Dimineaţa, octombrie 1921 (Anul 18, nr. 5401-5427)
1921-10-28 / nr. 5424
xmum lo. 5424 O Pagini I ven exempnarm rivir fondat în 1 © S4 de CONST. MILLE Noul prinț Familiei regale ’i-a răsărit un nou lăstar. El asigură continuitatea dinastiei pentru trei generațiuni. Dacă privim în jurul nostru, fără părtinire, ci numai cu dreaptă judecată, dacă vedem sfâșierile nemiloase, la cari se dedau oamenii noștri politici și grupările lor; dacă vedem cum nici chiar cele mai importante interese ale țării nu pot potoi pasiunile politice; dacă consideram și starea morală și materială în care se găsește țara noastră, nu putem să nu constatăm, orice concepții teoretice am avea, că existența regalității este pentru România o necesitate vitală. E drept că vremea noastră nu e favorabilă dinastiilor. Cele mai vechi și mai puternice s’au prăbușit Dar’ aceasta nu însemnează că în orice caz și orice împrejurări monarhia e condamnată. Dacă avem exemplul monarhiilor și dinastiilor prăbușite, avem și exemplul unei monarhii care a supraviețuit multor asemenea prăbușiri, ba a supraviețuit chiar republicei ce fusese proclamată în propria ei țară și i-a supraviețuit în așa condițiuni, încât nu există alta mai iubită, mai respectată, mai la adăpostul oricărui atac sub regimul celei mai complecte libertăți de presă și vorbire: e monarhia și dinastia engleză. Dacă examinăm insă cele două fenomene opuse de cari ne-am ocupat mai sus, ce constatăm ? Constatăm că dinastiile cari s’au prăbușit, au căzut din cauză că n’au știut să uingă domnia lor, după vorba poetului german Uhîand, „cu o picătură plină de mir democratic“ și mai constatăm că dinastia care s’a menținut dealungul vicisitudinilor vremei, a știut să se adapteze cerințelor ei și a fost protectoarea neclintită a drepturilor și libertăților depline, cari fac temelia unui stat democratic. Pe calea aceasta pășește acum și monarhia italiană, urmând în aceasta tradiția întemeietorilor Italiei moderne. Monarhia română trebue să facă la fel. Ea trebue să se împărtășească mereu în credințele democrației. Luptele și sfâșierile politice dintre oameni și partide, vor arăta totdeauna necesitatea ei pentru țară, ca unicul pol stabil în vârtejul fenomenelor și evenimentelor. Dar când aceste lupte și sfâșieri tind să atingă libertățile și drepturile constituționale, cari formează esența democrației, monarhia trebue să apară ca apărătoare a lor. Astfel nașterea noului prinț, căruia s’a dat numele primului Domnitor care a realizat pentru o clipă« acea unire a tuturor românilor, care sub actualul rege s’a realizat deplin și, în conformitate cu dreptul sfânt al națiunilor, pentru totdeauna, asigurând continuitatea dinastiei, este un eveniment în care putem și trebue să gândim mai vârtos asupra rostului și viitorului monarhiei în tara noastră. Dinastia noastră e o dinastie aleasă, regele e din voința națională, și principiile liberale și democratice cari au călăuzit alegerea ei, se manifestă și în această formulă care procedează toate actele suveranității la noi. Democrația este deci în tradiția dinastiei noastre, mai mult, e în cea a acestei ramuri de Hohenzollern, al cărei bunic a prezidat primul guvern liberal în reacționara Prusie. In această tradiție, în continuarea ei, în adaptarea ei continuă la nouăle cerințe ale timpului, stă tăria dinastiei, siguranța ei că va putea să continue a fi, cum este dinastia engleză, farul care luminează înainte statornic, neobosît, pe când în jurul lui valurile pasiunilor, frământările politice, continuă. «DIMINEAȚA» Patru Doamne, numai patru! Aș fi dorit însă să fie o turmă, căci veți vedea îndată despre ce este vorba, și în glumă, în serios, se prea poate să dăm peste o soluție serioasă într’o chestie mare și urgentă. Așadar venind ori din provincie în Capitală, ce mă pomenesc că întâlnesc pe calea Griviței, pe unde trece toată provincia dar mai cu seamă pe unde trec toți străinii, o gogeamite movilă de gunoiu adunată sau răsturnată la marginea trotuarului, dar știți, calea, o movilă cum nu-mi mai fusese dat încă să văd. Progresul se bagă în toate. M’am mirat cu nițel dar nu prea din cale afară căci e un spectacol cu care ne-am cam obicinuit. Cum trecui însă nițel de partea cealaltă, atunci fui cuprins de stupefacție, deoarece în dosul mormanului râmau, rodeau și clefăiau patru porci. Ei asta-mi place! îmi zisei pe dată. Ceia ce nu vrea să facă primăria, o fac porcii. Bietele animale caută să ne scape de gunoi așa cum se pricep ele și cum le povățuește interesul. Tot e bine. Și-mi amintit că pe vremuri, când am fost și eu să văd Constantinopolul, erau pe-atunci în cetatea sultanilor și a cadânelor nenumărate cete de câini cari ziua dormeau prin colțuri iar noaptea curățeau târgul de gunoae și murdării. Evident turcii n’aveau cum întrebuința porcii fiindcă nu-i mănâncă. Dar noi, cari îi mâncăm, n’am putea oare să-i însărcinăm cu higiena orașului ? Dacă primăria ar slobozi pe străzi câteva turme de râmători, așa după cum s’a început în mod atât de fericit și de inteligent pe calea Griviței, sunt convins că, fără nici un control din partea nimănui, și fără greș, animalele acestea și-ar face admirabil datoria și în scurtă vreme Bucureștii ar da o altă înfățișare, — minus acela a porcilor, bineînțeles, dar ce n’are cusur pesumea asta ? Pare-mi-se că chestia e de pus ordinea zilei în consiliul comunal. INDEX. Brigăzile Când s’au înmulțit furturile și alte primejdii își închipuiau mulți că ne amenință, s’au înființat brigade de Siguranță. Până acum nu s’au prea distins brigadele acestea în descoperirea furturilor sau a altor primejdii contra siguranței Statului. S’a distins însă brigada de siguranță din Pașcani. A arestat pe un călător în gară, comisarul i-a luat 30 lei și agentul de siguranță 300. Călătorul care voia să plece la Ploești, nemai având bani s’a înapoiat la Botoșani. De acolo trimite o scrisoare ziarelor, relatează faptele expuse mai sus, semnează și își dă adresa. Până acuma foarte bine. Vrem să vedem cum are să meargă și de aici încolo; adică suntem curioși să cetim și răspunsul Siguranei generale, ca să aflăm ce satisfacție, cel puțin morală, poate căpăta un cetățean pe care îl jefuește cel însărcinat să-l păzească. ȘI Socialiștii ierni și Sapi contra restaurării malor Berlin, 25 (Rador).Ziarele „Vorwaerts“ și „Freiheit“ publică un apel comun al celor două partide socialiste germane către partidul socialist din Austria germană, și partidul muncitoresc din Ceho-Slovacia prin care se face cunoscut că ele s'au angajat să menție forma republicană și să lupte contra restaurării monarhiei. în toată țara. Imagini cu Ineri 28 Octombrie 1921 liilălisilsl j * In urma unei întrevederi cu 1 președintele Ebert, cancelarul Wirth Ia acceptat să reconstitue cabinetul. ] #• Revoluția din Portugalia parea fi complect înăbușită. I La Geneva s'a deschis a treia conferință internațională a muncii. Lordul Burnham a fost ales președinte. I . La Budapesta, reprezentanta puterilor aliate discută cu guvernul chestiunea detronării definitive și extrădării lui Carol IV. I . Guvernul a prezentat regelui felicitări cu ocazia nașterii copilului princiar. I . Parlamentul ungar a fost convocat pentru a decide asupra detronării lui Carol IV. Leul a scăzut la Bursa din Paris până la 9 centime și 5 optimi. Mici tulburări monarhiste au avut loc la Budapesta. # Procesul congresiștilor comuniști va începe la mijlocul lunii Noembrie. #Un mare incendiu a consumat mai multe case la Galați pricinuind pagube imense. Har Un consiliu de miniștri sf a ținut aseară la președinția consiliului. Polonia a declarat că se supune hotărârii de la Geneva asupra Sileziei. Partidul populist și cel democrat din Germania refuză să facă parte din noul guvern Wirth. I treia conferință a racii a deschis Germania acceptă împărțirea Sileziei Noui discuții în Camera franceza . La Geneva s’a deschis Marti a treia conferință internațională a muncei, sub auspiciile Ligei Națiunilor. Bazele pe cari a fost întemeiată această conferință sunt cunoscute. In prima conferință care s’a ținut la Washington acum doi ani, s’a fixat un statut mondial al muncii, la care au aderat rând pe rând diferitele state din Liga Națiunilor. România a ratificat această convenție generală în vara trecută. Prin convenție se înființează la Geneva un birou permanent al muncii. Acest birou, condus de J. Albert Thomas, a făcut până acum lucrări remarcabile și este desigur una din cele mai înaintate instituțiuni din lume. Pe lângă biroul permanent există conferința care se adună in mod periodic și a cărei nouă sesiune s-a deschis acum. Fiecare stat aderent este reprezentat in conferință prin câte patru delegați, din care doi sunt numiți de guvern, unul de către patroni și celalt de către organizațiile muncitorești. In conferința actuală, care a ales ca președinte pe Lordul Burnham, se va da o deosebită atenție chestiunei muncitorimei agricole. Lucrările acestea merită să fie urmărite. * Deși criza din Germania nu a fost până la ora aceasta rezolvată oficial, pare totuși stabilit că d. Whisi se va afla și în fruntea noului guvern. Nu se știe însă dacă odată cu remanierea bazele coaliției guvernamentale au fost lărgite. Atitudinea noului guvern față de soluția de la Geneva a fost deja stabilită in sensul de a protesta în contra ei, acceptând-o în cele din urmă. Guvernul va trimite chiar de îndată delegați pentru tratativele economice cu Polonia. In asemenea condițiuni protestarea nu prezintă nici o gravitate. Principalul lucru este că Germania se supune fără dificultăți hotărârii Ligei Națiunilor. Faptul acesta permite a întrevedea că politica noului guvern va fi tot așa de corectă și de conciliantă ca prima formațiune condusă de d. Wirth. In parlamentul francez continuă seria de interpelări asupra politicei guvernului. D. Briand pare dispus să termine răfuiala cu parlamentul înainte de a pleca la Washington, aceasta pentru a înlătura orice surprindere în timpul conferinței de dezarmare. După penibilul incident în care d. Mandel, deputatul clemencist, a fost lovit de un deputat socialist, fără a-și pieride liniștea oratorică, d. Cachin, un alt deputat socialist, a interpelat guvernul asupra marei greve din industriile de la nord și asupra chestiunei ajutorului către Rusia. El a adus acuzări d-lui Noulens, delegatul Franței în conferința de la Bruxelles, pentru modul în care a condus discuțiile de acolo, determinând eșecul operii de ajutorare a Rusiei. D. Briand a luat din nou cuvântul pentru a aplra politica lui și a reprezentanților lui. .U.______ ini măturați! In numelic sănătăței publice facem un călduros apel către primarul Capitalei să dea ordin să nu se mai măture străzile. Să nu ne creadă că e o greșală de tipar, cerem să NU se măture străzile. Cel puțin să nu se măture cum am văzut că se făcea em. Rușinată de acuzațiile ce î s’au adus cum că prin vncuria ei și prin halul înspăimântător de murdărie în care a lăsat, să cadă orașul, s’a făcut vinovată, în buna parte de lățirea epidemiilor, primăria, a dat, se vede, ordin să se facă toaleta Capitalei. Am văzut ori pe unele străzi câțiva măturători înarmați cu tainuri lungi răscolind straturile groase de gunoaie și de murdării de pe mijlocul străzilor și asuftilindu-le spre bordura trotuarelor. Praful răscolit de măturători se ridicase în noul formidabili, printre care trecătorii mergeau dibuind penibil ca pe o ceată groasă. Milioanele și miliardele de microbi, cari până aci, își vedeau de treabă în praf, erau astfel răscolit! Și asvârliți în nasul oamenilor. Ce folos ar putea să tragă higiena dintr’o asemenea procedare? Iată de ce am ruga pe d. primar să dea ordin să nu se mai măture străzile până ce nu s’o găsi mijlocul să fie mai întâi udate. Sau, dacă nu e apă, cum au start murdăriile vreo doi ani de zile fără să se lege cineva de ele, să mai stea barem până s'o Indura Dumnezeu și ne-o trimite o ploaie. După aceea, să poftească la treabă demnii măturători. Până atunci insă, nu mai măturați că se compromite și mai rău Mata higienă a Capitalei I, II. — Sunt cinci sute cazuri de trebue ca sa desinfectezi oasele ? — Zece ani si in win nmimiwringimmmmmmmmmmmm1mmmm* scarlatina.. zile îți Parf ®-B ®se Mult așteptata conferință a statelor succesorale începe sub auspicii neprielnice. Timp de aproape un an de zile în intervalul căruia raporturile dintre statele rămase sau constituite pe ruinele monarhiei dualiste, conferința nu s-a putut întruni din motive politice exterioare. Guvernele erau ocupate cu alte afaceri mai urgente, și lucrările pregătitoare de lichidare și de studiere a bazelor pentru nouile acordări economice, financiare și politice nu erau puse la punct. Astăzi când conferința este posibilă, animozitatea dintre statele succesoare este la culme. Nici chiar cele două etate învinse nu mai păstrează raporturi de bună Înțelegere. In adevăr, chestiunea Burgenlandul a provocat o neînțelegere gravă între Austria și Ungaria, neînțelegere pe care acordul de la Veneția nu a putut-o înlătura în mod definitiv. Ungaria, prin atitudinea dubioasă a guvernului el în ultima escapadă habsburgică a stârnit din nouă bănuelile și neîncrederea vecinilor ei, silindu-i să ia măsuri de precauțiune. Intre Italia și Jugoslavia recentul diferend albanez, care nu este Încă Înlăturat a ridicat uai resentimente de natură gravă. In total atmosfera politică este agitată și tulbure. Guvernele sunt departe de a avea calmul și buna-voința care trebue să prezideze la conferințele internaționale de importanța aceleia de la Porto-Rose. In programul acestei adunări sunt proectele cele mai frumoase. O strânsă legătură economică, cu tratate de favoare, cu tarife vamale avantagioasa, cu clauze financiare favorabile și cu condiții de transporturi din cele mai bune, este sortita să fie stabilită acolo intre toate statele succesoare. Așa s’a făgăduit în conferința preliminară de la Roma. # Dar cum se vor așeza delegații la masa verde, cum se vor privi ei cu încredere, cum își vor face concesiile, când aerul este încărcat și când situația este nesigură. Dorim din toată inima succesul conferinței. România are un interes vital în aceste deliberări, Pitea-vor însă ele izbuti în clipa aceasta ? E. Filo. TELEFON Centrala telefonică 6/67 și 46/79. Oglinda zilei Rănile secetei Viu din provincie ți am traversat in drumul meu opt județe, dintre cele mai mănoase ale țării. Pretutindeni e o jale din pricina secetei grozave ce ne bolntite. Câmpul e uscat starag, unederi nu se poate ara, semănături aproape nu există. E curios spectacolul apelor curgătoare. Argeșul 11 poți trece ori pe unde cu piciorul, fundul te vede a fi la o foarte mică adâncime. Vedeați alte roiuri mai mici, de-abia târăsc la vale câteva unde mici ți leneșe, pline de verdeață. Chiar falnicul Olt e redus astăzi la puțin lucru. Te întrebi dacă nu e un rău nou care ți-a făcut drum printre câmpiile țării? Apa cea prea limpede ți străvezie până la prundu, parcă te tnfioară, un loc să-ți producă plăcere privind-o. Dunărea de asemenea e foarte scăzută, ceea ce dovedește că seceta se întinde de la noi până cel puțin in inima Europei. Bătrânul fluviu e redus la mai puțin de jumătate de cum este de obicei. Maluri lungi ți late de nisipul mărginesc, maluri ee acum o lună se aflau sub apă. La Severin piciorul podului lui Traian, cu totil cufundat in stare normală, e acum întreg pe uscat pe malul sârbesc, ți pilele podului peste care altă dată remorcherele treceau fără de grijă, apar astăzi ele niște insule pe care te poate debarca. Mi s’a spus la șantierul naval că numai in 1908 t’a mai atins a asemenea cotă scăzută a apelor ți ei dacă ar surveni cumva un frig mare, iar vedea la Severin un spectacol neobicinuit: înghețarea Dunării, atât sunt acum apile de mici si de liniștite. La Porțile de fier toois stâncile trecătorii iți arată capul. E o adevărată nenorocire seceta aceasta ți dacă m'aim hotărât că vorbesc aci despre ea, nu e numai spre a nota impresiile unui călător, ci mai curând pentru a pune în vedere tuturor, că omul nu se anunță bine. De aceea să ne gândim la economii, la restrângerea luxului ți a risipei un deal, căci dacă nu ploui încă până in 18—S0 de zile, recolta viitoare va fi grav primejduită.« Indeobște semănăturile prea tărzii cer și un mare noroc, ceea ce nu vine întotdeauna. IT. V & MARIOREL Bucureștiul trece prin vremuri foarte grele. Murdar, nespălat, mâncat de boli, cu gospodari comunali care nu-1 primenesc, și nu se primenesc nici ei. Existența Bucureștiului este o interminabilă suferință. Toată lumea se vartă, toată lumea suferă. Unii sufăr de mizerie, alții de foxtrot, unii sufăr că n’au ce mânca, alții că s’a oprit importul șam•paniei și n’au ce bea. Unii sufăr de frig cu zece vagoane de lemne și patru de cărbuni, alții n’au nici lemne nici cărbuni, și sufăr și de frig *’ Of friguri.E o suferință cw***plită pentru toată lumea. Sufăr toți acei cari așteaptă o îndreptare de undeva, o slabă licărire de lumină în haosul în care trăim, și sunt lipsiți chiar de lumina pe care Urina o stinge în fiecare seară când e mai multă nevoe de ea. * * * Se pare că un duh rău ne călăuzește pe toți și de acela nu există nici o metodă și nici o logică în ceea ce facem. Altă dată, dacă te duceai la o serbare organizată de o societate de doamne, vădeai 2000 de pălării femcești și una cu alta nu se potrivea. Azi, dacă străbați Bucureștiul, vezi cinci sute de mii de oameni, cu cinci sute de mii de păreri. Unii vorbesc de impozitul pe lux, alții de luxul impozitelor, aici vezi cetățeni care blestemă primăria pentru gunoiul și bolile pe care se seamănă pe toate străzile, dincolo vezi doctori care laudă Primăria pentru aceleași motive. Unii se plâng că nu se stropesc străzile pe la periferii, alții se plâng că la centru se stropesc prea mult. Intr’adevăr, sunt câteva săptămâni de când un automobil stropitoare, străbate toată ziua calea Victoriei și o udă atât de mult încât toate casele din centru sunt amenințate să capete reumatizm. Mulți oameni cari nu-și dau seama de cauza reală a acestei situațiuni, cred că Primăria trăește pe sub pământ și văzând că în piața Sărindar de două săptămâni, se sapă o imensă groapă, își inchipuesc că e cineva care vrea să caute pe sub pământ, pe cei cari stau în capul Primăriei. * * * Cia* spune că azi St poate trăi bine în București, e un naiv. Viața a devenit aproape imposibilă. Pe măsură ce scade leul, se scumpesc toate. Ceapa care se aduce de la Geneva, e scumpă foc, din pricină că leul e cotat în Elveția cinci centime, iar brânza de Brăila, se aduce de la Londra unde o liră costă 500 de kilograme de lei. Vă închipuiți dar ce bogat trebue să fie un cetățean din București, care ar vrea să mănânce brânză cu ceapă... Dar viata nu este grea numai pentru cei săraci, ea este mai gre pentru cei bogați. Cei săraci știu cel puțin ce mănâncă, cel bogat, mănâncă și nu știu ce. Toată lumea spune că icrele moi sunt delicioase și bieții îmbogățiți sunt nevoiți să le mănânce și ei și nu simt nici un gust. Se duc la teatru și nu înțeleg nimic; — în scenele în care danși, plâng stau alții alături și râd... Se îmbrac după ultima modă, pun bijuterii multe pe ei și în loc să-i privească lumea cu admirație îșî bate joc de ei. E foarte greu de trăit azi și numai generațiile care vor veni după noi, își vor da seama ce grele vremuri am trăit... MISTER WALK „DIMINEAȚA* ivește abonamente : • >ară cu sunet 200 pe un astfet 100 pe O Messet