Dimineaţa, aprilie 1921 (Anul 18, nr. 5252-5275)

1921-04-08 / nr. 5256

DIMINEAȚA Ultima! ntripl, Executiuni tairól, mașin triB solii, DE VAN­SARE IN DITALIU, VA PAGAXINUL : Barbu Ivantaru București. — Strada GÜLTE! Mo. 19 BIWILE ca TMIPsrîO ca Lei 750.­­ și 858, MUMELE FBH, THMFETH la tei 1009,­ și HOP, Portra vinztre Fn iros, a se adresa firms­! . HARRY L. TROST & €t. Loc. în Corn. BUCUREȘTI,­­ STR. BLANARI »2 Ei. N­. ■ȘBBMrag^EBȘgajjja^^ fF—1——Wrii"1-1111 ■"unna.i—urau Nu cumpărați Mabü până ce nu veți viz­­a biiasiiiiiiiiittiiiHi Dormitoare, Sufragerii, Birouri, Garnituri de piele, Scaune curbate, Paturi de bronz etc. A M «draw I» fosta fabrics TRANDAFIRESCU, Rl­ j­levantul Mirașaști No. 101 Strada Zarafi No. 1 (prin vipacant) Important pentru Modiste La Magazinul nFLOJ!AH A «Mit­an begat asortiment din Pieri, Panitosluri, Crose, Aripi, Etele de Struts, Pafuri, TuSsuri, etc. Rayon special de Ciorapi de Mosella și Mătase Tn tant* salarii* sg prețuri ratase 99 sk­a tt FABRICELE UNITE DE TRICOTASE Secretaîe Anonima București, Str. Sabinelor 6 — Telefon 54/3 Anunță clientela din întreaga țară că este n măsură de a o servi cu produsele sate de CIORAPI și TRICOTASE La cerere trimitem prin poștă corectruoei complectă de monstre A se adresa direct Fabricei sau reprezentanței noastre JACQUES I. FER10 , Co. București, Str. Grebrovmi 25 SE CAUTA 2 LINOTIPURI de urgență A se adresa la Ziarul „MÂNTUIREA“ Strada Academiei No. 1. I Se caută mare capitalist pentru a comandita o afacere de împort­­ixport Introdusa posedând Ieșituri si Reprezentanțe importante din strMngeri precum *1 birouri mari In centru lângă Camera de Comerț ase­menea la Galatz «8 Ciuj Ofertele In­scris se vor adresa la Agenția de Publi­citate I. Solon, Calea Vict­or­ei 54 D Yost sub IMPORT WAWWAWVW IWAW rm­ VV^VVV­^VVVVVVS^WAVVVVVVVVVVVVvVVWVVVVVV%­VWWV5*-^*«*^4nA'N^\'VV5V I TOMPET­A PENTRU COOPERATIVELE i­N TARA Magazinul Italian G. NARDELLI, C. 3/ATTIATO & Co. din FALIȚI, Str. Mars 70 repronontantu^Pta­ multor cooperative Italiene: a pus lît VANZARE UN STOc lucrătură solidă, ; DE : USm © feărieăteȘti material grants' Vându <su­preț «ro concurența AA/VWs/*/văA>Vv5AVArAVwN>NAaAA*\VA/Vv5AAAAAAA/*/VNAAAAAAA/|AAAAA*AA'\AAAAAA V\AA-' D« G. Dismand! Ie OROGulST |> Are onoare a face cunoscut d-lor parmiost, și jhosuisî* ■ ofi, a deschis împreună cu I „Uniunea Comercială S. A. R. un mare depozit ris I Produse ChtaloHPa? ac­istl­?« si Drofuri si Special București.—Gilea Moșilor tic. 31. - Te­afon 8/82 f­­­i­aulate DE Ie Boten­îB Pestru Csainli oiu­srl .­35TÎ8 Și­­ SC-îîH CV !el *145 la SipetiESn iWB Cînlssa Vietorial No. ep. SE CAUTA ‘mituri Cavile M­IT ITA. T. W. la fee. PeW^îîssjîisRtHl ALL04 T3N0U. 4 S­ jeretetica AnonimS Bora. pentru explosu­re antolinae, autocarnioeu ® ți taximetr ®. șoferi EMfecțiunea Si.’ 5«» "și. stira Î N», «Si­ilüt SF și. PRACTICANT X CAUTA fabrica tr­ai­a­n Calea Rahovei Mo. 244. . Portar cauta FABRICA TRAI­AN Calea Iüaho­nsi M­u 244, CART­AN­ HSFILTIT Catran-Garbolisau in-Sm­oală | îu m­îxma prompt ți In Provine!® eo pretari grantisti« 2«IMI2H«!!S,l%Rf$i Str. Pärtii«» 83 - Tataion 0/01 Dr. mmmm ITALIANA * Etaj Consultații și tratament special In boli nervoase atomacala moale (Impotenți) reumatica și paralizii orale 8—12 a. m. 8—8 p. m­. Dr. Tulfiu Blanc FOST MEDIC da SPITAL JUDEȚEAN Boli Interna, Benk­o-tîrniste Sifilis Injecții cu Neovilvarian Cene. ®-lt» 1-3, e-S Strada Dr. FELIX Ho. 3 (PIAI BUȘEȘTI) Dr. BERNSTEIN SCALE șl OPERAȚIUNI de OCHI HAS, CAT și URECHI consultaț Sunt 11—12 și 2—0 Calea Roșilor 1 0. (Sfântu L Gheorghe) Telefon 38/18 Dr. AVESIS, Specializat la Paris în Bolile cailor Urtoara [I sifilis Conacht. 11-1­­! 4—7 Jum. tf. a. Strada Saplenței Ho. 6 bl*. Alături de Circa­ Sidoll 22 MICI» VIAȚA București CALEA GRIVIȚEI 407 e«Hc tpecialisti vindecă radical Bo­lile secrete SIFILISUL BLENORAGIA pl asta­boli­le BARBAȚI și FEMEI Se curăță aanaeie prin injecțiuni fără durere direct In vine cu Mercur 606 și Iod Consultai dela 8—J2 fi 2—l> Dr. S. Moscovit: Sifilis șl Genlta-Urlnare Boll Interns șl do copil Consuli 8—10, 1—4 și 0—8 P­­m. Calea Rahovei 32 Telefon <i £­ S9 200 DIRECȚIUNEA GENERAȚIA A CAILOR FERATE ROMANE No. 18876 din 1921. D. G. Publicațiune Se aduce la cunoștința d-lor ex­ploatatori de păduri și a furnisorilor de traverse, că prin decis­ia to­taiste­­ri ar fi înregistrată la No. 124, 875, și In. la No. 59085 din 17 Martie 1921, că nu se poate pem­ite exportare de traverse decât cu condiția ca d-nii exportatori să predea în prealabil Di­­rectiunei Generale C. F. n­. 40 la sută din numărul traverselor de fag ad­mise la export cu prețul de 20 lei bu­cata și 50 l a sută citat reversele de stejar cu prețul de 29 lei bucata pen­tru cele din categoria I-a (7 bucăți la m. c.), 25 lei bucata pentru cele de categoria P-a (9 bucăți la m. c.) și 18 lei bucata pentru Cele da categoria 2-a (14 bucăți la m. o.). " Prețurile se înțeleg loco­gările de predare.­­Pentru obținerea automat­ă de export, cei interesați, vor trebui să facă dovadă că au predat Direcțiu­nea Generale C.­­F. R. cantiiățile de mai sus. DIRECȚI­UNEA GEN­ER­AL­­A Q P « București, 81 Martie 1921 Vineri 8 Aprilie 1921 :vt4V^lel€t „öimincteí petrecut de fl-rlvr <Sorow«rl La plecarea trenului din Iași, sunt numai eu în tot vagonul. E vagon de clasa întâia, s’ar sice, du­pă scumperea biletului, dar încolo e prea puțină deosebire de vagoa­nele pentru boi: bănci de lemn, frig, întuneric, murdărie; doar că îngheți pe bancă, în loc de a tre­mura în picioare. Sunt singur, și sunt încântat. Tovarăși nu mi place să am, în tren, pe vremurile acestea.­ Oame­nii au multe curioscuti. Un'T îți caută vorbă cu deasta, vor să știe de unde­vii, unde te duci, cine ești, ce ocupație ai, din ce partid politic faci parte, ce gândești despre eve­nimentele t­impului, și dacă te dai la sfat cu ei, ar fi în stare să te cerceteze și câți dinți ai în gură. Alții sunt n­emai feriți, au năravuri așa de urâte ! Mai sunt obraznici, mojiii, și câte neplăceri nu poți să ai la un drum, în tovărășia unuia pe care nu-o cunoști ! Eram singur în tot vagonul, și foarte mulțumit. In timpul mersului, pe când prin ciobul de la o fereastră a va­gonului mă uitaim la steaua cea mai luminoasă a cerului, care scă­­păra de ger, lumina roșiatică a li­nei lanterne îmi atrage privirea spre coridorul îngust al vagonului. Ușa se deschide sfios și conducto­rul introduce un călător, care nu avea bilet de nici o clasă, dar că­lătorea in clasa întâia. Tovarășul meu era un om tare cum se cade. S’a așezat,­ in coltul opus al băncei mele, și-a îndesat capul într’un guler de oaie, care nu mirosea tocmai frumos, și m’a lăsat să-mi depăn­­ gândurile. Plecasem dela Tâ­rgul-Frum­os și urcam dealul spre Cuza-Vodă. Ma­șina gâfâia strașnic, și dacă nu ar fi fost noapte și frig, m’aș fi cobo­rât din tren, și aș fi mers alăturea cu el, până în vârful dealului. Iată iarăși lumina roșiatică în coridor, iar se deschide ușa sfios, și un al doilea călător fără bilet, și tot în blană de oaie, și mai rău mi­rositoare, se așează lângă colalt. Se cunosc, și ce mai bucurie ! Cel din urmă intrat scoate o lu­mânare din buzunar, o aprinde, picură din ea pe pervazul feres­trei, o fixează pe steam­na sleită și se pun la vorbă. — Ai fost la Chișinău, zice călă­torul fără bilet, intrat întâi în va­gon. Celalt dă din cap, ea o capră, și răspunde: — Post, domnule, fost. — El? Și? — Am petrecut, măi, numărul unuț! — Bani mulți ai cheltuit? — Cheltuit pe dracu. — Cum, că doară viața-i așa de scumpă în Chișinău. — Scumpă! O fi pentru tine și pentru alți nătărăi ca tine, dar pentru un băiat deștept... După câteva clipe de tăcere, bă­iatul deștept începu: — Am petrecut, măi, o săptă­mână încheiată, și n’am cheltuit un ban, măcar pentru o țigară de tutun. Și ce petrecere! Am să-ți povestesc. Cunoști pe Panaite Drăs­­călescu... — Care Panaite? — Panaite, feciorul dascălului din Șipote... Nu-i știi,­­ bre, dască­lul cel bețiv, care odată, la înviere, a scăpat flacăra feștilei în barba preotului Constantin, de i-a­­ luat foc și era să ardă ca un șoarece... Panaite, care a fost perceptor și a avut o daraveră la tribunal pentru niște bani... — Lasă că-i știu, o delapidare... — Acela, acela... Panaite Dăscă­­lescu e controlor financiar la Chi­șinău. — Panaite?... Controlor finan­ciar ? —­ Ce te holdești așa ? Controlor. Doară ac­uma-i vremea noastră, a democrației. — Dar chestia cu banii? — Ce-are a face... Și cum îți spun, mă întâlnesc eu Panaite, și la ruptul capului nu m’a lăsat la otel. M’a luat la el acasă, domnule. Și ce casă are ! Un palat, nu alta. Și să vezi tu mobile, măi omule, nici la cucoana Natalița, la Câr­­joaia, mi-s așa scumpeturi. Și pen­tru casa asta, Panaite nu plătește nici un ban chirie. — Cum așa? — Tare ești prost... Dacă-i con­trolor financiar! Și să vezi tu trai, măi vene. La amiază aperitive, la cel dintâi local din Chișinău. Ce țin culici, ce m­estice, ce ierișoare, ce limbă afumată, și ce mai bună­tăți , și după ce ne ghifi­im bine. Panaite pune un deget la pălărie salută pe negustor, care-i răspun­de, foarte cuviincios: „cu respect, domnule controlor", și ne ducem pe două cărări, până aleasă, unde luăm pe madam Panaite și o por­nim spre restaurant. Tortașul, când ne vede, sare înaintea lui Panaite , „cu respect, domnule controlor", și întinde o ninsă ca acelea și mân­căm, nepișoruri, mi borș cum nu îți poți închipui, și pescării, și frip­turi, și brânzeturi, și bem vinuri înfundate, și l­cheruri, și cafele turcești, și când strigă Panaite: „plata", vine birtașul, se închină înaintea lui Panaite, și zice: „cu respect, domnule controlor", și asta-i plata. La un gest al prietenului, care par­că n’fir fi crezut aceste minu­nății, povestitorul urmă : Ce gândești tu, că in Basara­bia merg treburile ca la nai? Aco­­lo-i democrație, domnule. Și socoți că scăpăm numai cu atâta? Trăsu­rile cele mai elegante ale noastre erau. D’apoi când intram în cofe­tărie !*Nu știa stăpânul cu ce să ne mai îndulcească. Și apoi seara, la cinematograf, cine avea cele mai bune locuri ? Domnul controlor fi­nanciar Panaite Dăscălescu și fa­milia dumisale. Și subsemnatul e­­ram din familia controlorului:­„eu respect, domnule controlor". Și iacă așa, o săptămână încheiată. Acolo-o democrație, măi băete, nu-i cum socotești tu. Celalt zice : — După cum­ spui, acolo-­ de trăit. — De trăit. Dar nu pentru ori­cine. Trei soiuri de oameni acolo o duc bine și-s băgați în seamă: poliția, armata și finanțele. Dar îi și oameni, bre, tot unul și unul. Când vede ruși­nea ceea pe unul dintre aceștia, intră în pământ. Acolo să vezi tu­bătae, nu ca la jandarmeria noastră. Cine iese din poliție, dacă scapă cu zile, pome­nește toată viața și țața care a supt-o la maică-sa. Celalt: — N’ai de gând și tu să te a­­runci într’acolo? — Cam aș­ ceva. Dar știi, nu-mi convine orice fel de slujbă, aș vrea în finanțe. Eu, ca notar, aș putea să fiu în Basarabia, măcar director de prefectură, dar asta e viață sărăcăcioasă. Am ispitit eu dacă nu aș putea pune mâna pe o controlări­ financiară. Asta mi-ar conveni r­ dracului. Deputatul no­stru, ministrul, mi-an făgăduit. Și dacă mă văd controlor financiar, peste un an, cel mult doi, de n’pe avea cu un milion în buzunar, ca Panaite, să mă scuipi tu între ochi. Mașina s]ueră. Ne apropiem de Cuza-Vodă. Conductorul trenului deschide ușa vagonului și șoptește ceva celor doi călători fără bilete, cari dispar în coridorul îngust, de unde se mai aude glasul povestito­rului : — Democrație, măi dragă, de­mocrație ! ’APITUÜL Spargere» elin­o*r. Pope-Ri­t O bandă de hoți a spart tocuinți d-pei Lili Poirier, din str. Pop> Rusii No. 5, furând o mulțime de lucruri scumpe. ^ Circ. 16 a început ^cercetării* pentru descoperirea spărgătorilor. Spargerea d­in str. fpr^&lt; Direcția soc. „Oborul“ din str Corăbiei No. 12. a reclamat poli­ției că autori necunoscuți au fu­rat din localul societăței o mași­­nă de scris și alte lucruri: ■’coointfâH pfl!!d­!rrM?E58. Poliția a făcut ori noapte o des­cindere în str. Mihai Vodă No. 15, fiind avizată că acolo se joacă pe sume mari de ban!, Fîjrt ds cai Mai mult! hoțî de cai au călcat erî noapte grajdurile c­uî Ion Pitici, din calea Victoriei No. 210, furând mai multe animate, v FurS Brutarul I. Ristici, din str. Cu­­za Vodă No. 58, a reclamat poliției că i-a dispărut din serviciu An­­dray Pico, de 19 ani, furându-i 7000 lei. Spar pre D-na Maria Georgescu, din str. Buzești No. 1, s’a plâns Siguranței că autori necunoscuți­ i-au furat bijuterii din casă. Spargerea din str. Lascar Gsteraiu D. Scarlat Ceh­ul, din str. Cas­ca­r Catargiu No. 4, s’a plâns poli­ției că autori necunoscuți i-a spart locuința furân­du-i haine și blănuri. ijm Balettîry­ institutului meteo­rologic 6 Aprilie mt.— IN EUROPA, Anti­­etelorul octupă Europa occidantala, iar in Italia s’a semnalat o depre­siuni» ușoaret srib 755 mm, căra­re cursul ultimelor 24 de ore a dat cantități varia­bile de apă. IN ROMANIA presiunea atmosfe­rică a rămas aproape staționară, fiind ln mijlociu către 760 mm, iar la timpul la prima jumătate a zi­lei de 6, a fost pretutindeni liniștit, cerul senta, și cu temperaturile mult mai ridicate decit în ziua preceden­tă. Temperaturile maxime au fost cuprinse între 10 gr. la Drăgușeni (Ovurlui) ,1 Craiova, și 4 gr. la Si­naia, iar cele minime între mim« 4 gr. la Sinaia și 4 gr. la Cernăuți. Vântul a suflat potrivit din direc­țiunile nord-vest și su­d-vest, Wter'A.rSY' I.'■ [UNK].îi’îAVrflE Ministerul sinltafei pui­se și Asigurările muncitorești Agirafie în sânul Cesii Centrale a Asigurărilor. E vorba de o demisie în bloc a direcțiunei acestsi opso Cu crearea ministerului sănătatei publice se trec toate serviciile merit, care de la alte ministere la acest nou minister. Intre altele și servietul roa­­dieal al Asigurărilor muncitorești va fi pus sub conducerea ministerului sănătăței publice, rămânând la mi­nisterul Muncel numai partea teh­­nică a asigurărilor. Măsura aceasta a provocat o mare nemulțumire în­tre conducătorii Casei Centrale a me­seriilor (astăzi Direcția generală a Asigurărilor muncitorești). Și cu drept cuvânt. Ce sunt asigurările muncitorești decât asigurări mutua­le făcute de lucrători pentru a-și a­­sigura viața în caz de boală, invali­ditate, bătrânețe? Și ce principiu poate fi la baza lor decât acel al au­tonomiei? In toate țările din lume Casele de boală ale lucrătorilor sunt conduse de înșiși acești lucrători. Și nici nu ar fi drept să fie altfel; căci lucrăto­rii rupând dela nevoia lor în fiecare zi un ban și depunându-i la casa lor, ei au și dreptul de a-și administra această casă. Până și în pravoslav­nica Rusie, sub regimul lui Nicolae, casele de asigurări erau conduse de lucrătorii înșiși. La Chișinău există o casă de boală, după modelul ru­sesc și ne conduce singură de lucră­torii basarabeni. Este la mintea omului, că acela care plătește ca să fie ajutat în caz de boală sau invalidate după boală, are nevoe să­ și aleagă singur și me­dicul care să-l trateze și să contro­leze pe șuspest medic dacă el își va fa­ce sau nu datoria lui față de el. Bol­navul nu se interesează dacă medi­cul este bun sau rău, dar el vrea să aibe medic atunci când este bolnav și de aceia el pretinde ca medicul să fie plătit de el și să fie la dispo­ziția lui când el este bolnav. Așa se petrece în toată lumea. Medicii ca­selor de boală sunt aleși de către consiliile generale ale caselor de boală și angajați cu contracte de a­­ceatea. In România de asemeni me­dicii erau plătiți de Casa centrală a meseriilor și controlați de ea. Acum, cu crearea Ministerului Să­­nătăței publice, medicii sunt trecuți la acest minister, iar serviciul asi­gurărilor rămâne la Ministerul­ mun­­cei, ceea ce este un non sens. Nică eri în lume lucrul acesta nu existăI Dr Franța s’a organizat nu de mult Ministerul igienei, dar nimeni nu s’fi gândit să facă această unificare și n'a îndrăsnit să fee pe medicii de la Asipti Țările muncitorești și să-i trea­că la Ministerul Igienei. Și n'a în­drăznit, pentru că ,acolo lucrătorii sunt conștienți de însemnătatea case­lor lor de asigurări și înțeleg că lu­­ându-li-se medicii de sub controlul lor, ei vor fi lipsiți de ajutorul me­dical atunci când vor avea nevoe de ei. Căci de ce s’a făcut la noi aceas­tă unificare ? Iată de ce. Dorința de a se crea un minister al Sănătății publice necorespunzând cu necesita­tea lui de­oarece din vre’o 5000 de medicii pe cari îl are România mare vre’o 1500 sunt dependenți de Di­recția sanitară actuală,, iar restul sunt pe la alte servicii, viitorul mi­nistru a crezut că ar fi ridicol să fie ministru fără să aibe pe dna­­.d. ministra. Și atunci s’a hotărât să se ia toți medicii, de la toate institu­țiile existente, armata, C. F. R., a­­sigurări, și să fie puși toți într’o oală. In chipul acesta existând un corp medical poate exista și un minister. Din câte se spune, noul Minister ar avea ca scop de a însărcina pe un medic cu diferite atribuții și cu medicina militară și cu cea de plasă și cu cea a asigurărilor, în chipul acesta medicul va cumula mai mul­te slujbe dar va fi și mai bine plătit. Din acest punct de vedere este posi­bil că medicii vor fi intr’o situație mai bună de­cât sunt astăzi, dar din punctul de vedere al intereselor po­pulației, măsura aceasta este o cri­mă, căci medicul divizat în mai mul­te locuri, nu’șî va putea îndeplini nici una din atribuțiunile sale. Oamenii practici înțeleg această nebunie care se proectează ca să sa­tisfacă veleitățile unui om de a de­veni ministru și protestează. Așa se vorbește de o d­emisiune în bloc a Casei Centrale a Asigurărilor, care înțelege că eu eroarea acestui­­ son­sens, toată întreprinderea Asigură­rilor sociale care de bine, de rău există de 29 de ani și a făcut mult bine muncitorimea, se va prăbuși. Ar trebui ca și lucrătorii cari sunt direct interesați să protesteze contra acestui atentat la drepturile lor și să ceară ca Casa Centrală a Asigu­­rărilor să rămână sub controlul lor, căci numai așa hanul pe care-l sacri­fică li se va întoarce sub forma de ajutor în caz de boală. Ei pîsMs­e be­­rar­dini medicii tre­­buesc să fii la dispoziția­­«a aceas­ta treime să le fie lozinca. V. 3URD­EANU

Next