Dimineaţa, mai 1921 (Anul 18, nr. 5276-5296)
1921-05-16 / nr. 5286
ULTIMELE ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Dreptate pentru țăran —Se împiedică dorința țăranilor de a se ridica.—Răspândirea svonurilor false.—Ce fac politicianul la sate.— Dragostea țăranului pentru pământ e cunoscută- Acuma însă ea a crescut și a devenit pasiune. Războiul i-a făcut pe țărani să vadă alte locuri și fie că au fost prizonieri, fie că au intrat în Ardeal și au urmat apoi durerosul drum al retragerei, pretutindeni pe unde eu au trecut, au văzut și au observat. Astăzi vor să pună în aplicare oaia ce au văzut. Vor să se elibereze de viața pe care au dus-o și să înceapă alta. Odată, în primenirea economică, ei vor și o viață culturală pe care suntem obligați să ni-o dăm. Cea mai bună dovadă, o constitue însăși situația satelor. Nu știm dacă pretutindeni lucrurile se petrec la fel ; putem însă afirma că in ceia ce privește partea de câmp a județului Suceava, care nu a fost de loc cruțat în timpul războiului, refacerea economică e simțitoare S’ar fi putut face mai mult, dacă sforțările lor erau întâmpinate și cu puțină bunăvoință, care a lipsit dacă nu apărea influentul personaj Măria sa Bacșișiui Căci oriunde se duce țăranul pentru a i se da da vre-o lămurire, pentru a face să i se respecte dreptul lui, la prima autoritate deschide o ușă, el trebue să deschidă și o punga, și să deie. Altfel nu i se face dreptate, nu i se dă lămurirea, e rău îndrumat și e lăsat să-și piardă zile de muncă în zadar. Mai mult, ni s’a afirmat că chiar la măsurătoarea pământului expropriat au trebuit în unele locuri să plătească câte 500 lei de ha... pentru a face ca hectarul să fie mai mare decât acela pe care l-am statibilit ! " * înțelege oricine, că atunci când ne purtăm astfel cu țărănimea, pretențiile orășenilor trebue să se reducă și criticile ce se aduc țăranului să înceteze. Toate sforțările noastre trebue să tindă în a-l face să-și cunoască și drepturile și îndatoririle lui. La acest rezultat însă nu se va ajunge atâta timp cât jandarmul va sta cu bâta asupra lui să-l lovească, și cât timp autoritățile de provincie și în genere ora>șanul, îl vor consider pe țăran ca obiect de speculă, în loc de cetățean liber în țară liberă. Toate acestea avem obligația de a le spune prin presă, deoarece presa este ultimul for la care apelează cei cari văd că nu au altă scăpare. Observațiile noastre culese la fața locului vor avea poate darul să trezească un ecou. Nu ne așteptăm, firește, la o dreptate absolută, ceia ce e bu neputință, ci la o dreptate care să satisfacă în cea mai mare parte interesele celui lezat. Trebue să se știe că țăranul nostru neștiutor de carte, așa cum e, judecă foarte bine lucrurile, știe să-i cumpănească pe toți și ține minte. * Să precizăm. In unele locuri, deși certificatele de împroprietărire sunt făcute nu se împart. Printre săteni s’a răspândit svonul, că vor fi rupte și se vor face ,altele. Cine a avut interesul s’o facă ? Când i-am comunicat cazul prefectului de Snesava și-a pus mâinile în cap- Din cauza aceasta domnește un spirit de nesiguranță și de neîncredere printre săteni, cari nu mai pot avea încredere în nimeni, ceia ce găsim perfect justificat. Alt caz : După studiul de parcelare în corn. Costești nu s’a ajuns pământ nici chiar pentru prima categorie, deaceia s’au cerut încă 58 ha. din moșia L Teslaru. Aproximativ 25 săteni de categoria I n’au intrat la expropiere, dar s’au pomenit cu colonizare, deși cinci categorii nu sunt deloc împroprietărite. Calcari au fost pe front și cărora li s’au dat de atâtea ori, în tranșee, asigurări că vor fi împroprietăriți, nu au nici o palmă de pământ, deși chiar în sate stau unii peste alții în aceleași case, cum e cazul, de pildă, în com. Bogdănești, unde țăranii au devenit robi la pădure. Cazuri de felul acesta se pot înmulți la nesfârșit. Intr’adevăr, ce poate fi mai nedrept, ca pe lângă punctul agronomic fixat prin expropriere, să vezi pe agronom că se împroprietărește el însuși, sau ca lotul dat odată săteanului să fie luat prin intervenția primarului, pentru a ■i se da destinația de islaz pentru armăsarii și taurii de reproducție, deși la început se fixase alt teren pentru acest islaz în com. Liteni? Unde este siguranța când țăranul se așteaptă ca din moment în moment să i se schimbe după caprițiile temperaturei politice pământul ce i s’a dat ? i * v Cum însă lucrurile bune prind mai greu, ara firesc, ca odată cu votul universal activitatea politică să se întindă și la sate. O activitate politică disolvantă, care contribue nu numai la învrăjbire, dar sdruncină adânc din temelii și putina încredere ce-a mai rămas in mintea țăranului, în autoritate- Veți găsi la sate zeci de broșuri politice, periodice manifeste electorale prin cari li se făgăduesc cele mai neînchipuite și de neînfăptuit lucruri, nu veți găsi însă abecedare, nu veți găsi decât rar de tot case de stat și de citire, nu veți găsi o carte de agricultură, într’un cuvânt nu veți găsi nimic din ceia ce ar trebui să contribue la ridicarea stărei culturale și economica a săteanului. Politicianii mărunți și de duzină aduși de puhoiul vremurilor tulburi au răsărit pretutindeni, și inconștienți fac tot rău ce-i pot face țărănimea. Și dacă nu fac mai mult rău e că nu-1 pot face, căci de-ar putea n’ar sta o clipă la îndoială. VASILE SAVEL / Frațiflele de la Giurgiu Motorina marinei vândută altora . Prin fir telefonic Giurgiu — in urma unmii denunț primit de ministerul de război, d. locot.-colonel Homtoceanu, din regimentul 5 Vlașca, a fost delegat să cerceteze gestiunea fostei administrații a conductei de petrol care, după cum afirmă denunțul, a înstrăinat motorina destinată marinei militare. Marina militară a avut autorizație din partea ministerului de industrie și comerț să ridice din motorina aflată în portul Ramadan, cantitățile de cari va avea nevoe. Din cercetările de până acum, însă, s’a stabilit că din acea motorină s’au dat o vagoamie șlepului grecesc Nero, iar două vagoane șlepului Malacoff, fără nici o autorizație. Cercetările continuă, căci sunt indicii că s’au mai înstrăinat și alte cantități. IDEM Cetifi în pag. IX Ultima Oră Impozitele Cât vom plăti ? Un proprietar de casă Având un venit net de 100.000 lei: _ Vei plăti 15 la sută asupra părți a venitului, lei 12.000 Impozit global: 8.B00. Total lei 20.080 Azi plătești : 13 % foncieră plus 4 zecimi percepere, plus 8 % zecimi județene 251/1 la % la 75.000 lei, adică lei 19.125. Deci impozitul cedular și cel global sunt superioare impozitului de ori cu lei 935 Cât voiu plăti? Impozitul pe avere . Dacă are daune de război plătește cu hotărârea judecătorească, nu cu bani. Deci va plăti la valoarea de un milion a casei, 25.000 lei în zece ani adică anual lei 7.500 In total va plăti impozite pe an lei 27.560 Un profesionist » Care câștigă 100.000 lei anual: — Presupunând că cheltuelile necesitate de exercițiul profesiunei sunt de 20.000 lei, vei plăti la 80.000 lei Codula E țel 8.000 Și global: se calculează la 64.000 lei minus 8000 lei, adică la 56.000 lei 3.360 Total, lei 11.660 Cât voiu plăti? Adică total, 11 la sută din venit. Știri politice Partidul Național ardelean la răspântie Tratativele de la Cluj.—Federația se va desface ? Din Cluj ni se anunță de trimisul nostru special, următoarele : Din cauza prea marelui număr de congrese ținute în ultimul timp la Cluj, congresul celor o sută, al partidului național ș’a amânat. De fapt, motivul este că în sânul celor o sută există un curent pentru colaborarea cu liberalii, iar altul contra fuziunei cu Federația. Doi împroprietăriți ardeleni au și tratat cu t. Brătianu chestia colaborărei, care a răspuns că în principiu o admite, numai până la sfârșitul lunii. Acelaș termen a fost dat și de d. Mihalache d-dî Maniu, în chestia fuziunei. Deci, d. Maniu, va avea de arces până la această dată. După cum se pare, și ni se afirmă, luna aceasta va aduce fărămițirea Federației. Se poate adăuga că, părerea d-lui Goldiș asupra unui bloc ardelenesc, va fi susținută de o mare parte a celor o sută, cari se vor întrunii la Cluj sau la Brașov, la 24 Mai. D. Maniu, personal, înclină spre un guvern de concentrare, iar, în caz de nereușită, spre o espectativă ardelenească. O. R. m I —----------— Exportul- nouă recolte Proprietarii fac demersuri Ploile din ultimul timp au asigurat o foarte bună recoltă de grâu, orz, ovăz, fasole și de asemeni, condiții foarte bune, pentru semănatul porumbului și cartofilor. In fața acestei situații, marii proprietari au ținut mai multe consfătuiri, în urma cărora s’au hotărât să facă demersuri ca să nu li se condiționeze exportul nouei recolte, printr’o a doua mână. O delegație de mari proprietari, a venit azi la ministerul domeniilor spre a face primul demers pe lângă d. Cudalbu ministrul domeniilor. Negăsindu-I, delegații vor veni din nou, în cursul săptămânei viitoare. * x- x-Exportarea eonei recolte, și a celei vechi încă disponibilă, este de o mare însemnătate economică. Ea va avea ca urmare firească, o simțitoare urcare a leului nostru, dar toate acestea depind de o chibzuită organizare a exportului. Dacă guvernul, ^ va căuta să organizeze exportul cu nouă comisii ea în trecut, cu înființare de permise și cu un nou subsecretariat de refacere, belșugul naturii va fi de prisos și vom asista din nou la o altă panama și mari fraude. CONGRESS CONFERÎNȚI IWTRWWWI, Astăzi Duminică (ora 9 seara) se tine la Căminul cultural U. E. P. din str. Paris 3 (etaj) a XlII-a șezătoare literară și artistică. D. ir. Ilie Horodniceanu va vorbi despre „Problema evreească”. Va urma discuție contradictorie. Conferința va fi precedată de o parte artistică la care vor da concursul lor d-nii Pergola,Paschil și d-ra Grines. Intrarea liberă pentru membrii Căminului. In limita locurilor disponibile, se vor admite și persoane străine. * Societatea „Voința 11 roagă pe toți membrii săi, a lua parte la adunarea generală ordinară care se va ține astăzi Duminică la orele 2 p. m. în sala constructorilor din Bulevardul Maria. La ordinea zilei fiind: Modificarea statutelor și alte chestiuni importante în legătură cu bunul mers al societăței. D. avocat I. Bimberg fiind bolnav conferința ce urma să țină ere la tribunalul Ilfov secția II comercială s’a amânat pentru o dată ce se va fixa ulterior. Cu această ocaziune decanatul baroului de Ilfov, roagă stăruitor pe d-nii avocați stagiari să asiste la conferințe. Gumi schimba Ini la Paris Lyon, 14. Londra 46,71; New-York 11,64 jum.; Germania 20,50; Belgia 1000; Spania 143,25; Grecia 65; Olanda 418,50; Italia 77; Praga 17,75; România 21,3/8; Elveția 209; Viena 2,7/8. :l Știri economice și financiare Ministrul de finanțe italian a arătat într-un discurs ținut la Torino că Itlia este țara care a făcut cel mai repede efort puxagios pentru a-șî restabili economia financiară zdruncintă prin război. Italia este singura tară aliată care a stabilit impozitul pe capital. Impozitele italiene au sporit în mod fantastic. Impozitele directe care produceau o jumătate miliard în 1914, dau acum peste patru miliarde. Taxa pe afaceri care dădea 160 milioane, dă acum aproape un miliard. Monopolurile dau aproape patru miliarde. * Senatul american a adoptat cu 63 voturi contra 28 tariful excepțional all vămilor de 3 la sută. * Camera comunelor a adoptat cu 236 voturi contra 72 o rezoluție pentru protecția industriilor britanice, impunând o taxă pe valoarea unor articole determinate. Oblig. Soc. Com. Loco Eftine garde stat 5% .86 — 87 Rea Conv. A și B .... 78 — 80 .. din 1913 47,% ... 85 «s- 86 .. externă 5 °/0 . . . .100 —1 IU „ din 1916 5% ... . 81»/« 82»/, Impr. Unirei 1919 5% . . . 81V«— 82 Rentă internă 5% 1920 . . 80 — 81 DEVIZE Cursul Radio lyoft Extram Qriant Pe ziua fie 13 Mai 1921 . # Sfcr. funciar, fural 5*/# . . 86 — 87 „ Urran „ . .87 — 88*/, „ ift* i. • 78 - 80 Bon C. Rur. 5ü/„...............80 — 82 Obi. Com. Buc. 4 °/» .... 70 — 71 „ „ „ 5ü/0................75 - 77 Ind. Com. 41/, %................72 — 74 „ „ 5% ... .82 - 84 București ... . . 21.*.» 467.85 Londra . . . . .. . 46.71 -218.55 New-york............... 11.64*, 54.50 Belgia............100.— 467.85 Ualia............... 66.— 303.88 Elveția ..... . 209.— 977.05 Praga................ 17.75 893.0 Berlin..........050 1)5.90 Viena................ 2.*/s 13.45 ■Olanda ..... 41S.51-1 1952.70 Soania ... . . 143-45 67U.2J Qreria. ..... 65— • 8)4.15 Cursul zilei de 14 Mai 1921 oficială B-ea Viticolă 160: B-ca de Credit excup 720; S. R. I. 1560: B-ca de Pl Semit 530; Petrol Block 1695: Credit ha Petrolifer 1673; Steaua Romănă vechi a 2300; 5 la sută. Renta 92000 la sută; cu 4 la sută Renta 916 82 la sută. ce: Târgul liber ^ Acțiuni bancare Asig. Dacia Rom. .... .2100—2250 tir Generala..............................1925—2000 1 Naționala ......... 1150—1200 pe Agricola . ............................. 575— 600 la Urania .................................... . ] Petrolifere da Astra Româna vechi . . . 8250-S40 de Steaua Română „ . . 2500—2600 lei » „ pui — Blokpetrol.......................... 1690—1710 Petrolul................................400- 500 * speranța ........ 14500—15500 mt Petrol românesc .................. 830— 860 ac Concordia............................ 1130-1160 VUI Creditul Petrolifer . . . . .1650-4-1700 sa Banca Națională . SSOO[yOOO di] Marmorosch Blank vechiu. 1135—1160 .. .. excup — 1 în Banca Românească, putt. . . 895— 910 și „ Agricolă vechi . . . 435— 450 p.in Banca de Scont vechi 540— 560 COi „ cf. Ronm. Ltd 1250—1350 „ Comercială Română 650— 660 tal „ Credit Român excup 700— 740 „ Generală 660 — 680 „ Comerțului Craiova . 750— 760 frer „ Țărănească excup 410— 440 „ Viticolă. . 460— 4?0 „ Națiunei .... 375— 385 Banca Fortuna. .... 400— 450 Franco-Română................ 470— 480 ki om. de Corn. și Ind, Praga 500— 600 Dacia Traiană......................240— 280 Sind. Ialomița ...... . 445 — 465 Banca Cerealiștilor ... — — ] Asigurări se I. R. D. P. neblocate ...» 104 l—1060 m I. R. D. P. blocate . .... 945— 960 (m Generala Petroliferă ... . 435— 460 < Petelmina ... ... 450— 475 Papura Românească .... 450— 4750 Rum.Bblgo de petrol . . . 350 - 380 ma Steaua Română noi. . . . 1900—1975 ce Astra Română „ . 7850- 7800 Soc. Navigației România Navigație .... 1650—1700 i S. R. D.......................... 1650-1575 ‘ Maritima................. 770— 790 Donarea excup.................... 1150—1250 9ă Diverse Loc.Tramway Com.vechi . . . 17 0—1800 — 33 Malmi ©»rcuREșraj Expoziția fülăută de mostre pentru România și Peninsula Balcanică Direcțiunea târgului de mostre dar Praga a decs să lanseze spre țările balcanice un tren de mostre pentru a da ocazia interesaților străini să cunoască mai de aproape produsele cehoslovace. , După dispozițiii miile de până acum, trenul se va compune din 25 —30 vagoane cu mostre. Direcțiunea târgului de mostre din Praga va purta grija ca interesații din străinătate să fie anunțați din timp de sosirea acestui tren și nu se îndoește ca această expediție, precum și târgul de mostre din Praga va fi primită cu o deosebită atențiune, acordată fiind tuturor ramurilor industriei cehoslovace de către importatorii din Balcani. Pentru 1 Mar general al P. T. T. — CUM SE IMPART SCRISORILE LA TARA — Rog pe onorabilitatea sa să tină seamă de ceea ce i-aduc la cunoștință. Factorii poștali, cari aduc corespondența pe la sate, nu-și fac deloc datoria. Plătim dări, taxe supra încărcate dar vroim să tragem și noi, cei de pe la sate, foloase de pe urma lor. Factorii cari ne aduc scrisorile, le lasă pe la cârciume, sau pe la primele case dela marginea satului; acolo fie că se pierd, se desfac divulgându-se conținutul lor. Dacă nu suntem buni prieteni cu cârciumarul sau cu cei dela poarta târnei (jilărie) adio scrisoare!... Și cât nu face pentru un nevoiaș o scrisoare de la un fiu a lui, care mai știu eu în ce regiment sau pe ce vapor se găsește ! Plătim dări la fel cu orășenii. De ce numai ei să beneficieze, să li se aducă acasă scrisoarea, și noi nu ?. Dacă pretențiunea este dreaptă, rugăm cu inzistență pe ceî în drept să ia măsuri. Un țăran din Podoleul Roman Govora-Călimănești . . . . 320 — 340 Maurele Hoteluri vechi . . 900—1100 Loo. Coin. Loc. Eftine . . . .220— 2601 j Ind. Morilor ........ 2500—26001 ... Creditul Technic port . . . .530— 560 V Creditul Extern......................350 - 3801 Textile Buhuși...................... 1275-1350 5/ . Mica.................... 300- 3401 0h Carpatina............................... 660 - 6801 Uzinele Reșița ...... 1430-1460 se »Minierq» ......... —5 * fe Către aiid tații noștri! Domnii ubt naft, cari ne- au trimis bani pentru abonamente începând de 1 Aprilie a. c, după vechiul cost sunt rugați să ne remită de urgență diferența după noul tarif. Foița Dimineței (46) (ROMAN) Mă oprii foarte mirat și poate spâimântat. Nu era obiceiul tovarășilor d’a face focuri așa de mari, căci noi, eram din ordinul căpitanului destul de economi cu lemnele, iar eu începui să mă tem că lucrurile se schimbaseră în rău în lipsa mea. Mersei atunci d’alungul extremității orientale furișând mă prin locurile cele mai întunecase și ajunsei aproape de tot deasă. Spre mai multă siguranță, mă târâi pe mâini și pe genunchi și mă văzui d’odată în colțul casei. Apropiindu-mă, simți o mare ușurare. Auzisem ca o muzică plăcută trecând pe la urechile mele, sforăitul amicilor care dormeau un somn adânc și liniștit. Țipătul de mare al paznicilor de noapte, acest frumos „Totul merge bine !“ niciodată nu păru mai sigurător urechilor mele. Totuși, un lucru era sigur: ei se beau într’un chip execrabil. Dacă iver și amicii lui ar fi venit să-i atace acuma, nici unul din ei nu ar fi văzut lumina zilei. Iată ce înseamnă: mă gândeam eu, să-ți fie căpitanul rănit; și din nou mă certai încet că părăsisem în clipa pericolului cu așa de puțini oameni spre a-i păzi. Cu toate astea sosisem la poartă. Mă oprii însă. Totul era negru înăuntru într’atât încât ochii mei nu putea distinge nimic. Cât despre zgomote afară de sforăitul intermitent al adormiților mai auzeam un fel de fâlfâit de aripi și o ciocănială produsă parcă de ciocul unei păsări. Cu brațele bâjbâind în împinerec, intrai încet. Aveam de gând să mă culc în locul meu obișnuit și a doua zi dimineață să le pricinuiesc o adevărată surpriză. Piciorul meu se izbi de ceva care se mișcă: era trupul unuia din oamenii adormiți care se întoarse mârâind, dar fără să se deștepte. Și atunci, deodată, o voce ascuțită izbucni în întunerec. — Piese de opt! piese de opt! piese de opt! piese de opt! și tot așa mereu, fără de oprire nici schimbare ca o morișcă neobosită. Papagalul verde al lui Silver, căpitanul Fluit! Era el acela pe care îl auzisem ciocănind o bucățică de scoarță de copac: era el care, stând de pază mai strașnic ca orice ființă omenească, anunță astfel sosirea mea prin fraza lui țipătoare. Nu avui timpul necesar de a îmi veni în fire. La tinerele ascuțite și asurzitoare ale papagalului, adormiții se deșteptară și săriră cu totii în picioare, iar cu o înjurătură grozavă, vocea lui Silver strigă : Cine eu încercai să fug dar mă izbii cu putere de cineva, mă dedei înapoi, și alergai drept în brațele altuia, care se închise și mă ținu strâns. — Adu-mi o torță, Dick, zise Silver, când prada i fu astfel asigurată. Și unul din oameni eși din casă, spre a se întoarce aproape imediat cu un lemn aprins. IN CÂMPUL DUȘMAN Lumina roșie a torței, răspândindu-se în interiorul blockhausului, mă făcu să văd că temerile mele cele mai rele erau realizate. Pirații se aflau în posesia casei și ai proviziilor; ei puseseră mâna pe butoiașul de coniac, pe slănină și pe pâine, ca și altădată, și ceia ce mă îngrozea mai mult e că nu văzui nici picior de prizonier. Nu știam ce să cred și îmi închipuiam că toți au pierit, iar inima mea îmi reproșa amar că nu fusesem și eu acolo ca să pier împreună cu ei. Erau cu toții șase pirați; cinci din ei erau pe picioare, roșii și umflați, deșteptați brusc din primul somn al beției. Al șaselea se săltase numai într-un cot ; el era de o paloare mortală, iar bandajul pătat cu sânge, ce-i înconjura capul, arăta că fusese rănit și pansat de curând. îmi amintii de omul care fusese împușcat și fugise în pădure când cu atacul cel mare, și nu mă îndoii că era el. Papagalul își netezea aripile, cocoțat pe umărul lui Silver. Acesta, îmi păru că e ceva mai palid și mai serios ca de obicei. El purta încă frumoasa haină de postav fin cu ere își îndeplinise misiunea, dar haina aceasta era de astă dată pătată cu noroi și sfâșiată de ghimpii ascuțiți ai pădurei. — Așadar, iată pe Jim Hawkins ! S’ar zice că a venit în vizită pe apoi, hai ? Ei bine, bun sosit. Se așeză pe butoiașul cu rachiu și își îndopă pipa. — Dă-mi, te rog, torța, Dick, zise el; apoi, după ce-și aprinse luleaua, adăugă : Bun, băete , iacă dă foc la grămada de lemne, iar voi, cuconilor, veniți încoace ! — nu e nevoe să stați în picioare pentru di. Hawkins ; el vă va scuza, fiți siguri. Și zi, Jim (și el își îndesă tutunul), iată-te ! E o surpriză cu totul plăcută pentru bătrânul d-tale prieten John. Am văzut că erai cuminte, de cum mi-am aruncat întâi ochii asupra-ți, dar asta întrece tot ce ași fi putut presupune. La toate astea, după cum e și lesne de crezut, nu, răspunsei nimic. Ei mă așezaseră cu spatele la zid, iar eu rămăsei cu ochii la Silver, în aparență plin de curaj, dar cu inima plină de o adâncă disperare. Silver trase de două sau trei ori din luleaua sa, apoi cu un mare calm, urmă astfel: (Va urma), fie B. STEVENSON TELEFON Direcția 10/66 Centrala ziarelor 6/67 Publicitatea A1/84