Dimineaţa, iulie 1920 (Anul 17, nr. 5022-5049)

1920-07-15 / nr. 5035

99 Pneumatice Americane GOODYEAR44 toate dimensiunile garantând calitatea se găsesc de vânzare la The fioodyenr Tire and Rubber Company ÖONST. S. MIHAESGU STR. REGALA No. 5. Pasta de dinți ideală este :I GB.YOODONT Veritabil produs francez P. AVAKIAN Bucurețti Moldova, Basarabia și Bucovina Atlas—Agentura - comision—Botoșani Oltenia Banatul &ft­.­­ A. Brill — Craiova Galați si Brăila D-l A. Agopșa — Galați I Grape, Semănătoare, Curele de piele. Mtti si păr ie­tali „UNIVERSALA“ Soc. Am. Mașini Agricole, industriale, motoare București, Str. Paris 4 bis Braila, str. RagalS colt Unirii 71 Consi mtă, Str. Carol 51. A sosit noul transporturi de íIP*® IP1 de pi Bl B Bngt B Saftisi: de păr de căsnica de cusut și legat Clei de lipit curele, Cuțite pentru curelari, Klingerita, Asbest, Placi de cauciuc,­­ Garnitură cu seu și grafit, Grafit « Ungătoare, Manom­etre, Robinete Țevi de fier și accesorii Scule de tot felul Pile, Menghine, Nicovale, Filiere Clești, Forje, Mașini de găurit, Burghie Pompe Diaphragma, Furtunuri Uleiuri minerale, Valvolină, Uns, consistentă Bumbac de șters, Cânepă fuior Compoziție englezească, Plumb, Cositor. $ PREȚURI REDUSE % Societatea V9 Tech­nt?ca<f Bucureșt J’ str­ Smârdan 39 — Telefon 1/33 MUȘAMALE Impermiabile pentru învelit­­oare dimensiunile. De vânzare S­amy M­­. Cappon BUCUREȘTI, Bulevardul Ferdinand No. 112 GIURGIU, Strada Bucurest» No. 23. . AC „»»REVEDERE«*­ Societate anonimă română de asigurări —­BRAILA. ______CAPITAL DEPLIN VARIAT Lei 4.000.000 Asigură în cele mai favorabile condițiuni riscurile de: INCENDIU, TRANSPORT, GRINDINA, ACCIDENTE, ș­i â T și­­ combinațiunile cele mai moderne și în baza celor mai puternice legături de reasigurări, cu fonduri de garanții PESTE­M N »9IUSAD ABICE DIFEREND SE TRANȘEAZA PRIN AKtBIUlAJ prin PropunCTÎ- de acolo unde nu există încă agenții se vor adresa­­^UUd­ ^ «kraft $8» află* KSsa^fil­A Direcțiuni­ Centrale Brăila \CUE de irmă SOSII de lire și căruțe „Winter* * f­EVI de­­ gZ și vapor »BUMBAC ocăresc veritabil Englezesc ; SMOALA ^fezească 8 * ȚINTE de apițeri și de Talpă cu floare ; LANȚURI o tot felul \ PLUGURI și­ care de Pluguri ; CEARNE și F tărie de tuci ; OLARE smalfon de Tablă și de Tuci ► CALAI CM, Gnit ; ^© PSELI ultramini Kindrus ușor fin \ OCRURi Galbene^osie, Minium de fer și plumb ’ ^arlÎ £ vx °^at^’ Berciuge> Holțșurupuri ; BROSCĂRIE. Tesle*CM^o, Mituri, Șurupărie de tot feno * SĂPUN Italienesc de rufe cel fin , și multe altele oferă prompt diț DEPOSITELE I Da Vidfioldefi bei fl & Fin­­ toJOJElli Ti» St* Labirint 75 * BRAILA «.«.»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK]»WM»» 'r-DEPOU GENERAL: Reprezentan dMXNEATA itnidisifile apliitsrilor Memoriul adresat Corpurilor Legiuitoare Iată textul memoriului pe care apără­torii l-au prezentat Corpurilor legiui­toare: In anul 1896, modificându-se legea ju­decătorilor, ajutorilor de judecători și grefierilor de curți și tribunale neti­­trați, de a mai fi în viitor magistrații iar în schimb, prin art. 123 din aceeași lege, li s-a dat dreptul de a exercita profesiunea de apărător pe lângă jude­cătorii, dacă ei vor avea cel puțin doi ani în vreuna din acele funcțiuni.­­Legiuitorul însă, prin acordarea aces­tui drept, a crezut că face o justă com­pensațoine foștilor magistrați pentru serviciile atât de însemnate aduse de ei țârei timp de 15 — 20 ani atunci când era lipsă de titrați. Acest ideal al legiuitorului nu numai că nu s-a realizat, dar, și dreptul acor­dat apărătorilor a fost micșorat într’a­­tât că el a devenit aproape iluzoriu după cum se va vedea din cele ce urmează. Intențiunea legiuitorului a­­ fost ca­ apărătorii să apere procesele de com­­petința judecătoriilor până la definitiva lor tranșare, adică ca ei să se prezinte și la celelalte instanțe cu acele afaceri cari merg în apel sau recurs de la ju­decătoriile de ocoale. In practică însă, acest drept nu a fost recunoscut apără­torilor. Este in­admisibil ca legiuitorul, pe de o parte să recunoască apărătorilor ap­­titudinile juridice numai când­ el pledea­ză la judecătoriile de ocolie, iar pe de alta nerațional ca același legiuitor să aibă altă idee de apărători când ei sus­țin aceleași afaceri în apel sau recurs. Ceva mai mult. Prin proiectul pentru modificarea legii judecătoriilor, pre­zentat, unor Camere, în anul 1896, de ministrul Justiției, se acordase foștilor magistrați­­ actualilor apărători), drep­tul de a pleda la toate instanțele jude­cătorești, însă, în secțiuni, s-a redus la dreptul de a pleda numai la judecă­torii. După 11 ani de la acordarea dreptului de apărător, modificându-se legea cor­pului de avocați, prin art. 89 din aceas­tă lege, aplicată la 12 Martie 1907, s’au respectat apărătorilor drepturile câștigate și i-a și asimilat cu advocații titrați, Luându-i de sub disciplina tribu­nalului și punându-i sub jurisdicțiunea disciplinară a decanului și consiliului de disciplină. La­ câteva luni însă de la aplicarea acestei legi. S’a modificat legea judecătorilor din 1896. Această lege, aplicată la 1 Maiu­908, prin art. 125 ș alin. 3, indică apărători­lor libertatea și independența profesio­nală ce ei au avut până atunci, timp de 12 ani, cât au fost sub disciplina tribunalului, decanului și consiliului de disciplină al advocaților, și îi pune ast­fel pe apărători în imposibilitate de a-se exercita, ca în trecut. Profesiunea lor. După acest text de lege, apărătorii sunt lăsați la discreția judecătorului de ocol, sau în lipsa acestuia, la dis­poziția ajutorului sau stagiarului, cari au puterea de a le ridica­, pe termen nelimitat, dreptul de apărător, pentru presupusă abatere sau eroare. Cu alte cuvinte, judecătorul, sau înlocuito­rul acestuia, are dreptul de a destitui pe apărători, deși nu are puterea să destitue nici chiar un simplu copist al Judecătoriei. Un scriitor se numește și se scoate din funcțiune numai de mi­nistru. Un asemenea drept de destitui­re a apărătorilor nu l-a avut tribunalul și nici consiliul de disciplină al advoca­ților cari sunt instanțe superioare ju­decătorului de ocol. Pentru a se vedea cât este de mare nedreptatea făcută apărătorilor (foști­lor magistrați netitrați), reproducem a­­lini­at­ul 3 al zisului art. 125: „Ei (apărătorii) vor fi puși sub di­recta privighere a judecătorului res­pectiv care în caz de abatere de la în­datoririle profesionale via putea să le ridice dreptul de apărător”. Dispozițiunea acestui aliniat, pe de o parte nu este justificată cu nimic con­tra apărătorilor, de­oarece în expune­rea de motive a proiectului acestei legi și în desbaterile unor Parlament, nu se atribuie nici cea mai mică vină ace­stor profesioniști absolut onorabili; laț pe de alta, atinge independența profes­sională, și indirect toate drepturile le­gal câștigate de apărători violându-și principiul de neretroactivittatea legilor consacrat de art. 1 din codul­ civil, câm­ și toate principiile de drept cari stabi­lesc că, profesiunea de advocat sat apărător este: liberă, independența , nelimitată în Justiția Dacă este așa, nici apărătoari nu pot fi limitați în exercitarea profesiune­­lor și trebuie să aibă libertatea firească îi îndeplinirea rolului lor în justiție, cum au avut-o în trecut de la 1896 și până la 1 Maiu 1908. Apărătorii din Basarabia și alte pro­vincii alipite din România­ Mare au dreptul de a pleda la toate instanțe­ judecătorești, nu sunt limitați în just­­ție și își exercită profesiunea lor în de­plină libertate. Numai apărătorii (foștii magistrați netitrați­ din vechiul regat sunt pe de o parte limitați în exercitarea profesiu­nei lor, de­oarece ei au dreptul de a pleda numai la judecătoriile de ocoale, iar pe de alta simnt lipsiți și de indepen­dența firească pentru exercitarea ace­stui drept atât de limitat iată cât drep­turile practicanților din țară și al­e apă­rătorilor din nouile provincii. Sunt 24 de ani de când apărătorii își exercită profesiunea, plătesc Stabului pa­tenta întreagă de advocat și sunt su­puși la aceeași reguli ca și advocații titrați. Apărătorii, în acest îndelungat timp de exercițiu a­ profesiune] lor, aiu fo3t că și în trecut, exemplu de moralitate sî apreciați bine, că posedă temeinic cu­­noștințele juridice probă că, decia și până acum, nici um apărător nu a fost suspendat din exercițiul profesiu­ne!. Cu toate acestea, apărătorii au sufe­rit și­ sufăr, mai ales dela 1 Maiu 1908 de când li s’au ridicat independența profesională, cele mai mari neajunsuri. Dacă legiuitorul care, prin art. 51 din legea judecătoriilor din 1896, ne-a luat dreptul de a mai fi judecători și ajutori de judecători, ar fi avut pre­vederea că dreptul de apărător ce ne-a dat în schimb prin art 123 nu va fi un drept egal și va fi supus fluctuațiunilor politice, ne-ar fi acor­dat toate drepturile de advocat pentru toate instanțele judiciare, sau ne-ar fi dat o pensiune, și nu ne-ar fi creat a­­ceasta atât de critică situațiune care nu are asemănare cu nici una din si­­tuațiunile funcționarilor din celelalte ramuri de adminstrație publică. Este dar just și echitabil să se acor­de apărătorilor dreptul de a-și exerci­ta profesiunea la toate instanțele ju­decătorești, ca și practicanților din ve­chiul Regat și apărătorilor din pro­vinciile noul. Legitimitatea revendicărei întregului drept de advocat pentru apărători a fost recunoscută în congresul apărăto­rilor, de advocații titrați din București și provineii prin discursurile ce au ți­nut. CBIfl Sg Im­8 SiSIHIS Am pubicat sub acest titlu felul cum se face o analiză urgentă la laborato­rul „Medigreceanu“ Primim acum prin portărei următorul răspuns : Domnule Director, 1­ In ziarele „Adeverp!“ No. 11125 din­­ Joi 8 Iulie a. c., și „Dimineața“ No.­­ 5030 din Vineri 9 Iulie a. c. a apărut un articol defăimător la adresa labora­­[­­toruui nostru, purtând titlul „Cum se­­ face o analză“.­­ Ca răspuns la acest articol, vă adu­­cem la cunoștință următoarele: e In ziua de 6 Iulie a. c. s’a prezintat și la orele 9 dim. la laboratorul nostru un­­ domn Conitz, cerând după ordonanța a unui domn medic să căutăm într’o pro­ i­bă de materii fecale baccului dezinteriei Shiga-Krase. 1 La acea oră doctorul de ser­viciu al laboratorului nostru fiind ple­­­­cat pentru analize în oraș sus numitul domn a lăsat produsele de analizat la­­­­borantului, căruia i-a spus că va veni­­ seara să ia rezultatul. Ori, analiza de bacili dezinterici în­­ fecale, necesită o serie de lucrări (în­­t semânțări, izolări, identificări), prin di­­­­ferite reacțiuni biologice care cer timp. Dacă uneori rareori deagnosticul bac­­­teorologic se poate face în 24 ore (ceea ce reprezintă minimum de timp), în te­­m nerat un astfel de diagnostic cere 36— 1. 48 ore și uneori și mai­­ mult. Nu stă­­ în putința bacteriologului să accele­reze­ aceste lucrări de­oarece atât în­­sămânțările cât și izolările și diferite­­ reacțiuni biologice se efectu­ază later­­m­o­ostat într-un timp determinat. Irt cazurile acestea, din cauza tîmpu­­­­lui îndelungat pe care-1 cere un diag­nostic bacteriologic, medicul curant în­­stitue tratamentul înainte de a primi confirmarea de la laborator, bazat nu­mai pe semnele clinice. In ceea ce privește aprecierile pe care informatorul dv. găsește nimerit să se facă asupra laboratorului nostru, este greu să-i răpundem cum se cuvine de­oarece d-sa este un om necăjit și nu ne recunoaștem dreptul—„în calitatea noastră de medici“— să discutăm cu oamenii necăjiți. Nu ne putem opri totuși de a expri­ma regretul nostru, că se dă cr. s în coloanele ziarelor d-v. în „mod necon­trolat“ — la afirmațiuni defăimătoare la adresa unui laborator, a cărui con­știinciozitate și reputație sunt pe de­plin și de mult stabilite. (si) Laborator Medigreceanu Dr. Vayas, Dr. Nicolau . L­a acest răspuns avem următoarele observațiuni de făcut pentru a închide definitiv discuția: Este adevărat că analiza a fost pri­mită dimineața de un liam­ant. singurul personaj care se găsea în laborator,, căruia arătându-i-se gravitatea și ur­gența lucrului a spus că seara la 6 se va putea lua rezultatul. Seara la 6 un asistent care se afla în laborator, s’a scuzat că nu s’a putut­­ face analiza amânând’o pentru a doua zi la 9, iar a doua zi la 9 analiza a fost mântă pentru a treia zi la ora 9. Doc­torul curant, n’a mai așteptat analiza și a făcut copilului o injecție de ser anti­dezinteric scăpându-i viața. Analiza am dat’o laboratorului Ba­­roncea, din str. Scaune, care a făcut’o în 24 de ore. ” Rezultatul a fost pozitiv . Recunosc că n’am văzut și n’am au­­­­zit de cei doi doctori care conduc la­­­­boratorul, decât atunci când a fost vorba să facă polemică cu mine. M. CONITZ d­ ur­ D-na și D­­­iționăra Tan&m­an au plăcerea de a anunța rudelor și prietenilor nașterea fiicei lor Sylva București Str. Atanasie Panu No. 28 Joi 15 Iulie 1923 Suntem informați din sursă diplomatică serioa­să că răspunsu­l guvernu­lui Sovietelor la propune­rea de armistițiu cu Po­lonia a lui Lloyd George este că acceptă armisti­țiu cu condiția de a fi re­cunoscut de gu­vernele a­­liate. Această recunoaștere, dacă s'ar admitie ar fi și ea condiționată de înce­tarea dictaturei roșii și alegerea unei Constitu­ante în Russia.­­ Cererea de recunoaștere a guvernului Sovietelor este în legătura cu nevoi­a urgentă de locomotive fără­­ de care si­tuația alimentară devne opri­­nsejd­e pentru menținerea ac­tualului regim. Din­cercări autorizate ,aflăm că d. general Averescu, sosirud eri dimi­neață in Capitală, și-a e­­xp­rimat ne­mulțumirea față de modul cum a procedat d. general Văleiscu, căruia ii reproșează greva de la Poștă, ca fiind datorită d-sale. Din această cauză se arătură că d. general Văleanu va demisiona. In locul d-sale ar urma să vie ca mi­nistru al comunicațiilor d. general Ștefan D. Mihail, actual­ul coman­dant superior al poștelor și telegra­felor. Leul nostru a fost dotat Luni la Paris cu 32 centime. CIORAPI cel mai mare asperiment orice culorii Blaza apia DAVID Calea Victoriei £.7 — Casele Biserica Crețulescu — Arhiereul Șerban Craioveascu, a că­zut greu bolnav în urma raru­i acces de paralizie. Domnii miniștri Cudalbu și Mocsoni au sosit eri­ctim. în Capitală. Manuale de Ploaie pentru civili, mlitari și dame găsiți la depozitul house. Privitor la știrea publicată relativă la plecarea unei dele­gații din partea socialiștilor din România la congresul din Mos­cova, ni se dau următoarele loL muriri din cercuri pniiiliste autorizate, dar care nu împăr­tășesc vederile celor trei socia­liști ce formează delegația în chestiune. Pașapoartele au fost cerute de cei trei socialiștim pentru a pleca în Rusia cu simplu titlu de curiozitate, spre a se vedea ce se petrece în Republica So­­vietistă — anchetă în felul ace­­­tora făcute de socialiștii italieni, Suedezi­, germani și englezi. De un congres nu poate fi vorba, întrucât pentru un mo­ment, directiva socialiștilor din Romania­ Nouă este legată de congresul de la Cămpina. Așa­dar plecarea celor trei socialiști la Moscova, ni se afir­mă, nu ar angaja partidul so­cialist din România, ci numai pe cei cari pleacă. Primăria Capitalei, a lansat o*zî un apel către cetățenii Capitalei, probi care îi invită ca în termen de zece zile să-și achite toate impozitele. Contravenienților, spune apelul, i se vor aplica prevederile legilor și regulamenteor comunale. A fi ZbuTfitor!. Primăria Capitalei a lansat cli un 1 lui de interne să-i aprobe un nod r­eve­­r­uit de un m­ilion lei, pentru refa­cer­ea trotuarelor și­ a pavajelor. ] „CARPATINA“ ! Societate Anon. Românea­scă ( Calea Victoriei 80. ­ta LbCö P. Jd­OT înștiințează numeroasa sa clien­telă că vânzarea Pa­zei Indi­go, din eroare a fost anunțată prețul pe Yard, care este o mă­sură cunoscută engleză și că vân­zarea se face cu Le. 14.85 me­trul. Apărătorii­­ din toată țara au pre­zentat ori un memoriu parlamentului prin care vor cere recunoașterea drep­tului de avocat. IzMM! Senatul va lua în dezbateri săptămâ­na aceasta legea asupra pășunelor co­munale. Raportorul acestei legi a fost ales d. Ștefan Meitani. Duminică 18 cor., orele 9 dim. se va ține adunarea generală a soc. Groză­vești ori cu ce număr de membri. pentru­­ INDUSTRIA FORESTILEIA . Subscripția acțiunilor societății fiind supra-acoperită chiar din prima zii, se face cunoscut că subscripția publică pentru București s’a închis. Consiliu de Administrație In­stasia Costești s’a ciocnit un dren tt de marfă cu mul de persoane. Sunt mai m­­ulți răniți. ” „ După o jumătate de oră circuftația s’a reluat prin transbordare. ip Cravate Moderne * Înde eftin Noua Fabrică «LUX» N. t. Crugher 74 Str. Carol (curte)­­»li­nește și Comenzi. Italia nemulțumită de despăgubirile acordate Roma, 11 Iulie.­­ Presa Italiană se arată nemulțumită de ultimile știri venite de la Spa, după care, partea Franței ar fi fost redusă la 52% din indemnitățile totale și aceea a Itali­ei la 10%. Presa remarcă că nu e proporție, deoarece pagubele produ­se de provinciile invadate din Italia reprezintă mai mult de o treime din pagubele suferite de Franța. Nu­mărul morților și răniților italieni se ridică la aproape jumătate din nu­mărul morților și răniților francezi Cheltuelile Italiei au fost proporțio­nal cu bogăția națională, mult mai mari decât ale Franței. Indemnități­le ce s’ar cuveni Italiei ar trebui să fie deci cel puțin o treime din cele ce se vor atribui Franței. Dealtmin­­teri trebuie să se fie cont că Italia n’a primit ca Franța și Anglia, bogate concesiuni coloniale, miniere, etc. ——■* ci D. Qoga ministrul cultelor a avut­ o l­­­ngă întrevedere cu Mitropolitul Prin­­ci­pat, în vederea complectărei scaunie­­și­or episcopale din vechiul regat S­­ittaâîoruH 5 ~— es Astăzi 14 Iulie la orele 10 dim., la Cr­itedrala Sf. Iosif din București, va a­vea loc un Te-deum, cu prilejul ani­­viv­ersărei sărbătoarei naționale francezei 0 1 Iulie. D. Tipel, consilier la Secția I a Curte­­i'­­ Apel din București,­a fost delegat insilier președinte al numitei secții,­­ timp de vacanță. La câmp se lucrează la întinderea­ p­­lopilor — atât de grâu cât și de al­te cereale recoltate — care se gă­­e­sc culcate la pământ din cauza v oilor căzute. I­n Porumbul promite o recoltă extra­­dinară. Meiul de asemenea pro­ l ®m­ite foarte mult. Viile au sceput să “ ; atacate de mană și se necesi­­­ și­azâ din nou stropitul lor. Consiliul de miniștri a aprobat crările de reconstruire a podului ,s”f Sujorescu Mare“ de pe soseaua *­d­ițională Tg.­Jiu—Mehedinți, 11? h­nia C. F. R. Din cauza revărsării râului Buzău trenul 331 care circula între linia Ci­reși—Făurei, nu a putut merge mai departe. El a rămas în Cireși și se va îna­poia cu trenul 332 la Fetești. Trenu­rile 337, 338 nu vor mai circula între Făurei Buzău, de­cât până la res­tabilirea liniei Făurei__Cireși­ J se aduce la cunoștința stațiunilor), că statul Englez, aderând la schimbul telegramelor urgente la relațiunile­ cu țările din Europa, se va lua mă­suri cu începere de la 1 Iulie crt. să se primească telegrame cu indicați­­unea „Urgentă“, cu destinația pentru această țară, percepându-se taxa ta­­rifară întreită. Circulația între Mărășești-Focșani este Întreruptă, până la noi dispoziți­­uni, podul peste Putna fiind stricat. Transbord­area intre Gugești-Sihlea nu se mai poate face din cauza ape­lor, care au rupt acest pod. Circulația între Rău­țeni—Ocnița s a întrerupt, din cauza surpărei te­­rasamentului (rambleului), In mai multe puncte. # Iulie s’a modificat mixt n. 439 dintre Pe ziua de 7 mersul trenului Ploești—Slănic.­­ Pe ziua de 10 Iulie s’a modificat mersul trenului mixt n. 464 și de marfă no. 601, 602, 603, 606, 612, 635, 1«36, 688, 640, 645, 649, 651, 653 și 654. TELEFON rDirectia lOs Butisara ziarelor ifubscita­tea IO 66 6/67 * 1 V ■h

Next