Dimineaţa, mai 1921 (Anul 18, nr. 5276-5296)
1921-05-16 / nr. 5286
ANUL XVI-lea. Nr. 52861 © 1 ?cu exemplarul »pati ^ț»aa'1 ® pánin* Ziar of dat în 1904 de CONST. MILLE O simplă alegere parlamentară. Care orinde ar fi provocat, cel mult o luptă mai mult iar, mai puțin crâncenă între partide, la noi a provocat o dezlănțuire de patimi atât de rele încât suntem aiuriți. Am citit în Îndreptarea de alai ter: seară lucruri de neînchipuit. S’ar fi rostit, în focul lupttei, cuvinte antipatriotice, s’ar fi preamărit vechiul regim unguresc, s’ar fi adus acuzări grave Românilor din vechiul regat în sfârșit a fost un spectacol care trebuie să umple de mâhnire orie inimă românească. Acesta este, însă, numai glasul unuia din cele două clopote. Dacă vom asculta acum și glasul clopotului celuil’alt vom afla că și din partea ceal’altă s’a lucrat tot împotriva intereselor celor mari ale neamului. Și astfel tabloul va fi complect. Dacă faptele și vorbele de care ne ocupăm aci nu s’ar fi tipărit întriun ziar din Banat și dacă toate acestea n’ar fi fost reproduse în ziarul oficial al partidului dela guvern ne-am fi sfiit să le dezvăluim. Dar acum scandalul a fost făcut public și datoria întregei prese este să intervie. La agerea din Oravița au fost lucruri de neînchipuit. Lupta electorală nu s’a mai dat intra partidei S’ar părea că peste Carpați există acum un partid care este adversarul unirei cu regatul român. S’ar părea că sunt Românii cari oftează după vechea robie ungurească. S’ar părea că Românii din vechiul regat sunt priviți peste munții ca niște noi stăpâni și că pentru Ardeal n’a sosit încă ziua liberărei fiindcă numai și-ar fi primenit lanțurile. .Pe când o asemenea atmosferă domnește la frate notrii, de dincoace se toarnă zilnic untdelemn peste foc. Oamenii cari trebuie să aibă mai multă judecată și mai multă liniște cumpănită fiindcă sunt guvernul, ațâță zilnic cu presa lor. Dacă, în adevăr, s’a petrecut la Oravița tot ce se crne, apoi cea d’întâia datorie a guvernanților este să liniștească, să pună surdina — strigătelor supărate, să pacifice, să contribuie la împăcarea românească. Adevăratul patriotizm, nu este acela care se mărginește la declarațiuni și la declamațiuni; adevăratul patriotism este al faptelor și al jertfelor. Oamenii care sunt a cârmă să-și dea seama de împrejurări, să aibă mai mult simț politic, să facă toate jertfele personale pentru ca marea operă pentru care au murit un milion de oameni, să nu fie zădărnicită. Căci pe când noi ne hărțuim de la nimicuri și aprindem o flacără care, din foc de pac, poate ajunge un mare pârjol, dușmanul stă la pândă și nu doarme. Articolul „Indreptăței“ de alaltă era va stârni bucurie și delir la Budapesta. Săptămâna trecută Contele Andrassy, vorbind despre reintegrarea Ungariei, spunea: Numai Românii, țin încă bine Transilvania“, și iată că acum noi, prin lpsa noastră de tact, Horecum chici în Ardeal este loc pentru speanțele maghiare. Strigătul nostru nu poate rămâne fără ecou! Să ne pună capăt acestei lupte, nătângă și atât de vinovată. Să se sfârșească cu luptele politice care perd caracterul luptelor între partide românești și iau caracterul unor lupte de scizionare. Să se sfârșească cu Carpații despărțitori și să întemeiem Carpați, simbol al uirei marelui suflet românesc. Cine nu este în stare să înțeleagă măreția și necesitatea urgentă a acestei opere să lase locul acelora care le înțeleg. CONSTANTIN BACALBAȘA Ziarul „DIMINEATA* Primește abonamente: In țară eu: Lei 200 pe un an Lei 100 pe 6 luni Lei 50 pe 3 luni in străinătate eu: Lei 240 pe un an Lei 120 pe 6 luni Lei 00 pe 3 luni Oficiosul guvernului se simte obligat să intervină în chestia fraudelor de la Aprovizionare. Și o face nu pentru a da asigurări liniștitoare unei opinii publice alarmată cu drept cuvânt, ci pentru a desminți în mod îndrăzneț existența fraudelor. După ziarul guvernului „panamaua“ de la Aprovizionare este fructul imaginația unor informatori răuvoitori. Și pentru a dovedi aceasta contratele nostru face o apărare care are valoarea celei mai grave acuzări. Iată ce spune : Faptul că există nereguli în scripte și în manipularea mărfurilor este o urmare a războiului care este generală. Iar comunicatul care le-a dat pe față a fost imprudent. Auziți enormitate ! Cum ? Un comunicat despre fraude constatate poate constitui o imprudență ? Imprudență față de cine? Față de public? Față de țară? Desigur, că nu. Imprudența față de hoți! care trebuesc apărați! Generalizarea neregulelor în toate administrațiile publice poate ea constitui o scuză oficială ? Poate ca să fie un titlu de impunitate ? Noi credem din contră că trebue să fie un semnal de alarmă pentru un ecarisaj radical, pentru o curățire totală a grajdurilor lui Augias, care este administrația noastră, după mărturisirea guvernului. Dar nu avem loc pentru a analiza enormitățile debitate de o foaie cu aere de seriozitate, cum e oficiosul primului-ministru. Reținem numai o afirmație: Nu au putut exista fraude de miliarde, câtă vreme toată gestiunea subsecretariatului nu trece de un milion. Nici două, nici trei, ci un milion. Ei bine, e nemaipomenit , cea mai sfruntată minciună care s'a auzit vreodată din partea unui guvern. Un milion mărfurise de la antrepozite, prășile de război, depozitele incendiate la Constanța și Brăila, aglmentele dela Obor? E o glumă sinistră. In felul acesta nu se prostesc nici copiii. Suntem duși acum și si credem că fraudele sunt mult mau mari, și că vinovații sunt mult mai sus decât bănuiam, r d« .ace?agăm: Săriți! Vine mușamaua! ! PLEBS Oglinda zile Ca un glob de aur luna strălucea. BoUntiheanu — Ce fac oamenii ăia acolo — Au auzit că luna e de aur și vor să o fure... Supunerea Hermang înviorează târgul financiar — America va acorda credite statelor europene. — O serie semnificativă de desmințiri.— Germanii pregătesc o invazie în Silezia. — * Răspunsul favorabil al Germaniei la ultimatul puterilor a avut de efect o bruscă înviorare a târgului financiar international Valuta franceză care era în urcare mai înregistrat sporuri însemnate față de valuta americană, elvețiană și engleză. Urcări mai accentuate a înregistrat marca și lira Această tendință dovedește cât de avantagioasă este soluționarea chestiunea reparațiunilor pentru toate statele care au avut de suferit de pe urma războiului. Buna dispoziție a valutelor europene se datorește interesului pe care America îl arată din nou pentru refacerea țărilor păgubite. Ziarul Information care prin exactitatea știrilor sale nu desminte titlul său, anunță că marii bancheri americani prevăd plasarea unor mari împrumuturi, cari vor provoca urcarea cursului francului și mărcii. Aceste împrumutturi vor veni să sprijine în mod remarcabil soluționarea destinei reparațiunilor. * Estetiia desmințirilor. Din avalanșa de știri tendențioase și adeseori de proveniență dubioasă este greu de a distinge întotdeauna adevărul, într’o vreme când toate surprizele sunt posibile și când evenimentele se desfășură în disprețul logicei normale. Se desminte astfel știrea despre încheerea unui armistițiu între comisia interaliată și insurgenții din Silezia. De semenea știrea despre stabilirea unrr linii provizorii?. dsoruție. Aceste două desmințiri își au dedesuptul: Este probabil că guernele aliate, în urma unui protest englez nu au aprobat intense generalului Le Rond de a trata cu revoltații, de a acorda amnistia, și de a stabili o delimitare provizorie care ar prejudeca asupra hotărârii Consiliului Suprem. ¥ În Italia se mai desmint apoi știrile despre demisiunea contelui Sforza, pe care am înregistrat-o cu toate rezervele și despre retragerea Italiei din comisia interaliată plebiscitară din Spezia. Luăm act de această rectificare deși retragerea nu ni s’ar părea neverosimilă, date fiind neplăcerile pe care detașamentele italiene le-au întâmpinat acolo și asupra cărora nu insistăm. De altfel seria surprizelor in Spezia Superioară nu este încheiată. Ele vor continua să se producă cu atât mai frecvent, cu cât abații vor întârzia să dea soluția care este amânată de aproape doi ani. Se vorbește acum de concentrări de trupe germane la marginea zonei supuse plebiscitului. La Breslau, capitala Sieziei, au sosit detașamente ale Reichswehrului printre care se află și corpul care a luptat în provinciile baltice sub comanda lui von der Goltz. Îndrăzneala acestor mercenari este cunoscută, după cum, sunt cunoscute și intențiile marii industrii germane de a crea în Suezia o situație favorabilă pentru ei. Nu este deci exclus ca aceste trupe să încerce o invazie în zona plebiscitului. De altă parte Reichsbank refuzând să verse sumele pentru achitarea iepurilor muncitorilor silezieni, caută să întețească nemulțumirile și agitațiile care există. Pentru stingerea acestui focar de turburare, nu există decât un singur mijloc. Delimitarea definitivă pe baza rezultatelor plebiscitului Fel de fel Un ziar afirmă că sub guvernul de azi se fură mai mult decât se fura sub celelalte guverne. Se poate, dar să nu se uite că valuta noastră este depreciată și cel ce fură azi, pentru a ajunge pe cei cari au furat erî, trebue să fure de zece ori cât el. * * * Proprietarii cer guvernului, pentru viitoarea recoltă, să îngrijească de saci și mușamale. Tot guvernul. Ni are ed destulă grijă de mușamalele de care are mevite ca să acopere atâtea potlogării câte se fac ? * * * Guvernul se află un conflict vădit cu opinia publică. Când au descoperit pe comuniști n’a ținut seama de protestul opiniei publice, și a făcut cu el ce a vrut. Când opinia publică a descoperit pe potlogarii dela în arionare, guvernul se grăbeta "” pene la loc. * * * Constanța ! Ampanta electorală la Constanța a atas apogeul. 2iairuil Strălucitorul“ care susține candidatura d-lui Melittade E. Curtava, pe care o numește „uriașul mulțtonel“ denunță un fapt extrem de grav. Agenții candidaților adversi, ■săudat.. 1» cuscri noștri greci. Iată Iiitr’adevăr ce strălucit combate „Străflucitorul“ : ,j Ceea ce întrece Insă lașitatea, este purtarea cu totul nedemnă a statelor majoare celor cari cred că cu milioanele lor, vor conrupe conștiințele alegătorilor, pe cari îl și califică drept o turmă de votanți. Fără a mai vorbi de pururea antiromânească ei amticreștineancă a vătafilor Vasile Vasilescu și Fllorea Florea, cari ațingând pe jidani, insultă pe .aliat' cuscrii noștri greci, creștini , hol •a aliați, j Bravo , Strâlucitorule‘‘atingă de ca de aliați, dar să n-’ă luat. < cuscri noștri, că drif j p WALĂK 1 ■i Războiul greco-turc Atena 12 Mai. Se dă ca sigur că Mustafa Kemal a reușit să comunice cu albanezii care și-au ținut congresul la Elbassan. El a trimis chiar și un ultimat, cu termen de 24 ore, locuitorilor din Chimrlen, in care timp să recunoască sau nu, noul guvern. Reprezentanții guvernului albanez a căutat, însă, să se întâlnească cu guvernatorul Macedoniei occidentale pentru a-i da explicații, printr-un delegat special — asupra hotărârei luate. I Ne-am ocupat într’o serie de articole de modul cum s’au ținut examenele de maior arătând că foarte multe elemente valoroase au căzut la examen și aceasta din pricină că în loc să se fi instituit o singură comisiune, s’a lăsat să funcționeze mai multe comisiuni. Firește criteriul nu a mai fost acelaș, întrucât lipsea Outi - o sa paiaa căpitani carii s’au ilustrat pe front și au căpătat chiar ordinul Mihai Viteazul, împotriva acestor căpitani s’a luat dispoziția de a fi trimiși la școală, ceea ce este nedrept și contră promisiune ce li s’a dat. Cea echitabilă măsură ar fi să se admită pentru această categorie de căpitan. L un nou examen. In fața unei singure comisiuni, pe arme?! aceasta cât mai neîntârziat “fi resiritt se cuvine să fie în inc&îi in grad, pe aceiași zi cu promoția lor, iar cei nereușiți să te trimiși la școala pro-iectată. . . . , D4 genial Răcanu, ministru de „ răsboi ^hoaște posiderentele, mai bean mai puțin de ordin mili- cari au făcu să cadă mulții că- i ț^ani valoroși la examenul de t maior. A lua, de afca pe acești ofițeri, și a-i trimite * școala practică, însoamnă ,a.j («»părți de familiile lor, inseamnă: sili să aibă cheltueli îndoite ileidt, în mod normal , tocmai ac n când solda e împuținată și de va ajunge căpitanului singur. - Iată ie ce pledăm în favoarea acestor căpitani cari s’au distins pe tron! Și de a căror soartă trebue să le ție sejmă atât. din punct de vedere al carierei lor militare, cât, mai ales, din acel al dreptăței ca’ursei și DACIAN ! ! Luni 16 Mai 1921 Voi exporta cereale ? Țara noastră, cu pământul ei binecuvântat, va da anul acesta, după prevederile agricultorilor,o recoltă excelentă, grație ploilor abundente din ultimul timp. Este firesc deci ca marii proprietari să se gândească, de pe acum, la măsurile ce trebue să se ia, din timp, pentru exportul cerealelor. Chestiunea fiind de ordin economic atât de important, depinde de soluționarea ei ce influentă va avea tn țară și peste graniță restrângerea său libertatea exportului. Oricare va fi soluția ce va da guvernul exportului nostru de cereale, un singur lucru nu trebue să se mai repete_ aceia de a se înființa iarăși seria interminabilă de comisii si subcomisii, cari prin modul lor de a lucra au încurcat mersul regulat al exportului. Scandalurile întâmplate cu permisele de export, sunt încă vii in mintea tuturor — ele continuând și azi— și a continua tot în felul acesta ar însemna menținerea unei stări deplorabile de fapte, cari au creiat o serie de misifi si interpuși. Tentatiunile pe cari acești intermediari de afaceri le-au exercitat pe lângă comisiile de export, au creiat categoria aceia de funcționari abuzivi, dintre cari unii, chiar dacă fapta lor a fost mușamalizată, au rămas totuși sub acuzațiunea publică. Tot de chestiunea exportului nostru de cereale este legată si soarta leului românesc. Valuta noastră a fost, chiar în timpuri bufe. In funcția exportului si ea a avut repercusiune nu numai în viața economică, dar într-o serie de chestiuni de ordin politic extern. Rămâne ca guvernul, după ce va asculta delegațiunea marilor proprietari să reflecteze la toate chestiunile de cari este legată problema exportului de cereale. V. SC.1 Un țăran-Un lucrător . Credincios cititor al ziarului meu , favorit „Dimineața” , c’est mon ospinion et je La partage, vorba ăluia — am urmat sfatul dat de-a lua cunoștință zilnic despre rubrica 1%cât vom plăti”, începând cu prima . ..Un țăran — Un lucrător”. Foarte interesant până acum, cu atât mai interesant cu cât e mai nedrept. Căci din păcate nu sunt numai cititor ci și scriitor, și de aceia după ce am citit am și pus mâna pe condei să-mi spui părerea. Și umila mea părere e că lucrătorul e nedreptățit, fără a spune însă că țăranul e favorizat. Să demonstrez. Mai întâi lucrătorul e trecut cu un venit anual în București, de 24.000 lei. Azi, dar mâine ? Dacă mâine cade cumva vreun zero din coadă sau 2 din cap ? Și apoi lucrătorul n’are casă gratuită ca țăranul, n’are lapte, orfă, păsări, zarzavaturi, fructe, chiar vin și țuică, ci trebue să le’ cumpere scump. Și el n’are natura gratis la îndemână ci e nevoit s’o privească la teatru și la cinematograf, hainele și ghetele lui costă mai mult ca ale țăranului, nevasta lui nu vrea să umble cu catrință și cu picioarele goale, etc. Afară de asta, lucrătorul de la orașe e supus La șomaj, plătește cotizații la sindicate, la asigurări, citește un jurnal, o carte. In fine are o viață complicată. Astăzi un țăran -r ifulCidSift,tot anual poate mers lucrător cu o Unoo, VCUL* vreun pârlit. 1 “400 lei pear 1 ude^te Ug!’ rî?fir& țăran-poate cu ușurință să sin^^e și chiar să-și 1 întreiască L.’1’11 UIWl hecteL Plus diferitei moră,ri accesorii ce le poate ^zvârși ca om liber ce este. ' lucrătorul nu poate. El nu are a- 1 jroape nici un mijloc de-a înfrânt p e grozava lege .de aramă a salariîlor. c De altmintreli am un argument ultim, care e covârșitor pentru d. ministru de finanțe. Dacă se ușurează cu 25 la sută impozitele lucrătorilor cari de-abia sunt un milion, și le sporesc numai cu zece la sutările țăranilor cari sunt 14 milioane, de lângă dreptate se va face și un f, aare venit budgetului fără ca țărănimea să-l simtă prea mult. Mai am și alte argumente dar le rezerv pentru cazul că chestia ar da naștere unei discuții. — INDEX £ Către asbonafiî rooștriî g. Domnii abutanți, cari ne- aru trimis bani pentru asplonamente începând de a. ? Aprilie a. c. după vea ihiul cost sunt rugați să nu se remită de urgență dimerența după noul tarif. - La Vaslui La Vaslui a fost o grevă originală. N’a durat decât câteva ore însă. Pe urmă, greviști și populație s’au declarat satisfăcut, au încheiat pace și și-au văzut fiecare de nevoi. A fost o grevă unică în felul ei și nu știm dacă pe tot globul s’a mai produs vreodată o astfel de grevă. Dar Vasluiul e orașul care ne rezervă surprize. Pe vremuri, n’a fost trântit în alegeri la Vaslui Petre Carp pentru a face dintri o dată cunoscut lumea pe d. Iancu Gingir? Astăzi Vasluiul a avut greva cârciumarilor. O grevă a cârciumarilor? Lumea întreagă Ie va admira pe cârciumarii vaslueni pentru gestul lor, care deși frumos, totuși nu va găsi, garantăm, nici un imitator ! Dar tot atât de interewant e și motivul acestei greve. Un motiv simplu și genial, cum sunt toate lucrurile simple pe lumea ac'a/**n. Autoritățile vasluiene au găsit eft vinul este un aliment de prima necesitate, deci trebue fixat un preț maximal. Vinul vechi, știm și noi că e un aliment de prima necesitate pentru convalescenți după cum și vinul de orice calitate ar fi, e un aliment de prima necesitate la... un chef. Poate că acesta să fi fost și motivul autorităților vasluene. In orice caz, nu știm ce să admirăm gestul cârciumarilor sau idei a autorităților din patria surprizelor. V. 8. Cu ce ne hrănește primăria ? E adevărat că nu-i de datoria ei să ne hrănească cu ceva, dar fiindcă e și modă să trăim numai cu regulamente oficiale, primăria Capitalei nu vrea să se lase mai prejos de alte autoritățî. Fie. Ultimii ei frig clana este privitor la modul macinării grâului, a sortării ,a făinurilor, a fabricărei pâinei și a a prețului ei. E un regulament așa de minuțios, cu atâtea îngrădiri, termitanat cu niște pedepse atât de strașunice pentru contravenienți încât îți , lasă gura apă când R citești și pare că te simți sigur pe pâine de-aci încolo, ,u — și bună, și oftină, și dreaptă la n cântar. 1 Cred că nici în Evul mediu, care a a fost epoca de aur a reglementărilor, a n’a apărut vreunul mai amănunțit, mai strașnic ordonat și mai bine inrtenționat. ® Dacă morarii și brutarii ar aasculta! Ei vedeți, act e toată chestia, dacă ar asculta. Dar n’ascultă, nu vor să ție seamă de ele cât nu ții , d-ta și cu mine cont de pantalonii “■ ăia scurți pe cari î-am purtat la vârsta de șase ani. .. Bănuesc chiar că acest de-el nouă- izeci și nouălea regulament comunal e privitor la pâine — căci nu e primul după cum nu va fi nici ultimul — ai fost confecționat aca de curând tocimai fiindcă cinstiții morari și brutetari nu s’au sinchisit un moment, de [i cele nouăzecî și opt din trecutu Și ce voiți să facă un primar căruia i se nesocotește un regulament decât un alt reguiement? 1 Care va să zicăm de aci încolo tot pâinea rea, scump?și lipsă vom avea, ■' iar când nu veci avea-o nici pe asta, e tot cu franzelă a opt lei kgr. ne vom a îndopa? vă spun, mă te^, ! '»•a,«.. o- - - * Prima e că n’are ursu coadă, că de-ar avea una lungă, stufoasa și groasă și-ar învârti-o pe la nasul brutarilor, dacă publicul nostru ar mișca cum au mișcat francezii, italienii și nemții în cazuri analoage, muilte lucruri s’ar îndrepta în taxa asta și fără de regulamente. Dar n’are ursu coadă. Să așteptăm să-l crească. A doua pricină e că ă. primar al Capitalei ține cam următorul limbagiu neascultătorilor. — Așa ! voi hoților și papugiilor nu vreți să băgați în seamă ordinele mele ? Ei bine, am să vă măresc pedepsele în noul regulament ce o voi face de-are să vă sară ochii! Și-a mărit pedepsie, în adevăr. Insă fără să se fi aplicat niciodată pe alea din trecut. Câți morari și câți brutari au intrat în pușcărie Până astăzi? Cu noașteți dv. vreunul? Dacă da, spuneți-1 și nouă și-C vom da poza la gazetă. Atunci de ce să fie oamenii proști să se facă de treabă ? De aceea am sfătui pe d. prima, să renunțe la regulamentul pe de azi cu 3 luni închisoare și să revii la cel dintâi cu 8 zile, dar să bage măcar 10 inși la tuhaus, și treaba va merge. i_______________ l T.