Dimineaţa, decembrie 1919 (Anul 16, nr. 4878-4907)
1919-12-08 / nr. 4885
fuluri. xVMea^Ro. 488$ 4-taxa așteapta aeia nom ^ecro ea din capul locului sau vedea libertățile ce i-au fost răpite. Nu există în toată Europa popor mai blând, mai de ordine, ca cel românesc. Dacă ar mai fii rămas multă vreme la cârmă însă, politiicianii cari se mențineau mulțumită unui sistem autocratic, absolutist, ar fi reușit să-l scoată din răbdare. Noul guvern va trebui să-i redea liniștea, drepturile, libertățile. Poporul român așteaptă aceasta de la noul guvern, așteaptă cu atât mai multă încredere, cu cât vede ca ministru de interne pe generalul Averescu, care i Ie-a făgăduit mereu, sub proprie semnătură până în ajun chiar de a depune jurământul. Nimeni nu poate predice cât va trăi noul minister. Oricine însă poate vedea, că lungimea vieții lui, mai mult, intensitatea și durabilitatea acțiunea lui, va depinde de faptul dacă va îndeplni repede, fără dezitare, ceea ce întreaga opinie publică așteaptă dela dânsul. Dacă, prin imposibil și în opoație cu atâtea angajamente solemne luate de generalul care îngtupează astăzi printr’una din acele întâmplări inexplicabile dar freqvente în istorie, toate speranțele poporului acesta s'ar vedea înșelat în așteptările lui,pagubă ar fii mult mai mare, decât chiar prelungirea regimului autocratic. Căci mult mai gravă în consecințele ei este disperarea izvorâtă din deziluzia unui popor, diin decăderea tuturor speranțelor sale, decât indignarea și revolta ce acumulează ,și trezește într’însul o guvernare rea, pe care totuși poate nădăjdui s’o înlocuiască într’o zi printr’una mai bună, pe care ar întrupâ’o‘ bărbații cari stau alături de dânsul, suferă și luptă cu el contra opresiunea și pentru libertate. Țara așteaptă desla noul guvern să-i redea libertățile cari i-au fost confiscate. Prima datorie a guvernului în interesul țarei, în interesul său chiar, este să o facă. Un monopol dezastros La congresul petroliștilor s’a dat o atențiune deosebită chestiunea monopolului petrolului și s’a discutat cu multă aprindere decretele-legi date cu privire la petrol. Din discutiunila congresiștilor reese că decretele-legi sunt menite să prepare un monopol monstruos și că printre cei loviți dea drepturi sunt țăranii, căci statul declarând expropriat subsolul se vor deposeda peste o sută de mii de țărani , iar cointeresarea statului, cu o singură societate concesionară, ar avea caracterul unui trust. Urmărind cu atențiune toată legislația decretelor cu privire la petrol, desprindem imediat tendința de a lovi în primul loc în actualul regim all petrolului.Este incontestabil că petrolul e unul plim cele mai însemnate isvoare de bogăție națională și că distingând desvoltarea liberă a acestei industri, printr-un monopol, se răstoarnă baza unei proprietăți individuale bine cimentată până acum. •Până la înfăptuirea monopolului însă, noul regim, nu numai că nu dă putința industriei petrolifere să se refacă, în urma pagubelor de război suferite, dar împiedică pe petroliști să se folosească de averea lor, prohibinbituie dreptul să-și creeze noul surse de credit, prin gajări, sau adăogire de capitaluri, pe căile permise de codul de comerț Termenii, energici cum cari oratorii au atacat decretele-iegî ,ne îndreptățește să credem că se va atrage atențiunea noului parlamente asupra regimului excepțional ce s’a creiat industriei petrolifere. v Sc- IN CURÂND Rasputin 8 pagini SIMPLE De pe frontul speculanților sosesc vești bune, iar s'au descoperit alimente ascunse de acești șobolani purtători ai microbului bolșevist! La antrepozitele Obor erau două vagoane și jumătate de cașcaval și 7500 kgr. brânză »telemea". D- procuror Aurel Boboc și d. judecător Cernescu sunt comandanții asaltului care va răpune citadela speculanților. Așa boboci de am avea mulții nu niar cerni ochii de dorul alimentelor. Aferim zicem și noi! $1 cine putea reprezintă ministerul care le-a confiscat dacă nu d. Vulturescul Se vede cale de o poștă degetul Providenței! Alimente sunt in blagoslovita noastră ară’ dar oamenii sunt lacomi de bani și Sfântul Sisoe s’a indignat de lădomnia lor. St mai trebue să fie viziuini de astea multe în jurul Capitalei, în cătunele din vecinătate, in pivniți unde se strică’ pe când mulțimea flămândă înfundă cimitirele și spitalele. Ar trebui făcute niște afișe speciale cu fotografiile acestor acaparatori, căci ei prin ’ scumpetea și lipsa ce provoacă răspândesc în mulțime germenii răi ai bolșevismului. Două vagoane de cașcaval! De mămăligă să fie omul și tot s’ar gândind la miile de beușcani încasate din sărăcia lui pentru te miri cu legumă. Dar să știți că am intrat în zodia a bună și vom scăpa de crize. Hei, hei, știa nine a cu ce, spunea, când zicea că e criza și suflete, iar du în alea lucruri palpabile! Oameni vrednici și cinstiți să fie cei cu puterea și să vedeți dv- ce jale în șobolani? Să vedeți criză la speculanți. O să le plângeți de müä• căci românul e mitos’ din fire și par’că vă aud. — De, făceau și ei ce puteau• că banii sunt ochii dracului. — D’aifi voim **- noi să-i scoatem nițeluș ochii! Start Bolovan Rasputin este titlul noului roman Pe care va începe să-l publice îmi curând ,,Adevărul“. Rasputin este cea din urmă și cel mai complemă lucrare asupra vestitului călugăr rus, care a jucat un așa de mare nou în ultimele vremuri ale țarismului. Rasputin se bazează pe o serie de documente inedite și este în laclaș timp o lucrare cu mult interes literar-Rasputin este povestireaextraordîniartă a mujicului pornit din fundul stepelor siberiene și ajuns un personaj de mânia întâia la curtea lui Niculae IIRasputin Chitilin „Adevărul“ povestirea palpitantă și aproape de necrezut a tai Defilare și raport La Arad s’a făcut deunăzi instalarea autorităților polițienești. După felul cum a decurs această ceremonie, se poate deduce caracterul democratic al administrației ce se crează în noule ținuturi alipite. Amănuntele le luăm din Românul care apare la Arad. Dimineața, la orele 10 și jumătarte viitorii polițiști ,ai AT*din uii conduși de șeful poliției și de ofițerii de poliție s’a ínsimit în careu în fața primăriei lavanidi în fața lor o compune de infanterie cu drapel și muzică. La orele 11 sosește d. prefect . al orașului dr R- Vederii, înoț.t de d. primar dr. I. Robu și de reprezentanții autorităților și societății românești-Șeful poliției dă raportul d-ln prefect. Gorniștii anunță "Sosirea, d-lui general Bădescu."care Primind raportul trece în revistă compania de soldații. A urmat la apol defilarea în fața d-lui general,și a autorităților civile. as bani mnwsrtfi 8 pagini * uni 3 letă'n'îr5 ® 1919 OGLINDA LILEI " CIOBI MOBII — E’al casă ? -- Dinpotriva'afAck&roÁw D4tftr.nct&'nt*a dat afară și în ceafa sa nu pot intra. D-l General pândă va semna Pacea. — Parlamentul se redeschide Smarts. — Disolvarea Consiliului Dirigiert Nouii miniștri s’au intrunit aseară în consiliu, sub președinția d-lui Vaida- Voevod. In primul rând membrii noului guvern au avizat asupra măsurilor caracteristice unui început de guvern. S-a decis ca ședințele Corpurilor Legiuitoare să înceapă Marți, când d. Vaida-Voevod va face o expunere a programului guvernului. Un ministru ne-a făcut declarațiunea că d. general Coandă a fost însărcinat să semneze tratatul de pace cu Austria în termenul fixat de Conferință. * Miniștrii ardeleni, cari au făcut parte din Consiliul Dirigent vor pleca în cursul acestei săptămâni în Ardeal pentru a preda lucrările reporturilor respective. In privința Consiliului Dirigent s’a decis ca el să mai funcționeze numai până la lichidarea lucrărilor angajate, după care va fi dizolvat și înlocuit cu directorate regionale cari se vor bucura de o largă autonomie în baza principiului de descentralizare administrativă. In tot acest timp, Consiliul Dirigent va rămâne sub președinția d-lui Iuliu Maniu, în sarcina căruia cade întreaga administrație a Ardealului. După dizolvarea Consiliului Dirigent, d. Maniu va intra în guvernul central. I * Este de asemenea in Mențiunea noului guvern de a menține un strâns contact cu opinia publică. In acest scop se va înființa o secțiune a presei special organizată pentru serviciul de informații și propagandă. * Asupra schimbărilor din administrație* consumi de aseară n’a luat nici o deciziune. Nouă dispozițiuni pentru circulația tren nului Simplon Cu începere de la 1 Ianuiarie 1920 compunerea trenul Simplon-Orfennut-Expres a fost modificată de conferința ținută la Paris în zilele a* 24 Și 25 Noembrie. Astfel, garnitanul acestui tren pe dranța Paris-Milan va fi compusă din zece vagoane, dintre care scincî direct pentru București, trei pentru Belgrad, unul care se descompune la Milan și unul pentru Brilguiem Elveția. Pe distanța Milan-Triest va circula cu un vagon în plus care se va descompune la Triest și altul cieil la Ostende penitmu București. Prin urmăaire pe distanța Trust-Vinkovce tonajul este redus la 360 tone, iar ,pe distanța Viinkovce-Belgrad garnitura se va descompune răsmâmnârînd o parte cu cele trei vagoane plecare din Paris Și alte două adăugateia Vinkovce, așa că acfast tren va circula pe distanța Vinkovce—București numai cu g vagoane, adică 235 tone. In ceea ce privește ,plecare al acestui tren din București, contrar unei înformațiuni apărute întru un ziar din Capitală, va fi la ora 11 sosind a doua zi în Vinkovce la ora 11,48 iar de aci la înapoere la ora 16 sosind în București ora 17.30-Relativ la ‘timpul de așteptare al trenulul la plecarea din București, în Orșova, precum și la întapoere, în Vârciorova, nu și a luat de oca îndată nici o dfepozifie. Vinovajii decât Feluli Dinaritălilor Din dezbaterile Conferinței păcei rezultă că vinovată e politica xanolabă a poftei a mior noștri.—Decarațile ti lui Clemenceau ------- ---T----- -- ------- Oficiosul liberal publică rezumate ale dezbaterilor Conferinței păcei, pentru a demonstra ce fel de acțiune a avut d. Ionel Bratianu la Conferința din Paris. Nici un delegat, al nici unei tari, nu a comis asemenea indiscrețiuni. Ca democrați noi am cerut mereu ca să se supuie opiniei noastre publice documentele privitoare la tratativele păcei, dar să se publice de guvernul responsabil, iar nu de particulari interesați și după alegerea lor. Dar publicația oficiosului liberal are totuși un interes special. Ea dovedește în totul ceea ce am spus noi, că adevărații vinovați i ș autori ai clauzei minorităților sunt acei politiciani din România veche, cari au făcut acea politică antisemită și xenofobă, care ne-a compromis în afară și ne-a demoralizat înăuntru. Și cine nu știe că faimoasa legiferație contra străinilor, cuprinzând sute de legi, dispozții, decrete, regulamente, este în imensa ei majoritate, opera partidului liberal, iar tendința ei este crezul conducătorilor acestui partid ! Ca să zică, nu evreii sunt vinovați de clauza minorităților, decât doar dacă li se socotește sumpla existență ca o vină,"ii vinovați sunt autorii acelei politici anacronice, necivilizate și în acelaș timp meschine, pe care prin acest ziar am combătut-o mereu, fără alt rezultat decât acela de a fi calomniați și înfuriați. Acum că prin documentele publicate de oficiosul liberal, este dovada făcută că noi am recomandat calea, cea bună, avem dreptul să spunem că roadele rele culese la Paris, revin în totul autorilor politicei xenofobe și nu acestui popor, atât de bun și de tolerant și atât de rău guvernat. Și acum iată ce a spus d. Clemenceau ca președinte al Conferinței păcei în ședința dela 31 Mai 1919 : „In ceea ce privește drepturile minorităților sunt foarte fericit să știu, că d. Bratianu gândește \n privința aceasta întocmai ca și noi. Întrebarea este numai a se ști dacă, din pricina trecutului istoric al unor anumite popoare, nu ar fi necesar a se da, nu voi zice garanții suplimentare, ci garanții de un ordin mai desăvârșit, care pot fi recunoscute necesare. E o chestiune asupra căreia noi trebue să ne hotărâm într’un fel și rog pe d. Brătianu, precum și pe toți cei care ar avea observațiuni de acelaș fel de făcut, a fi cu totul siguri, că nu este vorba de a umili pe nimeni, nici de a călca drepturile suverane al nici unei națiuni, dar că, oricum, istoria tuturor cu privire la minorități, nu este întocmai aceeași. Simt de făcut în privința aceasta, distincțiuni necesare, așa că noi nu voim să umilim pe nimeni, când propunem un drept de control, nu al guvernelor străine, cum zice d. Bratianu în textul său, dar al Societății Națiunilor, al cărei control îl acceptăm cu toții la noi în condițiunile care au fost arătate de d. Bratianu. „Nu poate așadar fi vorba aci de a umili pe nimeni, nici de a călca suveranitatea nimănui“. D. Brăbianu a atras atențiunea că în textul ce s’a remis delegation.«! române» nu e vorba în chastta minorităților de cens* fex&á lattm o&J»Q&killi ia dg f al marilor puteri și sprijinind textul propus de delegațiunea română, a spus: „Eu am propus o modificare tocmai împotriva acestui principiu pentru că România a fost o țară neatârnată înainte de război și eu nu cred ca atitudinea sa în acest război să fi putut justifica vre o decădere a acestei independențe politice“. La care observațiuni d. Clemenceau a răspuns: „Nu-mi este dat să judec atitudinea Românei. „Recunosc astfel că observatiunea d-lui Bratianu privitoare la protecțiunea prin guverne, în loc de acea prin Societatea Națiunilor, este conformă cu textul care a fost discutat. , „Acestea fiind spuse, observațiunile mele rămân și nu cred că ar fi umilitor pentru România de a primi sfaturi amicale date de state care se numesc Statele-Unite ale Americei, Marea Britanie, Italia, Franța. D. Bratianu poate fi bine asigurat, că nici Statele-Unite, nici Britania, nici Franța, nici Italia nu vor să exercite o putere nedreapta asupra României. I-am spus numai că anume tracțiuni istorice ceu dăinuit în anume ori, Că laifccarvé '>•—temeiate pe aceste tradițiumi au fost cerute de mult chiar și în alte tratate, pe care d. Bratianu nu poate să nu le cunoască, și că ele nu au putut fi obținute. In aceste condițiuni textul de care se plânge și de care cred că ș’ statele slave nu se vor plânge, este mai mult um imbold și un sprijin. „Am voi să vedem, că concursul nostru prietenesc este tălmăcit tu înețlesul pe care l’am spus, iar nu în acela ce i-a plăcut, după mine în mod greșit, a-i da“. Nici nu se poate arăta mai lămurit cauza adevărată a clauzei minorităților. Și când te gândești că sunt la nai oamenii cari tot cred că se poate continua vechiul sistem își că partidul liberal, al cărui șef a primit în față, critica politicei sale, mai' tolerează ^propaganda antisemită și streimofiobă' dusă pe față de presa sa și înod clandestini de diferite Bestia negre!»» Redeschiderea Parlamentului Biroul presei din ministerul de interne ne comunică următoarele : Se aduce la cunoștința d-lor natul și Adunarea deputaților își reîncepe ședințele în ziua de Marți 9 Decembrie la orele 2.30 după amiazi. IN CURÂND Manifestația Invalizilor pentru general Averescu dri dimineață s’a prezentat acasă la 4, geneal Averescu, un mare număr de invalizi, cari î-au făcut o vie manifestație de simpatie. D- general Averescu, s’a cooborât în mijlocul Invalizilor și s-a mulțumit. D-sa a făgăduit invalizilor că va face tot posibilul,pentru a le îmbunătăți situația materială. Invalizii l-a» mustum ¹