Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)

1922-01-28 / nr. 5498

I Lei e Temulsnn' în fonfi ^ara țe»­­ ^ 5498­8 Pafl,nl 2TeT^n,alam­'instrainil^ 8 Pápal © SámMti 28 Ianuarie 192? ffar fondat în 19S4 de CONST. MILLS­ resa liberă Libertatea presei este în cea mai mare parte, opera partidului libe­­ral. Lui Ion Brătianu, lui C. A. Ro­­setti, lui Mihai Cogălniceanuu, a­­celei mari și frumoase pleiade de luptători idealiști și convinși dato­rează România înfrângerea vechei oligarhii și avântul către plaiurile democrației. Cum să fie cu putință ca liberalii de astăzi să uite pe li­­beralii de ieri, să le nesocotească opera și să le renege credința ? S’a spus prin zare că în guvern ar fi două curente: unul pentru menț­nerea cenzurei și altul în con­tra. Dar aceasta nu este cu putintă- Adică nu este cu putintă ca alege­rile pentru Constituantă să se facă fără libertatea presei. Mentiunerea cenzurei pentru un mare interes national nu poate trece peste cei câti­va k­ilometri ale zonei de războiu. Cenzura în regatul întreg, cenzura la Bucu­rești, cenzura în tara întreagă, în tonii, unei atât de însemnate cam­panii electorale este o greșală atât de mare în­cât urmările ei pot comp­omite interese încă si mai mari de­cât pe acelea pe care cen­zura este menită să le apere.­­Experiența făcută în tot timpul razboiului, și înainte de războiu și după războiu­, ne spune că nu s’a întâmplat în România nici o faptă primejdioasă pentru țară din cauza propagandei prin presă. Nici în ve­cinul regat, nici în pouile ținuturi, nu există un singur exemplu în care presa românească să fi împins la acte anti-românești. Nu există ni­­că ori tendința anti-patriotică, n’am­ citit un singur articol care să în­demne la răzvrătire, la acte anar­hice, la răsturnarea ordinei în Stat. Și nici n’am citit unde­va, în ziarele din România, că se contestă acestei țări dreptul de a trăi în granițele ei actuale. Dacă’i așa, de ce cenzura ? In ziua în care, trăind în deplină libertate, pe acest pământ care a fost, în ultima jumătate de secol, un pământ făgăduit al libertătei, s’ar naște o presă dușmănoasă pentru țară, va fi tot timpul ca să fie înfrânată. Dar până să o în­frâneze guvernele și legislația, o vom înfrâna noi cei care ținem condeiile presei politice, și vom sili noi ca să tacă glasurile dușmane. Mai presus de legile restrictive care sunt în­totdeauna nedrepte și odioase, există o altă putere de în­­frânare, aceea este conștiința na­țională. O presă vândută străinu­lui si pornită în­potriva intereselor neamului nostru, ori­cât de dibaciu si-ar ascunde unghiile, va fi în­tot­deauna demascată. Mai sunt încă In tara aceasta câti­va ziariști a­ cărora cuvânt cinstit si independent este ascultat de masele populare. Să lase guver­nul în grija acestora sarcina de a paraliza acțiunea neromânească a presei primejdioase. Dar ponă acum nu vedem aceas­tă presă. Iubiți libertatea presei, domnule Brătianu, fiindcă numai mulțumită acestei libertăți sunteți astăzi șeful unui mare partid. Const. Bacalbașa Atitudinea partidelor Campania electorală în. _________________­­anerea alegerilor pentru Constituantă s’a deschis și grupările politice au și început să-șî înscrie listele de can­didați. In acelaș timp se anunță tot soiul de încercări și de realizări de carteluri în vederea luptei din fa­ța urnelor. Cum, în bună parte, lu­crurile stau încă în faza tratative­lor, nu putem avea de pe acum o fizionomie adevărată a luptei ce se începe. Dintre partidele de opoziție, sin­gurul care a luat, până acum o ati­tudine definitivă, este cel țărănesc. Un comunicat al acestui partid, spune că țărăniștii nu vor admite la Cameră nici un cartel, cu nici un partid politic și că vor lupta în a­legeri cu propriile lor mijloace. Este, în această atitudine adopta­tă de partidul țărănesc oarecare e­­legantă. Luptând în alegeri singur, și purtând această luptă în opoziție, el vrea să-și dea măsura adevărată a forțelor sale. Dar mai este și alt­ceva. Partidul țărănesc a afirmat în programul său că e un partid de clasă, afirmare care i-a atras ful­­gerile de mânie ale grupărilor oli­garhice și care a făcut pe liberalii de la .,Viitorul“ să ducă o lungă campanie de defăimare și de u­ră împotriva țărăniștilor. Se știe doar că liberalii au pretenția că ei repre­zintă toate clasele sociale și că au realizat miracolul de a le armoniza pe toate în cadrele aceleiași orga­nizatiuni. Cum însă această armonizare es­te o h­meră și cum sub armonia a­­parentă lupta claselor se urmează activă între realitățile economice si sociale, partidul țărănesc o partid de clasă, a hotărât să ducă lupta electorală singur. In fata corpului electoral, poziția sa e clară si lip­sită de orice echivoc. Alegătorii știu ce reprezintă acest partid și-i cunosc programul politic. El vor ști că, votând pentru țărăniști, s­e vor rosti împotriva oligarhiei de toate nuanțele. E curios însă că țărăniștii n'au­ a­­doptat această atitudine precisă și la Senat, unde au lăsat deplină li­bertate organizațiilor județene de a încheia carteluri cu partide, gru­pări sau persoane, sub singura con­diție a admiterea caracterului țără­nesc al listelor. Confuzia pe care au ținut s-o evite la Cameră se va produce la Senat, cu atât mai mult cu cât înțelegerea nefăcându-se pe baza unui program determinat, îm­­­pestritarea luptelor e menită să pre­lungească confuzia armoniei dintre clase. Celelalte partide nefiind partide de ci­esă,­­acordurile electorale în­tre ele prezintă mai puține dificul­tăți. Un cartel s-a încheiat între par­tidul national democrat de sub con­ducerea d-lui N. lorga și democrații d-lui Take Ionescu. Și unul­ți ceiaîi au anunțat cartelul în cluburile res­pective. Dar, după cum a adăugat d. lorga, s’a lăsat organizațiilor ju­dețene libertatea, de a încheia și­ alte acorduri electorale cu ce partid sau grupare vor crede de cuviință. O fizionomie exactă a lu­ptei elec­torale se va­ avea însă abia după ce partidul poporului și partidul națio­nal de peste munți își vor desemna atitudinea. ... . Un lucru e sigur. Liberalii rămân, în această luptă, cu desăvârșire izo­lați. Ei vor merge singuri. Vor a­­vea totuși niște aliați formidabili în organizația băncilor, a instituțiilor financiare, în administrație, în jan­darmerie. Rămâne de văzut dacă aceste e­­lemente îi vor fi de ajuns pentru a putea rezista puternicei opoziții ce li se ridică în cale, căci dacă gru­pările celelalte nu se pot înțelege între ele pentru organizarea unui front unic, ele toate au drept cu­vânt de ordine : lupta împotriva li­beralilor, socotiți ca partidul cel mai oligarhic și mai reacționar. Că lupta va fi crâncenă, nu mai încape îndoială, și de pe acum pu­tem prevedea alegeri pătate de vio­lente. Privind-o în ansamblul ei, campania electorală va fi mai mult o încăerare între partide, atunci când, dat fiind faptul că e vorba de alegerea unei Constituante, ar fi fost preferabil ca lupta să se dea numai pe idei. Iosif Nădejde In concepția juridică a apărăto­rilor ordinar, două sunt elementele protivnice societății și deci supuse extirpării: părul și flanela. Batalionul de acuzați din procesul comuniștilor — vre-o S00 la număr — din care mai multe companii vor fi evident achitata, prezintă ochilor, cari se înfricoșează și se revoltă prim­­indu-l, asigurarea că din parte-le Statul e deplin p­ar­ental: acuzații a­­ceștia sunt cu capul ras și nu poartă nici unul flanelă, lată, insfârșit, justiția la lucru! Și nenorociții palizi, flămânzi, un­­ehi$i in ingenioase colivii cum nici judecătorii lui Baiazid Sultanul nu isbutiseră să imagineze, reușesc să aibă capete destul de oribile și să clănțăne suficient de frig pentru a dovedi cu prisosință cât sunt de pe­riculoși. Ce ne uimește e faptul că guvernul poate asista străin la o asemenea degradare a justiției și a autorității fără a simți nevoia să atragă celor in drept luarea aminte că asprimea in salvgardarea or­dinei stabilite se împacă cu o perfectă observare a de­cenții, a demnității și a legalității,­­ ba chiar o necesitează pentru a fi posibilă. Părul și­ fianeia o scădere surprinzătoare: leul la 8,75 de Capitală marea iși revine și coroana ce­ scade — scăderi. In timpul opozi­ției sale, presa liberală făgăduia o ameliorare a schimbului. Unde rămâne ea acum când partidul a venit la putere? Marca este puțin în ur­care la Paris și cu atât mai căutată la noi. Cota medie de em­ a fost de 73 jun. cu tendință cam fermă. Francul a început dimi­neața la 11.70 și a rămas seara la 11.65. Este o ur­care, dar mai mică decât ar fi corespuns scăderii de la Paris. Coroana cehă a dat și ea înapoi, fiind cotată la 280. Coroana austriacă nn spre evitarea unei noui jurul cursului de 1,65. Ziua de eri a întrerupt în mod un fcentaî plăcut pentru noi armenia din zi­lele precedente. Motivele vin din Paris. Leul a în­registrat acele o scădere bruscă de trei sferturi de punct. De la 9.50 el ajun­ge la 8,75. S’ar putea cre­de că ne apropiem din nou de momente emoțio­nante ca acelea din Noem­­brie. Guvernul nu poate privi cu indiferență acea­stă situație. Studiile și memoriile sunt și ele, de­sigur, bune la timpu­l lor. Acum însă se cer măsuri palpabile. Cursul de zece, la stabilizarea căruia se lucrase până acum era destul de scăzut pentru ca să facem tot posibilul Au aliat în fine Peste opt milioane lei sau exact opt milioane 633.000 lei costa pe an legația noastră din Japonia. Seafa „ministrului" nostru la Tokio este de 5500 yeni lunar (un yen 70 lei) adică de 4 și 5­ ori mai mult, decât plătesc tarife cu valuta urcată, cum sunt El­veția și Spania,, ba chiar mai mult decât America și Anglia! Chiria cea mai mare a unei­ case complect mobilată, cu­ tot confortul, și din cele mai spațioase, este la To­kio Intre 1—6000 yeni anual. Minis­trul nostru primește pentru „chirie a­­mia” 24.000 de yeni și legația ” ,insta­lată intr’o cameră de hotel TM deși ca­mere se găsesc destule. Oficiosul fostului guvern care face socoteala că ministrul român în To­kio primește 385.000 lei lunar, că se­cretarul ,primite pe lună 139.000 lei și că un simplu interpret are 38.000 lei binar, spurte după ce face totalul acestor cifre ..Aceasta pentru a între­ține un personal care nu face nimic, dar absolut nimic"". Păcat că oficiosul fostului guvern mi a aflat lucrurile de mai sus pe vremea când eria m­e fi prim-minist­ru d. general Averesen. Poate că atunci președintele consi­liului ar fi comunicat colegului său deja externe că cele mai multe­ legații are numai miniștri fără alt personal și, cine știe, poate s'ar fi hotărât d. Take Ionescu să plătească legația noastră din Tokio numai atât cât plă­tesc Ma­rea Britanie. Statele­ Unite și celelalte state cu valuta de zeci și zeci de ori­­’»’ bună. » Studențint­a noastră in Germania Din Wismar­ne sosește 11« strigăt de alarmă din partea unui grup de studenți români. Continuând o serie de studii începute acolo, ei ni se plâng că atât studențimea germană cât și populația le fac nenumărate mizerii. La cursuri sunt insultați, persecutați iar In oraș nu pot să scoată conul fără a Înghiți tot felul de invective. Disperați, compatrioții noștri se întreabă de ce au mai fost admiși In Academia de studii dacă erau destinați dinainte la astfel de ne­demne procedeuri. Faptul e cu atât mai regretabil cu cât In țară la noi germani­ sunt in­tâmpinați cu amabilitate in toate părtile și pot in chip liber să-șî va­dă nesupărati de orice afaceri. In consecință dar, atragem serioasa a­­tenție a celor in drept și in special a consulatului german de la noi spre a cerceta și a interveni in acest caz de persecuție față de studențimea română din Wismar. FUI­ Sulina izolată Din cauza înghețului Sulina e izo­lată și înfometată. — Ce e asta? — Poșta aeriană care aprovizionează i re un bloc balcanic ? Politica externă a Iugo­slaviei — Exprcu! primulii-ministru­ Pasici In Scuptini— EI anunță numeroase convenții militare cu România Belgrad, 25. (Rador). — In ședin­ța de azi a Scapcinei primul mi­nistru Pasici a făcut declarațiuni cu privire la politica externă a Iugoslaviei, spunând că această politii­că va invon îsta de aliați a­­calași linie ca și mai­­ înainte. D. Pasici arata că aproape toate tra­tatele sunt neexecutate și că a­­proape toate statele învinse fac dificultăți executărea tratatelor, trăgând foloase pe urma acestui fapt. Aceste dificc’tăți formează obiectul conferințelor actuale. Primul ministru crede că aliații vor reuși să obțină exe­cutarea tratatelor. Unele modifi­cări cu privire la plăți sunt po­sibile, dar este exclus ca plățile să nu se efectueze. Toate chestiu­­nile cari sunt in raport cu aliații, privesc deopotrivă și Jugoslavia. D. Pasici relevă că tratatele cu privire la delimitarea frontierelor cât și la reparațiuni sunt de ase­­menea neexecutate. Delimitarea frontierei cu Austria s-a făcut in paguba Jugoslavia­, Ungaria tă­răgănează intenționat delimita­rea. Delimitarea graniței față de România are aprobarea guvernu­­lui Delimitarea față de Bulgaria s-a efectuat în conformitate cu tratatul Situația cu privire la Albania continuă a fi defavorabilă. De la asasinarea lui Essad Pașa, Alba­nia e stăpânită de haos. Iugosla­via a fost atacată de arnăuți și a fost nevoită să recurgă la armă, spre a-și apăra frontierele. Dorim să urmăm o politică un­­eifică față de Bulgaria, insă fos­tul ministru de război, care a re­presenta­ această politică, a fost omorât. Atâta d­in rât Bulgaria continuă să prepare lovituri Îm­potriva Iugos­­aviei, orice conver­­satiune este imposibilă. Italia a creat în mod inutil trei zona, refuzând s’o evacueze pe a treia. Italia nu a executat trata­tele și nu rare a ști ce vrea. Iugoslavia va urma totdeauna o politică ruso-p15, t­­­arece iu­­bește poporul rus ea refuză insă să recunoască un guvern pe care și poporul rus refuză să-l recu­noască. Iugoslavia a semnat con­ventiuni militare cu Ce­hoslovacia și R România, și dacă Camera va suita terți­ne anunțate in declarația guvernului, acordurile vor fi inutile, de­oarece Iu­goslavia va fi și singură destul de puternică. DEMERSUL COLECTIV SÂRBO­­ROMAN LA SOFIA Atena, 25. — Ziarul „Stemma" referindu-se la telegramele schim ibisste intre guvernul grec și ro­­­mân, scries în când a avut loc la Sofia demersul colec­tiv al Serbiei și României cu pri­vire la mișcările suspecte ale Bulgariei, guvernul român prin prezidentul său a declarat Greci­ei sentimentele sale de călduroa­să prietenie. Dar chiar fără a­­ceastă coincidență a demersuri­lor comune ale ambelor State la Sofia și fără influența exercitată prin faptul uniunea celor două case regale prin logodna regelui Serbiei cu prințesa Maria, com­plectând uniunea cu casa regală grecească, aceste depeși schimba­te între cele două guverne, dove­desc importanța excepțională a nonilor formațiuni balcanice. 0 primărie grijuiivă Sesizata in sfârșit de insistenta iernei. Primăria a hotărât azi să dea populației sărace lemne. Acest „azi“ trebue luat Intr’un înțeles... istoric, — „azi“ nu Însemnează până diseară sau până mâine, „azi“ în­semnează săptămâna viitoare. Pe Luni începe deabia viza bonurilor care pretinde o alergătură in stare să scutească pe cetățean două zile de nevoia lemnelor. După vizarea bonurilor vine, apoi, explorarea de­­­­pozitelor cari mai necesită și ea o zi două. Dacă la aceasta se mai adaugă a­­­­mânările explicabile ce vor fi pro­duse de schimbarea comisiunei in­terimare — cea nouă având drept la un răgaz de câteva zile pentru a-și expune programul — va fi trecut destul timp pentru ca soarele să­­ pună din nou stăpânire peste pă­mânt și peste bunăvoința primării­lor. Edilii cari pleacă vor, însă, să lase Capitalei amintirea grijii ce ne-a priveghiat atâta vreme. Satis­facția de a-i vedea plecați să se o­­dihnească, — după o atât de concen­trată trudă — e mai mare de­cât toate bucuriile cu cari grija lor vor să ne salute plecând. Da­că­ seTM G@le uitate Văduvele de eroi Din toate părțile primesc scrisori in care ni se relatează pe larg situa­ția nenorocită a văduvelor de răz­boi. In rânduri demne ele ne poves­tesc de lupta grea in mijlocul priva­țiunilor de tot sorții, intrebându-se cu amărăciune dacă e, drept ea acei care au dorit războiul, oare au cerut viața soțiilor lor să li se pa­ră azi o povară datoria către cele rămase a­­proape pe drumuri după moartea­­*­roilor? E cert că teile ce se petrece, că cele ce suf­eră în taină, căci ma­jori­ta­tea sunt femei cu educație și bună condiție, văduvele vitejilor, în­trece orice supoziție omenească. O tânără văduvă de locotenent de pil­dă, cu 2—3 copii, care primește nu­mai S00 de lei pensie, la câte umil­iu­te, la ce tentatü la ce rostogolire nu­­ e expusă spre a putea aduce pâine ’ color d’acasă ? Unele găsesc­ după multe alergături câte un bici post. t câte ceva de lucru, dar resturi ? Ras­­­­tul care nu poate trăi cu pens­­a a­­runcată ca o batjocură de nepăsă­torii îmbuibați din fruntea tuturor guvernelor. Cum situația tuturor a­­cestor tovarășe a­le dispăruților noș­tri ofițeri viteji ai neamului e strigă­toare la cer prin nedreptatea ei, noi mi vom înceta până când glasul nos­tru nu se va auzi și vom cere mereu, dreptate și rectificarea pensiilor vă­duvelor ofițerilor din războiul mul­ți. (Citiu Mmtlnaan» ta e*l»i U-atf Zăpada Circulația. — Automobile și tramvae. — Torturarea animalelor.— Nemții și trotuarele.— Pedestrași fără creștere de AL. CIURCA Călătorind într'o iarnă excepțio­nală de la Veneția la Milano și vă­­zând peste lagunele dintre Veneția și Mesina o pojghiță de gheață, ex­primat conductorului de tren sur­prinderea mea. „A signor, Îmi răs­puns­ acesta: a Milano é Siberia ! La Milano căzuse zăpadă de­ un de­get, care se și topise până să ajun­gem noi. Ce ar zice acel conductor, dacă ar fi acum In București ? Dar In Siberia zăpada nu consti­tuie o piectică, oamenii de acolo a­­daptându-se mediului, pe când ora­șul nostru, când ninge mai mult sau când e polici, e mai greu de cir­culat,, atât pentru pedestrași, cât și pentru vehicule de­cât in stepele Siberiei și poate chiar de­cât in munții Himalaia, unde niște îndrăz­neți exploratori au parvenit chiar să escaladeze uriașul munte Eve­rest, până acum neatins de picior d­e om. Ca oameni practici și pre­văzători ei și-au luat cu dânșii pa­tine, skli, fiare de pus la picioare, aspen stocuri, cârlige, funii, cu un cuvânt tot ce trebuie pentru astfel de excursiuni grele și periculoase. Noi, bieții de noi, ne aventurăm prin straderia Capitalei fără de nici unele din aceste indispensabile aparate așa că ar face bine să nu se mai laude exploratorii muntelui Eve­­rest cu indrăsneala lor, bucureștenii bătând recordul pe acest teren. Sunt însă bucureșteni și bucu­­reșteni. Unii țin să circule numai pe sus, alții umblă pe jos, ca mine. Cei cari umblă numai pe sus se impart și ei in două ca­tegorii: unii circulă cu trăsura sau cu automobilul, alții cu tramvaiul. Și unii și­ alții par, a avea aceeași deviză: times is money, timpul e bani. Cunosc proprietari, și benefi­ciari de automobile, pe cari mașina de 60 cai putere îi transportă cu iu­țeala fulgerului, bănăoară dels­ot* Bulevard până la piața Palatului, pentru ca apoi să se înfunde pen­tru 12 ore într'un club sau să stea la taifas la un live-o'clock. Inchi­puiți-vă cât timp ar fi trebuit să piardă acești oameni, dacă n’ar fi fost ingenioasa invențiune a auto­mobilismului. Dar să zicem că p­entru aceștia su­­cătoarea engleză n'are nici o impor­tanță. Nu mă pot visă minima In destul d­e pasagerii tramvaiurilor în­­ genere și în special de ai tramvai­e­­lor cu cai, când șinele sunt acope­rite de un strat gros de zăpadă Fac adevărate studii psihologice privind la ciorchinele de oameni atârnate de vehicule .Trei cai voinici abia pot târî tramvaiul la pas, din când în când acesta se înțepcinește, caii nu-i mai pot urni din loc, vizitiul, conductorul bat, țipă, răcnesc, urlă, nici un pasager nu s’ar da jos, mă­­car din-ar aștepta câteva ceasuri pâ­nă s-o ia tramvaiul din loc, ba uite că din urmă mai aleargă un pedes­traș să se cățere și el de scara ve­hiculului. Dar lucrul acesta nu se întâmplă numai iarna, când o ză­­padă multă, ci chiar pe uscăciuni­, când deraiază tramvaiul sau când nu mai pot caii să-l târască. Nu odată mi s’a întâmplat în ast­fel de cazuri să intervin, zicând. ..Dar bine, oameni buni, d-voastră n’aveți interes să porniți cât mai cu­­rând de aici? De eu nu vă dați tot o clipă și la nevoie să împingeți? Tramvaiul va porni îndată“. Tot­­deauna am fost ascultat și am pus și nu umărul cum o fac de câte ori văd un car încărcat înțepenit. De ce lucrul acesta așa de simplu nu se face totdeauna și unde este judecata, când­ se cere de la niște bilete animale o acțiune peste pu­

Next