Dimineaţa, aprilie 1921 (Anul 18, nr. 5252-5275)
1921-04-08 / nr. 5256
DIMINEAȚA Ultima! ntripl, Executiuni tairól, mașin triB solii, DE VANSARE IN DITALIU, VA PAGAXINUL : Barbu Ivantaru București. — Strada GÜLTE! Mo. 19 BIWILE ca TMIPsrîO ca Lei 750. și 858, MUMELE FBH, THMFETH la tei 1009, și HOP, Portra vinztre Fn iros, a se adresa firms! . HARRY L. TROST & €t. Loc. în Corn. BUCUREȘTI, STR. BLANARI »2 Ei. N. ■ȘBBMrag^EBȘgajjja^^ fF—1——Wrii"1-1111 ■"unna.i—urau Nu cumpărați Mabü până ce nu veți viza biiasiiiiiiiiittiiiHi Dormitoare, Sufragerii, Birouri, Garnituri de piele, Scaune curbate, Paturi de bronz etc. A M «draw I» fosta fabrics TRANDAFIRESCU, Rl jlevantul Mirașaști No. 101 Strada Zarafi No. 1 (prin vipacant) Important pentru Modiste La Magazinul nFLOJ!AH A «Mitan begat asortiment din Pieri, Panitosluri, Crose, Aripi, Etele de Struts, Pafuri, TuSsuri, etc. Rayon special de Ciorapi de Mosella și Mătase Tn tant* salarii* sg prețuri ratase 99 ska tt FABRICELE UNITE DE TRICOTASE Secretaîe Anonima București, Str. Sabinelor 6 — Telefon 54/3 Anunță clientela din întreaga țară că este n măsură de a o servi cu produsele sate de CIORAPI și TRICOTASE La cerere trimitem prin poștă corectruoei complectă de monstre A se adresa direct Fabricei sau reprezentanței noastre JACQUES I. FER10 , Co. București, Str. Grebrovmi 25 SE CAUTA 2 LINOTIPURI de urgență A se adresa la Ziarul „MÂNTUIREA“ Strada Academiei No. 1. I Se caută mare capitalist pentru a comandita o afacere de împortixport Introdusa posedând Ieșituri si Reprezentanțe importante din strMngeri precum *1 birouri mari In centru lângă Camera de Comerț asemenea la Galatz «8 Ciuj Ofertele Inscris se vor adresa la Agenția de Publicitate I. Solon, Calea Victorei 54 D Yost sub IMPORT WAWWAWVW IWAW rm VV^VVV^VVVVVVS^WAVVVVVVVVVVVVvVVWVVVVVV%VWWV5*-^*«*^4nA'N^\'VV5V I TOMPETA PENTRU COOPERATIVELE iN TARA Magazinul Italian G. NARDELLI, C. 3/ATTIATO & Co. din FALIȚI, Str. Mars 70 repronontantu^Pta multor cooperative Italiene: a pus lît VANZARE UN STOc lucrătură solidă, ; DE : USm © feărieăteȘti material grants' Vându <supreț «ro concurența AA/VWs/*/văA>Vv5AVArAVwN>NAaAA*\VA/Vv5AAAAAAA/*/VNAAAAAAA/|AAAAA*AA'\AAAAAA V\AA-' D« G. Dismand! Ie OROGulST |> Are onoare a face cunoscut d-lor parmiost, și jhosuisî* ■ ofi, a deschis împreună cu I „Uniunea Comercială S. A. R. un mare depozit ris I Produse ChtaloHPa? acistl?« si Drofuri si Special București.—Gilea Moșilor tic. 31. - Teafon 8/82 fiaulate DE Ie BotenîB Pestru Csainli oiusrl .35TÎ8 Și SC-îîH CV !el *145 la SipetiESn iWB Cînlssa Vietorial No. ep. SE CAUTA ‘mituri Cavile MIT ITA. T. W. la fee. PeW^îîssjîisRtHl ALL04 T3N0U. 4 S jeretetica AnonimS Bora. pentru explosure antolinae, autocarnioeu ® ți taximetr ®. șoferi EMfecțiunea Si.’ 5«» "și. stira Î N», «Siilüt SF și. PRACTICANT X CAUTA fabrica traian Calea Rahovei Mo. 244. . Portar cauta FABRICA TRAIAN Calea Iüahonsi Mu 244, CARTAN HSFILTIT Catran-Garbolisau in-Smoală | îu mîxma prompt ți In Provine!® eo pretari grantisti« 2«IMI2H«!!S,l%Rf$i Str. Pärtii«» 83 - Tataion 0/01 Dr. mmmm ITALIANA * Etaj Consultații și tratament special In boli nervoase atomacala moale (Impotenți) reumatica și paralizii orale 8—12 a. m. 8—8 p. m. Dr. Tulfiu Blanc FOST MEDIC da SPITAL JUDEȚEAN Boli Interna, Benko-tîrniste Sifilis Injecții cu Neovilvarian Cene. ®-lt» 1-3, e-S Strada Dr. FELIX Ho. 3 (PIAI BUȘEȘTI) Dr. BERNSTEIN SCALE șl OPERAȚIUNI de OCHI HAS, CAT și URECHI consultaț Sunt 11—12 și 2—0 Calea Roșilor 1 0. (Sfântu L Gheorghe) Telefon 38/18 Dr. AVESIS, Specializat la Paris în Bolile cailor Urtoara [I sifilis Conacht. 11-1! 4—7 Jum. tf. a. Strada Saplenței Ho. 6 bl*. Alături de Circa Sidoll 22 MICI» VIAȚA București CALEA GRIVIȚEI 407 e«Hc tpecialisti vindecă radical Bolile secrete SIFILISUL BLENORAGIA pl astabolile BARBAȚI și FEMEI Se curăță aanaeie prin injecțiuni fără durere direct In vine cu Mercur 606 și Iod Consultai dela 8—J2 fi 2—l> Dr. S. Moscovit: Sifilis șl Genlta-Urlnare Boll Interns șl do copil Consuli 8—10, 1—4 și 0—8 Pm. Calea Rahovei 32 Telefon <i £ S9 200 DIRECȚIUNEA GENERAȚIA A CAILOR FERATE ROMANE No. 18876 din 1921. D. G. Publicațiune Se aduce la cunoștința d-lor exploatatori de păduri și a furnisorilor de traverse, că prin decisia totaisteri ar fi înregistrată la No. 124, 875, și In. la No. 59085 din 17 Martie 1921, că nu se poate pemite exportare de traverse decât cu condiția ca d-nii exportatori să predea în prealabil Directiunei Generale C. F. n. 40 la sută din numărul traverselor de fag admise la export cu prețul de 20 lei bucata și 50 l a sută citat reversele de stejar cu prețul de 29 lei bucata pentru cele din categoria I-a (7 bucăți la m. c.), 25 lei bucata pentru cele de categoria P-a (9 bucăți la m. c.) și 18 lei bucata pentru Cele da categoria 2-a (14 bucăți la m. o.). " Prețurile se înțeleg locogările de predare.Pentru obținerea automată de export, cei interesați, vor trebui să facă dovadă că au predat Direcțiunea Generale C.F. R. cantiiățile de mai sus. DIRECȚIUNEA GENERALA Q P « București, 81 Martie 1921 Vineri 8 Aprilie 1921 :vt4V^lel€t „öimincteí petrecut de fl-rlvr <Sorow«rl La plecarea trenului din Iași, sunt numai eu în tot vagonul. E vagon de clasa întâia, s’ar sice, după scumperea biletului, dar încolo e prea puțină deosebire de vagoanele pentru boi: bănci de lemn, frig, întuneric, murdărie; doar că îngheți pe bancă, în loc de a tremura în picioare. Sunt singur, și sunt încântat. Tovarăși nu mi place să am, în tren, pe vremurile acestea. Oamenii au multe curioscuti. Un'T îți caută vorbă cu deasta, vor să știe de undevii, unde te duci, cine ești, ce ocupație ai, din ce partid politic faci parte, ce gândești despre evenimentele timpului, și dacă te dai la sfat cu ei, ar fi în stare să te cerceteze și câți dinți ai în gură. Alții sunt nemai feriți, au năravuri așa de urâte ! Mai sunt obraznici, mojiii, și câte neplăceri nu poți să ai la un drum, în tovărășia unuia pe care nu-o cunoști ! Eram singur în tot vagonul, și foarte mulțumit. In timpul mersului, pe când prin ciobul de la o fereastră a vagonului mă uitaim la steaua cea mai luminoasă a cerului, care scăpăra de ger, lumina roșiatică a linei lanterne îmi atrage privirea spre coridorul îngust al vagonului. Ușa se deschide sfios și conductorul introduce un călător, care nu avea bilet de nici o clasă, dar călătorea in clasa întâia. Tovarășul meu era un om tare cum se cade. S’a așezat, in coltul opus al băncei mele, și-a îndesat capul într’un guler de oaie, care nu mirosea tocmai frumos, și m’a lăsat să-mi depăn gândurile. Plecasem dela Târgul-Frumos și urcam dealul spre Cuza-Vodă. Mașina gâfâia strașnic, și dacă nu ar fi fost noapte și frig, m’aș fi coborât din tren, și aș fi mers alăturea cu el, până în vârful dealului. Iată iarăși lumina roșiatică în coridor, iar se deschide ușa sfios, și un al doilea călător fără bilet, și tot în blană de oaie, și mai rău mirositoare, se așează lângă colalt. Se cunosc, și ce mai bucurie ! Cel din urmă intrat scoate o lumânare din buzunar, o aprinde, picură din ea pe pervazul ferestrei, o fixează pe steamna sleită și se pun la vorbă. — Ai fost la Chișinău, zice călătorul fără bilet, intrat întâi în vagon. Celalt dă din cap, ea o capră, și răspunde: — Post, domnule, fost. — El? Și? — Am petrecut, măi, numărul unuț! — Bani mulți ai cheltuit? — Cheltuit pe dracu. — Cum, că doară viața-i așa de scumpă în Chișinău. — Scumpă! O fi pentru tine și pentru alți nătărăi ca tine, dar pentru un băiat deștept... După câteva clipe de tăcere, băiatul deștept începu: — Am petrecut, măi, o săptămână încheiată, și n’am cheltuit un ban, măcar pentru o țigară de tutun. Și ce petrecere! Am să-ți povestesc. Cunoști pe Panaite Drăscălescu... — Care Panaite? — Panaite, feciorul dascălului din Șipote... Nu-i știi, bre, dascălul cel bețiv, care odată, la înviere, a scăpat flacăra feștilei în barba preotului Constantin, de i-a luat foc și era să ardă ca un șoarece... Panaite, care a fost perceptor și a avut o daraveră la tribunal pentru niște bani... — Lasă că-i știu, o delapidare... — Acela, acela... Panaite Dăscălescu e controlor financiar la Chișinău. — Panaite?... Controlor financiar ? — Ce te holdești așa ? Controlor. Doară acuma-i vremea noastră, a democrației. — Dar chestia cu banii? — Ce-are a face... Și cum îți spun, mă întâlnesc eu Panaite, și la ruptul capului nu m’a lăsat la otel. M’a luat la el acasă, domnule. Și ce casă are ! Un palat, nu alta. Și să vezi tu mobile, măi omule, nici la cucoana Natalița, la Cârjoaia, mi-s așa scumpeturi. Și pentru casa asta, Panaite nu plătește nici un ban chirie. — Cum așa? — Tare ești prost... Dacă-i controlor financiar! Și să vezi tu trai, măi vene. La amiază aperitive, la cel dintâi local din Chișinău. Ce țin culici, ce mestice, ce ierișoare, ce limbă afumată, și ce mai bunătăți , și după ce ne ghifiim bine. Panaite pune un deget la pălărie salută pe negustor, care-i răspunde, foarte cuviincios: „cu respect, domnule controlor", și ne ducem pe două cărări, până aleasă, unde luăm pe madam Panaite și o pornim spre restaurant. Tortașul, când ne vede, sare înaintea lui Panaite , „cu respect, domnule controlor", și întinde o ninsă ca acelea și mâncăm, nepișoruri, mi borș cum nu îți poți închipui, și pescării, și fripturi, și brânzeturi, și bem vinuri înfundate, și lcheruri, și cafele turcești, și când strigă Panaite: „plata", vine birtașul, se închină înaintea lui Panaite, și zice: „cu respect, domnule controlor", și asta-i plata. La un gest al prietenului, care parcă n’fir fi crezut aceste minunății, povestitorul urmă : Ce gândești tu, că in Basarabia merg treburile ca la nai? Acolo-i democrație, domnule. Și socoți că scăpăm numai cu atâta? Trăsurile cele mai elegante ale noastre erau. D’apoi când intram în cofetărie !*Nu știa stăpânul cu ce să ne mai îndulcească. Și apoi seara, la cinematograf, cine avea cele mai bune locuri ? Domnul controlor financiar Panaite Dăscălescu și familia dumisale. Și subsemnatul eram din familia controlorului:„eu respect, domnule controlor". Și iacă așa, o săptămână încheiată. Acolo-o democrație, măi băete, nu-i cum socotești tu. Celalt zice : — După cum spui, acolo- de trăit. — De trăit. Dar nu pentru oricine. Trei soiuri de oameni acolo o duc bine și-s băgați în seamă: poliția, armata și finanțele. Dar îi și oameni, bre, tot unul și unul. Când vede rușinea ceea pe unul dintre aceștia, intră în pământ. Acolo să vezi tubătae, nu ca la jandarmeria noastră. Cine iese din poliție, dacă scapă cu zile, pomenește toată viața și țața care a supt-o la maică-sa. Celalt: — N’ai de gând și tu să te arunci într’acolo? — Cam aș ceva. Dar știi, nu-mi convine orice fel de slujbă, aș vrea în finanțe. Eu, ca notar, aș putea să fiu în Basarabia, măcar director de prefectură, dar asta e viață sărăcăcioasă. Am ispitit eu dacă nu aș putea pune mâna pe o controlări financiară. Asta mi-ar conveni r dracului. Deputatul nostru, ministrul, mi-an făgăduit. Și dacă mă văd controlor financiar, peste un an, cel mult doi, de n’pe avea cu un milion în buzunar, ca Panaite, să mă scuipi tu între ochi. Mașina s]ueră. Ne apropiem de Cuza-Vodă. Conductorul trenului deschide ușa vagonului și șoptește ceva celor doi călători fără bilete, cari dispar în coridorul îngust, de unde se mai aude glasul povestitorului : — Democrație, măi dragă, democrație ! ’APITUÜL Spargere» elino*r. Pope-Rit O bandă de hoți a spart tocuinți d-pei Lili Poirier, din str. Pop> Rusii No. 5, furând o mulțime de lucruri scumpe. ^ Circ. 16 a început ^cercetării* pentru descoperirea spărgătorilor. Spargerea din str. fpr^< Direcția soc. „Oborul“ din str Corăbiei No. 12. a reclamat poliției că autori necunoscuți au furat din localul societăței o mașină de scris și alte lucruri: ■’coointfâH pfl!!d!rrM?E58. Poliția a făcut ori noapte o descindere în str. Mihai Vodă No. 15, fiind avizată că acolo se joacă pe sume mari de ban!, Fîjrt ds cai Mai mult! hoțî de cai au călcat erî noapte grajdurile cuî Ion Pitici, din calea Victoriei No. 210, furând mai multe animate, v FurS Brutarul I. Ristici, din str. Cuza Vodă No. 58, a reclamat poliției că i-a dispărut din serviciu Andray Pico, de 19 ani, furându-i 7000 lei. Spar pre D-na Maria Georgescu, din str. Buzești No. 1, s’a plâns Siguranței că autori necunoscuți i-au furat bijuterii din casă. Spargerea din str. Lascar Gsteraiu D. Scarlat Cehul, din str. Cascar Catargiu No. 4, s’a plâns poliției că autori necunoscuți i-a spart locuința furându-i haine și blănuri. ijm Balettîry institutului meteorologic 6 Aprilie mt.— IN EUROPA, Antietelorul octupă Europa occidantala, iar in Italia s’a semnalat o depresiuni» ușoaret srib 755 mm, cărare cursul ultimelor 24 de ore a dat cantități variabile de apă. IN ROMANIA presiunea atmosferică a rămas aproape staționară, fiind ln mijlociu către 760 mm, iar la timpul la prima jumătate a zilei de 6, a fost pretutindeni liniștit, cerul senta, și cu temperaturile mult mai ridicate decit în ziua precedentă. Temperaturile maxime au fost cuprinse între 10 gr. la Drăgușeni (Ovurlui) ,1 Craiova, și 4 gr. la Sinaia, iar cele minime între mim« 4 gr. la Sinaia și 4 gr. la Cernăuți. Vântul a suflat potrivit din direcțiunile nord-vest și sud-vest, Wter'A.rSY' I.'■ [UNK].îi’îAVrflE Ministerul sinltafei puise și Asigurările muncitorești Agirafie în sânul Cesii Centrale a Asigurărilor. E vorba de o demisie în bloc a direcțiunei acestsi opso Cu crearea ministerului sănătatei publice se trec toate serviciile merit, care de la alte ministere la acest nou minister. Intre altele și servietul roadieal al Asigurărilor muncitorești va fi pus sub conducerea ministerului sănătăței publice, rămânând la ministerul Muncel numai partea tehnică a asigurărilor. Măsura aceasta a provocat o mare nemulțumire între conducătorii Casei Centrale a meseriilor (astăzi Direcția generală a Asigurărilor muncitorești). Și cu drept cuvânt. Ce sunt asigurările muncitorești decât asigurări mutuale făcute de lucrători pentru a-și asigura viața în caz de boală, invaliditate, bătrânețe? Și ce principiu poate fi la baza lor decât acel al autonomiei? In toate țările din lume Casele de boală ale lucrătorilor sunt conduse de înșiși acești lucrători. Și nici nu ar fi drept să fie altfel; căci lucrătorii rupând dela nevoia lor în fiecare zi un ban și depunându-i la casa lor, ei au și dreptul de a-și administra această casă. Până și în pravoslavnica Rusie, sub regimul lui Nicolae, casele de asigurări erau conduse de lucrătorii înșiși. La Chișinău există o casă de boală, după modelul rusesc și ne conduce singură de lucrătorii basarabeni. Este la mintea omului, că acela care plătește ca să fie ajutat în caz de boală sau invalidate după boală, are nevoe să și aleagă singur și medicul care să-l trateze și să controleze pe șuspest medic dacă el își va face sau nu datoria lui față de el. Bolnavul nu se interesează dacă medicul este bun sau rău, dar el vrea să aibe medic atunci când este bolnav și de aceia el pretinde ca medicul să fie plătit de el și să fie la dispoziția lui când el este bolnav. Așa se petrece în toată lumea. Medicii caselor de boală sunt aleși de către consiliile generale ale caselor de boală și angajați cu contracte de aceatea. In România de asemeni medicii erau plătiți de Casa centrală a meseriilor și controlați de ea. Acum, cu crearea Ministerului Sănătăței publice, medicii sunt trecuți la acest minister, iar serviciul asigurărilor rămâne la Ministerul muncei, ceea ce este un non sens. Nică eri în lume lucrul acesta nu existăI Dr Franța s’a organizat nu de mult Ministerul igienei, dar nimeni nu s’fi gândit să facă această unificare și n'a îndrăsnit să fee pe medicii de la Asipti Țările muncitorești și să-i treacă la Ministerul Igienei. Și n'a îndrăznit, pentru că ,acolo lucrătorii sunt conștienți de însemnătatea caselor lor de asigurări și înțeleg că luându-li-se medicii de sub controlul lor, ei vor fi lipsiți de ajutorul medical atunci când vor avea nevoe de ei. Căci de ce s’a făcut la noi această unificare ? Iată de ce. Dorința de a se crea un minister al Sănătății publice necorespunzând cu necesitatea lui deoarece din vre’o 5000 de medicii pe cari îl are România mare vre’o 1500 sunt dependenți de Direcția sanitară actuală,, iar restul sunt pe la alte servicii, viitorul ministru a crezut că ar fi ridicol să fie ministru fără să aibe pe dna.d. ministra. Și atunci s’a hotărât să se ia toți medicii, de la toate instituțiile existente, armata, C. F. R., asigurări, și să fie puși toți într’o oală. In chipul acesta existând un corp medical poate exista și un minister. Din câte se spune, noul Minister ar avea ca scop de a însărcina pe un medic cu diferite atribuții și cu medicina militară și cu cea de plasă și cu cea a asigurărilor, în chipul acesta medicul va cumula mai multe slujbe dar va fi și mai bine plătit. Din acest punct de vedere este posibil că medicii vor fi intr’o situație mai bună decât sunt astăzi, dar din punctul de vedere al intereselor populației, măsura aceasta este o crimă, căci medicul divizat în mai multe locuri, nu’șî va putea îndeplini nici una din atribuțiunile sale. Oamenii practici înțeleg această nebunie care se proectează ca să satisfacă veleitățile unui om de a deveni ministru și protestează. Așa se vorbește de o demisiune în bloc a Casei Centrale a Asigurărilor, care înțelege că eu eroarea acestui sonsens, toată întreprinderea Asigurărilor sociale care de bine, de rău există de 29 de ani și a făcut mult bine muncitorimea, se va prăbuși. Ar trebui ca și lucrătorii cari sunt direct interesați să protesteze contra acestui atentat la drepturile lor și să ceară ca Casa Centrală a Asigurărilor să rămână sub controlul lor, căci numai așa hanul pe care-l sacrifică li se va întoarce sub forma de ajutor în caz de boală. Ei pîsMse berardini medicii trebuesc să fii la dispoziția«a aceasta treime să le fie lozinca. V. 3URDEANU