea bacșișului voluntar din partea clientului, mult prea, umilitor pentru demnitatea lor subțire și înlocuirea lui printr’o taxă de 10 la sută la birturi, de 15 la cafenele și cofetării, asupra costului consumațiunei. Lașitatea bucureștenilor s’a supus acestui imposit; de ce exemplul Capitalei n’ar fi urmat și la provincie? Au încercat așadar chelnerii din Sibiu să ajungă și ei la venituri de mii de lei pe lună, cum auzise că își fac chelnerii din Capitală regatului. Dar, în Transilvania tirania, fie chiar a domniilor chelneri, nu găsește drum liber. Transilvănenii s’au deprins la rezistentă, știu să lupte. Si când am ajuns, lupta era in toiul ei.La cafenele. La birturi, la berării, cârciumi, pretutindeni, publicul se obișnuise a se servi singur. Patronii organizase această operațiune în mod foarte practic. Iar publicul a aflat cu mirare că, servindu-se singur, se servește mai repede, mai bine, și suprimă un intermediar inutil, adesea desagreabil, scump, iar acum prea afară din cale pretențios. Nu știu dacă, după plecarea mea, greva a luat sfârșit si cum s’a hotărât cu domnii chelneri; știu insă că m’am deprins a mă servi singur la birt și că era foarte bine- Nu mai auzeai acel exasperant. Vine ! Vine! care corespunde nemțescului, gleich, gleich! nu mai puțin de enervant * * « * Impresiile mele asupra Sibiului, asupra Transilvaniei, asupra transilvănenilor? Pe cele politice, le-am scris ori în Adevărul, Dumneavoastră, cititorilor Diminezei, cărora vă dozăm politica cu o măsură mai mică, mă voi mărgini a vă spune că Ardealul conține frumuseți, îmbunătățiri, instituțiuni și oameni cari uimesc pe călător. Trebie să mergem să admirăm orașele, dar mai ales satele Ardealului. Acestea pot concura în bună stare, curățenie, confort și avuție cu cele mai reputate din oricare altă țară din lume.Nu se aseamănă nici pe departe cu bietele noastre sate. Cuget la sutele de mii de soldați care deja noi au trecut dincolo. Ce reflexiuni pot fi ale lor fată de țara pe care au desrobît-o, față de frații care, de o mie de ani, au purtat lanțurile robiei ungurești. La ce comparatiuni aceste reflectiuni îi pot aduce !_ După 24 foarte penibile ore de drum de fier, iată-mă întors acasă- Plăcute mi-au fost vacanțele, dar plăcute omului și întorsul în casa lui C. G. COSTA-FORU Cele ce se petrec cu cenzura întrec orice limită. Am încercat să publicăm ori o telegramă particulară transmisă de corespondentul nostru de la Paris, asupra celor ce s’au discutat în consiliul suprem cu privire la România. Cenzura ne-a suprimat titlul de peste pagină și întreg conținutul telegramei, pentru a da posibilitate oficiosului guvernamental să servească după masă, aceeași telegramă cititorilor săi. Este o incorectitudine și o provocare nerușinată din partlea unei cenzuri care trăește ultimele clipci ale tiraniei ei. Iată acum, după oficiosul guvernului, o versiune a ziarului „Corriere de la Sera“ despre cele ce s’au petrecut în Consiliul suprem când s’a discutat ultimatul trimis României. ..Astăzi Consiliul suprem a urma o importantă ședință asupra relațiunilor cu România. Trebue să recunoaștem că sentinela avansată a latinitate în Orientul balcanic și Slav nu numără mulți prieteni în afară de Italia — în Directoratul Conferinței, in care directorat s’a propus nici mai mult nici mai Putin decât trimiterea unui ultimatum. Desigur, Conferința este adânc jignită că somatomile sale precedente n’au avut nici un efect asupra guvernului român și ci guvernul din București n’a răspuns încă intri un fel care să-l angajeze, la cerințele formulate de Constltui Suprem. Rămân« de văzut acum dacă această iritata de caz» este stăpânit Consiliul suprem, poate fi favorabilă la remedierea «unei sanatHini, de altfel, complexă. Și la care a contribuit mult infima simpatie pe care au găsit-o în sânul Conferinței revendicările românești, cele mai drepte. Atunci d. Clemenceau a propus ca unitimatmu-ul să fie trimes ,la București cu un om energic ca amiralul Troubrigade din partea Consiliului suprem și la această propunere d- Tutorii a fost de părere contrară, luând în vedere caracterul relitar șimi diplomatic al însărcinărei ce sugeră. D. Tițiani a continuat spunând că ar fi logic și oportun dacă Consiliul suprem vrea să recurgă la ultimatum,să facă uz de sistemte obișnuite ce se întrebuințează în asemenea caz, adică să se remită documentul pe cale diplomatică. Ședința s'a terminat fără să intervie vreo deciziune, dar discuția va fi reluată într’o adunare proximă. Probatil că va predomina Mesa, în acțiunea contra României, de a se urmări normele protocolului deplo mafie, pentru a nu da caracterul unei excesive ostilități a hotărârilor Consiliului. Se știe că in ședința următoarea a prevalat propunerea d.lui Tittoni. ir ■a.iiiiiTii.riiri:ir^==^ Un scandal Cenzura si discusiunile din consiliul suprem Reconstituirea regiunilor distruse de război Se știe că un decret-lege a limitat regiunile și localitățile distruse în urma evenimentelor războinitte, care vor primi ajutoare în bani și în natură pentru a se reface Cum însă numărul acestora este cu mult mai mare decât cel prevăzut în decret, ministerul de industrie, respectiv commisiunea pentru reconstituirea localităților distruse de războu, va fi autorizată să declare ca zonă distrusă de rizboiu, în drept de a primi ajutor de refacere, orice local'tata ca comisaunea va găsi de cuviință- Un decret lege în acest sens va apare peste câteva zile. D irector: CONST, Nu s’a născut încă... Nu s’a născut încă cabinetul Manolescu-Râmniceanu și a ’i început să fabrice prefecți. Intr’adevăr, un ziar din Doroho, publică următoarea informație: „In cazul când vine un guvern Manolescu- Râmniceanu, prefect al județului Dorohoi va fi numit d. Const. Romano, fost deputat și inspector agricol. GfIEDUR«, «MPIE Barca! alto Barca! Capitala jubileară' bucureștenii sunt in plină sărbătoare. Manutanța și-a retras ghiarele din coca naționalo-americană cu care ne hrănea... pe sponci. Brutarii și-au redobândit drepturile și pâinea rumenă, dolofană și didee la gust va delecta opinia bucureșteană... Vai,... ași mai scrie câteva ditirambe dacă nu ași a\ca amicii mei un cucui In frunte. L’am obținut luptând ca an brav la coada de patru stânjenci din fața brutăriei unde mă dusesem păcătosul de mine, săltănd ușurei cu gândul că voiu obliniii o trud borane ’umene in ciuda lui Barca. Menu-ul a fost .. .. frugal Plus cucuiul !... Coana Veta vecina mea mi-a pierdut un pantof, iar nenea Na# s'a întors dela resbel fără pălărie... Pâine a fost și s’a isprăvit ! Ca om energic nu m’am dat bătut (mai ales bătut) și cățărându-mă in spatele unui birjar am colindat brutăriile. Aceleași cozi a acelui spectacol de menagerie flămândă. Succesul părintelui comunei e desăvârșit și nu putem decât să-i transmitem umilele noastre felicitări. D. coloonel Barca însă tace,... tace și privește cu telescopul la mulțimea de furnici care se sbate pentru o fărâmiță de pâine zicând în gândul său: — Acum sunteți mulțumiți, aveți pâine fără cartele, aveți cu ce vă ocupa orele de dimineață, iar seara aveți muzică gratuită in burtă! Și râde. Vezi bine că râde fiindcă de ri ar fi fost un șugubăț și jumătate iar fi învățat pe novicele nostru părinte cum se face pâinea pentru atâția copii. Iar noi ce știa cu muzica gratuită în noi, din grămada cozei, punem mâine la pâlnie și strigăm ca ăl care se îneacă : — Alla Barca! Și de n’o verd o barcă să știți că ne înecăm ca țiganul la mal și cu grâul la nas... STAN BOLOVAN duc cocorii .Și eu cu ei. Iar se bate lumea pe pâine! Cine ar fi putut crede vreodată că în blagoslovita noastră țară, ca magaziile pline de grâu. intr'un an cu una din recoltele cele mai excepționale, lumea să se bată, să se sgârie și să se muște In fața tarabelor de vândut pâine! Doar de două zile s’a dat brutarilor deplină libertate și oamenii au și început să regrete cartelele ! Barem înainte aveau o bucățică mică de pâine, dar o aveau sigur! Azi ne găsim intr’o situație mai grea decât pe vremea când făina ne venea din cealaltă parte a globului pământesc când ministrul Americei, d. Hoover, se îngrijea de aprovizionarea noastră. Ba nu zău că e extraordinar ca atunci când avem de exportat 100.000 de vagoane de grâu. Uimea să se culce cu stomacul ciordind. Grație numai admirație, noastre bieții locuitori ai Bucureștiului sunt mai flămânzi acum când rătnac la Chiajna și la Obor decât pe vremea când se aducea din Australia și Brazilia ! Dar, fonalmente lucrurile trebue să se întâmple așa! Când ai pe A. Emil Petrescu primar te poți aștepta la orice ! Lipsa de brațe ■ [UNK] [UNK] On unde ntervi acum pentru o reducere ele prețuri, patronii ridicând odâta cer răspund cu greul lamentabil : — „Ce să facem «’avem oameni, nu avem destule brațe la muncă“. Grădinarii își motivează astfel scumpetea cepei și cartofilor, cofetarii microscopichie M prăjiturii, brutarii ilipsa <te pâine. Numai restauratorii ca, oameni practic, când s'au supărat serios pe chelneri» au găsit fesvcul; brațele feminine ! Ca din bagheta magică a unei subtile vrăjitoare, au apărut în localurile din centru zeci de chelnerite producând vse urâte greviștilor in frac. Brutarii, se zice ar avea aceiași idee. Ca lipsa de lucrători să recurgă la ajutorul lucrătoarelor. Sunt multe femei muncitoare, văduve cu copii cari dacă ar fi bine plătite ar munci din greu și ar învăța o meserie utilă. Totul e ca să se ia o inițiativă serioasă și să nu se facă o exploatare prea mare a forțelor acestea încă nedeprinse cu munca grea. continuă pe care o _cer patroniii satematilor lor. încetul cu încetini am avea si noi un proletariat femenin destoinic și bine organizat- fapt ce ar pune într'o lumină și masă evidentă justele revendicări feministe. Haideți domnitor, un pic idle inițiativă și chelneriilie noastre vor deveni excelenți lucrători frânze lari, ba vom zice chiar pâinea tor e cozonac.« TELEFON Direcția 10.63 Redacția 6.67 Administrația 7.66 Publicitatea 11/84 M. oganda zilei Cum se căsătorește neglijențe ce trebuesc sa DISPARA. — MASURI DE LUAT O chestiune ce t rebuește negreșit ș' că* m*t repede so,utta“!să este *ce«intra”spi rturilor pe c. f. r C ° merțul suferă <ii“ cuit» re'ei' organ'zări » acestor transf'ortur''Pub'tou] d,iasemenea stimpl'c'1 și căle ferate » căror deficit îi trece benef'c’ul- Pentru » parcurge o distanță pe care înainte nu tren acceler>te făcea în câteva «re trebuește astăz‘ z'le întregi presiuni- cî'n'to-se astfel atâtea interese-După câte știmn Franța, ne-a trimis Până “cum un însemn»t număr de mui'n*. caH dacă nu sunt toate la bună stare ar Pu‘e» fi totuși reparate în 3 maximum 4 săptămâni Depourbe te maȘtoi sun* pl'te te locomotive >.direct“ I» talp ce benurito »jung 1“ diferitele destinații cu întârzieri de 5 și 6 ° re Ceea ce însă socotim că trebu«?ș*e Să imp»ră este indolența de ca re dă dovadă direcți» m^cărei din g*ra de Nord. Un caz Pe ca reT vom c1*» m*1 jo*. este credem suficient pent ru * Hustr» C »tere te lucruri Trenul de pers08"® București.Cerăuți cu Plec*rea din București la orele 9.55 dimineața, părăsește gara de No rd în ziua de Luni l Septembrie cu o mașină dinainte cunoscută ca fiind defectura«ă. Intre Cristna și Burte». mașina mimat poate urni vagoantíte din joc[ rămânând un Buftea două ore apri»pe Până când o apa locomotivă din București sa u Ploești vine s’O fatocuiască-A doua zi, spre gurPrinderea generală, aceliș tren, în aceiași stație suferă un accident identic pi aceleași împrejurări. Așadar de aceasta dată, numai era vorba de o startă neglijență ci fie cea mai vădită indolență. Căci dacă înțelegem »numite motive cari fac ca posate toc ° motive să continue, nu putem pricepe cum o mașină care vin« chemată fotografic «, cum nu Poate fac e aceaș lucru cu două sau ‘ret ore înainte_ Pentru toate a ceste considerente suntem îndrituiți să afirmăm că nu fapta lipsei de material rulant este cauza care Provoacă dezorganizarea transporturilor, ci «ceea că direcția generală nu ]a măsurile cuvenite Pentru ca răul să fie remediat. Măsurile ce trebuescu*te sun* Pre* firești pentru a scana‘ indica npi Totuși pentru că direcția c f r. perzistă î« a nu găsi soluț'unitp necesar ® 1 te indicăm noi. In primul rând să satisfaci în ce» mai largă măsură cererile personalului ceferist pentru ca nici un moment să nu stagneze tonurl. In al doilea rând locomotivele în bună stare s se utilizeze pentru transportul Trenurilor Personale și nu a celor mtasteriaie Și n al toene» rând să nu facă dificultăți funcționarilor c»nu în cererile ,0r “u caută satisfacerea intereselor lor personac ci unui mer» »| treburilor Căci am «sistat ]* scena când un funcționar, din btomul de m^care cerând o mașină bună, a Primit ,de sus" lapidarii" răspuns : — Mai r»bedă ! • G a. leul 11 »epk«mbrie 1919 iemiterea notelor 1 n lostrăti&nul Cium tn Lc Tenns din 6 ort. următoarele, cu titlu de mai sus : Circulă versiuni contradictorii, cu privire și întârzierea survenită recepționării notelor adresate la 23 și 27 August, la București, de către consiliul suprem, d-lui Hattamt. Iată faptele, după informațiuni primite de delegația română : Miercuri 3 Septembrie, prima telegramă primită la Paris din partea d-lui Bratianu. tu comunicată d-lui Pichom de d-nii Mișu si Antonescu. In această telegramă, d. Brătianu in cunoștiinta că la 31 August, dimineața, nu primise încă nici una din cele două note din 23 August și 27 August adresate guvernului român, de consiliul suprem, Bri, Joi 4 Septembrie, d. Mișu, a atusat cunoștința consiliiAr de o a doua telegramă a d-lui Brătianu următoare precedentei. D. Brătianu anunța că d. Henri Combon, ministrul Franței la București, i-a remis nota din 27 August, prin care consiliul ii invită să răspundă la nota din 23. Gata să răspundă, d. f Brătianu a remarcat insă că în prealabil trebue să primească prima notă a cărui text. nm-i fusese încă remis. In cercurile românești, se adaugă că da se poate pretexta in privința publicărei notei din 23 August, în ziare si care a apărut in 27 August. Ziarele au ajuns la Belgrad la 30 August. In primul rând, distanța care separă Belgrad de București, e o chestiune de două trei zile in plus, după care ziarele puteau să ajungă în Capitala României. Dar nu se poate cere guvernului român să-și intemeeze răspunsul pe un text publicat de presă, înainte de a fi primit el însuși textul oficial. Delegația română, căreia nu s’a comunicat nici una din ambele note nu poate fi făcută responsabilă de defectuoasa lor transmiisiune. in jurul fraudelor dela Bibadag TULCEA — Am amintit telegrafic că o parte din cei implicați in afacerea marilor fraude dela Babadag depuse cu mandat de arestare, urmau să ie eliberați intformându ii-se mandatele de arestare. Parchetul de Tulcea iasă făcând apel la Camera de punere sub acuzare din Constanța contra acestor afirmări de mandate, ei sunt reținut sub stare de arest Astfel că toti cei depuși, după cum am anuntat la tmp, Continuă să ie si azi arestat. Coresp. Ili isiul [OSSOlal Dl Diros din Solii Grantul Consulatului rus din Sulina anume Emiliano, find arestat de pol la Salina și trimis la Tulcea, a fost înaintat Siguranței generale din București. El este acuzat de legături cu organizatele bolșevicilor ruși din Basarabia și Rusia. Coresp. Citim fn »Le Journal D. Mișu, delegatul român la Conferința păcei» a adus Joi, Consiliului suprem o notă a d-lui Brătianu. Primul ministru român se miră in această notă de tonul dușmănos în care e tratată țara sa in diferitele radiograme ce i-au parvenit din diferitele țări aliate, cl își exprimă surpriza sa de a nu fi primit radiogramele despre cari vorbesc ziarele țărilor Antanteit Din lac în pat Primăria ne-a trimis eri tîn pormun’cat în chestia pâterei. In care spune că ea n’are decât răsmunerea controlului fabricațiunei, cautând astfel să se sustragă răspunderea lipsei In aceeași zi Viitorul!’ oficioșii guvernului spune următoarele despre controlul brutarilor cu care să audă primăria . Un fapt de o deosebită gravitate s'a petrecut astăzi in Capitală: cel puțin jumătate din populatiunea orașului a rămas fără pâine. Din cauza lipsei de orice controi pe la brutării,—in ceea ce privești distribuirea acestui aliment — pâinea a fost cumpărată în cantităti mari de olteni, soldați și alti speratranti cari au revănduto apoi pt străzi publicului, cu 5 si 6 tei bucata 1 La brutării, din cauza lipsei unmi serviciu de ordine, lumea s'a situțit, si s’au petrecut o mulțime de accidente. . Se pare, de asemenea, că brutarii nuu scos cantitatea de pâine promisă, astfel încât lipsa ei este reală. Sinuatimea aceasta nu poate să dureze nici 24 de ore. Cerem cu stăruință autorităților să intervină ca ultima energie și să ia măsuri eficace și urgente pentru ca pe de o parte brutarii să poată fabrica și pune în vânzare o conțitută de pâine suficientă, iar pe de alta să se introducă măsuri de ordine la distribuire și să se opreasca scandaloasa speculă ce se face cu acest aliment- Intre Franța și America Cu ocazia inaugurărei monumentului din Proint-Grave,președintele Poimcair», a rostit următoarea cu* vânstare: t. Lyon Transocean, — „Nu trebue ca Franța și America să devină străine- Fără unire noi nu ne putem, socoti că am câștigat victoria. . fără unire vei; vedea in curând vie forța, noastră dispărând într'un fum, și reapărând puteriie dominatoare pe ruinele dreptului,mâine ca și er; nu ne putem lipsi unul de atoi. Separat vam fi în curând expuși la o reîntoarcere a ofensivei vioelenței; umăr șt umăr, popoarele cari au câștigat războiul vor fi indestul de puternice de aci înainte ,vr să facă războiul imposibil Noi, fii Franței care am văzut ,pe americani luptând atât de bravi lângă noi, am închinat americanilor o afecțiune nemuntoare pe care vă rugăm pe voi care ați rămas în viața, să o mărturisiți din partea noastră Americei. Copiii trișă, ai Americei care niciodată, nu-și vor mai revedea părnd-uful for natal, roagă pe aceli care se reîntorc în Patrie să nu uite niciodată Franța. Ei le zic ■ ,Nu voim Ca ta Ta in Care ne odihnim, să mai fie încă odată năvălită de armele dușmane". Discursul președintelui Poincaré a fost salutat cu îndelungi aplauze și strigăte de „Trăiască Poincaré, Trăiască Wilson, Trăiască Franța, Trăiască America!" Președintele Poincaré ajutat de d- Wallace, pecetlui în prima piatră fundamentală, o medalie de argint, opera sculptorului Bartholomé, reprezentând Franța renm urătoare, cu mânia pe inimă mulțumind Statelor Unite din Amorica- O reproducere în marmora a acestei medalii a fost prezintată preșid netoți și ambasadorului american. In sunetul marsellezei și graiului american fiecare dintre miniștrii au pus o mică cantitate de ciment cu o metrie de argint peste această primă piatră fundamentală, aceasta Piatră poartă inscripția: „D- Poincaré, președinte Republice, a așezat ; a» piatră a monumentului comemorativ pentru intervențiunea Americei". La Curtea Țarului Un articol al Reginei Maria Revista franceză.. „La Revue des deux Mondes“ publică în ultimul ei număr un articol foarte interesant scris de Regina României și extras din jurnalul intim timit de suverană, în timpul războiului, într’o formă perfectă, cu acel stil de o naturaleță rară, lipsit de orice artificii, de orce exagerații, regina Maria ne deschide porțile impenetrabile fie celui mai mândru, mai fastuos până eri, palat din lume, palatul țarilor Rusiei și taine prorunde ni se desfășoară înaintea pe cititor. Despre nefericitul Țar Nicolae suverana nu ne spune decât cuvinte bune, cuvinte de milă, înduioșătoare și totuși nespus de drepte. Prietenia, gradul apropiat de rudenie, amintirii« din copilărie, nu sunt însă un stăvilar în justele aprecieri ate reginei. Ea recunoaște marea slăbiciune de caracter a fost estiî,iar s«ia trBare a lui la toate dorințele împărătesei, supunere care a adus după ea jtezastul întregului imperiu Dar să lăsăm pe autoare să vorbească: ” Bicaz. Sept. 918: „Țarul Nicolaa a murit! S’au omorât, în chip rușinos, violent, fără de milă, el se afla în mâna lor și le-a fost frică ca astil să nu vină săi scape- Atunci, într’o dimineața, în zori sau împușcat-El nu mai era un simbol, șî ca să fie numai im simplu om nu au voit săi dea voe. Toată viata lui el a voit sa fie numai im om? — aici a fost întreaga lui greșeală: un suveran trebuie să fie ceva mai mult;—iar când a venit momentul când nu mai putea fi decât atâta l’au omorât“. Mai departe suverana îi ia apărărea intr’un chip cum numai o regulă și o temea cu inima, nobilă, ca a ei poate să o facă: „Nu vreau să vorbesc ca un judecator despre tarul Nicolae al IIeai, ultimul suveran al tuturor rușilor, dar ca rudg, deoarece fiind din sângele și rasa lui, l’am iubit și l’am cunoscut din zilele fericite ale copilăriei Crud lovită, eu însumi de marea tragedie modernă, mă simt datoare d’a vorbi cu bunătate de un om pe care îl privesc ca pe un martir, în ora aceasta când lumea oficială nu îndrăznește să se ridice încă Pentru a lua apărarea. Nicolae al IIea a avut aspirațiuni înalte; el a dorit cu pasti tor fericirea uriașului său popor; inima lui era duioasă, dorința lui țintea spre tot ce era mare și frumos. Dacă ar fi fost bine înconjurat, statuit^die oameni cum ar fi trebuit sa aibă lângă ei, dacă ar fi fost însurat cu o femee cu vederi largi si concepții moderne, dacă ar fi fost împins înainte în foc de a fi tras îndărăt, ar fi putut deveni un admirabil instrument pentru binele poporului său.. Dar era scris să nu fie așal,‘‘ întreaga vină, responsabilitatea cea mai mare a dezastrului, regina Maria o vede în țarina Alexandra despre care ne vorbește cu o sinceritate și un adevăr fără de ocoluri Ce sugestivă e imagina ce ne redă scriitoarea regală despre împărăteasa din ce în ce mai diafană cu gândurile mister, drapată cu brocarturi de mătase și aur, încărcată de mărgăritare până la poalle rochiilor, stând țeapănă ca un idol în fotoliul ei împărătesc. Pe toti ii tine la distantă țarina, chiar și pe vara ei buni regina Maria, care nu se simte bine în atmosfera de încremeneală a acestei femeii stranii. Și totuși idolul căruia se închină nu se știe prin ce vrajă, țarul, curtea întreagă, toate Rusiile, își pleacă fruntea mândră în fața unui simplu țăran. Cât de zguduitoare, de sinistră e evocarea ce ne face regina Maria, căreia îi lăsăm din nou cuvântul: „De câte ori priveam pe țarină, stând liniștită și țeapănă în mijlocul nostru, cu un aer de detașare și dispreț ca și imprimat în fiece ,cută a rochiei sale, mă întrebam dacă tocmai în clipa aceea nu se despărțise de __ întunecatul, teribilul ei sfătuitor, și simțeam că mă învior la contactul umbrelor de temut care mi se părea că se îngrămădesc la spatele ei...O amintire mă urmărește, aceia a unui cavou minunat, săpat sub o biserică pe care suveranii o clădiseră în parcul lor. Am fost totdeauna fascinată de arta religioasă, și acest mic sanctuar era în geniul lui un adevărat capo d’operă- înăuntrul lui se adunase o minunată colecție de comori. Erau obiecte de o valoare incomparabilă și făcute să’mi placă în chip deosebit: vechi icoane pe fond de aur încadrate cu prețioase metaluri, lămpi magnifice suspendate, brocaduri cu culori șterse, cruci curioase, candelambre cu forme neașteptate și bizare, toate astea scufpate într’o semi-obscuritate misterioasă care umplea sufletul de teroare și făcea să bată inima ca la apropierea unui mister sacru. Se șoptea că în această baltă de o frumusețe mistică, Alexandra se întâlnea cu Rasputin- Se zicea că,Pe cât timp cântecul rugăciunilor continuau în biserica de d’asupra I țarina, în turburătorul semiintaneric al minunatei , subterana, stai singură cu ministrul ei sfătuitor și stăpân și că el o supunea la teribile canoane destinate să-i umilească trupul. Aceste viziuni populau în ochii mei cu umbre acest sanctuar și cu toate că mintea mea refuza să le primească, ele mă urmăreau cu o insistență ce mă obseda. Nimic, nici o descriere, nici cea mai caldă imaginație, mai avântată fantazie a unui scriitor, nu poate egala rândurile de mai sus ale reginei Maria. Fiorul care ne mărturisește așa de sincer că o cuprindea în fața fatalei țarine, ne cuprinde și pe noi și pare că vedem geniul rău al nefericitei Rusii, drapat în brocard și aur, cum încet duce la perie pe toți cei din juru-i și pe toată țara; întreaga presa franceză a fost zguduită de aici, coruri reginei noastre și fragmente întregi din el au fost reproduse de majoritatea ziarelor din Paris. La rândul nostru ne-am făcut o datoria către cititori redând câteva pasagii din interesanta bucată a suveranei care a captivat și mișcat o lume prin adevărul destăinuirilor cuprinse într’însa Fermen £.