Dimineaţa, decembrie 1919 (Anul 16, nr. 4878-4907)

1919-12-04 / nr. 4881

/ V 1 4 \ 4 O nouă notă aliată remisă guvernului ’E și guvernul demisionat darea la Paris a pacei de al d«lui Văitoianu, care girează încă afacerile publice, a primit o gravă comunicare de la Consiliul Supreme Ö. Wopicka, ministrul Statelor’ "niței a înmânat d»lui Visexianu o notă, prin că’ Consiliul Suprem al viaților îl avertizează că ultimul termen acordat României expiră Marfi la orele © seara și că nici o prelungire nu e posibilă. Dacă până la acea oră, răspunsul României nu va fi afirmativ, miniștrii înțelegerea vor părăsi țara, împreună cu supușii francezi, englezi, americani și italieni, de către delegații României. [Agravarea conflictului cu Consiliul Suprem, o repetăm, se datorește în primul loc faptului că s’a tărăgănit într'un mod care a revoltat pe delegații marilor puteri. Apoi a intervenit și un alt fapt iarăși de o gravitate excepțională, asupra căruia se fac diferite comentarii în cercurile brăștieniste. Regele a adresat președintelui, republicei franceze o scrisoare prin care face apel la d. Poincaré să obțină modificarea clauzelor pe care nu le poate semna. România. Președintele republicei a răspuns regelui sfătuindu-l ca România să semneze. Pe de altă parte d. Clemenceau a telegrafiat azi dând instrucțiuni, în numele Consiliului Suprem, legațiilor Antantei ca să ia toate dispozițiunile de plecare în caz când nu vor avea azi declarațiunea României că semnează tratatul. . * înainte de a se duce la palat, d. Martin a avut o întrevedere cu reprezentanții Franței și Angliei cari sau informat asupra instrucțiunilor sosite de la Paris. A se vedea Ba ULTIMA ȘIRA din urmă știri asupra crizei. ft hegarturile aliate au primit azi noul instrucțiuni confidențiale din partea Consiliului suprem, fi Faptul că astăzi erele 6, dând expira pentru București, ultimatumul aliaților, guvernul Vaiteianu care a remis refuzul de semnare, se afla încă în funcțiune, a obligat misiunea aliată de a considera relațiunile rupte între România și Puterile Aliate. . Suntem in măsură a menține informațiiunile noastre de ori cum că plecarea misiunilor aliate din București nu se va efectua înainte de Vineri, ultima si prevăzută pentru sem* audiența d-lui Maniu la Rege ... 1. Manta- Președintele Const Mal Dirigent si sefat partidului național din Ardeal, a fost primit ora după amiaza in audientă de Rege. Audienta d-lui Mantu a fost de o oră și jumătate, întrebat, de un grup de ziaristă mai așteptau ostea sa de la audientă. în ce calitate a fost consultat de Regent, Maniu a răspuns : Suveranul mi-a cerut avizul în cantate de șeful celui mai importar. A numeros grup din pariaîn Crttă. La întrebările ce stau pus în legătură cu eventuala sa însărcinare de a rcrema noul guvern, Prședintele Consiliului Dirigent, a răspuns că da primit încă această misiune, dar ea este aproape sigur că Mercurii au cel mai târziu toi« guvernul va f constituit. i Relativ la semnarea păcei, d-s» a Sectoral că Romania trebie să semneze tratatul cu Austria. Imediat după d. Maniu, Suveranul i numit în audiență pe d. N. Iorga. In afară de iuUcatorile de ordin internn fruntașul nationalist a comunicat Regelui avizul său că noul guvern care va fi desemnat de majoritățe parlamentare, va trebui să semneze pacea pentru a scuti ara de noi si inutile suferințe. Astăzi Regele va consulta alți fruntași ai vieței noastre politice. Rasmitin Gânduri Simple un mie bistalb D-na Elena Ferechide, bana și blânda mamă a săraclor din București, fără voia ei, și-a părăsit postul pe veci și s’a dus la odihnă. Vor plânge mii de văduve, orfani, bătrâni, bolnavi, schilozii, toi vor plânge, căci d-na Ferechide Pe toți îi asculta și-i ajuta.l. cine a avut parte să ajungă sub ochi ei buni și inteligenți, n’a plecat cu mâna goală, niciodată. Era un fel de ministru în București d-na Ferechide - ministru al carităței publice. Veneau săracii la ea, mai aburi de cum vin postulant« la ministere» și când nu puteau veni« scriam, și obțineau întotdeauna ascultare. Astăzi doliul acopere porțile casei sale primitoare, doliul acopere sufletete umililor ei protejați și pierderea lor e nespus de mage. Femei cu sufletul atât de generos și atât de energic, nu prea se găsesc ușor și drept ar . Ca această nobilă figură să nu dispară dintre ,noi pentru totdeauna. Supunem deci comitetelor din care a făcut parte defuncta, o cerere modestă, însoțită însă de rugămințile a mii de oameni cari au fost ajutați de dânsa. Un bust alb, un mic bust alb, care să ne redea în marmoră chipul blând și nobil al celei care a fost Elena Ftrechide. Așezat în Cișmigiu, între flori și copaci, în liniștea poetică a gr Mineisărmanii învinși ai metri, veniți acolo in ceasuri de amărăciune, vor regăsi pe binefăcătoarea lor, și vor afla astfel o consolare. Iar tineretul, în zilele frumoase de vară, colindând grădina se va opri în fața albei figuri frumoase și va afla că a fost odată în București o femee nobilă și bogată care a iubit mult pe cei săraci și triști și a fost astfel răsplătită pentru, nobila ei iubire. Elena Ferechide va face astfel bine și de dincolo de mormânt!.. STAN BOLOVAN Parlamenti! cel nou ! Parlamentul care s’a ales cui toți, ridică acestui parlament au 1 toate neajunsurile și defectele sale, cu toate că nu reprezintă ! de cât mai puțin ca jumătate din numărul alegătorilor, se apropie de ceea ce credem noi că 1 ar trebui să fie o adunare eșită din votul universal, și o adunare a României Mari. Dacă ar fi luat parte și opoziția la alegeri, de sigur că s’ar fi schimbat înfățișarea, întrucîtva, dar nota generală nu ar fi schimbată. N’ar fi fost atâtea liberali în Parlament și numărul țărăniștilor și al amicilor d-lui I Iorga, ar fi fost mai mic, ale»șii amici ai d-lui general Averescu, crescând în dauna acestor trei partide. Am fi avut un parlament, în care de abia să se fi strecurat liberalii, înfrângerea lor ar fi fost mult mai mare și terenul curățat de o« ceastă buruiană re». * * # Dar ar fi rămas diversitatea de grupuri și neputința de a guverna numai cu un singur partid. Guvernul, care ar fi eșit, ar fi fost mai ușor de făcut, ca ,acum, dhiar totuși nu era posibil decât dacă se puneau de acord mai multe grupuri, mai mult sau mai puțin apropiate. Guvernarea cu majorități zdrobitoare, ar fi încetat Legile eșite .Din un atare parlament ar fi fi mult mai bune, căci nu vor fi opera unui ministru, la care se solidarizează tot guvernul, iar Corpurile legiuitoare nu sunt decât birouri de înregistrare. Legile vor fi studiate mai întâi de reprezentanții grupărilor care constitue guvernul, apoi de parlament, căci fatalmente opoziția va fi bine reprezentată. * * * * Dar binele cel mai mare va fi că va înceta omnipotența regelui. Parlamentul acesta, în care majoritatea, o an provinciile fost subbjugate și în care credința și iubirea către tron e și mai mare, ca în România veche — se arată prea dinastic și supus voinței regelui. Manifestațiile de dragoste către suveran, nu vor împiedica ca voința acestuia în ceea ce privește legile și guvernul să fie nulă. De îndată ce se ia din mâna regelui — prin forța lucrurilor, numirea miniștrilor, cari pe viitor vor fi desemnați de parlament, se înlătură abuzul de mai înainte, în care regele numea un guvern, acesta făcea alegeri și își alcătuia majorități mari și slugarnice, cu cari guverna cât timp guvernul era înțeles cu suveranul. * * Diversitatea grupurilor din actualul parlament va face ca el să nu poată fi decât de scurta durată. Pe lângă diversitatea grupurilor, apoi mai vine și puțina lor codeziune, neexperiența parlamentarilor, ușor de înțeles, la niște oameni cari de abia acum eseră lumina viețeii politice. Apoi faptul că mai mult de jumătate din numărul alegătorilor nu sunt reprezențiau atât mai mult astăzi se va vedea noul parlament, azi când Coroana, își arogă drepturi pe cari nu le are. Parlamentul va avea de ales între dragostea către rege — pe care o manifestă orice ocaziune și respectarea optni morale constitutionale și imprescriptibile; * toritatea necesară, ca să dureze prea mult, lipsă de care își dau seama oamenii politici, care îl compun și care îl conduc. Da în orice caz, așa cum este, el e mult mai superior celorlalte parlamente pe care le-am avut, de șasezeci de ani încoace. E un bun început care ne da speranțe că aparatul electoral va funcționa din ce în ce mai bine și că în curând vom avea un parlament care se va apropia de ideal. * * * Const. Miliei „Justiție“ în 1919! Pe măsură ce luăm mai mult cunoștință de cele întâmplate la procesul de lese maiestate intentat, ca să nu zicem, altminteriea muncitorului Tănase din Iași, ajungem la concluzia că acest proces este un adevărat scandal... Dacă în sine sustragerea unui cetățean de la judecătorii săi naturali’ este un act nevrednic de vremea în care trăim, apoi ce să mai zici de pe proceduri cari răpesc acestui proces și ultima aparentă de justiție pe care o putea păstra ? Doi din avocații inculpatului au fost opriți de patriile, perchezițiornați si duși sub escortă până în incinta Curiei, din care cauză simțindu-se stingheriți în libertatea lor de apărători, s’au retras din ședință... In acuzatiunea îndreptată contra muncitorului Tănase s'a introdus un articol care n’a apărut niciodată, pentru că a fost tăiat în întregime de cenzură. Ca să se vadă toată absurditatea acestei proceduri e destul să spunem că nicăeri în lume și în timpul războiului nu ar fi rămas un gazetar necondamnat la moarte dacă ar fost să fie judecat pentru articolele ce a scris și care au fost suprimate de cenzură. Președintele a cerut apoi acuzatului să fie scurt în apărarea sa căci mai sunt și alte procese de judecată ca și când aceasta ar putea fi un motiv ca să se mărginească sfântul drept de apărare unui om care e amenințat în libertatea sa pentru a avut curajul de a spune și regelui adevărul. In fine atâta grabă s’a pus în judecarea acestui proces’ încât s’a renunțat la ascultarea principalilor martori ai apărărei cari nu avusese timpul material și posibilitatea să vie la Iași. $t asta se numește in tara românească justiție in anul Domnului 19191, ,* site, Rasputin Alegerile municipale în Franța Lyon 2. — Duminică au avut loc în toată Franța alegerile municipale La Pari au fost aleși 55 de consileri sun* 25, balotaje. Dte ce* 55 can ® Weri aleși, U1 au fo*t realeși iar 15 sunt noui OGLINDA ZILEI IVOW&L U Kv Care umbrește soarele României Mari Expoziția pictorului Traian Comisas Urmăresc de «mil. <ie «ni de zile evoluția «cestui ar tot de seamă. “cestui cizelator al plasticei și «tăpân al culoarei, și totdeauna din an în an »mu găsit surprize care cuceresc. ■ in personalitatea lui bine stabilită. El evaii “arilor “aoștri din Anus, de la care a reținut mult în ins fir*te lui actuale omul și prieten, neînărțit în Ultimii timpi ai existenței , du . restoase, a? neuitatului nostru L opera așa de întipărită cu un temperament a lui Trifon Cornescu menită să treacă periferităței ca unicodel aparte de talent desăvârșit ln Expoziția deschisă deunăz* în sala Art» d’n istoada Franklin. «rtistul ne dă un număr restrâns de bucăți cincizeci și una imi pare îlotol dar selecția Fr e atât de 5Urem ° sra încât Q siniură Pânză ne sugerează atâțe» gânduri frummoase și ne reține așa de “tot timp atenția încât îți trebue ore întregi ca s ă vezi cu de amănuntuă «ceste cincizeci de bucăți. O și marele pictor francez Cézanne Traian Cornescu mânuește pentu' în așa chip încă* ne dă un relief 'ncoTM. paraibii. Prim pete savante de culoare, pictura lui pare emailată și fiecare siluetă se detașează ca sculptată de întregul ce o înconjoară. Subiectele artistului sânt acelea care îi cad în mână, fără artificialul căutat, fără senzaționalul de fillM. O bătrână *a pomană Prinsă chiar în curtea casei Părintești a artistului și un copilaș uitâindu-se mirat la ea; O spălătoreE Să ia *tire; Un tăetor de lemne. S ânt scene trăite, scene dar viața; de toate zilele evocate de pictor cu o măestrie rară Portretele lui Traian Ornescu sânt asemeni ca întreaga lui operă bucăți de un relief sculptural care toate ies din cadru și iți spun ceva. Cât despre flori peisagii, nici când nu au fo«1 rodate mai desăvârșit și mai decorativ, ceea ce îndreptățește în chip de nediicutat recenta numire a artistului in Postul de pictor decorator Teatrului Național In privința a*ta fie ,zis țu treacăm că interioarele bizantine din actul al 2- lea și a] III lea d’n plasa MU» lăcștor sân* dat«rite lui Traian Coroescu și dovedesc tuturor prin frumusețe3 1 urce dreaptă 3 ,scä «caasta. numire. Amânunte complecte asupra demobilizărilor CARE SUNT CONTINGENTELE CARI SE VOR DEMOBILIZA Iată amănunte complecte ș inTense asupra chipului cum se va demobiliza armata noastră. Pentru un moment nu se vor demobiliza decât contingentele 1910, 911 $1 9/2. Ordinul Marelui Cartier prevede apoi demobilizarea restului de contingente după cum urmează: Contingentul 1913 se va demobiliza la 1 Ianuarie 1920. Celelalte contingente- până la 1918 inclusiv vor fi demobJizate din lună în lună și anume: Contingentul la 14 la 1 Februarie 1920, contingentul 1915 Ut 1 Martie, cont. 1916 la 1 A. die. 1917 la 1 Mai și contingentul 1 918 fc. / Iunie anul 1920. Celelalte două contingente 1919 și 1920 vor rămâne sub drapel. Până la 1 Ianuarie 1920 vor fi aed demobilizate contingentele 1910, 11 și 1912, iar restul de contingente până la 1 Iunie 1920. In privința concediilor pe serii_ Marele Cartier General col. Armatei — nu a dat nici un ordin. Pivotarea ..Patria” oficiosul partidului național vorbind de demonstrația liberală la alegerea președintelui Camerescrie : In aceeași ședință a fost «ies c» președinta al Camerei d. Vaida-Voevod, față de care Camera amindeste. o nesfârșită încredere, amamându-i timp öidstoiujat. Pentru via oară a finn Iibera Pi *a prit «ă-și “«infeste ascunzișurile de partid, într'o operă atât de mare, care depășește orice parte pe I loc, cum este parlamentul acui« abținându-se de I» votarea noului președinte al camerei în opera care se începe, în marea și obiectiv» opt a a Corpurilor Legiuitoare, frățietate* nu a fost zdruncinată de reprezentanții norilor provine! o* devsebite partide, ș* dacă ele ver fi se" ang °- ■ - ieze in luptă fr3t«Idă, țara ,>» știe de Fülpipis * la această danserie * început-0.