Dimineaţa, ianuarie 1920 (Anul 17, nr. 4908-4929)
1920-01-28 / nr. 4926
anul xví’-a.-Moí iíi linffkol pÉÉi Ce izbucnim noui va produce politica noastră dinăuntru ? Iată o întrebare căreia e greu sî se dea un răspuns. Dacă ne întoarcem numai cu două luni înapoi, situatiunea politică era următoarea : Partidul liberal fiind la guvern — direct sau prin paravanul militar - domina situatiunea- In fata lui stătea blocul opozitionist compus din Liga Poporului, partidul democra si partidul socialist. Alături avânt pe d. Flondor cu partidul nationa din Bucovina. _Pe vremea aceea partidul tărănist nu exista decât ca un nume iar partidul nationalist-democra trăia prin reprezentanta d-l or Iorga și Cuza. Luptele dinăuntru erau foarte slabe si culminau în polemica extrem de violentă dintre liberali ș d. general Averescu- Liberalii acuzau pe general de o întreită trădări și’l desemnau răzbunărei și disprețului public. In mijlocul acestei atmosfere si fac alegerile legislative de la cami blocul celor trei partide de opoziții sa abtin-Alegerile, făcute în astfeil de con» dilinin* anormale, dau un rezultat cu totul] neașteptat. Partidul Pbera este bătut de către partidele aproape neexistente din ajun ; partidul tarlăn’ist intră in parlament cu un mare număr de reprezentanți’ d lorga intră în capul a vre-o 28 deputați-După două luni și jumătate toată situația internă este complect modificată-Partidul liberal, care domina scena politcă, a rămas ca să'și exercite virtuozitățile politice in pende ii î • nată de un bloc înjghebat din țară, piști, naționaliști-democratî și reprezentantă nouilor provincii. Deșii având la spate numai vre-o 28 parlamentari, d. lorga izbutește o lovitură care-l duce la pretentia Camerei- Astăzi d-sa dominează SL fcuatia parlamentară și este desemnat ca viitorul șef de guvern. Toate vechile partide au dispărut de pe planul întâiu. Liberalii bătuți în alegeri, au rămas, după cum ,am spus, ,să opereze numai pi culise. Partidul democrat, prin faptul abținerea de la alegeri este absentă din parlament. Partidul progres este conservator, deși iu Caștere, nu poate avea nici o înrâurire asupra evenimentelor curentede dârjeala dintre liberali și generalul Averescu a căzut ca o lovitură de toiag. Generalul Averescu trădătorul de acum două luni, este considerat ca un salvator al siteatimei. Intre țărăniști și general liberalii nu mai stau la îndoială, ei preferă pe general. Generalul Averescu nu mai face Campanie penru dizolvarea Camerelor alese sub guvernul Văitoianu, ci candidează la alegerile partate. Ardelenii au admis candidatura de saie în Ardeal și au admis șî cap.. d datura, d-luî Take Ioaiescu care totuși, până acum, refuză ca să primească Bucovinenii propun candidatura d-lui Ionaș Grădișteanu la Cernăuți- Se vorbește și de candidatura d-luî Petre Negulescu din Liga Poporului. Poate că se vor mai ivi și alte candidaturi. Nouăe provincii vor să trimită în parlamentul României Mari pe toți francari au lucrat și luptat pentru înfăptuirea idealului natonal. Lin ^ tot ceea ce a ocupat viața publică de la începutul anului 1919 și până acum o lună, n’a mai rămas nimic Nici chiar nume le, atâtor muri și lovituri crude n’a mai rămas în inimi. După cum o apă care a pughitit o corabie rămâne apoi liniștită și nepasatoare de ce poartă în valurile ei, tot asemenea , lumea noastră politică a chtait tot ce a preocupat eo ști, pasionat-o un întreg an de zile. Afară de figuri omenești de nume și de vorbe, nu e nimic nou în România. Acelaș suflet ne domină. Parlamentul Se deschide astăzi iar peste câteva săptămâni va fi îmbogățit cu câțiva nouă fruntași din Romana vecheși un nou dans politic va începe pe unele melodii cunoscute Constantin Bacalbașa tsi £ 15h~~ Corecția 18.6$ Redacția £.6? Administratis 7/69 Publicitatea 41/84 pagini fsisiiî »wiitsSrMI 8 oacalni ssssssssssamsssssasassa^^ ^e~p m» Director t CONST. MILDE MăriifflqjHul (Jaws ÎMBUNĂTĂȚIRI TERITORIALE IN FAVOAREA ROMÂNIEI Sub acest titlu $i subtitlu, o foaie care are legături cu guvernul, publică următoarea importantă știre: ,ID. St C. Pop, președintele intertetar de consiliu, a primit afacerii Vineri, o lungă telegramă cifrată de la paris din partea d-lui Al. Valida Voevod. „Știrile transmise de Primul des legat al României marchează INSEMNATE îmbunătățiri „»dus» tra*talului nostru de Pace. Din taior , mațiunile cujese <je noi, d. Vaida auobpndit IMPORTANTE modificări teritoriale atât IN BANAT, cât mai ales spre grania UNGUREASCA, unde ni s’a recunoscut dreptul de stăpânire asupra unor ÎNSEMNATE localități“. j Dn Paris nu ne-a venit până a [UNK] , am absolut nici o știre in această privință, nici o telegramă afară de acea prin care se anunța că Consliul suprem a declarat că n’are 1 mandat să se ocupe de chestia Basarabiei. i Am dori din saftet să se confirme știrea de mai sus. i Telegrama d-lui Voda de care se vorbește mai sus ar anunta îndemnate modificări teritoriale atât in Banat cât și la granița Ungurreascâ și că, ni s’a dat însemnate localități. 1 Probabil că d. Cicio Popp care a primit această telegramă, al cărui c cuprins s’a dat ori în rezumat unui ziar, își rezervă dreptul să amice parlamentului, la reintrunirea lui, ’■ o bună veste. Așteptăm cu nerăbdare o comunicare complectă și oficială. Refuzăm a crede că o asemenea știre a fost lansată, fără ancordro i preatebü mai ales in ziua redeschiderei parlamentului. ; eanduri SIMPLE SECHEMUL MEI O tânără cititoare scrie: — .,Ce om eludat si nesuferit , trebue să fii d-ta in viata intimă! Nici odată nu te acum de suflet sau de inima omului si numai de stomac, Oh! Adică nu crezi d-ta că arăta fi în lume și adie griji, dureri, amaruri, afară de cele provocate de coșbUi? ! Trecem, si pintr'o criză morală, grea, bolovănasule, sa spune ce’i de făcut ?Hata scumpă, traiul greu, să muncim toată viata și să nu ne mai mărităm? Sau dacă ne măriăm cum să ținem și gospodărie și slujbă ? Spune zău, căci esti un unchia$ ridtos și tare asi dori sâ-tî văd si mutrat căci treime să fie anapoda de tot!" Până aci și bolsta / Ce are a face grija scripca stepurele? Slujba, măritișul și criza morală ? j ßm. km, dar să trecem înainte si să zicem . I — Măritati-vă fetelor, maritati-va pe un cap! Mult mai bine e să aî mai multe grijii decât una singură, aceea de a fi mereu ne picior de cucerire ! Dar altă chestie? Avei ru cine? ! Papa tot_ se pare cum lipsesc candit dar senoși. Cei cari au cuceine acasă, vor să petreacă întâi și nu se însoară decât cu zestre mari. Cei săraci n’au râd pentru gura lor, dar mite pentru generația viitoare.. Ei criza inimei e mare si grea- Dv. fetele v’or mărita, dar dumnealor burlacii nu vânează decât case, moșii, proiectil și chiar babe ca parale! Dacă un om cinstit vrea să se însoare, apoi pu>iei vedea și de casa și de slujbă numai sănătoase să fiți, nu de muncă moare omului de viată tulburată și etc. etc. Sunteți mulțumite ? E drept că 'ChesPune inime" sunt cam neglijate aci din punct de vedere comico-sentimental, căci sunt taine cari nu se desbat prin gazetari, reviste și alte locuri unde toată lumea își pune nasul.. . la să-mi scriu mai bine de ce om- - Mai în pantofi și ciorapi de matasd iarna? Din economia? Hm, hm, serioz pattea ne lipsite cu carul, mi cu gramul! STAN BOLOVAN ! a arderea unui nou rățiat Juan-Sivel Lyon. 26.— Delegația iugoslavă la conferința pacei a primit răspunsul consiliului suprem la cererea de prelungire a termenului pentru răspunsul la nota imperativă din 20 Ianuarie. S’a acordat o prelungire de alte patru zile, astfel că termenul expiră Metrouri seara. Greva la căile ferata Erî Simplonul nu a plecat din Capitală. Aceasta, din cauza grevei da la căile ferate italene. Asupra cauzelor acestei greve, au circulat ori cele mai fantastice versiuni. Astfel se spunea că greviștii cer tot venitul căilor ferate și un milard pentru fondul de pensiuni. Adevărul este că ,de mai multe săptâmâni sindicatul căilor ferate italiene, a adresat guvernului și companilor un ultimalion ca până la 16 Ianuarie să satsfacă cererile enumărate într’iisule sub amenințarea că la din contră va declara greva. Cererile incestrune pot fi astfel rezumate: 1) Recunoașterea sindicatului feroviarilor italieni: 2) Aplicarea zilei de 8 ore pentru toate categoriile de personal (șapte pentru personalul de vehicule, tracțiune și circulatiune). 3) Tabele organice( uniforme, pentru cote, prerii de economie, com, taresare, etc. 4) Stabilitatea personalului și suprimarea personalului provizoriu. • 51 Regulament organic; 6) Sporirea pensiunilor și asigurărilor și pentru pensionarii vechi; 7) Participarea delegaților indicatolii în consiliul de direcție și administratie al căilor ferate. Unele dintre aceste conditiarii fuseseră acceptate de guvern. Sindicatul a cerut acceptarea lor integrală. Intre timp a crescut și curentul care înțelegea să dea grevei uni caracter politic și un mijloc de luptă de clasă. La izbucnirea grevei guvernul credea s a și anunțat că numai treizeci la sută din personal va participa la ea și că va putea menține căte două trenuri zilnice pe toate liniile si traficul international. Oprirea Simplonului dovedește că s’a însetat. Greva pare a fi generalizat. In acest caz consecințele ei nu se pot prevedea. Ele ar putea să devie foarte grave semnalul chiar al unei mari schimbări politice. «tttîgragM».,nmm Mi.» ■iu. italiene DSSGE la ERALIZAREâ 1 Guvernul este dispus să unifice din punct de vedere legislativ prinipale , pe baza cărora să se conducă pe cale administrativă noile teritorii romărnești, cu vechiul regat-In acest scop guvernul de lipsa unui cons,Cuier iste,tiv, a Instituit o comisiune, cu menirea de- a studia si elabora ar, 'Onte-proient de lege, administrativa> în baza unei largi descentra- T'zărî, cere să De apucată deopotrivă in întreg regatul taxei. Chiar de la început, cum cr Prese, deosebirea de legi si obiceiuri local Atee ■ ’■nrrrr.PM , nr., • ‘tefire, dintre noul criteriu românesc Si ‘autoritătea respectivă superioară in vechiul regtail și a produs o perturbare in relatiunile obicinuite ale populațiunei din acela teritorii cu autoritatea de resortul afiroín cădea solute, administrativă. Insusi, ministrul, secrétlap de stat la departamentul de interne a recunoscut în raportul său către consiliul de intertrică așa cum e astăzi situația nu este o bună și armonioasă legătură administrativă între noile teritorii și vechiul regat. Sistemul centralizator, de astăzi după raportul aceluiași departement, nu mai poate continua, fără a prejudicia asupra intereselor administrativ oriși pune piedici în legislația statului- I Armistenca va avea multe greutăți pentru elaborarea anteproiectului de lege cerut de guvern, căci ea va avea de studiat, pe lângă diverse bage administrative ce au dăinuit în noile teritorii alipite — insăsi ele între ele deosebite din toate punctele de vedere— și complexitatea administrativă din vechiul regat, spre a putea aduce o armonie fără de care statul României Mari nu pactic merge altfel, decât cu o admterstrap, c unificată și o legislație bine și solid închegată______ _ . DACIAN O nouă comunicare șihu Vaida Guvernul a primit o nouă comunicare de la președintele consiliului. « Se arată în amănunt în această scrisoare ce demersuri au fost făcute de delegații Romîniei la Perris. Până la înapoerea mislând contelui Aponny la Paris, primul ministru român se va duce la Londra și apoi se va înapoia la Paris în vederea reluărei discuției asupra problemelor ungurești. — Bărbatul d-tale suferă de boala somnului.. — Nu d-te, bărbatul meu e senator. Mercur! ?8 januarss 1 >20 (Continuare în pag II-a) Nuvelele „Dimineței»» v . ■ de AL. CAZ/ RAN I Isidor Natansohn, procuristul casei Zelenîe, își închisese biroul său „sistem american“ și cu o mișcare obosită, se ridică să plece. Dar nu făcu un pas și rămase pe loc, cu orhi mirați la Ușa pe unde tocmai , intra un musafir neașteptat. Era un camarad de meserie, reprezentantul unei Case de confiență din Viena. — Te credeam plecat de toi zile!l —îl întâmpină Natansohn,me ce •î n’ai plecai? Gustav Walter, reprezentantul Casei vieneze, nu-i răspunse JKU- 8 mai decât. După ce aruncă, în fugă, cu privire.spre cei câțiva funcționari , cari se pregăteau și ei de Plecare, se apropia de Isidor Natansohn și îi șopti un nemțește. 3 — Trebue să-ți comunic ceva Testul de important Pentru d-ta. Și fără să fie seamă de surprinderea procuristelui, îl luă de brat- Văd ca ești gata de plecare... Să plecăm; in stradă, adăugă: — Să mergem la mine, la Horel... dacă nu te deranjezi... In Bucureștiul ăsta mai toată lumea știe nemă tește. ! — Cum văd, zâmbi Narians ° hn— se petrec lucruri grave! Vienezul îi strânse brațul: — Atâta pot să-ți spun: România intră în război contra noastră.. E chestie de câteva săptămâni... Am informațiuni precise... Deși știa bine că ni se putea fn,, tâmpla Minii, rămaș a surprins la auzirea vestei. Nu ■ se grăbi însă să-l ceară vreo lămu■ărire. .și cei doi funcționari merseră , tăcuți, braț la braț, pe străzile zgomotoase. j Se cunoșteai de puțin timp vienazu! Și bucureșeanul, dar se împrietenise numaidecât. Reprezentantul Casei din Viena îl prețuia mult pe Natansohn pentru priceperea și tragerea de inimă cu care te era în folosul Casei sale. Apoi, îij făcuse tot felul de servicii de „recomandări“ și „introduceri“, „ Când se văzu în camera sa de lu hotel,străinul se simți în siguranță:" I — Dragă Isidor—începu el—știi de ce n'am plecat? N’am plecat pentru că m'am gândit să-ți fac o pro s Punere... Nu te mirai... știu că nu, ești însurat și că nu ai în România , nici uni fel de familie și nici rude apropiate.. Așa că nimic nu te leagă i de o țară..., Natansohn vru să vorbească, dar ingienezul nu-i dădu răgaz, și urmă. — Da, de o țară în care ai suferit, cred... Și chiar dacă t’ai suferit, ai cu ce te-ai folosit? ! .. I — Cu ce vrei să mă fi folosit ?... j < Trăesc liniștit și niciodată nu mi-ai făcut vreun rău cineva.. De ce săi îmi blamez țara? Gustav Walter zâmbi cu înțeles: Apoi, se încruntă: — Să vorbim mai serios!... Cum f stai tău armata? E?un imobiizabil? ! — Desigur-.- Sunt sergent ]a ar-' t f'lerie. I £ — Sergent!.. Cu bradul ăsta vrei să să suferi greutățile războiului? Vrei să dormi pe Pământ și să te mănânce păduchii!.. înțeleg să fii of i>ter!... Și atunci tot trebue să îni duri multe!.. Și apoi, cine știi dacă te mai întorci din războiu!... s — Ce să faci... Datoria. Trebue. .— De ce trebue? Eu îl dau posibilitatea să te sustragi.. — Nu te înțeleg!... — Foarte ușor,îi lămuri austriacul—să mergi cu mine l arena. Vei fi angajat în condițiunile I Cele mai bune de Casa pe care o reprezint. Am și sondat terenul- Lan pașaport, nici să nu te gândești. [ Lasă] Pe seama mea! Și, după ce îl încredință cum va ji lucra“ prin legația austriacă și prin j. nemțpfriiî noș tri influenți. ca ]ap]ele fare să nu te supărați de nimeni, îî bătu încurajator pe umăr. — Peste trei zile, adio Românie] n Isidor Natansohn își feri umărul: ț £ — Cum! Să furg. Să dizertez? „j— C'ne’ti spune să dezertezi? fu Ce, parcă sa fi declarat războiul! Á Ești Isidor Natansohn, angajat de* ■ Casa Wet Co., din Viena și te duci, il Pur și simplu să-ți iei postul în primire. Ce Țari figura asta disperată? ! Mai bine fii bucuros. Gândește-teu că mergi la Viena, în orașul vest Iliei! O să vezi pe venezele noastre și blonde, cu ochii albaștri, strălucind de frumusețe și de sănătate. Cum ești băiat frumos și mai ales brunet, o să le înebunești Dacă nu vrei e să stai în Viena—unde de altfel nu se simte războiul—Casa poate să J te trimeată în Elveția, unde are nevoie de un reprezentant inteligent ca tine. Isdor Natansohn se învârti de câteva ori neliniștit prin cameră. . Deodată, se cP«: — Iți mulțumesc, prietene, pentru Și intențiunile taie cele bune, dar mi-e imposibil să plec- Rămân aci, oine* . s’ar întâmpla. E drept ca n'am în* .. milie... Am , însă prieteni și evrei și români. Ce vor zîce ei când voi afla că Isidor Natansohn a plecat chiar în ajunul războiului! Ș’apoi, să-ți spun drept, eu nu pot trăi pe altă țară. De România, mă simt legat prin naștere și amintiri.. — Și acum vrei s’o aperi ca un erou? —zise cu răutate austriacul— N’am astfel de pretenții!—suspină Natansohn. E drept că nași a-i lerga să mă înscriu voluntar de războie! Dar niciodată nu m’am gândit [ că ași putea dezerta deja datorie. Când se încredință că nu-1 poate hotăra, cu nici un preț să urmeze sfatul său, vienezul nu mai stărui. La dez grjire, îi strânse mâna cu 1 compătimire adevărată: ; — Cine știe, o să te căiești 1 poate, mai târziu., Intr’un spital de scânduri, înjghebat în aripă, răniții strânși din cel mai apropiat câmp de luptă, abia ’ mai încap un hambarul înigust. " Unii gem înăbușit, alții se vaită, " ailțiY uriă, svârcotindu-se de durere. "I Cei mai mulți însă stau nemiștjcați șiuți ca păpușile de ceară d ® !Prin panoramele cari expun sceni dureroase de războiu. " Sergentul Isidor Natansohn, întins cu fața în sus, răsuflă de-abia. E legat sub fălci, iar un bandaj patat de sânge îi ascunde ochiul , stâng și o jumătate a fruntei. De șapte ceasuri doarme întruna.. De- odată, suspină din adânc- Incercă să-și miște capul, dar nu reuși încercarea asta îl obosise se vede, căci picături mari de sudoare îi îmbroboniră fata Spre seară, când temperatura bolnavilor se ridică, începu să aiureze. Buzele-i tremuiirau înfrigurate și din vorbele fără șir, se împerechau adesea între, ele , și unele cu înțeles: „Ei, sergeți tută la chior unde te vâri!.. La Viena să mergem... Sunt ochi albaștri..Tu ai ochi negri.. Toată lumea ai orbit!“ După zece zile de dureri nesuferite ]n cap, bolnavul’se mai liniști. Într’o dimineață, când nfirmierul îii spăla scobitura de sub frunte în care odată fusese un ochi, doctorul se aplecă: — Mare noroc ai avut băiete!... Ai scăpat ca prin urechia acului! Doi milimetri dacă mai înainta proiectilul. î‘— Pierdeai viața-Natansohn aftă și ochiul ce] viu se umplu de lacrimi. O doamnă tânără deja Crucea Roșie, îl îmbărbăta. — Nu-ți pierde firea... Ci ne te-a iubit, te va iubi și mai mult! . * înainte de a ajunge la București. Natansohn află că birourile Casei unde slujse atâta vreme, erau de mult inchise din cauză că toate treburile lâncezeau- Cineva îl mai înștiința că cele două camere pe care le mobilase ru atâta grijă, erapsite chiar de plana celor cari trebuiau să le păzească. E frig- La poarta unui depozit comunal de lemne, bucureȘer ii înghetati se îngrămădesc, mereu, lungind și mai mult ,,coada“, destul de lengă,^ ........ ^ ^ ^ ii _