Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)

1919-10-14 / nr. 4833

ANUL AVW.a. 48334 PAGINI ar Ban­ numărul 4 PAGINI directors CONST. MILLB 0 protestare cetățenească Eri a fost la­­ Adevărul prima adunare de constituire a Ligei Constituționale. Au luat parte la ea cetățeni din toate partide­le și din toate straturile sociale. Nota generala a cuvântărilor a fost protestarea contra acestui gu­vern, care este o­ sfidare a Cetățenilor. După patru ani de suspenda­­re a legilor și Constituției, după sparru ani de­­ stare de asediu și de cenzură a presei, am regăsit cu aceleași puteri de reacționa­re violentă, contra acestui gu­vern de generali și contra atot­puterniciei familiei Brătianu, singura în această țară care a monopolizat rege și tron. Ceea ce a fost nota caracteris­tică a acestei întruniri este că s’a pus punctul pe i. De îndată ce Coroana n’a ținut cumpăna dreaptă între partide, de îndată ce imparțialitatea ei sete bănui­ta., Coroana ese din rolul ei pa­siv, ce îi dă Constituția, nu nu­mai domnește, ci și guvernează, și deci se amestecă in luptele din­tre partide. Astfel, cu drept cu­vânt s’a făcut responsabilă Co­roana, de cele ce se întâmplă ,­­de darea la o parte a tuturor ce­lorlalte partide și protejarea u­­nui singur partid, a partidului familiei Brătianu. Darea pe mâna unui guvern de generali, a­ țarei întregi, nu-i decât un mijloc aproape nedeghizat de a prefera partidul liberal. In asemenea condițiuni, lupta începe între Coroană și tara. S’a spus chiar cuvântul de re­­voluțiune, dar de revoluțiune morală, care să lumineze spiri­tele și să le arate adevărul ade­vărat, starea anormală în care se găsește țara, din cauza aces­tei situați­uni în care se găsesc toate celelalte partide, față de partidul liberal. A­­tcastă deșteptare a cetățe­nilor este un semn bun. Indife­rența lor era temută. Era teama ca­ acești patru ani de stare de asediu, să-i fi deprins cu robia, să le fi­ luat puterea de-a reac­ționa, față de fărădelege în care stăm. Din moment ce aceasta nu se întâmplă, totul este salvat, țara aceasta nu va fi pradă pei­­rei și autocrației. Strigatul tuturor a­ fost ca­­ a­­ceste, alegeri nu trebue să aibă loc, ca: ele trebuesc să fie amâ­nate și făcute, înt­r’o deplină li­bertate, fără de cenzura repre­sivă­­ și fără de starea de asediu, și sub un guvern care să dea tuturor garanția­ im­parțialității. Const. Mille Interviewul tMni Goldiș !Am relevat deunăzi intervievat acordat de D. Gold­iș unui ziar un crurest, care apare la Arad, ia­r­­ceasta chestie ziarul Renașterea Română scrie : Nu credem în autenticitatea in­terviewului și fiindcă în el se afir­mă unele păreri cari nu pot fi ale unui ministru român. D. Vasile Goldiș, întru­cât îl cunoaștem noi, nu e în stare să susție enormitatea că nici Anglia și nici Franța nu au adus atâtea jertfe în războiul mon­n­dial, câte a adus România. A scrie așa ceva la gazetă, înseamnă a cău­ta să împrăștie o atmosferă nepriel­nică în jurul unui om politic român, căci d. Vasile Goldiș știe, cum știm noi tot­ cari am contribuit cu sân­gele nostru la sacrificiile Româ­niei, că, oricât de mult am jertfit, jertfa noastră mare nu poate fi comparată cu cea franceză. Chiar păstrând proporționalitatea între România și Franța și înlăturând modestia că i­e totuși ne șade atât de bine nouă ardelenilor, cari în cea mai mare parte nu am avut no­rocul să pe batem pentru adevăr și dreptate alături de aliați, o astfel de comparație nu-și poate avea lo­cul­ Problema chiriilor Chiriașii au ajuns la ultimul semes­tru al locatutmei lor și nu știu încă da­că guvernul va interveni pentru a le prelungi această locațiune sau îi va a­­run­ca in brațele speculatorilor. Indiferenta aceasta față de nevoile chiriașilor, ca și toleranța scandaloasă ce se acordă celor ce speculează pâi­nea- au toate aceeași obârșie. Trăim în plină anarh­ie. Fiecare face ce poate și ce vrea- iar la cârma sta­tului avem un guvern care nici nu poa­te nici nu vrea. In Anglia- unde războiul n’a făcut ravagiile pe cari le-a făcut la noi- gu­vernul­ s’a ocupat de aproape de pro­blema locu­ințelor și acum se con­­struesc sub controlul său,­­case de lemn pentru lucratori. Dar în Anglia se organisează totul pe când la noi nu se organiseaza de­cât specula. Am citat atâtea cazuri, in care pro­prietarii care au cumpărat case pentru, a le specula­ au urcat chiriile de 5—6 ori atât cât s’a­­ plătit în ultimii ani. Proprietarii constituiți în ligă au răs­puns că și chiriașii lor fac speculă­­prin urmare dânșii- ca cetățeni cari plătesc biruri către stat- au și ei drep­tul să facă specula lor. Problema aceasta, a dreptului la speculă, se ridică pentru prima dată într-oi tară organizată­ fără ca guver­nul chemat să aplice legile, să inter­vie și să spună : Legea pedepsește specula sî sunt s'fi­ să iau măsuri îm­potriva voastră. El găsește foarte natural ca fiecare să-șî facă specula lui și dacă are cu­rajul să șii mărturisească­ atât mai frumos pentru el. La consecințe nu se gândește nime­nea și aici este partea cea mai gravă. Problema chiriilor este una din problemele cele mai urgente și cei care o ignorează își asumă o m­ultă răspun­dere. Guvernul e dator­ să vină acum cu un decret'lege și să ide'a chestiunei o soluțiune democratică și dreaptă. MISTER WALK Karoly inculpat de furt Citim în „De Petit Journal“ din 9 crt. .. " _­­ ..După Pesti Hírlap, ministerul public a deschis acțiune penală în contra contelui Mihail Karoly, pen­tru furt­ s­i abuz de încredere. Ancheta este așa de înaintata, în­cât mandatul va fi lansat în cu­rând contra inculpatului. In acelaș timp vor­ începe tratative cu repu­blica ceho­slovacă, în vederea ex­trădării contelui Karoly, Partidul nation s­ s­ siromul de generali REPREZENTANȚII ARDEALULUI NU SPRIJINĂ GUVERNUL CU AUTORITATEA LOR Renașterea română schițează ast­fel atitudinea partidului national român fată de guvernul de generali: 1. Partidul national prin reprezen­tanții săi nu-și poate da nici când a­­sontimentul decât pentru popica unui guvern democratic pe care mi ne-o poate garanta guvernul de ge­­nerali. 2. Partidul național ar­­ fost feri­cit dacă s ar fi găsit o altă soluție a crizei decât aceea pe care o avem. 3- Colaborarea miniștrilor ardelnii fără portofolii nu poate fi o colabo­rare politică de pe urmele căruia partidul national să tragă pe nosul răspunderilor. 4. Miniștrii ardeleni au rămas și in guvernul V­itoianu­ păstrând le­gătura administrativă cu vechiul re­gat, ca să nu se creeze aparent u­nui separatism pe care partidul na­tional nu-l dorește. Să­li Iliin morile Exemplul celor de la sindicatul agri­col Ilfov a fost imitat și în Basarabia, unde o citea de speculanți au acaparat morile și speculează pâinea celor să­raci. Guvernul este­­ dator să intervie ime­diat și să pună capăt acestei revoltă­­între speculatitri, înainte de a se pro­paga sistemul in tot cuprinsul tărei. Nici o specu­laț­i­ne nu este atât de primejdioasă ca specula cu pâine și dacă nu- și dau seama de primejdie a­­eci cari au organizat această imensă tâlhărie, guvernul e dator să sesizeze primejdia și să ia măsuri din vreme. Sunt oameni săraci cari gou, calc opt si zece copii și au nevoe de opt pâini pe zi. E o crimă să ceri unui biet mun­citor curt l<d pe zi pentru pâine. Să se desființeze dar trustul fainei, rechiziționându-se morile și­ punăndu-le la dispoziția tuturor celor rari au grâu de măcinat. Numai asa se va putea pu­ne capăt speculei intesmodv.se jocul Wm­ntam* al «fotei­­ ■ i Direcția 10.66 Redacția 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 48/11 SERVICIUL TELEGRAFIC Conferința de pace COMISIUNI DE CONTROL IN GER­MANIA SI AUSTRIA — ANTANTA APROVIZIONEAZĂ CU MUNIȚII PE KOLCEAC SI DENIKIN. — O NOUA CLAUZA IN TRATATUL ITALO- MAGHIAR Lyon 12. — in reuniunea de Sâm­bă­­tă dimineața, consiliul suprem ai1­er­apet a adoptat un raport al consiliului supe­rior din Versailles, în vederea formării u­nei comisiimi internaționale, cu sediul la Berlin, care va exercite un control asupra prizonierilor ruși în Germania. Consiliul suprem a adoptat un an ra­port al­ consiliul superior din Ver­sailles, relativ la organizarea unei co­­misiuni interaliate de control, în Aus­tria, pentru a supraveghiia executarea măsurilor militare, prescrise de trata­tul din St. Germain. Cons Jiul suprem a acceptat in princi­piu, o cerere a amiral»­«'­­ Kolceac si a generalului Denikin, prin care aceștia solicite sa ti se remită materialul de război rusesc capturat de germani. în­­ cursul războiului Comisiiunea de control interaliată în Germania­ va fi însărcina­tă cu apl carea acestei măsuri.­­ Consiliul a­ trimis spre examina­re, com­isi­unii de redactare, o pro­punere prez­int­ată de d. Scialoja, în numele delegației italiene, cu scopul de a însera în tratatul de pace cu Ungaria, un articol, prin care Unga­ria renunță în favoarea Italiei la drepturile și t titlurile sale, asupra teritoriilor foaste­i monarhii austro­­ungare, atribuite Faliei Prin tratatul de la St-Germain. RAPORTUL­ LUI SIR CLERK A­­SUPRA ROMÂNIEI Lyon. — Consiliul suprem n’a ținut ședință eri: „Echo de Pa­­ris“ crede a ști că la întrunirea lui astăzi vor fi discutate chestiunile politice si raportul lui Sir George Clerk asupra României. STADIUL RATIFICĂRILOR TRA­TATULUI DE PACE IN ANGLIA, FRANȚA, ITALIA ȘI STATELE­­UN­ITE Horste 32. —Regele George.Fl.An­­gliei a ratificat tratatul păcei, și do­cumentul a fost trimis la Paris. Germania a fost întâia Putere ca­re a îndeplinit opera de ratificare. Regele Haltei a ra­tifcat bâul prin­­tr’un decret regal la 7 Octombrie. Ratificarea din partea Franței nu este încă complectă. Proectul a fost introdus în Cameră la 4 iulie de că­tre d. Clemenceau și alți 13 miniș­tri, supunând președintelui tratatul spre ratificare. Camera a ratifcat tra­tatul la 2 Octombrie cu 372 voturi contra 52 și 73 abțineri. Acum mai trebue să treacă și Prin Senat­ Senatul Statelor Unite studiază încă tratatul care a fost introdus la 15 Septembrie. S-au propus un nu­măr oarecare de­ amendamente, ca­re sunt în desbatere. Pentru ratifi­carea tratatului este nevoe de 2 tre­imi voturi ale Senatului­ și apoi ra­tificarea președintelui Statelor­ U­­nite. DISCUȚIA TRATATULUI IN SENATUL FRANCEZ Lyon. — La Senat a început de ori discuția tratatului de la Ver­sailles. D. Leon Bourgeois rapor­tor­ a rostit un mare discurs a că­rui afișare a fost votată de Came­ră în unanimitate. După ce a ară­tat motivele pentru care Senatul va vota tratatul, d. Bourgeois și-a exprimat speranța că Puterile a­­liate vor rămâne unite și în timp pe pace. Vorbind de chestiunea orientală, oratorul a spus că acum nu pot fi încă cercetată tratatele cu Bul­garia și Turcia nefiind încă termi­nate. N­-a sosit încă ceasul de a cerceta cum Franța trebue să a­­pere cu energie interesele sale ma­teriale și­ morale în Orient. Ches­tiunea Constantinopolului care do­mină întreaga problemă a Orien­tului nu pare sa fi fost încă discu­tată, deci mai trebue așteptat. ATITUDINEA BULGARIEI IN TRECUT SI IN PREZENT Lyon. — „L’Homme­ Store’ con­state ca ziarele bulgare in unani­mitate bârfesc pe­ aliati din cauza condițiunilor de pace, totuși adau­gă ziarul, clemența de cari benefi­cia,­­a bulgarii e mare , este deci just, ca să fie reamintite crimele de cari s'au făcut vinovați soldații și autoritățile bullgare în Grecia, Ro­mânia și Serbia. Delegațiile aces­tor trei țări, au făcut memorii în cari faptele cele mai odioase și autentice sunt consemn­ate pentru a stabili in fata linnii înfricoșătoa­re o vinovăție bulgară. Ca să se apere, guvernul bulgar arunca vina faptelor in sarcina i­­nam­icilor lui, dar anchetele impor­tante făcute de misiuni au dovedit susținerile mincinoase ale bulgari­lor. Ziarul termină spunând că bul­garii vor rămâne în afară de lima­­ni hari, căci ei în războia nu au știut să atragă asupra lor de­cât rușirea. NORVEGIA ȘI LIGA NAȚIUNILOR Lyon» 12­ __D'n Crt«ti*"I»: Raportul com.‘rui­bji 'lesem”94 rei­iru 9 ^scuta. c­eșt'Une9 a^ez'urt'' Norwegge* I» Liga n ii id lor. Ta. fi pupi­cat în cursul său­ tămâ 'rt Com­’tefui a «tec’s !” unanim­îl!,.e. c* să. ren­omatrie Norveg­e« să “­certe l­_ rnt» ți a «te 9 'nît” In l'gă și » accen­­tu­*t câ natUrit]e cart «mu vor face carte «mn. ’•t gă- vor p'erte .m­­]nt;<g'l­ e’e't’. a’*t, b 9 punct țj« vedere comerc­at,. po­litii­ =.t ceronom'c. Psc'nl '&gi, est- umit din Poktrt' 'un periat- « In reportur'Ie 'nternet'0.9'© Frte ’’ nvU'e in ® cmnul!1% Pentru m1. c'le Tilt'un'. » wicr» dinh'Tm incer­ut. »ceas«!. op«ră.. MASURILE ANTANTEI PENTRU EV­ACUAREA PROVINCIILOR BALTICE L' <>n. 12. — Răspunsul Antantei la comunicarea Germaniei asupra eve­ mării provinciilor baltice, a fost «ef[eciat1-" vliffeß." la Ber­lin A­­­liații acceptă ca o comisiune inte­­raliată, să fie insărcib­ita să con­troleze măsurile lua­te de guvernul din Berlin, pentru evacuarea Cur­­landei, Lituaniei, Letoniei și Esto­niei, să inspire altele mai eficace și să supravegheze pe loc, execu­tarea. SITUAȚIA IN PROVINCIILE BALTICE Paris. — Situația în Provinciile baltice se complică din ce în ce­ Ur­mătoarele fapte noul s-au petrecut în ultimile zile : 1) Von der Goltz care fusese înlocuit cu v. Eberhardt și rechemat în German­a a urmat exemplul subordonatului său maio­rul Bîschoff, șeful diviziei de fier și a proclamat nesupunerea sa față de guvernul din Berlin. El a anunțat in acelaș timp că soldații lui nu mai sunt germani ci ruși și că vor lupta pentru restaurarea Rusiei unitare. El a intrat în luptă în­ acelaș timp cu republicanii baltici și cu bolșe­vicii. 2) Acordul între generalii mo­­narhiști germani cari nu mai recu­­nosc autoritatea ..Retorcivlui“ și ab­­solu­tiștii, pare că s’a stabilit. Un guvern al Rusiei apusene în opozi­ție cu cel al Rusiei no­roce,­­care este antantist, s’a constituit la Berlin. El se compune din absolu­tiști ca.al trei­lea guvern germano-rus care func­ționează la Milan­ 3) Armata ger­mană a întreprins atacul Reger ce­­ea ce explică aPehil Letouizi către Conferință. 4) Consiliul suprem a studiat răspunsul către Germania cu a cărui­ elaborare a fost însărci­nat mareșalul Foch­. In prezența a­­cestor fapte noui survenite de cu­rând, s’a decis ca să se facă multe adausuri la răspunsul ce va fi tri­mes guvernului german. * - Chestiunea Fiume SITUAȚIA LA FIUME Lyon. — Se anunță din Rom­a. D’Annunzio a încredințat coman­damentul militar din Fiume generalului Cocciciini care comanda corpurile de armată din Florența; el a părăsit acel oraș pentru a veni la Fiume, după ce a lansat un manifest in care se libera de jurământul său de credință față de rege. * Voluntara lii cTAnnunzio au captu­rat vaporul­­,Persia" care transporta o încărcătură de arme. Orașul dispune de merinde din bel­șug. O SOLUȚIE IN CHESTIA FIUME Lyon. — „Figaro“ ocupându-se de chestiunea Fiume, afirmă că consiliul de miniștri" s’ar fi ocupat ori de această chestiune și ar fi gă­sit următoarea soluție : Fiume va fi ocupat de trupele italiene în aș­teptarea deliberărilor Conferinței, dar cu specificarea că «manda­­tul Ligei Națiunilor va dat Italiei. „Figaro“ adaugă că nu se știe dacă d’Almunzio se va ralia la a­­ceastă soluție. RELAȚIILE ANGLO-ITALIENE — O întrevedere diplomatică — N­orsea. 12.—Știri din Roma a­­nunță că un comunicat oficial arată că a avut loc o conversație intre d. Ti­toni și ambasadorul englez, con­versație în cursul căreia s-a înlătu­rat orice echivoc. Cu o reciprocă satisfacție s-a putut observa că între aceste 2 țări există o cordială co­laborare în solu­ția problemelor Pă­cei. _____ DATORIILE ALIAȚILOR IN A­­MERICA Lyon. — Corespondentul lui Morning-Post la Washington, tem­legrafiază . D. Albert Ra­thbone secretând fe­­saurulu­i Statelor­ Unite a sosit la Paris, unde se va­ ocupa de pro­blemele financiare stârnite prin consolidarea datoriei contractate de țările aliate față de America. Nu este exact că Statele­ Unit­e ar fi consimțit ca dobânzile acestei datorii să fie adăugate la totalul datoriei, dar­­ e sigur’ că se va­ cer­ceta această chestiune cu cea mai mare bună voință, fără a interveni însă în regulamentul datoriilor pe care aliații le-au cont­ractat între ei și cari vor forma subiectul unor aranjamente speciale. * STATUTUL IRLANDEI Lo“«tra. 12. . Zarul ..Daily News’’ din Londra. conien'ând alegerea făcut â în persoana d-lui Water Leng ca preșe­­din­e al comitelu'u' însărc'”»' cu șted’e­­rea Home­nte­ltP se exprimă as­fel: ,,D-l Leng are numb mai multe ciiiostere asupra chest­iunei irlandeze- decât îsi poate inch­pui publicul, si aceasta nu »uffla’ ''a'orită fap'u’u' că a fost od'ni­­o­ara membrul comitetului­­ south Du­bi'"1” ?' câta timp secretar al Irlande', d4 Long are alte relatii mi irlandeze mu1t mai întinse. Unui fliu "um­ele sa­c este Hume, care vine «’ela Humes of Wick'ow o vech­e și somată famii­e ir­landeză­ ___ PLECAREA GENERALULUI HIRSCHAUER DIN STRASSBOURG Strasbourg.­Orașul Strasbourg a o­­ferit Marti un dar în amintirea orașu­lui- Generalul Hirschau­er se retrage din postul de guvernator, din cauza li­mitei de vârstă. Ceremonia a avut loc în saloanele primăriei. Primarul d. Beirob cumisiu­­nile m­imicipale și invitații au fost pre­zenți- Primarul a ținut o cuvântare ex­­primând părere­a sa de rau ca misiunea generalului Hirschauer este terminată. ..Populațiunea, zice el, a văzut de la întâia clipă deosebirea, care există jir­tre un general prusian insolent și mân­dru și un general francez delicat și în­datoritor. Dr., Domnule general­ au­ adăugat toarte "Miî" la prestigiul armatei france­ze, căreiia Strasbourg-ul îi datorește scă­părea sa“. Apoi primarul a înmânat ge­­nera­lulu­i obiectul de amintire care con­sistă într’o statuetă de marmoră­ repre­zentând Victoria, încoronată cu lauri. Marți 1 ä octombrie 19»l» OGLINDA ZILEI norme ! — Sunt In doliu si sunt vesel.. Mi-a murit nevasta si la scumpetea de azi Iți închipui ce economie e. Spre Franța cea noua In preajma alegerilor generale (De la corespondentul special al „Dimineței“) Paris- Octombrie 1919. Octa44 era 4 a 4ul la­ f'ca4, Parlame'Mulu' ab­ia! nu-i mai rămâne decât sarcina de a vota amn­­stia­ pentru a i* di solva4- ur­mând ca noile alegeri legislate să în­ceapă în z­ua de 9 Noembrie. Op'n­u”ea pu­blică este în­i­erbere- Dat­torită pasiunei popice sau tine4 explica­bile curiozități, mai toți vor să știe ce zace în spiriul maselor populare, acum după război și după-.. pace. De foarte mult4 vreme. Franța n’a fost agitată de o campanie electorală mai pătim­așă și mai violentă ca aceiasta ce se aju­ta pentru noua sesiune legis­lativă-Explicațiunea aceste' note caracteris­tice, e foarte simplă: Noul Parlament ce va rezulta tot con­sultarea populară, va avea să rezolve— afară "uma-, dacă revoluția bolșevi s­ă nu va triumfa și în occidentul Europei- în care caz Pafianțezeil în forma ac­­tuală nu mai are și'c' o rat­une de a fi— ede mai com­plexe si cele mai grave probleme ce au frământat vreodată Franța. Rasbohil *-a secat mute in­1' hivoarele bogătele­.' urturate. și I­, .... d’­­u'.. caga viață econom,câ ș' financ’ară- Aproape 4o4ul este de refăcut. Incumb, dar noului Parlament dateză să găsească formulele geniale care să soluționeze <diverse­ e ces­imtä. excesiv de d'f'c'le-El va trebui să descopere cu hrtrăz­­nieală resursele necesare care să echili­breze actualul buget și să alimenteze fondurile lineuse, indispensabile recons­­terteei d­epartamentelor complece devas­teze de *âva.Li barbară a Nemt­lor. O parte din fondu­ri vor fi furnizate de Germani, cu tip­ul de despăgubi’ri ’te i­ăzboi. Ele însă nu sunt suficiente. Soluț­urile care se 'mpun în asemenea cazuri grave nu sunt pal­ativele- Răn'le cari sângerează încă Franța nu pot fi vind­ecate decât cu mijloace chirurgicale­ radicale. Soluți unite sugerate de socialiști, încep a fi acceptate» de foarte multi: respi­na­­rea în proporția de 90?« d­n beneficiite i­icine făcute in timpul și Prin război­ se 'mpune: impozite s'mțteare asupra ca­ptainin' și verniturilor ma"i; "at'anal'za­­rea tuturor marilor întreprinderi econo­mice și inteKÍu­cerect celu' mai perfect'o­­na4 mașin’sm Om^­area la'strictul nece­­sar a bugetului miliar Si refacerea orga­niza{iei mațtere pe baza rmuȚilor na­ționale etc., atâtea probleme chinuitoare Si altele care agită spiritele celor cari iu­besc Franta și vor s’o scoală din ru­na și haosul în care a arunca'-o războiul morrt'al-F'z'onom'a actrite' electorale și po­ 1­­t'ce se precteează pe terenul luptei de clase­ Și atu­nci se înțelege ușor de ce reac­ționarii, proaspeți­ îmbogățiți și conser­vatorii actuale‘ ordine sortate _îș'_ s4râng rând­urile ca să ț’nă îrondul un'4 în con­tra mișcare! socialiste, crescânde- Coaliția âivei’sefor fracț­a"1 politice a început să se opereze: „„ afară de regali­sm! de la .­Acțiunea franceză”, cari fac propagând* în vede­rea restaurare! monarhie și a întrona­re! exilatului duce d’Orleans, și partidul ra­tea! care e în descom­puner­e. grupări politice noi ...Democrația nouă“­ ..Parti­dul republican al i’corgan'zăre' nat'ona­le'.. .­Foști! combatanți“ etc») răsar eu d­eperrite în băligar după ploae-Vechile partide ant­ socieliste caute ar Hanța "o­ lor forțe politice prin 464 felul de avansuri. 'ndicând ca platformă elec­torală: Antenea “ațională a­­ oamenilor ci"suiti din partidele de ordine’’ în contra socielismului de Bun­at ca mișcare bolșe­v­ică. Lupta va fi acerbă: de o parte a ba­ricadei vor fi temeni 11 inuiți clerte alMor. national'șior, regialiștilor, de cealaltă parte vor lupta uniți socialiștii cari și-au refuzat la­­ ultimul congres național, or! ce pacte a­re în alegeri cu vre­ una, «t'r grupăr­ie politice adverse. Parlamentu­ț cel nou ce va rezulti, d'n alegerile c­e se anunță­ va fi la i'âl* țim­ea mi­si­unei istorice ce.f este hărăzi 4S? După compoz'ța lui vom putea da și răspunsul- Const. Cință“­GÂNDURI SIMPLE Ca să se silemmun cititor indignat scrie că da­câa MS. ’. care, consumă Strașnic având 9 co­pii, tu mai găsește in piefe nimic c consumat. — Ce e de­ făcut? întreabă consumi­torul care insă nu dispune de timp e, fie și membru al una Ligii cu acest nume. Lăptăresele au înțărcat, brânzeturi­­s’au evaporat, fructele stârcite cer­­ faci coadă ca să le vezi in 10SUrAch‘ gustorilor. Zarzavatul creste doar 1 piața mare. Detartistii se plâng că <r. grosista se tin grapă de prețul maz mal aș a că el nemed­a­ vâna din ce­r daca, stau cu mâinile un buzunar. (L dă mâna!) întrebăm și noi pe alții mai in­­dendi­­ ce’i de făcut? Vorba era ca tra­iul să se ieftinească la înființarea L­gelor. Ori traiul s’a iefterdt fiindcă a­mâne omul cu bani în buzunar neg­­sind la îndemână nimic d­e cumpărat O lămurire se impune ca să se șt­ie’i de făcut! Altul tot atât­ de amărât r­e­bele, întreabă cum să se împace cu aciuai scumpete când salariul lui chiar spori abia de-l acoperi, plata chiriei și ro­niței. Să facă datorii ? Nu­ are credi Să înceapă a face fraude? Intră în pr­oprie! Ori­cât ar da, din colț in colț, el u­n funcționar particular, nu are niîtm fi de Cooperativă de ajutor, dar trebi să-si tină rangul cu toată familia. Ce’i de făcut? Se spune că se vor organiza prefix pentru mărfurii, ce se aduc. Se spu­ne? Dar rând? Și acest lucru ar trebui să se­ au­ ca să poată oamenii din categoria d mai, sus, trăi cu... speranța! Se spune... Of câte­ nu se spunet C nefiind destule locuri in sălile de spec­tacol, se va înființa o societate de ar­tisti cari să dea reprezentați spectaco­loase și gratuite pe străzi. Azi­ghesti­e mai sigură, căci mi-se pare că au­­­ început! La­să nu ne plângem că n­­i-se dă nimic pe gratis... STAN BOLOVAN, ut Concurenta, și supuse fluctuațiunei unor preturii de concurentă, ar înse­mna o abera­ț­a­tie a unui pui, care ar voi să’și a­­runce banii într’o pierd­ere sigură și fără nici o socoteală rațională. Concurența ar mai alunga și su­medenia de intermediari, răsăriți tot ca un apendice al războiului pe spi­nare» comerțului; căci reluân­du«se r­elaț­ile normale dintre fabricant și­­ comerciant, întreaga filieră a mijlo­citorilor , din mână în m­ână’, își pierde rațiunea de a mai dăinui și noua situație i-ar expulza cu un corp străin, de prisos, în organiz­­mul comerțului. Dar Pentru realizarea acestor fap­te trebue un singur lucru:refacerea industriilor, de care e legată viața și existența economică a tuturor ța­rilor. Nu numai Romania, întregită, este preocupată de această problemă în­semnată, dar toate tarile ale căror productii au fost înfloritoare. înain­te de războiu­, caută­­ mijloacele de a-și reface și reorganiza industriile-Reconstruirea industriei va scăpa toate piețele de neporocita chestiu­ne a valutei, deopotrivă de îngriji­toare ,l­a­urea­ care a paralizat va­lorile naționale și a închi­s urmnte deși, așa zise,, de lux, sunt totuși necesare unor anumite clase sociale. Exemplele ne’ vin din Franța, dis­trusă pe mari întinderi industriale, unde refacerea bogățiilor economice este studiată cu multă pricepere și a­­tențiune, ascultând­u-se sfatul indus­triașilor și al specialiștilor. Statul german, resemnat în noua sa situație ce i-a creiat războiul, se agită serios să tragă foloase de pe urma vechilor sale industrii, for­­mându-șî un plan viguros pentru a reclădi industriile distruse sau în­străinate de războiu­. Pretutindeni, unde chiar indus­triile au suferit mai puțin, guver­nele atrag atențiunea dăunaților de războiul asupra avantagiilor ce li se va acorda, dacă îșî vor reface cât mai inte­rosibil fabricile și u­­zinele. In acelașî timp mi se neglijează industria mică, atelier­e de mese­riași și producătorii manuali, cari deocamdată inlocuesc mașinile, pâ­nă la nouite fabr­i cațivei. Țări« cu industrii însemnate, au înființat și biurouri de inf­orm­atiuni pen­t­ru dăunați­ de război, luând ca model oficiul organizat ]a Wiesba­den- care servește ca ° călăuză sa» gigan­ti oe d­oi miere n­ai­fl­uistratilor, atâtâoiWe a*iii$a*«is După crini­­,reclama este sufletul comerțului”, T ot așa putem da cu sancțiune că­ concurența este moto­rul care pune în mișcare comerțul. Specula, contra căreia se luptă­ nu numai în țara noastră, ci pretutin­deni, ca un rău general isvorât din consecințele războiului european» se menține tocmai din motivul că nu se poate crita concurența. Războiul a răsturnat nu numai originea socială, ci și cea economică d­in toate țările, fie ele beligerante, fie neutre, creiând o stare de fapte care a restrâns comerțul, imediat în legătură cu industria, in unele jo­curi complect distrusă­ în ale părți redusă la un minim, sub trebuințele indigene. In țara noastră, cu o industrie, ne­­dezvoltată încă, reproducătoare de cele mai însemnate articole de prima necesitate, din o țară mai mult consumatoare, de­cât produ­cătoare, lipsa de concurență dă loc la o speculă­ ce nu poate fi ușor înfrânată- slă fiji jft ataxa de elemen­­tele recalcitrante ale unei majori­tați de comercianți, mai intervin o sumedenie de fapte naturale legate de lipsa unei industrii naționale, care ar fi desvoltată în tre alte ramu­rile-Dacă specula a fost comparată cu o otravă, antidotul ei natural Și cel mai eficace este 'Concurența-In ziua când concurența­ va intra Prin ușile larg­­ deschise ale com­er­­cianților, specula va fi nevoită să fugă rușinos, nealungată de nimeni prin portițele dosnice ale pieței co­merciale.­­ Pentru a provoca concurența tre­buie ca: Pe lângă libertatea deplină a comerțului piețele­ de desfacere în engros și cu amănuntul să fie ali­mentate cu mărfuri­ în abundență. Odată cu reînvierea concurenței, provocată de teama comerciantului de a nu’șî face, ste­a mu’și pierde vadul, va dispărea și plaga acatpa­­ratorilor» cre­ată de războiu­, căci a ascunde s­­u a sustrage din co­­mori glam­uri ce se pot căpăta :«s.r. 1 prin cari își pot procura materiile prime fie din interiorul țării, fie din regiunile renane. Acelaș barou, pe lângă înlesnirile pe care statul german le face direct și oficial tuturor industriașilor, mai îngrijește să aride fabricilor Și ar­ticolele pe cari celelalte industrii mari din Franța, America, Anglia și Italia nu le pot produce, adică arată totdeodată și avantagiile unui vii­­tor schi­mb de mărfuri pe piața mondială-Un­ alt birou fra­ncez, cu un în­ceput similar, dintr’o inițiativă par­ticulară­ căreia s’a u­n secre­t interese economice americane, a îmbunătă­țit ideia oficiului germ­an. Prin a pune pe co­mercianți și industriași în legătură cu direcția vămilor, înles­nind importul și scutindu-l de o su­medenie de formu­­lăți inutile și în­­grenetoa­re. Statele­ avizând la mijloacele pen­tru refacerea industriilor, s’au gân­dit că imediat va interveni concu­rența — a»cea marotă care a învă­luit o țară bogată și expansivă în industrie, in fumurile fatalului „Drang nach Osten“. Dacă se urmăresc însă publicațiile speciale ale Franței, Angliei, și Ger­ifi Ha­ L ßOnLä USŰUC dÍ5«ö*K­S I» iS I aceste momente, pimepi nu se gân­­­­dește să creeze Piedici industriale,­­dar că fiecare industrie în parte, se» secționând­u’și forțele­ caută debu­șeu­ri, unde fiecare fabric»nt să fie introdus» în așa fel în­cât schimbul internațional să fie liber și ajutat printr’o largă arteră a unei concu­rențe nesilite și fără da­une. _ Din e fortul pe care statele mari și centrele însemnate industriale din străinătate fac acum. România n’a­­re decât să tragă învățăminte. Dacă am primit fără discuți­e tot ce occidentul a avut mai „ușor“ și deseori mai de criticat, dinainte de războiu, acum, după terminarea ma­relui măcel al omenirei civile ale, să sperăm­ că vom lua deja acelașn occident părțile cele bune și povețele d­oare industria distrusă mai întâi cele sănătoase» spre a rezunte în ai­tle noi și aliații noștri, în interesul apărărea și rațiunei militare­, sinis­trată apoi de trupele dușmane și sălbătăcite la sfârșit, în Moldova­ de prietenii noștri, cari au pătat aman­ta armelor cu o defe­ctiune rușinoasă. E timpul ca România cu visul strămoșesc împlinit, să fie geografi­­ceste un stat balcanic, dar cu mora­­vuri și cp iem­el­e occidentale. y. SC*LNTE1L

Next