Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)
1919-10-10 / nr. 4829
La poarta clubului socialist se plimbă o sentinelă. Un dorobanț cu cască de otel, cu arma în mână, cu consemnul, să sperăm, bine stabilit. Un proletar, dacă -i scoți uniforma, fără avere și fără altă proprietate decât puterea de muncă a brațelor sale. Ce păzește acolo modestul erou de la Mărășești, Mărăști, de pe Tisa sau din vre-un alt foc pe care soldații noștri lau trecut în istorie? Patria e tu primejdie, se vede, în acel colț de stradă, în acea casă scundă și mohorâtă, unde totuși se răspândește cuvântul luminei și al nădejdei și pe ferestrele căruia răzbesc cântece pe motivul „Înainte“ sau faimoasa ..Internaționala“ care sperie atât de mult pe unii, cari uită că originea Marsliezei nu e mai puțin nobilă, nici mai mult conservatoare ! De aceea s’a postat sentinela, care se plimbă cu pași gravi în sus și în jos si vede cum trec pe dinaintea eî, tot felul de oameni: tilrrî si bătrâni bărbați și femei, oameni de muncă grea ca si dânsi când un P °arfă nu informa; oameni apăsați de nevoi si dornic! de o viată mai bună; oameni cari nu cer numai pentru dânșii o viată mai bună, ci ar dori să obțic mai multă fericire pentru totî semenii, lor Grozavani vrea să știm ce se petrece în gândul sentinelei de la clubul socialist, căci sub uniformă bate o conștiință de om — și cel puțin marele riport al progresului: curiozitatea, trebuie să producă efectele lui.Pentru noi însă sentinela de la clubul socialist, e simbolică. Iată libertatea întrunirilor în toată splendoarea ei. Tată și libertatea cuvântului. Iată și menirea ce se dă oștirei, când nu se mai dau națiunei drepturile ei. Totuși dacă de la clubul socialist pornește o primejdie pentru actuala stare de lucruri, ea trece desigur Pe lângă sentinelă fără să fie văzută- Ideile sunt scutite de vamă. Ele trec printre batalioane răstoarnă ziduri și iese chiar pe gaura aheei pentru a se răspândi ca pata de ani-de-Iemn-Ce naivitaii să crezi că sentinela de la clubul socialist ar putea opri mersul vremei ! Știri din Bulgaria rrecizunea Adunarea Nationale. *— Cutcnirî la granița sârbo-bulgara.—Misiunea prințului Poris.Plecarea d-lui Teodoroff. — Presa bulgară și conflictul Fiume. Sofia. — Marea Adunare Națională bulgară a hotărât eri în Târnova iscălirea păcei cu unde mici reforme in Tracia șî Dobrogea. HoTM •târârea a fost adusă la cunoștință ♦de grafic, regelui și Congresului păcei. *■ Ca frontiera bulgaro-sârbă, Surcovo, au fost sângeroase ciocniri între patrulele bulgare și sârbe, cari au depășit frontiera din greșală. Guvernul din Belgrad a cerut satisfacție. S-a deschis o anchetă. Un ofițer francez și unul american au plecat ori la Sukovo. 1 . D. Gesoff fost prim-ministru a lucrat ori patru ore cu prințul Boris. Seara a plecat în misiune specială politică la Londra. Primul-ministru Teodoroff pleacă la Paris la 10 Octombrie. * Presa bulgară ocupându-se de conflictul italo-iugoslav declară că sârbii nu au nici un fel de drept istoric asupra vechiului Fiume și coasta Dalmației cari de drept sunt italiano-ungare. Presa bulgară spune că acest teritoriu să aparțină Italiei și nu sârbilor cari orbiți de fanatismul măririi tarei lor doresc acum să se bată cu toti veciiri. (Ag. Dacia) Adunarea generală a socialiștilor In vederea Congresului care se Va deschide Luni 13 Octombrie, membrii partidului Socialist din Capitală vor tine adunare generală azi, .Toi, orele 8 seara, la ordinea zilei fiind: Discutarea programului congre s«SS» in iigim (mc s~ NOUL CABINET ÎNCLINA SPRE NATIONALISM — LYON, 8— Constituirea noului cufrin © 4 kire s’a făcut fo#rte rewric- Au R’«® v* înlocui Pe D»ma<i yeria. Cei do* m«mbr! mr’i ’mpT&nu ai comb***»Pun» guvernamentare sunt r*șM și Oje mai 1* externe și la război A1* Rie* și Resid, au deținut. u*ml portofo ® u| război djiuî celau portofoliul externelor tŭ guvernul lu* Tewfik, care s’a format în 1918 î**tr’im mŭ m ® Bb când Poarta spera o coacă*®re cu Antanta. D*r Dj ® ipal mi inspiră decât o încredere redusă: "umor ® a sa î*să să se înțeleagă că A* Pdza nu vre» să rupă relațun*le cu Kem:)! șeful mișcări* naționaliste din Asia Mică> 8 cărți* r ® bei%ne a determinat demisia lji patriad Ferid- DuPft unele *nforma■țiun*. în Turc*® Se vor face în curând PK'geri generale ; ,■ 1 : Birourile vamale din Ardealul Banat Ministerul de finanțe a înființat în Ardeal birouri vamale în următoarele localități cu una sau mai multe sucursale: La Macău cu sucursalele la Macău P ° d și FeldeaC Orosháza cu sucursala Cutac, Seneșul Mic cu Cândoreș, Lădutiș de Cris, sucursala Cândorei, Balonul Mare, Săp. Sărind cu sucursalele Porcea-Mică. Valea lui Mihai cu suc. Cerca-Mare, Berea cu sucursala Cantonul 38, Samson, Nir Aden, Nir Bator, Tg.-Neamblui cu sucursalele Trio-Pod, Vața, Arad, Sibiu- Cluj, Brașov, Oradea Mare. BIROURILE VAAIALE DIN BANAT Au fost înființate de acelaș minister următoarele birouri vamate în următoarele localități din Banat: Orșova cu sucursaleie Ada-Kalh, Vârciorova, Drâncova cu suc. Svinița, Moldova-Veche cu suc. Bal °a broasca, Bazias cu suc. Socomivaț si Ziarita. Milcovăț cu soic. Nic ° meu si Va>radia, CJopodia Marivita Modoș, Temișoara cu sucursalele: Gortani si Otelec. Inutili! Mantii al| int laialui austriac AUSTRIA DOREȘTE ALIPIREA LA GERMANIA — RESPONSABILITATEA PĂCII RELAȚIILE CU STATELE VECINE.—AUSTRIA ȘI CHESTIA FIUME. Viena. 8. — Cancelarul Renner a primit pe trimisul special al ziarului „Daily Telegraph“ și căruia i-a declarat că Austria se găsește în stare de faliment, nu numai financiar, ci și comercial și industrial. Numai alipirea la Germania sau Bavaria ar putea să o scape de pieire. Vorbind despre tratatul de pace, Renner a declarat că, deși el a semnat acest tratat, responsabilitatea " Poartă adunarea națională, care i-a dat plenipotența. In Austria mi se găsește un singur om, care să nu dorească din toată inima alipirea Germania sau Bavaria. Despre relațiile cu vecinii, Renner a declarat că Austria va trebui să trăiască în primul rând, cu Cehro-Slovacia în bune relațiuni. Despre politica Ungariei, Renner a declarat că este dubioasă și că Austria nu mai poate găsi prietenii sincere. Renner dezminte că între Austria și Italia, va exista o alianță relativă la conflictul italo-iugoslav Renner a declarat că sârbii nu au drepturi istorice asupri coaste Dalmației și Fiume și că cedarea lor Italiei este pentru Austria un avantaj comercial și industrial. (Ag. Daeia) Un meeting interns Cu tutiul ac»#». "«tim în :LTntr»ns'ge'iint“ "dn 5 Octombrie ac. "•Guvernn francez » hinerzis tn00» tingiri pentru Amii*s**e ° rg»*i'z14 «i confederația ge*<»r»să a rniinc'*, în s»* la igngraro. SaV8>-8,16 Suflete păgâne... E ciudat să obsen’i cum se intrânge in multe din actele vietii noastre influenta atavismului Femeile mai ales păstrează ijinutele eu-lui necunoscut și nepătruns multe și bizare reminiscențe atavice. . Am visaa mea scrisoarea unei necunoscute. Sub un pseudonim cam baroc- ea vorbește duios de prietenia pe care i-o inspiră un om absolut necunoscut. Acel om trebue să fie cult, foarte cult- trebue să fie nobil, distins, bun• în sfârșit ,’necunoscutul" are toate calitățile și dânsa tine <mult să-i atraga atențiunea asupra umilei sale persoane. Scrisoarea n’ar fi meritat nici o atenție, dacă ar fi fost un caz izolat. Dar, in ceea ce priveste sufletul feminin, casai e specific și merită atențiune. Toate tinerele fete romantice (și care, nu e?) nu găsesc calități decat acolo mare e necunoscutul. Ca sa j,**«* »“**“ »"frori QSreS adorați, tot astfel sufletul femeii isi creiază și acum, mici idoli pe care împodobește cu toate florile și iluziile, jertfind uneori liniștea unei vieți întregi idolului acoperit de florile aduse prinos... . Când podoabele și florile s’au irosit in fata realitatei, păgâna iși vede idolul mut și hâd; decepția o copleșește 5/ viata e acuzată de toate relele pricinuite numai de o imaginație nestrunită. Oricum păgânismul a fost de mult înfrânt și idolii figurează numai la muzee, cuminte ar fi ca tineretul femenin să-și disciplineze sufletul, smulgând din aripile imaginației atavice. Realitatea așa prozaică cum e sărăcuță, conține toate frumusețile și bunătățile. Totul e să ai doi conducători buni: cinstea și datoria. Intre aceștia calea vietii nu duce la decepții, fiindcă ea alungă iluziile ca pe niște fluturi inutili. Și aceste zise, punem puncte STAN BOLOVAN Alienație mintală violentă O telegramă din sursă italiană, datată din Washington, anunță: Condițiunile privitoare la sănătatea lui Wilson sunt alarmante, mediocii familiei sunt preocupați. Pare a fi atins de o formă violentă de alienație mintală. Ziarele spun că prelungindu-se starea lui Wilson, președinția va trece ad-interim asupra vicepreședintelui Harshal. * Cu privire la boala președintelui Statelor Uniii, găsim în ziarul Morning Post“ următoarele detalii: Zguduirea nervoasă de care pare că sufere prezidentul Wilson aduce mari servicii potrivnicilor săi. După toate știrile culese, în turneul ce l’a făcut de curând pentru a-șî susține părerile> starea lui fizică nu l’a ajuta, și de multe ori se clătina sub’ sarcina discursurilor ce a trebuit să tină. Persoanele care l’au auzit în mai multe rânduri vorbind, spun că el se exprima cu mare greutate căutându-și cuvintele. In întreaga atmosferă care îl înconjura plutea senzația că prezidentul și-ar fi perdut puterea de a ține incordată atențiunea ceilor care îl ascultar*, în loc de obicinuita lui seninătate, de calmul cu care își ținea altădată discursurile, ci trăda fără de vro iritație și chiar violentă, ca și când nu ar mai fi putut să-și stăpânească de fel nervii prea încordați De câte ori începea să vorbească o făcea cu speranța și încrederea— neîndoelnic că prezidenitul Wîlson are mare încredere în pl—că va putea să-și insufle părerile celor je fată și căpăta întreagă a»rebare cu privare la tot Ce făcuse De Paris. Totuși el nu a reușit să-șî întărească prea mult cauza și a fost silit, din pricina sănătate! slăbite să se întoarcă ]a Washington-Starea d-lui Wilson deși nu e alarmantă, totuși e destul de serioasă.. Iar doctorii hau ordonat cu strictețe să se abțină de la orice ocupație intelectuală până când nervii lui vor ieveni la normal obicinuit să se culce târziu- să se scoale de vreme, complectul repaos la care e supus azi îi va face bine. Numai membrii familiei au vot să-l viziteze și el a suspendat orice ocupație de afaceri, astfel că lupta politică în care era angajat e condusă acum numai de deputați partizani care sunt departe de a avea puterea și greutatea lui morală, in Lyon.Starea sănătate| președintelui Wilson continuă a se ameliora. Boala lui Wilson 1 Campania electorală Consfătuirea partidului țărănesc ixpunerea delegaților pe județe. Agitațiile liberale La sate ceriiră țărăniștilor Azi dimineață a avut loc o importantă consfătuire a partidului țărănesc. Au luat parte la această consfătuire delegați din toate județele tinde partidul țărănesc are organizații. Ședința se deschide la orele 10, alegându-se președinte, d. profesor Popovici-Lupa. D. Gingiea, profesor universitar, spune cuvântul de salutare nouilor sosiți, după care se procedează la legitimarea delegaților. Simt reprezentate 15 județe Cu 43 delegați. D-nii: Colonel Pleșoianu (Gorj); Ghinescu avocat, Drăghici preot (Teleorman) ; I. Mareș țăran (Buzău) ; Vlădescu Albești învățător (Ialomița) ; I. Beldie învățător, prof. Popovici-Lupa- Mih. Bădescu avocat, I. Răducanu prof. universitar (Tecuci); Gh. Popescu institutor. I. Șerbaji țăran (Constanța) ; I. Preda țăran (Dolj); Costinescu. I. Dimitreseni Mircea Radu țăran (Brăila); At. Gaian- Madgearu prof. Academia comercială, Țone (Covurlui) ; St. Morărescu, St. Popescu-Gâstești învăț.. Dr. Dinuiescu-Puiani- Al. Petrescu avocat (Vîașca); col. Vasilescu, Șeitan, D. Popescu învățător, Voinescu-Sebastian, Cosâmbescu învățător, Gr. Șinta lucrător mecanic, Iliescu avocat, Gr. Zamfir (Ilfov), Gh. Giigiea prof. univ.V. V. Haneș prof. secondar, Spineanu, Gr. Georgescu țăran, P. Popescu-Răcari învățător, C. Stanciu, N. Tudor țăranu (Dâmbovița); I. Mihalache, D. Brătulescu învățător, Hera avocat (Muscel); Dr. I. Jianu, ing. Sever Modâlcă- D. Forttmeanul învățător (Mehedinți); D. Capetineasiu învățător, M. Ilinca avocat, dr. Berbecaru (Olt) și D. Enăchișcu (Argeș). Se trece apoi la ordinea de zi care cuprinde 8 puncte. Vorbesc în diferite chestiuni d-nile Madgearu,colonel Vasilescu, P. Popescu, colonel Pleșoanu, Mocilcă- dr- Berbecaru, Ghinescu, Mareș, Vlădescu-Albești, Beldie, Galan, Morărescu, Spineanu, Enăchescu, căpit. Voinescu etc. tot arătând situația partidului țărănesc în diferitele județe precum și agitațiile necastde la cari se dedau liberalii la sate în campania lor electorală. Numeroși oratori arată între altele că în lipsa lor de scrupule, liberalii din Dolj, nu s’au dat înapoi de a fura semnul Secerei după buletinul de vot al candidaților partidului țărănesc. Deasemenea se relatează faptul că în Tutova o dizidență liberală, se dă drept o formație tărănistă, căutând astfel să inducă în eroare buna credință a alegătorilor Se mai discută chestiuni în legătură cu organizarea partidului țărănesc, în județele a**de Bucuri s4i o organizare a sa proprie-Urmând apoi a se discuta punctul 3 din ordinea de zi. referitor la abținerea sau neabținerea d'n alegere a partidului. a. Madgearu *a cel din4â' cuvântul, declarându*se pentru participarea *n alegeri. Orele fiind înaintate, se hotărește continuarea discutei pe după amiază la orele 3, * parisul țărănie ® ce socotind că "bi[e» rea de]a alegeri *r pr ®,indic*‹ interese’e țăranilor, a hot ărât în constabiire* care a avut locuri, participarea la alegeri- Aliații vor debarca în Fiume San Paolo, Imreje comentează cu amărăciune demersurile făcute de guvernul englez, probabil în urma cererii guvernului american, să dea o hotărâre în chestiunea Fiume. Aceleași ziare ne informează că chestiunea se îndreaptă către o soluțiune, care ar fi ocuparea orașului de trupe regulate în numele societatei națiuilor. ----Conferințele Universitatii populare PROGRAMUL CURSURILOR Universitatea populară a căru* inaugurare a avut loc Mart* 7 i. c., va începe seria conferințelor. Sâmbătă 11 i. c., la orele 9 seara in localul Asociat'c* Un*rea (calea V^odei 60) |'), 1- Theodorescu va vorbi despre tăblie si Evanghelie. * Programul cursurilor aceste* Univers'tați care umple un gol de mult res mti* este următorul : Prof. H. Samielev*c* L*4erattra română. Curs de higienă generală cu apucat*! Conferințe asupra viețe* ș* nu‘urc* ome**ești, d-rul Metzelsohn. A**atomia și filologia omulu'; cursuri ținute de d. Eni Sanielev'c' geolog. Po- P'i'ca socială Max'm'liau San'elev'c'. Isoria ibicra’-tirc* Pancetc, profesor L. Algaz>- Curs de lmba franceză pe**tru incepă'or; ?' ava ° sau, firul 13. Kanner. Literatura populară româna, dreptul constitut*onal, h*g*ena socială, aplicat*uni e electric'tăte*, rolul" de h'm*c, elemente de drept c*v*l, corespondența comercală franceză ș* noi‘luni de comerț. Limban'gleză, hoț*m* de astronome, toate aceste cursuri vor fi predate de: profesor* ș* special'.?4*. Inscrierile au în ceput de eri 8 I. c la secretariatul Universitătei, s‘r. ăcade.m‘ei f>; î ntrc orele 9—12 și la Asoc'at'a ■.Unirea”, calea Victorie’ 60, la orele 8 a. Deschiderea cursurilor se va asiHila în decursul acestei săptămâni* Italia ratifică tratatul de la Versailles Lyon. — Corespondentul ziarului ..Petit Journal“ la Lyon!"-, fntegrafiază că în urma ultimului consiliu de miniștri!’ regele Italiei v*> ratifica astăzi chiar, tratatul de pace, printr’un decret ce va fi întărit prin viitorul parlament. * Criza din_Serbia tirpul Presei din Belgrad comunică : După Informătimăe ce avem, Stohan Profited a început demersuri în vederea formării noului cabinet. Uniunea democratică a refuzat categoric orice colaborare cu un cabinet ce ar fi prezidat de Profited. . . . Partidul socialist declină deasemenea oferta de a intra în acest cabinet. Clubul Muntenegrean dă ca motiv al oblinerei sale, faptul de a nu vor să colaboreze cu un cabiret de partid-Profited a obtinut insă adesiunea dubaim nasiona",* é f ostului partid croat al d lui Starîchevitch, actualmente clubul iugoslav, al clericaților sloveni, precum și a mai multor grupări desidente Examenele dela Sf. Sava Am primit era sa rețineți« o deligatie de copif, reprezentând un ^run de peste 300 elevi ai liceului Sf. Sava, lieati repetenți dafi afarat din liceu. Ciupii ne întrebau pe tipi ce sa seacă, pe ce drum sa aplice și un bâefaș de vre-o 12 ani, cu idili umezi de lacrimi, îmi spunea: „Tatăl meu a murit pe front și eu n’am cine «â'mi dea o îndrumare, iar pentru meserie sunt prea slab“* ire faxen» ecoul acestor mici nedreptăți și cerem ministerului de culte sa interzie și să le facă dreptate. ♦—— I —mni j mniw Un consilu superior pentru eftenirea tramvii In urma propunerii Co.i n‘s*me* m*x- 4e de pe lângă Omerț de comerț din București, se Proectează înființarea pe lângă u'n'stemi do *ndustrie ș' comerț a unui Cons*liu superior care să-și dea auzul în toate ches tiun*!® în legătură cu 'efte a'res* traîiriu.i Co***4'*ulv» »vd» între altele ș* atribuția de com's’une Pentru f'xarea prețurilor și va înfi*nTM U organe subart ® a’ne d ® 'angst toate Camerle de comerț din țară. I** cons'l'uv ® r f* reprezentate următoare'c _ instituții : Camera de co m ® rț. L'ga **egoluiu* ș* *ndustre; Cercul comarc*«! și industrial; Societate« Unu**e* *ndu’striaș ior; Asociaț** cereaiiști joj. șî Liga co nsumătorilor; repres e**tatâ cu un număr de membri @g,ai cu membri* asociaților de mai sus; în co**si!iu v^r figura ș* reprezentanț* ai ministerelor cum S' trei reprezentanți ai prese' OGLINDA ZILEI II.! Curtea Inilarțială D-te Pretecturaf ® eu nu sunt vinovat, am denunțat in gazetă niște pungăți. .. va sâ zică, ai desvaluit sacrele de Staicii Opoziția și alegerile întrunirea de la Clubul conservator-nationalist Oscursurile d-lor Take Ionescu și Gh. Dobrescu Aseară, la orele 6> a avut loc la clubul conservator-naționalist o întrunire în cursul căreia d. Take Ionescu a explicat atitudinea opoziției față de actualele alegeri și mijloacele de reacție împotriva ilegalitatelor. D-sa a spus : DÎSCURSUT D-LUI TAKE IONESCU Am avut uneori copiăria să cred în libertatea alegerilor. Am intrat în România nouă și am găsit o situație mai rea decât în cea veche. N’a existat alta mai rea de la 1886. Comitetul partidului nostru a hotărât abținerea dela alegeri. Știm că e dureros pentru toți cei cari doream lupta dar este o violare a Constituției și mai presus de toate a demnității naționale. Eu și generalul Averescu am cerut un guvern de coaliție. Prin guvernul de acun se încearcă prescripția tuturor ticăloșiilor săvârșite de liberali. Un guvern de coaliție nu se putea forma fără să fe trași la răspundere. Starea de necinste întronată de liberali a făcut din România un infern. . Am admis chiar un guvern de coaliție în care să intre și d. Maiorescu- Râmniceanu, bine înțeles cu anumite condițiuni privitoare la libertatea alegerilor. Am admis apoi un guvern Mariu dar d. Brătianu consideră guvernul ca proprietatea d-saie și s’a opus. Liberalii au utilizat chestia externă pentru a disimula situația internă și a sechestra națiunea. Noi reacționăm prin abținerea de la alegeri. Aceasta se traduce prin abținerea complectă sau, pentru cei siliți săi ia parte prin anularea voturilor. Afară de aceasta există atâtea mijloace legale de protest. La noi s’a practicat odată și refuzul impozitelor. Este și acesta un mijloc legal întru cât nu implică revoluția. Am descoperit de curând că sunt un revoluționar- mi-ați spus-o liberalii. Ceea ce știu sigur este că această sugrumare a unui neam este imposibilă Și cea dintâi protestare o veți vedea la frații noștri de peste Cârpiți, în ziua când i vor vedea clar în polica noastră. Mi-a spus Vaida în Paris că ne credea înțeleși pe oamenii politici români să facem fiecare altă politică în jurul războiului. Iată o dovadă că transilvanenii nu sunt încă inițiați în politica noastră. Credeți însă că oamenii aceștia au răsturnat tirania ungurească ca să îndure tirania vintilistă ? Aceștia sunt obscinații cu rezistența. Noi nu cerem ,decât restabilirea Constituției, pedepsirea celor ce au făcut ticăloșii de la 1914 până astăzi și întronarea adevăratei democrații. Aceea în care nu e posibil unei elice să pună mâna pe viata, onoarea și dreptul cuiva. ( Ova iimi). DISCURSUL D-LUI DOBRESCU Ia cuvântul d. Gh. Dobrescu. După discursul șefului nostru, care ne-a răcorit sufletele, cați-mi voe sâ spun : „ N’a existat escrocherie mai mare decât aceea la care asistăm. Nici aceea ai hereze, Humbert si a Băncei Naționale nu o egalează. Sub pretextul politicei externe, suntem jefuiți de toate libertățile și supuși unui regim de afaceri și mizerie. Am aju**s nu* __ vechea reacțiune — să cerem alegeri libere și ei să le escamoteze Na] nu ne putem preta la complicitate în această escrocherie. Vorbește apoi un meseriaș și întrunir’ea se închide după ce d. Jake Ionescu anunță că întrunirile Clubului vor urma regulat în fiecare Miercuri. Pentru Miercurea viitoare ,kșa anunță că va explica felul în care s’au subtilizat libertățile interne, sub pretextul, situației externe, " iGL, sa nu sa mai folosească automobilele Statului în campania electorală Ministerul de interne a trimis următoarea circulară tuturor autorităților care depind de acest rescr. Primim dese reclamațiuni că automobilele județului si ale celorlalte autorități publice sunt puse la dispoziția diferiților oameni politici, în scopul de a face propagandă electorală prin județ. Din ordinal dlui prim-ministru, vă rugăm a lua imediate măsuri ca automobilele autorităților publice să nu fie întrebuințate decât numai în interes de serviciu și numai pentru nevoile administrației județului cunoscând că d. prim ministru este ierm hotărât de a pedepsi, cu toată asprimea, pe acei ce vor da automobilelor o altă întrebuințare decât aceai pentru care de au fost destinate. p. ministru de interne. (ss) colonel. Manolescu întrunirile socialiștilor din Capitala Ș' în cursul acestei săptămân* soc*"« liști vor ține afare întruniri în C&tijă în vederea congresulu* de Lun- La clubul social's4. Ia filialele Grivița, Ov*d'u- Măgurele, Serb 3** V ° dă, Pri cu« »U« și 13 Septembrie se vor ține Sâmbătă seara întruniri l’a care v[r ]ua cu» vântul divih Socor, Ioo Mos covici, Toma Dragu, Pă*rutescu, Pop, Ghemn ® t, colc. Dum*necă *miheața va avea foc o n«iar I**tru*>*re în Rad* Laborator Se va Protesta din **ou contra n-iu Iubit reg'm și ilegalităților comise. O?zei socialistului Dobrogeanu D A- D'brogeanu, cand'datu par4*d,uh.l* Socialist 1» Prahova a fost ded^but arestat timp de două zile într’o comună ■d*n *cei județ, sub înv*nu*rea de a fi strigat la o optimiare nud''că cuv'nte ofen*ătoare 1* »dresa dinastiei După câre m^tem informați însă]** mijloc nu e de cât repetare» șicanelor car* *se mac4 că în ajunul alegerilor în țara românească. D- Dobrogeanu a fost liberat, *nten«, la**d.n-iBse însă proces Pentru vi ®» », vătată mai sus. 0. MarnMIomaa la Galați (Pî'U. f*r tsiefoK'C) GALAȚI, 8. V’ani romunk',"4 că ar' urma să sosească în focalitatea Ai- Mi"rghiom’a*1' șeful partidulii* c01* •^ervator progres'st. D-83 a gogit, orei# 6 cu vaporul, venind din Brăila, însoțit de d_n.ii B*rbu Catargi, fos* derutat. Andre* Copteanu» directorul ziarului ,,Steagu'“ ș* Ciocârdi». L» de]>arcader, a fost întâlnim»4 de care fruntașii ai parti<iniu* con_ servator,t>rogresis4, ducându_se d*r © c4 la Club- Act »vocalul Crețe ® cu. d*n bătrân*‘ conservatori, » mai bun sosit din Marghiloman. D. A’ Maigh*roman mulțumește pe» h n^urări ș* î*> câ*ev» cuy***te »iată ce a făcut a_ga în 1918 pentru țară Del» cub "zistența s’a dus ]» restaurantul gr»n*i, unde » lu«4 m^’n*. " r Trmw’ A Circulara guvernului către prefecți Ministrul de interne, a adresat o circulară prefecților de județe în vederea alegerilor pentru Constituantă, cari încep la 2 Noembrie. In această circulară, se cuprind' hrstrictism! explicări' in ce priveește calea de urmat în apropiatele alegeri, ce se vor face pe baza votului universal, obligator, direct, egal și secret.Se recunoaște dreptul de vot oricărui cetățean al țării, fără deosebire de avere, funcție, cultură, naționalitate. Numărul acelora care sunt chemați astfel la viața politică, este cu mult mărul aceluia, care a participat la vot» în vechile condiții Pentru ca cetățeanul să-și poată manifesta dreptul de vot, conform conștiinței sale trebuesc luate măsuri de către organele judecătorești și administrative, însărcinate cu aplicarea decretului lege electoral. De asemenea, partidele politice trebue să-șî impue o atitudine demnă, cu prilejul campaniei electorale. Până la terminarea operațiunilor electorale, se acordă libretatea intrunirilor, sub rezerva păstrării ordine! Va fi reprimată, conform legii stării de asediu, orice tulburare, prin orice mijloace, adusă ordinei publice, fiind considerate ca periculoase, atacurile contra coroanei, contra formei actuale de guvernământ, contra armatei, contra puterilor aliate precum și ațâțarea sa revoltă sau contra ordinei legale. Fiecare în parte, trebuie să vegheze, pentru asigurarea libertății în alegeri. Legea, prevede sancțiuni pentru road, acele fapte, cari ar constitui neregularități, ca dobândirea de certificate false, vinderea voturilor, abținerea de la vot, violarea scrutinului, etc. Cei ce nu se vor conforma îndatoririlor impuse de lege vor fi supuși pedepselor prevăzute de decretuli lege electoral. Principala îndatorire a organelor publice, este menținerea ordinei desăvârșite. Numai în modul acesta, se va putea exercita dreptul de vot,, liber si nestinierirt. Autoritățile sunt direct responsabile de buna ordine, ce trebue să domnească pretutiindeni. Circulara termină astfel: Chemat în fruntea guvernului, sub care se vor efectua alegerile pentru Constituantă, potrivit dispozițiunilor decretului lege electoral cu No. .3402, ce am avut cinstea a supune aprobarea M. S- Regelui în Noembrie 1918, am. toată încrederea că dv. veți aprecia ■importanța reformei, care schimbă fundamental ,vechiul sistem electoral dând o fată nouă vieței politice în întrega Românie și că veți lucra cu toată râvsa.Aplicare, dir stricți»*© . ■țiunilor legale respectându-se principiile de libertate și ordine absolut necesară pentru ca alegerile din Noembrie să reprezinte cu adveărat voința țare!.“. întrunirea liberală din Brăila BRAILA. 8.— partidul liberal * ți„ nu* »zi la orele 3 luni ”, o intra**lre în saloanele clubului. D. LEONTE MOLDOVEANU, șeful partidului, a anunțat nou' înscrieri D. CONST. GABRIELESCU l-uând cuvântul, a explicat motivele de ordin particular, pe**tru *»ru nu poate, să C.aodide^f, și a schițat O Per’ese partidulu* liberal D. I PARASCHIVESCU. fost Primar,dur "t, primar, a făcut o paralelă între politica românească * Partidului liber"] și politic» partidelor de opoziț'® Pe ca re a numit’o politică de platitudine. D. LUCILIU OPREANU, s’a ocupat de problema rolnăițăro* Bravei % Punct de vedere economic, arătând ritul ne c[re viitori* reprezentanți d. Parlament î] vor avea sub »costra„ port. D- BAL.BAN BALABANESCUT *duce onig'* partidului lber»* din parM *C» țărănime* în numii ® cărea candidează. D. LEONTE MOLDOVAN a vorb* de nolitic» urmată de paridul liberii în afară și în lăuntru, denunțând politica opoziției c» o politică streină, intere»selor țării in urmă a expus greutaț*ie prin c»re ar ® riiulminist»ț'a libe ri ă Ioc ® să spr © » face fața tuturor nevoilor populației întrunire» s’a terminat la orice scară __ Marcel Campania electorală în județul Constanța CONSTANȚA, 6 Octombrie. Campania electorală în județul nostru este destul de penibilă, pentu unii liberali ca d. Alimănișteanu, intitulat ca șef al acestui partid, care nu se prezintă în fața cetățenilor cu nici un titlu la recunoștința publicului, decât acela, că trage profite frumoase, prin banca d-sale, d*n nevo*]a oamenilor. D- Arimfăiușteanu fiind destul de mediocru ca intelectualitate șî nea vâna nici o suprafață politică, a recurs la serviciile funcționarilor publici, cum este doctorul Mărgărin4, care în timpul ce orașul este bântuit de diferite boli contagioase, d-sa însoțește pe directorul Bancei Românești în campania electorală prin județ — cu automobilul Camerei de comerț —■ neglijându-și postul său de medic șef al orașului pentru care este platit de stat. Nefiindu-i suficiente cunoștințele d-luîtr* Mărgărit, d- Alimănișteanu, nu s’a dat înapoi ca să atragă șî pe administratorul financiar, în opera de înșelare a publicului, defăimând prin sa*e, pt Generalul Averescu» fără a putea știic* ceva din populritatea marelui general. De altfel într’o corespondență precedentă, am arătat că sențiunea din partidul liberal local, a luat o formă foarte acută, deoarece toți intelectualli, care nu se puteau manifesta din cauza oamenilor de afaceri, au urmat pee Ion Roman, singura personalitate politică ce mai rămăsese în partidul liberal-Credem că prin menirea d-lui Gh. V. Calini, un integru magistrat, ca prefect al județului nostru, se va pune cap r tuturor abuzurilor și mârșăviilor ce comit candidații partidului liberal, prin funcționarii statului, în vederea cegii .Meaana.. ' ' '