Dimineaţa, octombrie 1919 (Anul 16, nr. 4820-4850)
1919-10-14 / nr. 4833
ANUL AVW.a. 48334 PAGINI ar Ban numărul 4 PAGINI directors CONST. MILLB 0 protestare cetățenească Eri a fost la Adevărul prima adunare de constituire a Ligei Constituționale. Au luat parte la ea cetățeni din toate partidele și din toate straturile sociale. Nota generala a cuvântărilor a fost protestarea contra acestui guvern, care este o sfidare a Cetățenilor. După patru ani de suspendare a legilor și Constituției, după sparru ani de stare de asediu și de cenzură a presei, am regăsit cu aceleași puteri de reacționare violentă, contra acestui guvern de generali și contra atotputerniciei familiei Brătianu, singura în această țară care a monopolizat rege și tron. Ceea ce a fost nota caracteristică a acestei întruniri este că s’a pus punctul pe i. De îndată ce Coroana n’a ținut cumpăna dreaptă între partide, de îndată ce imparțialitatea ei sete bănuita., Coroana ese din rolul ei pasiv, ce îi dă Constituția, nu numai domnește, ci și guvernează, și deci se amestecă in luptele dintre partide. Astfel, cu drept cuvânt s’a făcut responsabilă Coroana, de cele ce se întâmplă ,de darea la o parte a tuturor celorlalte partide și protejarea unui singur partid, a partidului familiei Brătianu. Darea pe mâna unui guvern de generali, a țarei întregi, nu-i decât un mijloc aproape nedeghizat de a prefera partidul liberal. In asemenea condițiuni, lupta începe între Coroană și tara. S’a spus chiar cuvântul de revoluțiune, dar de revoluțiune morală, care să lumineze spiritele și să le arate adevărul adevărat, starea anormală în care se găsește țara, din cauza acestei situațiuni în care se găsesc toate celelalte partide, față de partidul liberal. Atcastă deșteptare a cetățenilor este un semn bun. Indiferența lor era temută. Era teama ca acești patru ani de stare de asediu, să-i fi deprins cu robia, să le fi luat puterea de-a reacționa, față de fărădelege în care stăm. Din moment ce aceasta nu se întâmplă, totul este salvat, țara aceasta nu va fi pradă peirei și autocrației. Strigatul tuturor a fost ca aceste, alegeri nu trebue să aibă loc, ca: ele trebuesc să fie amânate și făcute, într’o deplină libertate, fără de cenzura represivă și fără de starea de asediu, și sub un guvern care să dea tuturor garanția imparțialității. Const. Mille Interviewul tMni Goldiș !Am relevat deunăzi intervievat acordat de D. Goldiș unui ziar un crurest, care apare la Arad, iarceasta chestie ziarul Renașterea Română scrie : Nu credem în autenticitatea interviewului și fiindcă în el se afirmă unele păreri cari nu pot fi ale unui ministru român. D. Vasile Goldiș, întrucât îl cunoaștem noi, nu e în stare să susție enormitatea că nici Anglia și nici Franța nu au adus atâtea jertfe în războiul monndial, câte a adus România. A scrie așa ceva la gazetă, înseamnă a căuta să împrăștie o atmosferă neprielnică în jurul unui om politic român, căci d. Vasile Goldiș știe, cum știm noi tot cari am contribuit cu sângele nostru la sacrificiile României, că, oricât de mult am jertfit, jertfa noastră mare nu poate fi comparată cu cea franceză. Chiar păstrând proporționalitatea între România și Franța și înlăturând modestia că ie totuși ne șade atât de bine nouă ardelenilor, cari în cea mai mare parte nu am avut norocul să pe batem pentru adevăr și dreptate alături de aliați, o astfel de comparație nu-și poate avea locul Problema chiriilor Chiriașii au ajuns la ultimul semestru al locatutmei lor și nu știu încă dacă guvernul va interveni pentru a le prelungi această locațiune sau îi va arunca in brațele speculatorilor. Indiferenta aceasta față de nevoile chiriașilor, ca și toleranța scandaloasă ce se acordă celor ce speculează pâinea- au toate aceeași obârșie. Trăim în plină anarhie. Fiecare face ce poate și ce vrea- iar la cârma statului avem un guvern care nici nu poate nici nu vrea. In Anglia- unde războiul n’a făcut ravagiile pe cari le-a făcut la noi- guvernul s’a ocupat de aproape de problema locuințelor și acum se construesc sub controlul său,case de lemn pentru lucratori. Dar în Anglia se organisează totul pe când la noi nu se organiseaza decât specula. Am citat atâtea cazuri, in care proprietarii care au cumpărat case pentru, a le specula au urcat chiriile de 5—6 ori atât cât s’a plătit în ultimii ani. Proprietarii constituiți în ligă au răspuns că și chiriașii lor fac speculăprin urmare dânșii- ca cetățeni cari plătesc biruri către stat- au și ei dreptul să facă specula lor. Problema aceasta, a dreptului la speculă, se ridică pentru prima dată într-oi tară organizată fără ca guvernul chemat să aplice legile, să intervie și să spună : Legea pedepsește specula sî sunt s'fi să iau măsuri împotriva voastră. El găsește foarte natural ca fiecare să-șî facă specula lui și dacă are curajul să șii mărturisească atât mai frumos pentru el. La consecințe nu se gândește nimenea și aici este partea cea mai gravă. Problema chiriilor este una din problemele cele mai urgente și cei care o ignorează își asumă o multă răspundere. Guvernul e dator să vină acum cu un decret'lege și să ide'a chestiunei o soluțiune democratică și dreaptă. MISTER WALK Karoly inculpat de furt Citim în „De Petit Journal“ din 9 crt. .. " _ ..După Pesti Hírlap, ministerul public a deschis acțiune penală în contra contelui Mihail Karoly, pentru furt si abuz de încredere. Ancheta este așa de înaintata, încât mandatul va fi lansat în curând contra inculpatului. In acelaș timp vor începe tratative cu republica cehoslovacă, în vederea extrădării contelui Karoly, Partidul nation s s siromul de generali REPREZENTANȚII ARDEALULUI NU SPRIJINĂ GUVERNUL CU AUTORITATEA LOR Renașterea română schițează astfel atitudinea partidului national român fată de guvernul de generali: 1. Partidul national prin reprezentanții săi nu-și poate da nici când asontimentul decât pentru popica unui guvern democratic pe care mi ne-o poate garanta guvernul de generali. 2. Partidul național ar fost fericit dacă s ar fi găsit o altă soluție a crizei decât aceea pe care o avem. 3- Colaborarea miniștrilor ardelnii fără portofolii nu poate fi o colaborare politică de pe urmele căruia partidul national să tragă pe nosul răspunderilor. 4. Miniștrii ardeleni au rămas și in guvernul Vitoianu păstrând legătura administrativă cu vechiul regat, ca să nu se creeze aparent unui separatism pe care partidul national nu-l dorește. Săli Iliin morile Exemplul celor de la sindicatul agricol Ilfov a fost imitat și în Basarabia, unde o citea de speculanți au acaparat morile și speculează pâinea celor săraci. Guvernul este dator să intervie imediat și să pună capăt acestei revoltăîntre speculatitri, înainte de a se propaga sistemul in tot cuprinsul tărei. Nici o speculaține nu este atât de primejdioasă ca specula cu pâine și dacă nu- și dau seama de primejdie aeci cari au organizat această imensă tâlhărie, guvernul e dator să sesizeze primejdia și să ia măsuri din vreme. Sunt oameni săraci cari gou, calc opt si zece copii și au nevoe de opt pâini pe zi. E o crimă să ceri unui biet muncitor curt l<d pe zi pentru pâine. Să se desființeze dar trustul fainei, rechiziționându-se morile și punăndu-le la dispoziția tuturor celor rari au grâu de măcinat. Numai asa se va putea pune capăt speculei intesmodv.se jocul Wmntam* al «fotei ■ i Direcția 10.66 Redacția 6.67 Administrația 7.69 Publicitatea 48/11 SERVICIUL TELEGRAFIC Conferința de pace COMISIUNI DE CONTROL IN GERMANIA SI AUSTRIA — ANTANTA APROVIZIONEAZĂ CU MUNIȚII PE KOLCEAC SI DENIKIN. — O NOUA CLAUZA IN TRATATUL ITALO- MAGHIAR Lyon 12. — in reuniunea de Sâmbătă dimineața, consiliul suprem ai1erapet a adoptat un raport al consiliului superior din Versailles, în vederea formării unei comisiimi internaționale, cu sediul la Berlin, care va exercite un control asupra prizonierilor ruși în Germania. Consiliul suprem a adoptat un an raport al consiliul superior din Versailles, relativ la organizarea unei comisiuni interaliate de control, în Austria, pentru a supraveghiia executarea măsurilor militare, prescrise de tratatul din St. Germain. Cons Jiul suprem a acceptat in principiu, o cerere a amiral»«' Kolceac si a generalului Denikin, prin care aceștia solicite sa ti se remită materialul de război rusesc capturat de germani. în cursul războiului Comisiiunea de control interaliată în Germania va fi însărcinată cu apl carea acestei măsuri. Consiliul a trimis spre examinare, comisiunii de redactare, o propunere prezintată de d. Scialoja, în numele delegației italiene, cu scopul de a însera în tratatul de pace cu Ungaria, un articol, prin care Ungaria renunță în favoarea Italiei la drepturile și t titlurile sale, asupra teritoriilor foastei monarhii austroungare, atribuite Faliei Prin tratatul de la St-Germain. RAPORTUL LUI SIR CLERK ASUPRA ROMÂNIEI Lyon. — Consiliul suprem n’a ținut ședință eri: „Echo de Paris“ crede a ști că la întrunirea lui astăzi vor fi discutate chestiunile politice si raportul lui Sir George Clerk asupra României. STADIUL RATIFICĂRILOR TRATATULUI DE PACE IN ANGLIA, FRANȚA, ITALIA ȘI STATELEUNITE Horste 32. —Regele George.Fl.Angliei a ratificat tratatul păcei, și documentul a fost trimis la Paris. Germania a fost întâia Putere care a îndeplinit opera de ratificare. Regele Haltei a ratifcat bâul printr’un decret regal la 7 Octombrie. Ratificarea din partea Franței nu este încă complectă. Proectul a fost introdus în Cameră la 4 iulie de către d. Clemenceau și alți 13 miniștri, supunând președintelui tratatul spre ratificare. Camera a ratifcat tratatul la 2 Octombrie cu 372 voturi contra 52 și 73 abțineri. Acum mai trebue să treacă și Prin Senat Senatul Statelor Unite studiază încă tratatul care a fost introdus la 15 Septembrie. S-au propus un număr oarecare de amendamente, care sunt în desbatere. Pentru ratificarea tratatului este nevoe de 2 treimi voturi ale Senatului și apoi ratificarea președintelui Statelor Unite. DISCUȚIA TRATATULUI IN SENATUL FRANCEZ Lyon. — La Senat a început de ori discuția tratatului de la Versailles. D. Leon Bourgeois raportor a rostit un mare discurs a cărui afișare a fost votată de Cameră în unanimitate. După ce a arătat motivele pentru care Senatul va vota tratatul, d. Bourgeois și-a exprimat speranța că Puterile aliate vor rămâne unite și în timp pe pace. Vorbind de chestiunea orientală, oratorul a spus că acum nu pot fi încă cercetată tratatele cu Bulgaria și Turcia nefiind încă terminate. N-a sosit încă ceasul de a cerceta cum Franța trebue să apere cu energie interesele sale materiale și morale în Orient. Chestiunea Constantinopolului care domină întreaga problemă a Orientului nu pare sa fi fost încă discutată, deci mai trebue așteptat. ATITUDINEA BULGARIEI IN TRECUT SI IN PREZENT Lyon. — „L’Homme Store’ constate ca ziarele bulgare in unanimitate bârfesc pe aliati din cauza condițiunilor de pace, totuși adaugă ziarul, clemența de cari beneficia,a bulgarii e mare , este deci just, ca să fie reamintite crimele de cari s'au făcut vinovați soldații și autoritățile bullgare în Grecia, România și Serbia. Delegațiile acestor trei țări, au făcut memorii în cari faptele cele mai odioase și autentice sunt consemnate pentru a stabili in fata linnii înfricoșătoare o vinovăție bulgară. Ca să se apere, guvernul bulgar arunca vina faptelor in sarcina inamicilor lui, dar anchetele importante făcute de misiuni au dovedit susținerile mincinoase ale bulgarilor. Ziarul termină spunând că bulgarii vor rămâne în afară de limani hari, căci ei în războia nu au știut să atragă asupra lor decât rușirea. NORVEGIA ȘI LIGA NAȚIUNILOR Lyon» 12 __D'n Crt«ti*"I»: Raportul com.‘ruibji 'lesem”94 reiiru 9 ^scuta. ceșt'Une9 a^ez'urt'' Norwegge* I» Liga n ii id lor. Ta. fi pupicat în cursul său tămâ 'rt Com’tefui a «tec’s !” unanimîl!,.e. c* să. renomatrie Norvege« să “certe l_ rnt» ți a «te 9 'nît” In l'gă și » accentu*t câ natUrit]e cart «mu vor face carte «mn. ’•t gă- vor p'erte .m]nt;<g'l e’e't’. a’*t, b 9 punct țj« vedere comercat,. politii =.t ceronom'c. Psc'nl '&gi, est- umit din Poktrt' 'un periat- « In reportur'Ie 'nternet'0.9'© Frte ’’ nvU'e in ® cmnul!1% Pentru m1. c'le Tilt'un'. » wicr» dinh'Tm incerut. »ceas«!. op«ră.. MASURILE ANTANTEI PENTRU EVACUAREA PROVINCIILOR BALTICE L' <>n. 12. — Răspunsul Antantei la comunicarea Germaniei asupra eve mării provinciilor baltice, a fost «ef[eciat1-" vliffeß." la Berlin Aliații acceptă ca o comisiune interaliată, să fie insărcibita să controleze măsurile luate de guvernul din Berlin, pentru evacuarea Curlandei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei, să inspire altele mai eficace și să supravegheze pe loc, executarea. SITUAȚIA IN PROVINCIILE BALTICE Paris. — Situația în Provinciile baltice se complică din ce în ce Următoarele fapte noul s-au petrecut în ultimile zile : 1) Von der Goltz care fusese înlocuit cu v. Eberhardt și rechemat în Germana a urmat exemplul subordonatului său maiorul Bîschoff, șeful diviziei de fier și a proclamat nesupunerea sa față de guvernul din Berlin. El a anunțat in acelaș timp că soldații lui nu mai sunt germani ci ruși și că vor lupta pentru restaurarea Rusiei unitare. El a intrat în luptă în acelaș timp cu republicanii baltici și cu bolșevicii. 2) Acordul între generalii monarhiști germani cari nu mai recunosc autoritatea ..Retorcivlui“ și absolutiștii, pare că s’a stabilit. Un guvern al Rusiei apusene în opoziție cu cel al Rusiei noroce,care este antantist, s’a constituit la Berlin. El se compune din absolutiști ca.al treilea guvern germano-rus care funcționează la Milan 3) Armata germană a întreprins atacul Reger ceea ce explică aPehil Letouizi către Conferință. 4) Consiliul suprem a studiat răspunsul către Germania cu a cărui elaborare a fost însărcinat mareșalul Foch. In prezența acestor fapte noui survenite de curând, s’a decis ca să se facă multe adausuri la răspunsul ce va fi trimes guvernului german. * - Chestiunea Fiume SITUAȚIA LA FIUME Lyon. — Se anunță din Roma. D’Annunzio a încredințat comandamentul militar din Fiume generalului Cocciciini care comanda corpurile de armată din Florența; el a părăsit acel oraș pentru a veni la Fiume, după ce a lansat un manifest in care se libera de jurământul său de credință față de rege. * Voluntara lii cTAnnunzio au capturat vaporul,Persia" care transporta o încărcătură de arme. Orașul dispune de merinde din belșug. O SOLUȚIE IN CHESTIA FIUME Lyon. — „Figaro“ ocupându-se de chestiunea Fiume, afirmă că consiliul de miniștri" s’ar fi ocupat ori de această chestiune și ar fi găsit următoarea soluție : Fiume va fi ocupat de trupele italiene în așteptarea deliberărilor Conferinței, dar cu specificarea că «mandatul Ligei Națiunilor va dat Italiei. „Figaro“ adaugă că nu se știe dacă d’Almunzio se va ralia la această soluție. RELAȚIILE ANGLO-ITALIENE — O întrevedere diplomatică — Norsea. 12.—Știri din Roma anunță că un comunicat oficial arată că a avut loc o conversație intre d. Titoni și ambasadorul englez, conversație în cursul căreia s-a înlăturat orice echivoc. Cu o reciprocă satisfacție s-a putut observa că între aceste 2 țări există o cordială colaborare în soluția problemelor Păcei. _____ DATORIILE ALIAȚILOR IN AMERICA Lyon. — Corespondentul lui Morning-Post la Washington, temlegrafiază . D. Albert Rathbone secretând fesaurului Statelor Unite a sosit la Paris, unde se va ocupa de problemele financiare stârnite prin consolidarea datoriei contractate de țările aliate față de America. Nu este exact că Statele Unite ar fi consimțit ca dobânzile acestei datorii să fie adăugate la totalul datoriei, dar e sigur’ că se va cerceta această chestiune cu cea mai mare bună voință, fără a interveni însă în regulamentul datoriilor pe care aliații le-au contractat între ei și cari vor forma subiectul unor aranjamente speciale. * STATUTUL IRLANDEI Lo“«tra. 12. . Zarul ..Daily News’’ din Londra. conien'ând alegerea făcut â în persoana d-lui Water Leng ca președine al comitelu'u' însărc'”»' cu șted’erea HomenteltP se exprimă asfel: ,,D-l Leng are numb mai multe ciiiostere asupra chestiunei irlandeze- decât îsi poate inchpui publicul, si aceasta nu »uffla’ ''a'orită fap'u’u' că a fost od'nioara membrul comitetului south Dubi'"1” ?' câta timp secretar al Irlande', d4 Long are alte relatii mi irlandeze mu1t mai întinse. Unui fliu "umele sac este Hume, care vine «’ela Humes of Wick'ow o veche și somată famiie irlandeză ___ PLECAREA GENERALULUI HIRSCHAUER DIN STRASSBOURG Strasbourg.Orașul Strasbourg a oferit Marti un dar în amintirea orașului- Generalul Hirschauer se retrage din postul de guvernator, din cauza limitei de vârstă. Ceremonia a avut loc în saloanele primăriei. Primarul d. Beirob cumisiunile mimicipale și invitații au fost prezenți- Primarul a ținut o cuvântare exprimând părerea sa de rau ca misiunea generalului Hirschauer este terminată. ..Populațiunea, zice el, a văzut de la întâia clipă deosebirea, care există jirtre un general prusian insolent și mândru și un general francez delicat și îndatoritor. Dr., Domnule general au adăugat toarte "Miî" la prestigiul armatei franceze, căreiia Strasbourg-ul îi datorește scăpărea sa“. Apoi primarul a înmânat generalului obiectul de amintire care consistă într’o statuetă de marmoră reprezentând Victoria, încoronată cu lauri. Marți 1 ä octombrie 19»l» OGLINDA ZILEI norme ! — Sunt In doliu si sunt vesel.. Mi-a murit nevasta si la scumpetea de azi Iți închipui ce economie e. Spre Franța cea noua In preajma alegerilor generale (De la corespondentul special al „Dimineței“) Paris- Octombrie 1919. Octa44 era 4 a 4ul la f'ca4, Parlame'Mulu' abia! nu-i mai rămâne decât sarcina de a vota amnstia pentru a i* di solva4- urmând ca noile alegeri legislate să înceapă în zua de 9 Noembrie. Op'nu”ea publică este înierbere- Dattorită pasiunei popice sau tine4 explicabile curiozități, mai toți vor să știe ce zace în spiriul maselor populare, acum după război și după-.. pace. De foarte mult4 vreme. Franța n’a fost agitată de o campanie electorală mai pătimașă și mai violentă ca aceiasta ce se ajuta pentru noua sesiune legislativă-Explicațiunea aceste' note caracteristice, e foarte simplă: Noul Parlament ce va rezulta tot consultarea populară, va avea să rezolve— afară "uma-, dacă revoluția bolșevi să nu va triumfa și în occidentul Europei- în care caz Pafianțezeil în forma actuală nu mai are și'c' o ratune de a fi— ede mai complexe si cele mai grave probleme ce au frământat vreodată Franța. Rasbohil *-a secat mute in1' hivoarele bogătele.' urturate. și I, .... d’u'.. caga viață econom,câ ș' financ’ară- Aproape 4o4ul este de refăcut. Incumb, dar noului Parlament dateză să găsească formulele geniale care să soluționeze <diverse e cesimtä. excesiv de d'f'c'le-El va trebui să descopere cu hrtrăznieală resursele necesare care să echilibreze actualul buget și să alimenteze fondurile lineuse, indispensabile reconsterteei departamentelor complece devasteze de *âva.Li barbară a Nemtlor. O parte din fonduri vor fi furnizate de Germani, cu tipul de despăgubi’ri ’te iăzboi. Ele însă nu sunt suficiente. Soluțurile care se 'mpun în asemenea cazuri grave nu sunt palativele- Răn'le cari sângerează încă Franța nu pot fi vindecate decât cu mijloace chirurgicale radicale. Soluți unite sugerate de socialiști, încep a fi acceptate» de foarte multi: respinarea în proporția de 90?« dn beneficiite iicine făcute in timpul și Prin război se 'mpune: impozite s'mțteare asupra captainin' și verniturilor ma"i; "at'anal'zarea tuturor marilor întreprinderi economice și inteKÍucerect celu' mai perfect'ona4 mașin’sm Om^area la'strictul necesar a bugetului miliar Si refacerea organiza{iei mațtere pe baza rmuȚilor naționale etc., atâtea probleme chinuitoare Si altele care agită spiritele celor cari iubesc Franta și vor s’o scoală din runa și haosul în care a arunca'-o războiul morrt'al-F'z'onom'a actrite' electorale și po 1t'ce se precteează pe terenul luptei de clase Și atunci se înțelege ușor de ce reacționarii, proaspeți îmbogățiți și conservatorii actuale‘ ordine sortate _îș'_ s4râng rândurile ca să ț’nă îrondul un'4 în contra mișcare! socialiste, crescânde- Coaliția âivei’sefor fracța"1 politice a început să se opereze: „„ afară de regalism! de la .Acțiunea franceză”, cari fac propagând* în vederea restaurare! monarhie și a întronare! exilatului duce d’Orleans, și partidul ratea! care e în descompunere. grupări politice noi ...Democrația nouă“ ..Partidul republican al i’corgan'zăre' nat'onale'.. .Foști! combatanți“ etc») răsar eu deperrite în băligar după ploae-Vechile partide ant socieliste caute ar Hanța "o lor forțe politice prin 464 felul de avansuri. 'ndicând ca platformă electorală: Antenea “ațională a oamenilor ci"suiti din partidele de ordine’’ în contra socielismului de Bunat ca mișcare bolșevică. Lupta va fi acerbă: de o parte a baricadei vor fi temeni 11 inuiți clerte alMor. national'șior, regialiștilor, de cealaltă parte vor lupta uniți socialiștii cari și-au refuzat la ultimul congres național, or! ce pacte are în alegeri cu vre una, «t'r grupărie politice adverse. Parlamentuț cel nou ce va rezulti, d'n alegerile ce se anunță va fi la i'âl* țimea misiunei istorice ce.f este hărăzi 4S? După compoz'ța lui vom putea da și răspunsul- Const. Cință“GÂNDURI SIMPLE Ca să se silemmun cititor indignat scrie că dacâa MS. ’. care, consumă Strașnic având 9 copii, tu mai găsește in piefe nimic c consumat. — Ce e de făcut? întreabă consumitorul care insă nu dispune de timp e, fie și membru al una Ligii cu acest nume. Lăptăresele au înțărcat, brânzeturis’au evaporat, fructele stârcite cer faci coadă ca să le vezi in 10SUrAch‘ gustorilor. Zarzavatul creste doar 1 piața mare. Detartistii se plâng că <r. grosista se tin grapă de prețul maz mal aș a că el nemeda vâna din cer daca, stau cu mâinile un buzunar. (L dă mâna!) întrebăm și noi pe alții mai indendi ce’i de făcut? Vorba era ca traiul să se ieftinească la înființarea Lgelor. Ori traiul s’a iefterdt fiindcă amâne omul cu bani în buzunar negsind la îndemână nimic de cumpărat O lămurire se impune ca să se știe’i de făcut! Altul tot atât de amărât rebele, întreabă cum să se împace cu aciuai scumpete când salariul lui chiar spori abia de-l acoperi, plata chiriei și roniței. Să facă datorii ? Nu are credi Să înceapă a face fraude? Intră în proprie! Oricât ar da, din colț in colț, el un funcționar particular, nu are niîtm fi de Cooperativă de ajutor, dar trebi să-si tină rangul cu toată familia. Ce’i de făcut? Se spune că se vor organiza prefix pentru mărfurii, ce se aduc. Se spune? Dar rând? Și acest lucru ar trebui să se au ca să poată oamenii din categoria d mai, sus, trăi cu... speranța! Se spune... Of câte nu se spunet C nefiind destule locuri in sălile de spectacol, se va înființa o societate de artisti cari să dea reprezentați spectacoloase și gratuite pe străzi. Azighestie mai sigură, căci mi-se pare că au început! Lasă nu ne plângem că ni-se dă nimic pe gratis... STAN BOLOVAN, ut Concurenta, și supuse fluctuațiunei unor preturii de concurentă, ar însemna o aberațatie a unui pui, care ar voi să’și arunce banii într’o pierdere sigură și fără nici o socoteală rațională. Concurența ar mai alunga și sumedenia de intermediari, răsăriți tot ca un apendice al războiului pe spinare» comerțului; căci reluându«se relațile normale dintre fabricant și comerciant, întreaga filieră a mijlocitorilor , din mână în mână’, își pierde rațiunea de a mai dăinui și noua situație i-ar expulza cu un corp străin, de prisos, în organizmul comerțului. Dar Pentru realizarea acestor fapte trebue un singur lucru:refacerea industriilor, de care e legată viața și existența economică a tuturor țarilor. Nu numai Romania, întregită, este preocupată de această problemă însemnată, dar toate tarile ale căror productii au fost înfloritoare. înainte de războiu, caută mijloacele de a-și reface și reorganiza industriile-Reconstruirea industriei va scăpa toate piețele de neporocita chestiune a valutei, deopotrivă de îngrijitoare ,laurea care a paralizat valorile naționale și a închis urmnte deși, așa zise,, de lux, sunt totuși necesare unor anumite clase sociale. Exemplele ne’ vin din Franța, distrusă pe mari întinderi industriale, unde refacerea bogățiilor economice este studiată cu multă pricepere și atențiune, ascultându-se sfatul industriașilor și al specialiștilor. Statul german, resemnat în noua sa situație ce i-a creiat războiul, se agită serios să tragă foloase de pe urma vechilor sale industrii, formându-șî un plan viguros pentru a reclădi industriile distruse sau înstrăinate de războiu. Pretutindeni, unde chiar industriile au suferit mai puțin, guvernele atrag atențiunea dăunaților de războiul asupra avantagiilor ce li se va acorda, dacă îșî vor reface cât mai interosibil fabricile și uzinele. In acelașî timp mi se neglijează industria mică, ateliere de meseriași și producătorii manuali, cari deocamdată inlocuesc mașinile, până la nouite fabri cațivei. Țări« cu industrii însemnate, au înființat și biurouri de informatiuni pentru dăunați de război, luând ca model oficiul organizat ]a Wiesbaden- care servește ca ° călăuză sa» giganti oe doi miere naifluistratilor, atâtâoiWe a*iii$a*«is După crini,reclama este sufletul comerțului”, T ot așa putem da cu sancțiune că concurența este motorul care pune în mișcare comerțul. Specula, contra căreia se luptă nu numai în țara noastră, ci pretutindeni, ca un rău general isvorât din consecințele războiului european» se menține tocmai din motivul că nu se poate crita concurența. Războiul a răsturnat nu numai originea socială, ci și cea economică din toate țările, fie ele beligerante, fie neutre, creiând o stare de fapte care a restrâns comerțul, imediat în legătură cu industria, in unele jocuri complect distrusă în ale părți redusă la un minim, sub trebuințele indigene. In țara noastră, cu o industrie, nedezvoltată încă, reproducătoare de cele mai însemnate articole de prima necesitate, din o țară mai mult consumatoare, decât producătoare, lipsa de concurență dă loc la o speculă ce nu poate fi ușor înfrânată- slă fiji jft ataxa de elementele recalcitrante ale unei majoritați de comercianți, mai intervin o sumedenie de fapte naturale legate de lipsa unei industrii naționale, care ar fi desvoltată în tre alte ramurile-Dacă specula a fost comparată cu o otravă, antidotul ei natural Și cel mai eficace este 'Concurența-In ziua când concurența va intra Prin ușile larg deschise ale comercianților, specula va fi nevoită să fugă rușinos, nealungată de nimeni prin portițele dosnice ale pieței comerciale. Pentru a provoca concurența trebuie ca: Pe lângă libertatea deplină a comerțului piețele de desfacere în engros și cu amănuntul să fie alimentate cu mărfuri în abundență. Odată cu reînvierea concurenței, provocată de teama comerciantului de a nu’șî face, stea mu’și pierde vadul, va dispărea și plaga acatparatorilor» creată de războiu, căci a ascunde su a sustrage din comori glamuri ce se pot căpăta :«s.r. 1 prin cari își pot procura materiile prime fie din interiorul țării, fie din regiunile renane. Acelaș barou, pe lângă înlesnirile pe care statul german le face direct și oficial tuturor industriașilor, mai îngrijește să aride fabricilor Și articolele pe cari celelalte industrii mari din Franța, America, Anglia și Italia nu le pot produce, adică arată totdeodată și avantagiile unui viitor schimb de mărfuri pe piața mondială-Un alt birou francez, cu un început similar, dintr’o inițiativă particulară căreia s’a un secret interese economice americane, a îmbunătățit ideia oficiului german. Prin a pune pe comercianți și industriași în legătură cu direcția vămilor, înlesnind importul și scutindu-l de o sumedenie de formulăți inutile și îngrenetoare. Statele avizând la mijloacele pentru refacerea industriilor, s’au gândit că imediat va interveni concurența — a»cea marotă care a învăluit o țară bogată și expansivă în industrie, in fumurile fatalului „Drang nach Osten“. Dacă se urmăresc însă publicațiile speciale ale Franței, Angliei, și Gerifi Ha L ßOnLä USŰUC dÍ5«ö*KS I» iS I aceste momente, pimepi nu se gândește să creeze Piedici industriale,dar că fiecare industrie în parte, se» secționându’și forțele caută debușeuri, unde fiecare fabric»nt să fie introdus» în așa fel încât schimbul internațional să fie liber și ajutat printr’o largă arteră a unei concurențe nesilite și fără daune. _ Din e fortul pe care statele mari și centrele însemnate industriale din străinătate fac acum. România n’are decât să tragă învățăminte. Dacă am primit fără discuție tot ce occidentul a avut mai „ușor“ și deseori mai de criticat, dinainte de războiu, acum, după terminarea marelui măcel al omenirei civile ale, să sperăm că vom lua deja acelașn occident părțile cele bune și povețele doare industria distrusă mai întâi cele sănătoase» spre a rezunte în aitle noi și aliații noștri, în interesul apărărea și rațiunei militare, sinistrată apoi de trupele dușmane și sălbătăcite la sfârșit, în Moldova de prietenii noștri, cari au pătat amanta armelor cu o defectiune rușinoasă. E timpul ca România cu visul strămoșesc împlinit, să fie geograficeste un stat balcanic, dar cu moravuri și cp iemele occidentale. y. SC*LNTE1L