Dimineaţa, mai 1921 (Anul 18, nr. 5276-5296)

1921-05-16 / nr. 5286

ULTIMELE ȘTIRI DIN TOATĂ LUMEA Dreptate pentru țăran —Se împiedică dorința țăranilor de a se ridica.—Răspândirea svonurilor false.—Ce fac politicianul la sate.— Dragostea țăranului pentru pă­mânt e cunoscută- Acuma însă ea a crescut și a devenit pasiune. Răz­boiul i-a făcut pe țărani să vadă alte locuri și fie că au fost prizo­nieri, fie că au intrat în Ardeal și au urmat apoi durerosul drum al retragerei, pretutindeni pe unde eu­ au trecut, au văzut și au obser­vat. Astăzi vor să pună în aplicare oaia ce au văzu­t. Vor să se elibe­reze de viața pe care au dus-o­ și să înceapă alta. Odată, în primeni­rea economică, ei vor­ și o viață cul­turală pe care­ suntem obligați să­­ ni-o dăm. Cea mai bună dovadă, o consti­­tue însăși situația satelor. Nu știm dacă pretutindeni lucrurile se pe­­trec la fel ; putem însă afirma că in ceia ce privește partea de câmp a județului Suceava, care nu­ a fost de loc cruțat în timpul războiului, refacerea economică e simțitoare S’ar fi putut face mai mult, dacă sforțările lor erau întâmpinate și cu puțină bunăvoință, care a lipsit da­că nu apărea influentul personaj Măria sa Bacșișiui Căci ori­unde se duce țăranul pentru a i se da da vre-o lămurire, pentru a face să i se respecte dreptul lui, la prima autoritate deschide o ușă, el trebue să deschidă și o punga, și să deie­. Altfel nu i se face dreptate, nu i se dă lămurirea, e rău îndrumat și e lăsat să-și piardă zile de muncă în­­ zadar. Mai mult, ni s’a afirmat că chiar la măsurătoarea pământului expropriat au trebuit în unele locuri să plătească câte 500 lei de ha.­.. pentru a face ca hectarul să fie mai mare decât acela pe care l-am sta­ti­bilit ! "­­ * înțelege oricine, că atunci când ne purtăm astfel cu țărănimea, pre­­tențiile orășenilor trebue să se re­ducă și criticile ce se aduc țăranu­lui să înceteze. Toate sforțările noastre trebue să tindă în a-l face să-și cunoască și drepturile și în­datoririle lui. La acest rezultat însă nu se va ajunge atâta timp cât jan­darmul va sta cu bâta asupra lui să-l lovească, și cât timp autorită­țile de provincie și în genere ora­­>­șanul, îl vor consider pe țăran ca obiect de speculă, în loc de cetă­țean liber în țară liberă. Toate acestea avem obligația de a le spune prin presă, deoarece pre­sa este ultimul for la care apelează cei cari văd că nu au altă scăpare. Observațiile noastre culese la fa­ța locului vor avea poate darul să trezească un ecou. Nu ne așteptăm, firește, la o dreptate absolută, ceia ce e bu neputință, ci la o dreptate care să satisfacă în cea mai mare parte interesele celui lezat. Trebue să se știe că țăranul nostru neștiu­tor de carte, așa cum e, judecă foarte bine lucrurile, știe să-i cum­pănească pe toți și ține minte. * Să precizăm. In unele locuri, deși certificatele­ de împroprietărire sunt făcute nu se împart. Printre săteni s’a răspândit svonul, că vor fi rupte și se vor face ,altele. Cine a avut in­teresul s’o facă ? Când i-am comu­nicat cazul prefectului de Snesava și-a pus mâinile în cap- Din cauza aceasta domnește un spirit de ne­siguranță și de neîncredere printre săteni, cari nu mai pot avea încre­dere în nimeni, ceia ce găsim per­fect justificat. Alt caz : După stu­diul de parcelare în corn. Costești nu s’a ajuns pământ nici chiar pen­tru prima categorie, deaceia s’au cerut încă 58 ha. din moșia L Tes­­laru. Aproximativ 25 săteni de ca­tegoria I n’au intrat la expropiere, dar s’au pomenit cu colonizare, deși cinci categorii nu sunt deloc împro­prietărite. Cal­cari au fost pe front și cărora li s’au dat de atâtea ori, în tranșee, asigurări că vor fi îm­proprietăriți, nu au nici o palmă de pământ, deși chiar în sate stau unii peste alții în aceleași case, cum e cazul, de pildă, în com­. Bogdănești, unde țăranii au devenit robi la pă­dure. Cazuri de felul acesta se pot în­mulți la nesfârșit. Intr’adevăr, ce poate­ fi mai nedrept, ca pe lângă punctul agronomic fixat prin expro­priere, să vezi pe agronom că se împroprietărește el însuși, sau ca lotul dat odată săteanului să­­ fie luat prin intervenția primarului, pentru a ■i se da destinația de islaz pentru armăsarii și taurii de re­producție, deși la început se fixase alt teren pentru acest islaz în com. Liteni? Unde este siguranța când țăranul se așteaptă ca din moment în moment să i se schimbe după ca­­prițiile temperaturei politice pă­mântul ce i s’a dat ? i * v Cum însă lucrurile bune prind mai greu, ara firesc, ca odată cu votul universal activitatea politică să se întindă și la sate. O activi­tate politică disolvantă, care con­­tribue nu numai la învrăjbire, dar sdruncină adânc din temelii și pu­tina încredere ce-a mai rămas in mintea țăranului, în autoritate- Veți găsi la sate zeci de broșuri politi­ce, periodice manifeste electorale prin cari li se făgăduesc cele mai neînchipuite și de neînfăptuit lu­cruri, nu veți găsi însă abecedare, nu veți găsi decât rar de tot case de stat și de citire, nu veți găsi o carte de agricultură, într’un cuvânt nu veți găsi nimic din ceia ce ar trebui să contribue la ridicarea stă­­rei culturale și economica a sătea­nului. Politicianii mărunți și de duzină aduși de puhoiul vrem­urilor tulburi au răsărit pretutindeni, și inconș­tienți fac tot rău ce-i pot face țără­­nimea. Și dacă nu fac mai mult rău e că nu-1 pot face, căci de-ar putea n’ar sta o clipă la îndoială. VASILE SAVEL / Frațiflele de la Giurgiu Motorina marinei vândută altora . Prin fir telefonic Giurgiu­ — in urma unmii de­nunț primit de ministerul de război, d. locot.-colonel Homto­­ceanu, din regimentul 5 Vlașca, a fost delegat să cerceteze ges­tiunea fostei administrații a conductei de petrol care, după cum afirmă denunțul, a înstrăi­nat motorina destinată marinei militare. Marina militară a avut auto­rizație din partea ministerului de industrie și comerț să ridice din motorina aflată în portul Ramadan, cantitățile de c­ari va avea nevoe. Din cercetările de până acum, însă, s’a stabilit că din acea motorină s’au dat o va­­goam­ie șlepului grecesc Nero, iar două vagoane șlepului Malacoff, fără nici­ o autorizație. Cercetă­rile continuă, căci sunt indicii că s’au mai înstrăinat și alte can­tități. IDEM Cetifi în pag. IX Ultima Oră Impozitele Cât vom plăti ? Un proprietar de casă Având un venit net de 100.000 lei: _ Vei plăti 15 la sută asupra­­ părți a veni­tului, lei 12.000 Impozit global: 8.B00. Total lei 20.080 Azi plătești : 13 % foncieră plus 4 zecimi percepere, plus 8 % zecimi ju­dețene 251/1 la % la 75.000 lei, adică lei 19.125. Deci im­pozitul ce­­dular și cel global sunt su­perioare impozitu­lui de ori cu lei 935 Cât voiu plăti? Impozitul pe avere . Dacă are daune de război plătește cu hotărâ­rea judecătorească,­ nu cu bani. Deci va plăti la valoarea­ de un milion a casei, 25.000 lei în zece ani adică anual lei 7.500 In total va plăti impozite pe an lei 27.560 Un profesionist » Care câștigă 100.000 lei anual: — Presupunând că cheltuelile ne­cesitate de exerci­țiul profesiunei sunt de 20.000 lei, vei plăti la 80.000­­ lei Codula E țel 8.000 Și global: se calculea­ză la 64.000 lei minus 8000 lei, a­­dică la 56.000 lei 3.360 Total, lei 11.660 Cât voiu plăti? Adică total, 11 la sută din venit. Știri politice Partidul Național ardelean la răspântie Tratativele de la Cluj.—Fede­rația se va desface ? Din Cluj ni se anunță de tri­misul nostru special, următoa­rele : Din­ cauza prea marelui nu­măr de congrese ținute în ulti­mul timp la Cluj, congresul ce­lor o sută, al partidului națio­nal ș’a amânat. De fapt, moti­vul este că în sânul celor o sută există un curent pentru colabo­rarea cu liberalii, iar altul con­tra fuziunei cu Federația. Doi împroprietăriți ardeleni au și tratat cu t­. Brătianu chestia co­­laborărei, care a răspuns că în principiu o admite, numai pâ­nă la sfârșitul lunii. Acelaș ter­men a fost dat și de d. Mihala­­che d-d­î Maniu, în chestia fu­zi­unei. Deci, d. Maniu, va avea de ar­ces până la această dată. După cum se pare, și ni se afirmă, lu­na aceasta va aduce fărămițirea Federației. Se poate adăuga că, părerea­ d-lui Goldiș asupra unui bloc ardelenesc, va fi susținută de o mare parte a celor o sută, cari se vor întrunii la Cluj sau la Brașov, la 24 Mai. D. Maniu, personal, înclină spre un guvern de concen­trare, iar, în caz de nereuși­tă, spre o espectativă ardele­nească. O. R. m I —----------— Exportul- nouă­ recolte Proprietarii fac demersuri Ploile din ultimul timp au asi­gurat o foarte bună recoltă de grâu, orz, ovăz, fasole și de ase­meni, condiții foarte bune, pen­tru semănatul porumbului și car­tofilor. In fața acestei situații, marii proprietari au ținut mai multe consfătuiri, în urma cărora s’au hotărât să facă demersuri ca să nu li se condiționeze­­ exportul nouei recolte, printr’o a doua mâ­nă. O delegație de mari proprietari, a venit azi la ministerul dome­niilor spre a face primul demers pe lângă d. Cudalbu ministrul do­meniilor. Negăsindu-I, delegații vor veni din nou, în cursul săptă­­mânei­­ viitoare. * x- x-Exportarea e­onei recolte, și a ce­lei vechi încă disponibilă, este de o mare însemnătate economică. Ea va avea ca urmare firească, o simțitoare urcare a leului­­ nostru, dar toate acestea depind de o chib­zuită organizare a exportului. Dacă guvernul, ^ va căuta să or­ganizeze exportul cu nouă comisii ea în trecut, cu înființare de per­mise și cu un nou subsecretariat de refacere, belșugul naturii va fi de prisos și vom asista din nou la o altă panama și­ mari fraude. CONGRESS CONFERÎNȚI IWTRWWWI, Astăzi Duminică (ora 9 seara) se tine la Căminul cultural U. E. P. din str. Paris 3 (etaj) a XlII-a șe­zătoare literară și artistică. D. ir. Ilie Horodniceanu va vorbi despre „Problema evreească”. Va urma dis­cuție contradictorie. Conferința va fi precedată de o parte artistică la care vor da concursul lor d-nii Pergola,­­Paschil și d-ra Grines. Intrarea liberă pentru membrii Căminului. In limita locurilor dis­ponibile, se vor admite și persoane străi­ne. * Societatea „Voința 11 roagă pe toți membrii săi, a lua parte la adunarea generală ordinară care se v­a ține as­tăzi Duminică la orele 2 p. m. în sala constructorilor din Bulevardul Maria. La ordinea zilei fiind: Modi­ficarea statutelor și alte chestiuni importante în legătură cu bunul mers al societăței. D. avocat I. Bimberg fiind bolnav conferința ce urma să țină ere la tribunalul Ilfov secția II comercială s’a amânat pentru o dată ce se va fixa ulterior. Cu această ocaziune decanatul ba­roului de Ilfov, roagă stăruitor pe d-nii avocați stagiari să asiste la conferințe. Gumi schimba Ini la Paris Lyon, 14.­­ Londra 46,71; New-York 11,64 jum.; Germania 20,50; Belgia 1000; Spania 143,25; Grecia 65; Olanda 418,50; Italia 77; Praga 17,75; România 21,3/8; El­veția 209; Viena 2,7/8. :l Știri economice și financiare Ministrul de finanțe italian a ară­tat într-un discurs ținut la Torino că Itlia este țara care a făcut cel mai repede efort puxagios pentru a-șî restabili economia financiară zdruncintă prin război. Italia este singura tară aliată care a stabilit impozitul pe capital. Impozitele i­­taliene au sporit în mod fantastic. Impozitele directe care produceau o jumătate miliard în 1914, dau a­­cum peste patru miliarde. Taxa pe afaceri care dădea 160 milioane, dă acum aproape un miliard. Monopo­lurile dau aproape patru miliarde. * Senatul american a adoptat cu 63 voturi contra 28 tariful excepțional all vămilor de 3 la sută. * Camera comunelor a adoptat cu 236 voturi contra 72 o rezoluție pen­tru protecția industriilor britani­ce, impunând o taxă pe valoarea unor articole determinate. Oblig. Soc. Com. Loco Eftine gar­­de stat 5% .86 — 87 Rea Conv. A și B .... 78 — 80 .. din 1913 47,% ... 85 «s- 86 .. externă 5 °/0 . . . .100 —1 IU „ di­n 1916 5% ... . 81»/«­ 82»/, Impr. Unirei 1919 5% . . . 81V«— 82 Rentă internă 5% 1920 . . 80 — 81 DEVIZE Cursul Radio lyoft Extram Qriant Pe ziua fie 13 Mai 1921 . # Sfcr. funciar, fu­ral 5*/# . . 86 — 87 „ Urr­an „ . .87 — 88*/, „ ift* i. • 78 - 80 Bon C. Rur. 5ü/„...............80 — 82 Obi. Com. Buc. 4 °/» .... 70 — 71 „ „ „ 5ü/0................75 - 77 Ind. Com. 41/, %................72 — 74 „ „ 5% ... .82 - 84 București ... . . 21.*.» 467.85 Londra . . . . .. . 46.71 -218.55 New-york............... 11.64*­, 54.50 Belgia............100.— 467.85 Ualia............... 66.— 303.88 Elveția ..... . 209.— 977.05 Praga................ 17.75 893.0 Berlin..........050 1)5.90 Viena................ 2.*/s 13.45 ■Olanda ..... 41S.51-1 1952.70 Soania ... . . 143-45 67U.2J Qreria. ..... 65— • 8)4.15 Cursul zilei de 14 Mai 1921 oficială B-ea Viticolă 160: B-ca de Credit excup 720; S. R. I­. 1560: B-ca de Pl Semit 530; Petrol Block 1695: Credit ha Petrolifer 1673; Steaua Romănă­ vechi a 2300; 5 la sută. Renta 920­00 la sută; cu 4 la sută Renta 916 82 la sută. ce: Târgul liber ^ Acțiuni bancare Asig. Dacia Rom­. .... .2100—2250 tir Generala..............................1925—2000 1 Naționala ......... 1150—1200 pe Agricola . ............................. 575— 600­­ la Urania .­................................... . ] Petrolifere da Astra Româna vechi . . . 8250-S4­0 de Steaua Română „ . . 2500—2600 lei » „ pui — Blokpetrol.......................... 1690—1710 Petrolul................................400- 500 * speranța ........ 14500—15500 mt Petrol românesc .................. 830— 860 ac­ Concordia............................ 1130-1160 VUI Creditul Petrolifer . . . . .1650-4-1700 sa Banca Națională . SSOO­[­yOOO di] Marmorosch Blank vechiu. 1135—1160 .. .. excup — 1 în­ Banca Românească, putt. . . 895— 910­­ și „ Agricolă vechi . . . 435— 450 p.i­n Banca de Scont vechi 540— 560 COi „ cf. Ronm. L­td 1250—1350 „ Comercială Română 650— 660 tal „ Credit Român excup 700— 740 „ Generală 660 —­ 680 „ Comerțului Craiova . 750— 760 frer „ Țărănească excup 410— 440 „ Viticolă. . 460— 4?0 „ Națiunei .... 375— 385 Banca Fortuna. .... 400— 450 Franco-Română................ 470— 48­0 ki om. de Corn. și Ind, Praga 500— 600 Dacia Traiană......................240— 280 Sind. Ialomița ...... . 445 — 465 Banca Cerealiștilor ... — — ] Asigurări se I. R. D. P. neblocate ...» 104 l—1060 m­ I. R. D. P. blocate . .... 945— 960 (m Generala Petroliferă ... . 435— 460 < Petelmina ... ... 450— 475 Papura Românească .... 450— 475­0 Rum.­Bblgo de petrol . . . 350 - 380 ma Steaua Română noi. . . . 1900—1975 ce Astra Română „ . 7850- 7800 Soc. Navigație­i România Navigație .... 1650—1700 i S. R. D.......................... 1650-1575 ‘ Maritima................. 770— 790 Donarea excup.................... 1150—1250 9ă Diverse Loc.Tramway Com.vechi . . . 17­­ 0—1800 — 33 Mal­mi ©»rcuREșraj Expoziția fülăută de mostre pentru România și Peninsula Balcanică Direcțiunea târgului de mostre dar Praga a dec­s să lanseze spre țările balcanice un tren de mostre pentru a da ocazia interesaților străini să cunoască mai de aproape produsele cehoslovace. , După dispozițiii miile de până acum, trenul se va compune din 25 —30 va­­goane cu mostre. Direcțiunea târgului de mostre din Praga va purta grija ca interesații din străinătate să­ fie anunțați din timp de sosirea acestui t­ren și nu se îndoește ca această expediție, precum și târgul de mostre din Praga va fi primită cu o deosebită atențiune, a­­cordată fiind tuturor ramurilor in­dustriei cehoslovace de către impo­r­tatorii din Balcani. Pentru 1 Mar general al P. T. T. — CUM SE IMPART SCRISORI­LE LA TARA — Rog pe onorabilitatea sa să tină seamă de ceea ce i-aduc la cunoșt­­ință. Factorii poștali, cari aduc cores­pondența pe la sate, nu-și fac deloc datoria. Plătim dări, taxe supra încărcate dar vroim să tragem și noi, cei de pe la sate, foloase de pe urma lor. Factorii cari ne aduc scrisorile, le lasă pe la cârciume, sau pe la pri­mele case dela marginea satului; acolo fie că se pierd, se desfac di­­vulgându-se conținutul lor. Dacă nu suntem buni prieteni cu cârciu­­marul sau cu cei dela poarta târnei (jilărie) adio scrisoare!... Și cât nu face pentru un nevoiaș o scrisoare de la un fiu a lui, care mai știu eu în ce regiment sau pe ce vapor se găsește ! Plătim dări la fel cu orășenii. De ce numai ei să beneficieze, să li se aducă acasă scrisoarea, și noi nu ?. Dacă pretențiunea este­­ dreaptă, rugăm cu inzistență pe ceî în drept să ia măsuri. Un țăran din Podoleul Roman Govora-Călimănești . . . . 320 — 340 Maurele Hoteluri vechi . . 900—1100 Loo. Coin. Loc. Eftine . . . .220— 2601 j Ind. Morilor ........ 2500—26001 ... Creditul Technic port . . . .530— 560­ V Creditul Extern......................350 - 3801 Textile Buhuși...................... 1275-1350 5/ . Mica.................... 300- 3401 0h Carpatina............................... 660 - 6801 Uzinele Reșița ...... 1430-1460 s­­e »Minierq» ......... —5 * fe Către aiid­ tații noștri! Domnii ubt naft, cari ne- au trimis ba­ni pentru a­­bonamente începând de 1 Aprilie a. c, după ve­chiul cost sunt rugați să ne remită de urgență di­ferența după noul tarif. Foița Dimin­eței (46) (ROMAN) Mă oprii foarte mirat și poate spâimântat. Nu era obiceiul tova­rășilor d’a face focuri așa de mari, căci noi, eram din ordinul căpitanu­­lui destul de economi cu lemnele, iar eu începui să mă tem că lu­crurile se schimbaseră în rău în lipsa mea. Mersei atunci d’alungul extremității orientale furișând m­­­ă prin locurile cele­­ mai întune­­case și ajunsei aproape de­ tot de­asă. Spre mai multă siguranță, mă târâi pe mâini și pe genunchi și mă văzui d’odată în colțul ca­sei. Apropiindu-mă, simți o mare ușurare. Auzisem ca o muzică plăcută trecând pe la urechile mele, sforăitul amicilor care dor­meau un som­n adânc și liniștit. Ți­pătul de mare al paznicilor de noapte, acest frumos „Totul mer­ge bine !“ nici­odată nu păru mai­­ sigură­tor urechilor mele. Totuși, un lucru era sigur: ei se beau într’un chip execrabil. Dacă iver și amicii lui ar fi venit să-i atace acuma, nici unul din ei nu­ ar fi văzut lumina zilei. Iată ce în­seamnă: mă gândeam eu, să-ți fie căpitanul rănit; și din nou mă cer­tai încet că­­ părăsisem în clipa pericolului cu așa de puțini oa­meni spre a-i păzi. Cu toate astea sosisem la poar­tă. Mă oprii însă. Totul era negru înăuntru într’atât încât ochii mei nu putea distinge nimic. Cât despre zgomote afară de sforăitul intermitent al adormiților mai auzeam un fel de fâlfâit de a­­ripi și o ciocănială produsă pa­r­că de ciocul unei păsări. Cu brațele bâjbâind în împine­­rec, intrai încet. Aveam de gând să mă culc în locul meu obișnuit și a doua zi dimineață să le prici­nuiesc o adevărată surpriză. Piciorul meu se izbi de ceva care se mișcă: era trupul unuia din oamenii adormiți care se în­toarse mârâind, dar fără să se deștepte. Și atunci, de­odată, o voce ascu­țită izbucni în întunerec. — Piese de opt! piese de opt! piese de opt! piese de opt! și tot așa mereu, fără de oprire nici schimbare ca o morișcă neobo­sită.­­ Papagalul verde al lui Silver, căpitanul Fluit! Era el acela pe care îl auzisem ciocănind o bucă­țică de scoarță de copac: era el care, stând de pază mai strașnic ca orice ființă omenească, anunță astfel sosirea mea prin fraza lui țip­ătoare. Nu avui timpul necesar de a îmi veni în fire. La tinerele ascuțite și asurzitoare ale papagalului, ador­miții se deșteptară și săriră cu to­­­tii în picioare, iar cu o înjurătură grozavă, vocea lui Silver strigă : Cine e­u încercai să fug dar mă izbii cu putere de cine­va, mă dedei îna­poi, și alergai drept în brațele al­tuia, care se închise și mă ținu strâns. — Adu-mi o torță, Dick, zise Silver, când prada i fu astfel a­­sigurată. Și unul din oameni eși din casă, spre a se întoarce aproape ime­diat cu un lemn aprins. IN CÂMPUL DUȘMAN Lumina roșie a torței, răspân­­dindu-se în interiorul blockhaus­ului, mă făcu să văd că temerile mele cele mai rele erau realizate. Pirații se aflau în posesia casei și ai proviziilor; ei puseseră mâna pe butoiașul de coniac, pe slănină și pe pâine, ca și altădată, și ceia ce mă îngrozea mai mult e că nu văzui nici picior de prizonier. Nu știam ce să cred și îmi­ închipu­iam că toți au pierit, iar inima mea îmi reproșa amar că nu fuse­sem și eu acolo ca să pier împreu­nă cu ei. Erau cu toții șase pirați;­ cinci din ei erau pe picioare, roșii și umflați, deșteptați brusc din pri­mul somn al beției. Al șaselea se săltase numai într-un cot ; el era de o paloare mortală, iar banda­jul pătat cu sânge, ce-i înconjura capul, arăta că fusese rănit și pan­sat de curând. îmi amintii de o­­mul care fusese împușcat și fugi­se în pădure când cu atacul cel mare, și nu mă îndoii că era el. Papagalul își netezea aripile, cocoțat pe umărul­­ lui Silver. Ace­sta, îmi păru că e ceva mai palid și mai serios ca de obicei. El pur­ta încă frumoasa haină de postav fin cu ere își îndeplinise misiu­nea, dar haina aceasta era de astă dată pătată cu noroi și sfâșiată de ghimpii ascuțiți ai pădurei. — Așa­dar, iată pe Jim Haw­kins ! S’ar zice că a venit în vizită pe a­poi, hai ? Ei bine, bun sosit. Se așeză pe butoiașul cu rachiu și își îndopă pipa. — Dă-mi, te rog, torța, Dick, zise el; apoi, după ce-și aprinse lu­leaua, adăugă : Bun, băete , iacă dă foc la grămada de lemne, iar voi, cuconilor, veniți încoace ! — nu e nevoe să stați în picioare pentru di. Hawkins ; el vă va scu­za, fiți siguri. Și zi, Jim (și el își îndesă tutunul), iată-te ! E o sur­priză cu totul plăcută pentru bă­trânul d-tale prieten John. Am văzut că erai cuminte, de cum mi-am aruncat întâi ochii asu­­pra-ți, dar asta întrece tot ce ași fi putut presupune. La toate astea, după cum e și lesne de crezut, nu, răspunsei ni­mic. Ei mă așezaseră cu spatele la zid, iar eu rămăsei cu ochii la Silver, în aparență plin de curaj, dar cu inima plină de o adâncă disperare. Silver trase de două sau trei ori din luleaua sa, apoi cu un mare calm, urmă astfel: (Va urma), fie B. STEVENSON TELEFON Direcția 10/66 Centrala ziarelor 6/67 Publicitatea A1/84

Next