Dimineaţa, decembrie 1919 (Anul 16, nr. 4878-4907)

1919-12-08 / nr. 4885

fu­luri. xVMea^Ro. 488$ 4-taxa așteapta aeia nom ^ecro ea din capul locului sau vedea libertățile ce i-au fost ră­pite. Nu există în toată Europa po­por mai blând, mai de ordine, ca cel­ românesc. Dacă ar mai fii rămas multă vreme la cârmă însă, politiicianii cari se menți­neau mulțumită unui sistem au­tocratic, absolutist, ar fi reușit să-l scoată din răbdare. Noul gu­vern va trebu­i să-i redea liniș­tea, drepturile, libertățile. Poporul român așteaptă acea­sta de la noul guvern, așteaptă cu atât mai multă încredere, cu cât vede ca ministru de interne pe generalul Averescu, care i Ie-a făgăduit mereu, sub proprie sem­nătură până în ajun chiar de a depune jurământul. Nimeni nu poate predice cât va trăi noul minister. Oricine însă­­ poate vedea, că lungimea vieț­ii lui, mai mult, intensitatea și durabilitatea acțiunea lui, va depinde de faptul dacă va înde­­pl­ni repede, fără dezitare, ce­­ea ce întreaga opinie publică aș­teaptă dela dânsul. Dacă, prin imposibil și în opo­­a­ție cu atâtea angajamente so­lemne luate de generalul care în­­­gtupează astăzi printr’una­ din acele întâmplări inexplicabile dar freqvente în istorie, toate speran­țele poporului acesta s'ar vedea înșelat în așteptările lui,pagubă ar fii mult mai mare, decât chiar prelungirea regimului autocra­tic. Căci mult mai gravă în con­­­secințele ei este disperarea iz­vorâtă din deziluzia unui popor, diin decăderea tuturor speranțe­lor sale, decât indignarea și revolta ce acumulează ,și trezește într’însul o guvernare rea, pe care totuși poate nădăjdui s’o înlocuiască într’o zi printr’una mai bună, pe care ar întru­pâ’o‘ bărbații cari stau alături de dânsul, suferă și luptă cu el contra opresiunea și pentru li­bertate. Țara așteaptă desla noul gu­vern să-i redea libertățile cari i-au fost confiscate. Prima da­torie a guvernului în interesul țarei, în interesul său chiar, este să o facă. Un monopol dezastros La congresul petroliștilor s’a­­ da­t o atențiune deosebită chestiunea mono­polului petrolului și s’a discutat cu multă aprindere decretele-l­egi date cu privire la petrol. Din discutiunila congresiștilor reese că decretele-legi sunt menite să pre­pare un monopol monstruos și că prin­tre cei loviți dea drepturi sunt țăranii, căci statul declarând expropriat sub­solul se vor deposeda peste o sută de mii de țărani , iar cointeresarea sta­tului, cu o singură societate concesio­nară, ar avea caracterul unui trust. Urmărind cu atențiune toată legisla­ția decretelor cu privire la petrol, desprindem imediat tendința de a lovi­ în primul loc în actualul regim all pe­trolului.Este incontestabil că petrolul e unul plim cele mai însemnate isvoare de bo­găție națională și că distingând des­­voltarea liberă a acestei industri, printr-un monopol­, se răstoarnă baza unei proprietăți individuale bine ci­mentată până acum. •Până la înfăptuirea monopolului în­să, noul regim, nu numai că nu dă pu­­tința industriei petrolifere să se refa­că, în urma pagubelor de război sufe­rite, dar împiedică pe petroliști să se folosească de averea lor, prohibin­­bituie dreptul să-și creeze noul surse de credit, prin gajări, sau­ adăo­gire de capitaluri, pe căile permise de codul de comerț­ Termenii, energici cum cari oratorii au­ atacat decretele-i­egî ,ne îndreptă­­țește să credem că se va atrage aten­țiunea nou­lui parlament­e asupra­­ regi­mului excepțional ce s’a cr­eiat indus­triei petrolifere. v Sc- IN CURÂND Rasputin 8 pagini SIMPLE De pe frontul speculanților sosesc vești bune, iar s'au descoperit ali­mente ascunse de acești șobolani pur­tători ai microbului bolșevist! La antrepozitele Obor erau două­­ vagoane și jumătate de cașcaval și 7500 kgr. brânză »telemea". D- procuror Aurel Boboc și d. jude­cător Cernescu sunt comandanții a­­saltului care va răpune citadela spe­culanților. Așa boboci de am avea mulții nu ni­­ar cerni ochii de dorul alimentelor. Aferim zicem și noi! $1 cine putea reprezintă ministerul care le-a confiscat dacă nu d. Vultu­rescul Se vede cale de o poștă degetul Pro­videnței! Alimente sunt in blagoslovita noa­stră­­ ară’ dar oamenii sunt lacomi de bani și Sfântul Sisoe s’a indignat de lădomnia lor. St mai trebue să fie viziuini de as­tea multe în jurul Capitalei, în cătu­nele din vecinătate, in pivniți unde se strică’ pe când mulțimea flămândă înfundă cimitirele și spitalele. Ar trebui făcute niște afișe speciale cu fotografiile acestor acaparatori, căci ei prin ’ scumpetea și lipsa ce provoacă răspândesc în mulțime ger­menii răi ai­ bolșevismului. Două vagoane de cașcaval! De mă­măligă să fie omul și tot s’ar gân­dind la miile de beușcani încasate din sărăcia lui pentru te miri cu legumă. Dar să știți că am intrat în zodia a bună și vom­ scăpa de crize. Hei, hei, știa nine a cu ce, spunea, când zicea că e criza și suflete, iar du în alea lucruri palpabile! Oameni vrednici și cinstiți să fie cei cu puterea și să vedeți dv- ce jale în șobolani? Să vedeți criză la speculanți. O să le plângeți de müä• căci românul e mitos’ din fire și par’că vă aud. — De, făceau și ei ce puteau• că banii sunt ochii dracului.­­ — D’aifi voim **- noi să-i scoatem nițeluș ochii! Start Bolovan Rasputin este titlul noului roman Pe care v­a începe să-l publice îmi curând ,,A­devărul“. Rasputin este cea din urmă și c­el mai com­­plem­ă lucrare asupra vestitului că­lugăr rus, care a jucat un așa de mare nou în ultimele vremuri ale țarismului. Rasputin se bazează pe o serie de documente inedite și es­te în lacl­aș timp o lu­crare cu mult interes literar-Rasputin este povestirea­­extraordîniartă a mujicului pornit din fundul stepelor siberiene și ajuns un personaj de mânia întâia la curtea lui Niculae II­Rasputin Chiti­lin „Adevărul“ povestirea palpitantă și aproape de necrezut a tai Defilare și r­aport La Arad s’a făcut deunăzi instala­rea autorităților polițienești. După felul cum a decurs această ceremonie, se poate deduce caracte­rul democratic al administrației ce se crează în noule ținuturi alipite. Amănuntele le luăm din Românul care apare la­ Arad. Dimineața, la orele 10 și ju­mătarte viitorii polițiști ,ai AT*din uii conduși de șeful poliției și de ofițerii de poli­ție s’a ínsimit în careu în fața pri­măriei lavanidi în fața lor o compun­e de infanterie cu drapel și muzică. La orele 11 sosește d. prefect . al orașului dr­ R- Vederii, în­oț.t de d. primar dr. I. Robu și de reprezen­tanții autorităților și societății româ­nești-Șeful poliției dă rap­ortul d-ln­ pre­fect. Gorniștii anunță "Sosirea, d-lui ge­­neral Bădescu."care Primind raportul trece în revistă compania de soldații. A urmat la apol defilarea în fața d-lui general­­,și a autorităților civile. as bani mnwsrtfi 8 pagini * uni 3 letă'n'îr5 ® 1919 OGLINDA LILEI " CIOBI MOBII — E’al casă ? -- Dinpotriva'afA­ck&roÁw D4tftr.n­ct&'nt*a dat afară și în ceafa­ sa nu pot intra. D-l General­­ pândă va semna Pacea. — Par­lamentul se redeschide Smarts. — Disolvarea Consiliului Dirigiert Nouii miniștri s’au intru­nit aseară în consiliu, sub președinția d-lui Vaida- Voevod. In primul rând membrii noului guvern au avizat asupra măsurilor caracte­ristice unui început de gu­vern­. S-a decis ca ședințele Corpurilor Legiuitoare să înceapă Marți, când d. Vai­da-Voevod va face o ex­punere a programului gu­vernului. Un ministru ne-a făcut d­eclarațiunea că d. gene­ral Coandă a fost însărci­nat să semneze tratatul de pace cu Austria în ter­menul fixat de Confe­rință. * Miniștrii ardeleni, cari au făcut parte din Consi­liul Dirigent vor pleca în cursul acestei săptămâni în Ardeal pentru a preda lucrările reporturilor res­pective. In privința Consiliului Dirigent s’a decis ca el să mai funcționeze numai până la lichidarea lucră­rilor angajate, după care va fi dizolvat și înlocuit cu directorate regionale cari se vor bucura de o largă autonomie în baza principiului de descentra­lizare administrativă. In tot acest timp, Consi­liul Dirigen­t va rămâne su­b președinția d-lui Iuliu­­ Maniu, în sarcina căruia cade întreaga administra­ție a Ardealului. După dizolvarea Consi­liului Dirigent, d. Maniu va intra în guvernul cen­tral. I * Este de asemenea in­­ Mențiu­nea noului guvern de a menține un strâns contact­ cu opinia pu­blică. In acest scop se va înființa o secțiune a presei special orga­nizată pentru serviciul de infor­mații și propagandă. * Asupra schimbărilor din ad­ministrație* consumi de aseară n’a luat nici o deciziune. Nouă dispozițiuni pentru circulația tren nului Simplon Cu­­ începere de la 1­ Ianuiarie 1920 compunerea trenul Simplon-Orf­­ennut-Expres a fost modificată de con­ferința ținută la Paris în zilel­e a* 24 Și­ 25 Noem­­brie. Astfel,­ garnitanul acestui tren pe dranța Paris-Milan va fi compusă din zece vagoane, dintre care scincî direct pentru­ București, trei pentru Belgrad, unul care se descompune la Milan și unul pentru Brilguie­m Elveția. Pe distanța Milan-Triest va cir­cula cu un vagon în plus care se va descompune la Triest și altul cieil la Ostende penitmu București. Prin urmăaire pe distanța Tr­ust-Vinkovce tonajul este redus la 360 tone, iar ,p­e distanța Viinkovce-Belgrad garni­tura se va­­ descompune răsmâmnârîn­d o parte cu cele trei vagoane plecare din Paris Și alte două adăugate­­i­a Vinkovce, așa că acfast tren va cir­cula pe distanța Vinkovce—Bucu­rești numai cu g vagoane, adică 235 tone. In ceea ce privește ,plecare­ al a­­cestui­ tren din București, contrar unei înformațiuni­­ apărute întru un ziar di­n Capitală, va fi la ora 11 sosind a doua zi în Vinkovce la ora 11,48 iar de aci la înapoere la ora 16 sosind în București ora 17.30-Relativ la ‘timpul de așteptare al t­renulul la plecarea din București, în Orșova, precum și la întapoere, în Vârciorova, nu și a luat d­e o­ca în­dată nici o dfepozifie. Vinovajii decât Feluli Dinaritălilor Din dezbaterile Conferinței păcei rezultă­ că vinovată e politica xanolabă a po­ft­ei a mior noștri.—Dec­arațile ti­ lui Clemenceau ------- ---T----- -- -------­ Oficiosul liberal publică rezu­mate ale dezbaterilor Conferin­ței păcei, pentru a demonstra ce fel de acțiune a avut d. Ionel Bratianu la Conferința din Pa­­­ris. Nici un delegat, al nici unei­­ tari, nu a comis asemenea indis­­crețiuni. Ca democrați noi am cerut mereu ca să se supuie opi­niei noastre publice documentele privitoare la tratativele păcei, dar să se publice de guvernul responsabil, iar nu de particu­lari interesați și după alegerea lor. Dar publicația oficiosului liberal are totuși un interes spe­cial. Ea dovedește în totul ceea ce am­­ spus noi, că adevărații vino­vați i­ ș autori ai clauzei minorită­ților sunt acei politiciani din România veche, cari au făcut a­­cea politică antisemită și xeno­fobă, care ne-a compromis în a­­fară și ne-a demoralizat înăun­tru. Și cine nu știe că faimoasa legifera­ție contra străinilor, cu­prinzând sute de legi, dispozții, decrete, regulamente, este în imensa ei majoritate, opera par­tidului liberal, iar tendința ei este crezul conducătorilor aces­tui partid ! Ca să zică, nu evreii sunt vi­novați de clauza minorităților, de­cât doar dacă li se socotește sum­pla existență ca o vină,"ii vi­novați sunt autorii acelei politici anacronice, necivilizate și în a­­celaș timp meschine, pe care prin acest ziar am combătut­-o mereu, fără alt rezultat decât a­­cela de a fi calomniați și înfu­riați. Acum că prin documentele pu­blicate de oficiosul liberal, este dovada făcută că noi am reco­mandat calea, cea bună, avem­­ dreptul să spunem că roadele rele culese la Paris, revin în to­tul autorilor poli­ticei xenofobe și nu acestui popor, atât de bun și de tolerant și atât de rău gu­vernat. Și acum iată ce a spus d. Cle­­menceau­­ ca președinte al Confe­rinței păcei în ședința dela 31 Mai 1919 : „In ceea ce privește drepturile minorităților sunt foarte fericit să știu, că d. Bratianu gândește \n privința aceasta întocmai ca și noi. Întrebarea este numai a se ști dacă, din pricina trecutu­lui­­ istoric al unor anumite po­poare, nu ar fi necesar a se da, nu voi zice garanții suplimen­tare, ci garanții de un ordin mai desăvârșit, care pot fi recunos­cute necesare. E o chestiune asu­­­pra căreia noi trebue să ne hotă­râm într’u­n fel și rog pe d. Bră­­tianu, precum și pe toți cei care ar avea observațiuni de acelaș fel de făcut, a fi cu totul siguri, că nu este vorba de a umili pe nimeni, nici de a călca drepturi­le suverane al nici unei națiuni, dar că, oricum, istoria tuturor cu privire la minorități, nu este întocmai aceeași. Simt de făcut în privința aceasta, distincți­uni necesare, așa că noi nu voim să umilim pe nimeni, când propu­nem un drept de control, nu al­­ guvernelor străine, cum zice d.­­ Bratianu în textul său, dar al Societății Națiunilor, al cărei control îl acceptăm cu toții la­­ noi în condițiunile care au fost arătate de d. Bratianu. „Nu poate așa­dar fi vorba aci de a umili pe nimeni, nici de a călca suverani­tatea nimănui“. D. Brăbianu a atras atențiunea că în textul ce s’a remis dele­gation.«! române» nu e vorba în chastta minorităților de cens* fex&á lattm o&J»Q&killi ia dg f al marilor puteri și sprijinind textul propus de delegațiunea română, a spus: „Eu am propus o modificare tocmai împotriva acestui prin­cipiu pentru că România a fost o țară neatârnată înainte de răz­boi și eu nu cred ca atitudi­nea sa în acest război să fi putut jus­­­tifi­ca vre­ o decădere a acestei independențe politice“. La care observațiuni d. Cle­­menceau a răspuns: „Nu-mi este dat să judec ati­tudinea Românei. „Recunosc astfel că observa­­tiunea d-lui Bratianu privitoare la protecțiunea prin guverne, în loc de acea prin Societatea Na­țiunilor, este conformă cu tex­tul care a fost discutat. ,­­ „Acestea fiind spuse, observ­­ațiunile mele rămân și nu cred că ar fi umilitor pentru Româ­nia de a primi sfaturi amicale date de state care se numesc Statele-U­nite ale Americei, Ma­rea Britanie, Italia, Franța. D. Bratianu poate fi bine asigurat, că nici Statele-U­nite, nici Brita­­nia, nici Franța, nici Italia nu vor să exercite o putere nedreap­­ta asupra R­omâniei. I-am spus numai că anume tracțiuni istorice ceu dăinuit în anume­­ ori, Că laifccarv­é '>•—­temeiate pe aceste tradițiumi au fost cerute de mult chiar și în alte tratate, pe care d. Bratianu nu poate să nu le cunoască, și că ele nu au putut fi obținute. In a­­ceste condițiuni textul de care se plânge și de care cred că ș­’ sta­tele slave nu se vor plânge, este mai mult um imbold și un sprijin. „Am voi să vedem, că con­­cursul nostru prietenesc este tălmăcit tu înețlesul pe care­­ l’am spus, iar nu în acela ce i-a­­ plăcut, după mine în mod greșit, a-i da“. Nici nu se poate arăta mai lă­murit cauza adevărată a clauzei minorităților. Și când te gândești că sunt la nai oamenii cari tot cred că se poate continua vechiul sistem își că partidul liberal, al cărui șef a primit în față, critica po­liticei sale, mai' tolerează ^propa­­­­ganda antisemită și streimofiobă' dusă pe față de presa sa și în­­­od clandestini de diferite Bestia negre!»» Redeschiderea Parlamentului Biroul presei din ministerul de interne ne comunică urmă­toarele : Se aduce la cunoștința d-lor­­ natul și Adunarea deputaților își reîncepe ședințele în ziua de Marți 9 Decembrie la orele 2.30 după am­iazi. IN CURÂND Manifestația Invalizilor pentru general Averescu dri dimineață s’a prezentat acasă la 4, genea­l Averescu, un mare nu­­măr de invalizi, cari î-au făcut o vie manifestație de simpatie. D- general Averescu, s’a­­ cooborât în mijlocul Invalizilor și s­-a mul­țumit. D-sa a făgăduit invalizilor că va face tot posibilul,­­pentru a le îmbu­nătăți situația ma­terială. Invalizii l-a» mustum ¹

Next