Dimineaţa, octombrie 1920 (Anul 17, nr. 5101-5125)
1920-10-14 / nr. 5112
L ULTIMELE Smn 7 toată lumea SCENE TRAGICE. ÎMPUȘCAT DIN EROARE Generalul Mac Ready, comandantul suprem in Irlanda a fost chemat le urgență la Londra ca să dea guvernului lămuriri asupra ultimilor represalii ale poliției din Irlanda pe care pare a le fi scuzat într'un interview acordat unui ziarist american. Se poate ca generalul care e foarte mult susținut, să-și păstreze postul dificil. Dar guvernul e hotărât să puie capăt actelor de violentă de cari s’au făcut vinovate trupele și poliția și pe cari el le consideră drept nescuzabile, oricari ar fi provocatiunile. Generalul Tudor, Însărcinat cu poliția irlandeză, a publicat o circulațiă în care avertizează agenții polițienești să nu participe la represalii, prevenindu-i că vor fi pedepsiți cu o severitate deosebită dacă se vor face vinovați de acte de acest fel. Cu toate acestea, se semnalează nouă excese ale unor oameni în uniforme în urma unei tentative de omor asupra unui sergent de poliție. In orășelul Drimoleague au fost devastate numeroase magazine de agenți de poliție. Un tânăr din Ardă Prior lângă Buttevant (districtul Cork) a fost împușcat de un detașament de soldați în împrejurări excesiv de dramatice pe cari le relatează ziarele de seară. Marți seara, un automobil militar a adus la locuința unui anume Nunan pe vreo zece oameni în uniformă. Aceștia bătând în ușe, cineva a venit să le deschidă. — Aveți aici pe un anume Flynn?ntrebară agenții. — Nu. — Bine. Atunci o să te împușcăm pe d-ta. — Nu pot să vă împedic de a o face, replică omul. In momentul acela fiul său Patrick, cel mai mare din cincisprezece copii, se apropie . — Luați-l pe flăcăul ăsta, ordonă ofițerul care comanda detașamentul, și împușcați-1. Soldații apucară pe tânăr și-l torâra afară. Imediat în urmă se auzi o salvă. După aceia, ofițerul procedă la o perchiziție minuțioasă în casă. Pătrunse într'o odae unde găsi pe o tânără fată, sora băiatului pe care-l împușcaseră. — In casa cui ne aflăm noi ? întrebă ofițerul. _ Vă aflați la Nunan, răspunse ea. .. Am greșit casa, zise atunci ofițerul, întorcându-se spre oamenii săi. Să plecăm. Tatăl ieșind în urma lor găsi în curte pe unu-său zăcând fiîtr’o măre de sânge. #;» Comic ® cu Vistul In urma deliberărilor conferinței de la, Budapesta a rămas definitiv hotărât următorul intinerar pentru trenul București—Budapesta. Plecarea din București la ora 17, sosirea la Oradea Mare, la ora 2.30 noaptea, sosirea la Budapesta seara la 8.35. Din Budapesta plecarea la orele 8 seara. Acest tren în urma staționării la vamă, ajunge la Oradea Mare la ora 11 a. m. iar dimineața la 8.a5 va fi în București. Mai târziu alte trenuri vor circula prin Arad și Timișoara, trecând prin punctele Bichișciaba și Seghedin. In acelaș timp direcțiunea poștei publică următorul avis: „Se aduce la cunoștința publicului că începând cu ziua de azi circulația telegramelor cu Ungaria este liberă. Telegrame se admit, scrise în limbagiu clar în toate limbile din Europa. Taxa pe cuvânt 1l cu 26 bani. Telegramelor de presă li se acordă o reducere de 50 la sută. Oficii de schimb: Cluj, Arad, Oradea-mare, Timișoara“. Descoperirea asasinilor lui Gr. Vernescu O AFACERE SENSATIONALA LA BRAILA Ziarul „Cuvântul“ din Brăila anunță: Se știe că în luna iulie 1917 cunoscutul arendaș Grigorie Vernescu și vizitiul său, Petrache Andrei Iacob, au fost găsiți asasinați pe valea Bejan, între satul Nou și comuna Muftiu, având capetele sdrobite de lovituri de ciomag, iar mâinile și picioarele legate. Cercetările făcute atunci de autoritățile ocupante n’au dus la nici un rezultat și afacerea a fost clasată. Astăzi groaznicul asasinat a ajuns din nou la ordinea zilei, prin descoperirea autorilor. Datorită energicului comandant al plutonului fiu de jandarmi, d. sublocotenent Eftimie Stelian, care are la activul lui descoperiri numeroase de fapte criminale învăluite de mister, au fost scoși la lumină și autorii asasinărei nefericitului arendaș Vernescu și a vizitiului iu. Crima a fost descoperită în următoarele împrejurări: Sesizat de numeroasele furturi de vite ce se săvârșesc în județ de către autori rămași necunoscuți sublocotenentul Eftimie a plecat personal însoțit de plutonierul Frătescu spre a cerceta de aproape cazurile. După o muncă stăruitoare și inteligentă de 14 zile, sublocotenentul a descoperit că individul Costică Moise Gheonea, care s-a dovedit a fi și dezertor de la ambulanța diviziei a 5-a a furat de la consătenii lui patru cai, doi boi și o vacă pe cari le-a vândut la București. Luat în cercetare hoțul de vite a mărturisit că pentru a putea vinde vitele furate, fabrica bilete cu ajutorul unei ștampile sustrasă dela compania IlI-a sanitară. Deasemeni hoțul a sustras și bilete de vite din condica primăriei com. Șerban Vodă jud. Ilfov, semindu-se de ele. In aceste operații hoțul a fost secondat de fratele său Iorgu Moise Gheonea. Evadarea eres!«! Faliți DOI SPĂRGĂTORI AU SPART ARESTUL ȘI AU DISPĂRUT Un caz care ese din comun s’a petrecut în noaptea de Luni spre Marți la arestul poliției Capitalei. Funcționarii de serviciu au observat era dimineață că un spărgător anume I. Emil și un alt pungaș a cărui identitate nu era încă stabilită au spart tavanul celulelor în care erau deținuți și au evadat eșind prin birourile prefecturei fără a fi observați de nimeni. Faptul a făcut mare senzație în rândurile polițiștilor. I. Emil fusese arestat acum câteva zile împreună cu încă câțiva pungași necunoscuți încă poliției, căci împreună operaseră un mare număr de spargeri. Obiectele și banii furați de acești indivizi se cifrează la câteva milioane. Cauza acestei evadări este că arestul prefecturei este cu totul impropriu. Toate rapoartele făcute pentru a obține amenajarea lui în bune condițiuni au rămas fără rezultat. S-au luat întinse măsuri pentru prinderea celor doi evadați. DIMINEAȚA1 Fost ministru de externe al Japoniei care a fost numit ambasador japonez la Paris. VICONTELE ISHII Relațiile dintre Franța și Japonia Telegrame mardinitul Tunbahiei Un nou txpozeu al lui Teleki Restabilirea monarhiei r^amtivismn Budapesta. — Ministrul președinte contele Teleki, declară nu darea sa de seamă, că Ungaria prepară ratificarea tratatului de pace, în așteptare că acest tratat va fi numai un cadru, in cuprinsul căruia multe vor fi de modificat Pierderile războiului trebuesc lichidate fără a aștepta ajutorul străinătății. Cu deosebire este vorba de regularea valutei. Spre a putea regula valuta, se va pune la cale impozitul asupra averei. Ungaria menține relațiuni amicale cu toate marile puteri în deosebire cu Franța. Când tratatul de pace va fi ratificat, Ungaria va fi liberată din situația sa precară. Cu Austria Ungaria dorește relațiuni amicale și economice însă nici un fel de alianță politică. Renner nu face politica Austriei, ci politica acelor, care aa călăuzit rău. Prin chestiunea Ungariei apusene s'a creiat un abis între Ungaria și Austria. Ungaria dorește să trăiască in bune relati cu vecinii săi... este groaznic că Ungurii sunt mereu expulzați In chestiunea regalității ministrul președinte declară, că Ungaria va avea un rege care va fi numai un rege national al Ungariei și nu un rege al unui alt stat. Totuși chestiunea regalității nu trebue să devie un obiect de agitație, tn cele din urmă ministrul președinte cere colaborarea tuturor patrioților în scop de a consolida complect țara. Tresminte în mod hotărât toate știrile după cum ar fi svonurile despre stampilarea banilor, încercările de revoltă și altele. # Pe de altă parte, .Echo de Paris" scrie: " Citim în „Echo de Paris”: Din sursă autorizată aflăm că aghiotantul ex-împăratului Carol, căpitanul de fregată Schonta, a sosit la Viena, venind din Promgis; scopul voiajului său e de a lua contact cu cercurile monarhiste din Viena și de a sonda dispoziția și situația internă înainte de alegeri. Pe de altă parte, o telegramă din Budapesta dezminte știrea că deputatul Adunării naționale ungare, Edimond Beneczky, ar fi fost însărcinat de către guvernul ungar de a se pune în legătură cu ex-împăratul Carol, pentru a pregăti întoarcerea lui în Ungaria. Telegrama adaugă că în urma unui acord intervenit de curând între toate partidele ungare, s-a făcut o înțelegere în principiu asupra chestiunei restabilitei monarhiei în Ungaria dar că chestia persoanei regelui a rămas în suspensie. cu sfagiu pw<iar pentru astrîMfslii1 Flamsasrlon Lyon, 12. — Societatea națională de artă și muncă, a adus Duminică marelui astronom francez Emile Flammarion un omagiu solemn în observatoriul său din Juvisy. D. Deibel, subsecretar de stat, reprezenta guvernul. Principele Rolland Bonaparte a amintit succesul cărților lui Flammarion și a salutat într’îrisul pe vulgarizatorul imensității cerești. in Sîilîîin Erl s’a întrunit la Ministerul de Finanțe, comisiiunea parlamentară însărcinată cu studiul reformei finaciare. Chestiunile discutate au fost în legătură cu consolidarea creditului financiar al Statului. In această ordine de idei s’au examinat unele măsuri, care ar urma să fie legiferate și puse în aplicare pentru ameliorarea grelelor condițiuni în care se găsește astăzi tezaurul public. D-l Argetoianu a schițat apoi, în linii generale programul reformelor financiare prevăzute de guvern. O deciziune definitivă nu s’a putut lua. S’a recunoscut totuși necesitatea de a se lucra prin sub-comisiuni. Audiența Primului Ministru la Rege D. general Averescu, președintele Consiliului, a plecat ori la Sinaia, Primul ministru se va prezenta în audiență Regelui, pe care-l va pune în curent cu ultimele măsuri luate de guvern pentru unificarea administrativă, înainte de a pleca la Sinaia, primul-ministru a avut o lungă întrevedere cu d. Garoflid, de la care a luat datele relative la mersul lucrărilor de împroprietărire și pe care, la rândul său, le va comunica Suveranului. Astăzi primul-ministru se va reîntoarce în Capitală. Tratativele de la Riga Nsimplică dificultăți armistițiul. rp a fost SEMNAT Lyon, IS. — Presa franceză asiasină că armistițiul între P © i © itän și 9?z?w © și nuÎ sovietelor sa’a fost încă semnat. Secretarii celor stenă de nlegațiuni au poshii cat isse comunicat din care rezultă că s’aau ivit «SuFbcmStați la redactarea textului definitiv al articolelor spre Pims Bîărs Spre S © pace. * Nauon. — După o știre din Varșovia, guvernul sovietic a trimis la marele cartier general al generalului Wrangel, delegați cu propuneri de pace După o știre din Riga in ultimul moment s’a văzut ori în primejdie pacea ruso-poloneză, stabilindu-se înaintarea la granița rusească pe Duminică. Polonii cer cu stăruință un coridor între Lituania și Rusia spre Letonia, cuprinzând linia ferată Wilna-Dunaburg, precum și despăgubire în aur și restituirea arhivelor răpite. Semnarea tratatului se așteaptă pe azi Luni. După o știre din Kowno, Polonii au cucerit Wilna, au proclamat guvern nou sub generalul Seligowski. Polonia cere plebiscit în tot teritoriul ocupat mai înainte de Poloni. * Lyon. 12. — După „Daily Chronicle. * preliminările de pace din Riga vor fi semnate Luni. O altă telegramă anunță totuși că s-au ivit complicațiuni între polonezi și soviete. nu hi către contele Sforza Roma, 11. — D. Take Ionescu a trimis din Neapole contelui Sforza telegrama următoare: „Părăsind măreața d-v. capitală, leagănul neamului nostru, nu știu cum să vă exprim cât de izbit am fost de primirea ce mi s’a făcut în această nobilă și minunată țară și cu ce emoție îmi voi aminti întotdeauna de orele petrecute acolo. Sunt cu atât mai fericit de a fi reînoit cunoștința cu dv. că am putut constata odată mai mult cât de nealterabilă este amiciția frățească ce a unit și va uni întotdeauna națiunile noastre. Vă rog să primiți toate mulțumirile mele și întreaga mea recunoștință față de guvernul regal ca și față de dv. personal, Conferința Dunării Le Temps anunță: Ert s’a întrunit conferința internațională a Dunării, care a procedat la examinarea articolelor privitoare la comisiunea europeană a Dunării însărcinată cu administrarea părții fluviale, zisă „Dunărea maritimă“. Au avut loc discuții asupra art. 3 care stabilește compunerea comisiunei. Diversele delegatiuni au expus punctul de vedere al guvernelor lor, cu privire la admiterea eventuală de noul State în comisiune, apoi articolul 3 s-a admis la prima citire. Tot astfel sta procedat cu articolele 4 si 6, cu Privire la puterile ce le are comisiunea europeană a Dunării, la juriscresiunea Si la durata puterilor ce i se acordă. ÎNTOARCEREA PRINȚULUI de WALES Lyon, 12— Intercânduse din Australia și din Noua Zelania, principele de Wales a debarcat Luni la Portsmouth. 13 Oct’o’n'kifl 192 BUCUREȘTI CAPITALI IAR ACCIDENTELE DE TRENURI In ultimul timp, se luase măsura de a nu se mai permite călătoria pe acoperișurile vagoanelor de C. R Se vede treaba că organele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a acestei măsuri nu-și fac pe deplin datoria. Eri, pe la orele 12 dim. am avut de înregistrat un nou accident de tren. Copilul, Ion Marin Bădescu de 16 ani, din Pitești, strada Craiovei No. 41, venea spre București, pe acoperișul unui vagon. Intre statia Chitila și Gara de Nord, el a căzut jos, de pe acoperiș, rănindu-se grav. In nesimțire, nenorocitul copil a fost transportat cu un tren ce venea din Moldova în București și internat la spitalul Filantropia. Starea lui e gravă. RANIREA DIN ALEA GHERGHEL In urma unei certe pentru o vacă, Dumitru Moise si Ion Radu au rănit pe d. Edwin Grebier, din alea Gherghel No. 12, cu o sapă. Victima s’a plâns circumscripției respective. PENTRU DORITORII DE MOȘTENIRI Cei care visează să devină oameni bogați, prin ajutorul moștenirilor sunt rugați să citească acest fapt divers. In spitalul francez din Londra a încetat din viață o domnișoară care nu are acolo nici o rudă și care ar fi de fel din România. Ea se numește, Rachela Leidner și n’a lăsat nici un testament. In urma intervenției legației noastre de la Londra, ministerul de externe, caută acum pe fericiții moștenitori. FURTUL DIN CALEA MOȘILOR De la d-na Anghelina Georgescu, din Calea Moșilor No. 104 s’a furat o pereche de solitari. Poliția a arestat pe Marușca Cornescu, de fel din Transilvania, care fusese în serviciul numitei doamne și care este autoarea furtului.* ■ mi mulg» H Hjfl'RiBi D. Felacroix la Londra Lyon, 12— D. Delacroix, prim-ministru belgian, a sosit Dmitică la Londra pentru a conferi cu d. Lloyd George. “MAGAZINUL Ateneului calea Victoriei 7,București A primit din PARIS P l BiS lal de Mantouri fâp «U $ Tei 480 mir. Maftisnrî IMPRIMAI Ude au Iltftku&uXibleuri lei 135 mir. DE LA INE prospf. mantouri lei 235 mir CSI EON lot de mătase pt. robi lei 350 m FANTEZIE ptr. robes des chambre lei 28 mir DE LA INE lei 1425 bucata. avasba ORIENTALE uzvoare 325 și 200cm. lei 7st fiorani DE MĂTASE tirrapi lei 110 per. To 11A CHANTILL Y toate cula AtiliC rile 150 c. m. lar lei 145 in Ziarul „DIMINEATA*' Primește abonamente: In țară cu : Lei 120 pe un an Lei 60 pe 6 luni Lei 30 pe 3 luni In strănătate cu: Lei 160 pe un an Lei SO pe 6 luni Lei 40 pe 3 luni Velours Catifea Flanel Jaquette FOSTĂ „DIMINEȚI“ (92) Femeia fatala de MARION CRAWFORD — Nu... ohi nu, dacă asta îți face plăcere. Oare există ceva ce ți-ași putea refuza, de mi-ai cere-o? Erau aproape cuvintele ce ea îi spusese în timpul nopței, când ei veghiaseră împreună alături de Israel Kafka. Ea le recunoscu și o curioasă tresărire de triumf îi trecu prin vine. Ce-i păsa că el o iubea în alta dacă îi pronunța numele ei ? Nu era el al ei deși ea nu avea decât o mască mincinoasă ? Ea zâmbi fără să bage de seamă. — Văd că asta, zise drăgăstos. Fie dar așa cum dorești. Cu ce nume vrei ca buzele mele să-ți cheme scumpata persoană ? Ea ezită, neștiind până la ce punct putea el să-și amintească de trecut. Dar nu, era cu neputință ca el să-și amintească, căci și-ar fi dat socoteala de locul unde se afla. — Oare ai auzit d-ta vre odată... in timpul lungilor citaie călătorii de numele de Unora ? întrebă ea zâmbind și tremurând ușor. — Unorna ? Nu. Nu-mi reamintesc. Este un nume boemian... El însemnează „aceia din Februarie“. El sună frumos și îmi este aproape familiar. Mă întreb chiar unde l’am auzit. — Zi-mi Unorna, dar. El ne va aminti că ne-am cunoscut în Februarie. XXV După ce închise cu grije, zăvorind-o bine, ușa bisericuței, sora Paula se întoarse către Beatrice. Ea pusese lampa pe o etajeră lustruită care se afla deasupra podoabelor cultului. Vocea călugăriței tremura de emoție, cum ar fi tremurat și lampa în mâna ei, dacă s’ar fi încercat s’o apuce din nou. Pe cât fusese de curagioasă în momentul pericolului, pe atât, în urma unei reacțiuni naturale, ea se simțea slabă acuma că totul se sfârșise. Privirea ei întâlni ochii cei negri și plini de flăcări ai Beatricei. Nările delicate ale tinerei fete tremurate și buzele ei se încrețeau cu violență. — Ești supărată, scumpa mea copilă, zise sora Paula. Eu de asemeni, căci avem în adevăr de ce. „Supără-te, dar nu păcătui“. Cred că putem să ne inspirăm după această vorbă din Sf. Scriptură. — Cine era femeea asta? întrebă Beatrice. Ea era foarte mânioasă, cum spusese călugărița și fără a se gândi dacă asta era sau nu un păcat, foarte dispusă de a sfâșia pe Unonia cu unghiile ei, dacă vrăjitoarea i-ar fi stat la îndemână. — Ea a stat odinioară cu noi, zise călugărița. Am cunoscut-o când era fată tânără... și am iubit-o mult atunci, cu toate manierele ei ciudate. Dar ea s’a schimbat. E numită Vrăjitoarea... și rău cred că ăsta e singurul nume care i se potrivește . Nu cred în vrăjitori, zise Beatrice puțin cam disprețuitor. Dar oricine ar fi ea, e o ființă rea. Nu știu ce voia să mă facă să făptuiesc în biserică, acolo pe altar dacă, mulțumită cerului, d-ta nu sosiai la vreme, trebue să fi fost ceva îngrozitor, nu-i așa ? Sora Paula eete tăcută din cap cu un aer dezosat. Ea nu cunoștea, ca și Beatrice, intenția Unoriei, dar credea în existența unei magii negre, plină de fapte sacrilege și acuza în chip vag pe Unorna de cele mai groaznice planuri, deși naiva ei bunătate era incapabilă de a-și închipui în ce ar consta ele. Totuși prefera să tacă decât să risce a judeca fals. Afară de asta, dacă prezența extraordinară a Beatricei pe altar i se păruse destul de suspectă și dacă fuga Anoniei constituia o mărturisire de vinovăție, ea nu văzuse nici un act criminal care să-i permită de a condamna pe fosta pensionară a mânăstirei. — Copila mea, zise ea în fine, până când vom cunoaște adevărul și ne vom sfătui ce avem de făcut, să nu spunem nimic din toate astea ! — s- au cvarai, nsciura veci, sura nimănui. Mâine dimineață, voiu Paula... am douăzeci și cinci de ani spune la spovedanie tot ce am văzut și te consiliez să faci și d-ta la fel. Nu știu de loc, de altfel, ce s’a petrecut înainte de plecarea d-tale din odaie. Poate și d-ta ai să-ți reproșezi ceva. Gândește-te bine. — Am să-ți spun tot adevărul, răspunse Beatrice, răzemându-și cotul de etajeră și cu privirea țintită în ochii stinși ai sorei Paula. — Gândește-te bine, fiica mea. Nu mi-e dat mie să-ți primesc spovedania. Dacă ai ceva pe suflet... Soră Paula... d-ta ești femee și eu am nevoe de reazămul unei femei. Am aflat ceva în noaptea aceasta care va schimba întreaga mea viață. Nu... nu te teme... nu am făcut nimic rău. Cel puțin, sper. Pe când trăia tatăl meu, m’am supus. Speram, dar fără să las să se vadă. Nici nu i-am scris măcar, cum puteam să o fac de multe ori... Am regretat mult asta, o mărturisesc... am făcut rău ? Dar d-ta nu-mi spui nimic, scumpă copilă. Cum pot oare să-ți răspund. Călugărița era încurcată. E adevărat. Ascultă ,deci, soră sunt deja ca și o femee și cele ce-ți voiu spune nu e un simplu roman de tânără fată. Mai acum șapte ani, nu aveam decât optsprezece ani pe atunci, trăiam ca și acum câteva zile alături de tatăl meu. Mama mea murise de curând și poate din această pricină se părea că eu sunt totul pentru tatăl meu. Părinții mei nu prea se înțeleseseră și inima mea luase totdeauna partea mamei pe care o adoram. Noi călătoriam.. nu importă unde... când întâlnii pe omul ce am iubit. El nu era din țara noastră... adică din aceea a tatălui meu, dar patria lui era a mamei mele... Cu ce duioșie îl iubii, d-ta poți să o ghicești și să încerci a înțelege, căci eu nu voiu putea să ți-o spun și nimeni nu va putea să o facă. Dragostea asta m’a stăpânit cu încetul, căci el era mereu alături de noi pe vremea aceea. Vi III IDÍI ) TELEFON Centrala ziarelor 6/67 Publicitatea 11/84 Publicitatea 10/84