Dimineaţa, ianuarie 1922 (Anul 19, nr. 5479-5500)
1922-01-28 / nr. 5498
I Lei e Temulsnn' în fonfi ^ara țe» ^ 54988 Pafl,nl 2TeT^n,alam'instrainil^ 8 Pápal © SámMti 28 Ianuarie 192? ffar fondat în 19S4 de CONST. MILLS resa liberă Libertatea presei este în cea mai mare parte, opera partidului liberal. Lui Ion Brătianu, lui C. A. Rosetti, lui Mihai Cogălniceanuu, acelei mari și frumoase pleiade de luptători idealiști și convinși datorează România înfrângerea vechei oligarhii și avântul către plaiurile democrației. Cum să fie cu putință ca liberalii de astăzi să uite pe liberalii de ieri, să le nesocotească opera și să le renege credința ? S’a spus prin zare că în guvern ar fi două curente: unul pentru mențnerea cenzurei și altul în contra. Dar aceasta nu este cu putintă- Adică nu este cu putintă ca alegerile pentru Constituantă să se facă fără libertatea presei. Mentiunerea cenzurei pentru un mare interes national nu poate trece peste cei câtiva kilometri ale zonei de războiu. Cenzura în regatul întreg, cenzura la București, cenzura în tara întreagă, în tonii, unei atât de însemnate campanii electorale este o greșală atât de mare încât urmările ei pot compomite interese încă si mai mari decât pe acelea pe care cenzura este menită să le apere.Experiența făcută în tot timpul razboiului, și înainte de războiu și după războiu, ne spune că nu s’a întâmplat în România nici o faptă primejdioasă pentru țară din cauza propagandei prin presă. Nici în vecinul regat, nici în pouile ținuturi, nu există un singur exemplu în care presa românească să fi împins la acte anti-românești. Nu există nică ori tendința anti-patriotică, n’am citit un singur articol care să îndemne la răzvrătire, la acte anarhice, la răsturnarea ordinei în Stat. Și nici n’am citit undeva, în ziarele din România, că se contestă acestei țări dreptul de a trăi în granițele ei actuale. Dacă’i așa, de ce cenzura ? In ziua în care, trăind în deplină libertate, pe acest pământ care a fost, în ultima jumătate de secol, un pământ făgăduit al libertătei, s’ar naște o presă dușmănoasă pentru țară, va fi tot timpul ca să fie înfrânată. Dar până să o înfrâneze guvernele și legislația, o vom înfrâna noi cei care ținem condeiile presei politice, și vom sili noi ca să tacă glasurile dușmane. Mai presus de legile restrictive care sunt întotdeauna nedrepte și odioase, există o altă putere de înfrânare, aceea este conștiința națională. O presă vândută străinului si pornită înpotriva intereselor neamului nostru, oricât de dibaciu si-ar ascunde unghiile, va fi întotdeauna demascată. Mai sunt încă In tara aceasta câtiva ziariști a cărora cuvânt cinstit si independent este ascultat de masele populare. Să lase guvernul în grija acestora sarcina de a paraliza acțiunea neromânească a presei primejdioase. Dar ponă acum nu vedem această presă. Iubiți libertatea presei, domnule Brătianu, fiindcă numai mulțumită acestei libertăți sunteți astăzi șeful unui mare partid. Const. Bacalbașa Atitudinea partidelor Campania electorală în. _________________anerea alegerilor pentru Constituantă s’a deschis și grupările politice au și început să-șî înscrie listele de candidați. In acelaș timp se anunță tot soiul de încercări și de realizări de carteluri în vederea luptei din fața urnelor. Cum, în bună parte, lucrurile stau încă în faza tratativelor, nu putem avea de pe acum o fizionomie adevărată a luptei ce se începe. Dintre partidele de opoziție, singurul care a luat, până acum o atitudine definitivă, este cel țărănesc. Un comunicat al acestui partid, spune că țărăniștii nu vor admite la Cameră nici un cartel, cu nici un partid politic și că vor lupta în alegeri cu propriile lor mijloace. Este, în această atitudine adoptată de partidul țărănesc oarecare elegantă. Luptând în alegeri singur, și purtând această luptă în opoziție, el vrea să-și dea măsura adevărată a forțelor sale. Dar mai este și altceva. Partidul țărănesc a afirmat în programul său că e un partid de clasă, afirmare care i-a atras fulgerile de mânie ale grupărilor oligarhice și care a făcut pe liberalii de la .,Viitorul“ să ducă o lungă campanie de defăimare și de ură împotriva țărăniștilor. Se știe doar că liberalii au pretenția că ei reprezintă toate clasele sociale și că au realizat miracolul de a le armoniza pe toate în cadrele aceleiași organizatiuni. Cum însă această armonizare este o hmeră și cum sub armonia aparentă lupta claselor se urmează activă între realitățile economice si sociale, partidul țărănesc o partid de clasă, a hotărât să ducă lupta electorală singur. In fata corpului electoral, poziția sa e clară si lipsită de orice echivoc. Alegătorii știu ce reprezintă acest partid și-i cunosc programul politic. El vor ști că, votând pentru țărăniști, se vor rosti împotriva oligarhiei de toate nuanțele. E curios însă că țărăniștii n'au adoptat această atitudine precisă și la Senat, unde au lăsat deplină libertate organizațiilor județene de a încheia carteluri cu partide, grupări sau persoane, sub singura condiție a admiterea caracterului țărănesc al listelor. Confuzia pe care au ținut s-o evite la Cameră se va produce la Senat, cu atât mai mult cu cât înțelegerea nefăcându-se pe baza unui program determinat, împestritarea luptelor e menită să prelungească confuzia armoniei dintre clase. Celelalte partide nefiind partide de ciesă,acordurile electorale între ele prezintă mai puține dificultăți. Un cartel s-a încheiat între partidul national democrat de sub conducerea d-lui N. lorga și democrații d-lui Take Ionescu. Și unulți ceiaîi au anunțat cartelul în cluburile respective. Dar, după cum a adăugat d. lorga, s’a lăsat organizațiilor județene libertatea, de a încheia și alte acorduri electorale cu ce partid sau grupare vor crede de cuviință. O fizionomie exactă a luptei electorale se va avea însă abia după ce partidul poporului și partidul național de peste munți își vor desemna atitudinea. ... . Un lucru e sigur. Liberalii rămân, în această luptă, cu desăvârșire izolați. Ei vor merge singuri. Vor avea totuși niște aliați formidabili în organizația băncilor, a instituțiilor financiare, în administrație, în jandarmerie. Rămâne de văzut dacă aceste elemente îi vor fi de ajuns pentru a putea rezista puternicei opoziții ce li se ridică în cale, căci dacă grupările celelalte nu se pot înțelege între ele pentru organizarea unui front unic, ele toate au drept cuvânt de ordine : lupta împotriva liberalilor, socotiți ca partidul cel mai oligarhic și mai reacționar. Că lupta va fi crâncenă, nu mai încape îndoială, și de pe acum putem prevedea alegeri pătate de violente. Privind-o în ansamblul ei, campania electorală va fi mai mult o încăerare între partide, atunci când, dat fiind faptul că e vorba de alegerea unei Constituante, ar fi fost preferabil ca lupta să se dea numai pe idei. Iosif Nădejde In concepția juridică a apărătorilor ordinar, două sunt elementele protivnice societății și deci supuse extirpării: părul și flanela. Batalionul de acuzați din procesul comuniștilor — vre-o S00 la număr — din care mai multe companii vor fi evident achitata, prezintă ochilor, cari se înfricoșează și se revoltă primindu-l, asigurarea că din parte-le Statul e deplin parental: acuzații aceștia sunt cu capul ras și nu poartă nici unul flanelă, lată, insfârșit, justiția la lucru! Și nenorociții palizi, flămânzi, unehi$i in ingenioase colivii cum nici judecătorii lui Baiazid Sultanul nu isbutiseră să imagineze, reușesc să aibă capete destul de oribile și să clănțăne suficient de frig pentru a dovedi cu prisosință cât sunt de periculoși. Ce ne uimește e faptul că guvernul poate asista străin la o asemenea degradare a justiției și a autorității fără a simți nevoia să atragă celor in drept luarea aminte că asprimea in salvgardarea ordinei stabilite se împacă cu o perfectă observare a decenții, a demnității și a legalității, ba chiar o necesitează pentru a fi posibilă. Părul și fianeia o scădere surprinzătoare: leul la 8,75 de Capitală marea iși revine și coroana ce scade — scăderi. In timpul opoziției sale, presa liberală făgăduia o ameliorare a schimbului. Unde rămâne ea acum când partidul a venit la putere? Marca este puțin în urcare la Paris și cu atât mai căutată la noi. Cota medie de em a fost de 73 jun. cu tendință cam fermă. Francul a început dimineața la 11.70 și a rămas seara la 11.65. Este o urcare, dar mai mică decât ar fi corespuns scăderii de la Paris. Coroana cehă a dat și ea înapoi, fiind cotată la 280. Coroana austriacă nn spre evitarea unei noui jurul cursului de 1,65. Ziua de eri a întrerupt în mod un fcentaî plăcut pentru noi armenia din zilele precedente. Motivele vin din Paris. Leul a înregistrat acele o scădere bruscă de trei sferturi de punct. De la 9.50 el ajunge la 8,75. S’ar putea crede că ne apropiem din nou de momente emoționante ca acelea din Noembrie. Guvernul nu poate privi cu indiferență această situație. Studiile și memoriile sunt și ele, desigur, bune la timpul lor. Acum însă se cer măsuri palpabile. Cursul de zece, la stabilizarea căruia se lucrase până acum era destul de scăzut pentru ca să facem tot posibilul Au aliat în fine Peste opt milioane lei sau exact opt milioane 633.000 lei costa pe an legația noastră din Japonia. Seafa „ministrului" nostru la Tokio este de 5500 yeni lunar (un yen 70 lei) adică de 4 și 5 ori mai mult, decât plătesc tarife cu valuta urcată, cum sunt Elveția și Spania,, ba chiar mai mult decât America și Anglia! Chiria cea mai mare a unei case complect mobilată, cu tot confortul, și din cele mai spațioase, este la Tokio Intre 1—6000 yeni anual. Ministrul nostru primește pentru „chirie amia” 24.000 de yeni și legația ” ,instalată intr’o cameră de hotel TM deși camere se găsesc destule. Oficiosul fostului guvern care face socoteala că ministrul român în Tokio primește 385.000 lei lunar, că secretarul ,primite pe lună 139.000 lei și că un simplu interpret are 38.000 lei binar, spurte după ce face totalul acestor cifre ..Aceasta pentru a întreține un personal care nu face nimic, dar absolut nimic"". Păcat că oficiosul fostului guvern mi a aflat lucrurile de mai sus pe vremea când eria me fi prim-ministru d. general Averesen. Poate că atunci președintele consiliului ar fi comunicat colegului său deja externe că cele mai multe legații are numai miniștri fără alt personal și, cine știe, poate s'ar fi hotărât d. Take Ionescu să plătească legația noastră din Tokio numai atât cât plătesc Marea Britanie. Statele Unite și celelalte state cu valuta de zeci și zeci de ori’»’ bună. » Studenținta noastră in Germania Din Wismarne sosește 11« strigăt de alarmă din partea unui grup de studenți români. Continuând o serie de studii începute acolo, ei ni se plâng că atât studențimea germană cât și populația le fac nenumărate mizerii. La cursuri sunt insultați, persecutați iar In oraș nu pot să scoată conul fără a Înghiți tot felul de invective. Disperați, compatrioții noștri se întreabă de ce au mai fost admiși In Academia de studii dacă erau destinați dinainte la astfel de nedemne procedeuri. Faptul e cu atât mai regretabil cu cât In țară la noi germani sunt intâmpinați cu amabilitate in toate părtile și pot in chip liber să-șî vadă nesupărati de orice afaceri. In consecință dar, atragem serioasa atenție a celor in drept și in special a consulatului german de la noi spre a cerceta și a interveni in acest caz de persecuție față de studențimea română din Wismar. FUI Sulina izolată Din cauza înghețului Sulina e izolată și înfometată. — Ce e asta? — Poșta aeriană care aprovizionează i re un bloc balcanic ? Politica externă a Iugoslaviei — Exprcu! primulii-ministru Pasici In Scuptini— EI anunță numeroase convenții militare cu România Belgrad, 25. (Rador). — In ședința de azi a Scapcinei primul ministru Pasici a făcut declarațiuni cu privire la politica externă a Iugoslaviei, spunând că această politiică va invon îsta de aliați acalași linie ca și mai înainte. D. Pasici arata că aproape toate tratatele sunt neexecutate și că aproape toate statele învinse fac dificultăți executărea tratatelor, trăgând foloase pe urma acestui fapt. Aceste dificc’tăți formează obiectul conferințelor actuale. Primul ministru crede că aliații vor reuși să obțină executarea tratatelor. Unele modificări cu privire la plăți sunt posibile, dar este exclus ca plățile să nu se efectueze. Toate chestiunile cari sunt in raport cu aliații, privesc deopotrivă și Jugoslavia. D. Pasici relevă că tratatele cu privire la delimitarea frontierelor cât și la reparațiuni sunt de asemenea neexecutate. Delimitarea frontierei cu Austria s-a făcut in paguba Jugoslavia, Ungaria tărăgănează intenționat delimitarea. Delimitarea graniței față de România are aprobarea guvernului Delimitarea față de Bulgaria s-a efectuat în conformitate cu tratatul Situația cu privire la Albania continuă a fi defavorabilă. De la asasinarea lui Essad Pașa, Albania e stăpânită de haos. Iugoslavia a fost atacată de arnăuți și a fost nevoită să recurgă la armă, spre a-și apăra frontierele. Dorim să urmăm o politică uneifică față de Bulgaria, insă fostul ministru de război, care a representa această politică, a fost omorât. Atâta din rât Bulgaria continuă să prepare lovituri Împotriva Iugosaviei, orice conversatiune este imposibilă. Italia a creat în mod inutil trei zona, refuzând s’o evacueze pe a treia. Italia nu a executat tratatele și nu rare a ști ce vrea. Iugoslavia va urma totdeauna o politică ruso-p15, tarece iubește poporul rus ea refuză insă să recunoască un guvern pe care și poporul rus refuză să-l recunoască. Iugoslavia a semnat conventiuni militare cu Cehoslovacia și R România, și dacă Camera va suita terține anunțate in declarația guvernului, acordurile vor fi inutile, deoarece Iugoslavia va fi și singură destul de puternică. DEMERSUL COLECTIV SÂRBOROMAN LA SOFIA Atena, 25. — Ziarul „Stemma" referindu-se la telegramele schim ibisste intre guvernul grec și român, scries în când a avut loc la Sofia demersul colectiv al Serbiei și României cu privire la mișcările suspecte ale Bulgariei, guvernul român prin prezidentul său a declarat Greciei sentimentele sale de călduroasă prietenie. Dar chiar fără această coincidență a demersurilor comune ale ambelor State la Sofia și fără influența exercitată prin faptul uniunea celor două case regale prin logodna regelui Serbiei cu prințesa Maria, complectând uniunea cu casa regală grecească, aceste depeși schimbate între cele două guverne, dovedesc importanța excepțională a nonilor formațiuni balcanice. 0 primărie grijuiivă Sesizata in sfârșit de insistenta iernei. Primăria a hotărât azi să dea populației sărace lemne. Acest „azi“ trebue luat Intr’un înțeles... istoric, — „azi“ nu Însemnează până diseară sau până mâine, „azi“ însemnează săptămâna viitoare. Pe Luni începe deabia viza bonurilor care pretinde o alergătură in stare să scutească pe cetățean două zile de nevoia lemnelor. După vizarea bonurilor vine, apoi, explorarea depozitelor cari mai necesită și ea o zi două. Dacă la aceasta se mai adaugă amânările explicabile ce vor fi produse de schimbarea comisiunei interimare — cea nouă având drept la un răgaz de câteva zile pentru a-și expune programul — va fi trecut destul timp pentru ca soarele să pună din nou stăpânire peste pământ și peste bunăvoința primăriilor. Edilii cari pleacă vor, însă, să lase Capitalei amintirea grijii ce ne-a priveghiat atâta vreme. Satisfacția de a-i vedea plecați să se odihnească, — după o atât de concentrată trudă — e mai mare decât toate bucuriile cu cari grija lor vor să ne salute plecând. Dacă seTM G@le uitate Văduvele de eroi Din toate părțile primesc scrisori in care ni se relatează pe larg situația nenorocită a văduvelor de război. In rânduri demne ele ne povestesc de lupta grea in mijlocul privațiunilor de tot sorții, intrebându-se cu amărăciune dacă e, drept ea acei care au dorit războiul, oare au cerut viața soțiilor lor să li se pară azi o povară datoria către cele rămase aproape pe drumuri după moartea*roilor? E cert că teile ce se petrece, că cele ce suferă în taină, căci majoritatea sunt femei cu educație și bună condiție, văduvele vitejilor, întrece orice supoziție omenească. O tânără văduvă de locotenent de pildă, cu 2—3 copii, care primește numai S00 de lei pensie, la câte umiliute, la ce tentatü la ce rostogolire nu e expusă spre a putea aduce pâine ’ color d’acasă ? Unele găsesc după multe alergături câte un bici post. t câte ceva de lucru, dar resturi ? Rastul care nu poate trăi cu pensa aruncată ca o batjocură de nepăsătorii îmbuibați din fruntea tuturor guvernelor. Cum situația tuturor acestor tovarășe ale dispăruților noștri ofițeri viteji ai neamului e strigătoare la cer prin nedreptatea ei, noi mi vom înceta până când glasul nostru nu se va auzi și vom cere mereu, dreptate și rectificarea pensiilor văduvelor ofițerilor din războiul mulți. (Citiu Mmtlnaan» ta e*l»i U-atf Zăpada Circulația. — Automobile și tramvae. — Torturarea animalelor.— Nemții și trotuarele.— Pedestrași fără creștere de AL. CIURCA Călătorind într'o iarnă excepțională de la Veneția la Milano și văzând peste lagunele dintre Veneția și Mesina o pojghiță de gheață, exprimat conductorului de tren surprinderea mea. „A signor, Îmi răspuns acesta: a Milano é Siberia ! La Milano căzuse zăpadă de un deget, care se și topise până să ajungem noi. Ce ar zice acel conductor, dacă ar fi acum In București ? Dar In Siberia zăpada nu constituie o piectică, oamenii de acolo adaptându-se mediului, pe când orașul nostru, când ninge mai mult sau când e polici, e mai greu de circulat,, atât pentru pedestrași, cât și pentru vehicule decât in stepele Siberiei și poate chiar decât in munții Himalaia, unde niște îndrăzneți exploratori au parvenit chiar să escaladeze uriașul munte Everest, până acum neatins de picior de om. Ca oameni practici și prevăzători ei și-au luat cu dânșii patine, skli, fiare de pus la picioare, aspen stocuri, cârlige, funii, cu un cuvânt tot ce trebuie pentru astfel de excursiuni grele și periculoase. Noi, bieții de noi, ne aventurăm prin straderia Capitalei fără de nici unele din aceste indispensabile aparate așa că ar face bine să nu se mai laude exploratorii muntelui Everest cu indrăsneala lor, bucureștenii bătând recordul pe acest teren. Sunt însă bucureșteni și bucureșteni. Unii țin să circule numai pe sus, alții umblă pe jos, ca mine. Cei cari umblă numai pe sus se impart și ei in două categorii: unii circulă cu trăsura sau cu automobilul, alții cu tramvaiul. Și unii și alții par, a avea aceeași deviză: times is money, timpul e bani. Cunosc proprietari, și beneficiari de automobile, pe cari mașina de 60 cai putere îi transportă cu iuțeala fulgerului, bănăoară delsot* Bulevard până la piața Palatului, pentru ca apoi să se înfunde pentru 12 ore într'un club sau să stea la taifas la un live-o'clock. Inchipuiți-vă cât timp ar fi trebuit să piardă acești oameni, dacă n’ar fi fost ingenioasa invențiune a automobilismului. Dar să zicem că pentru aceștia sucătoarea engleză n'are nici o importanță. Nu mă pot visă minima In destul de pasagerii tramvaiurilor în genere și în special de ai tramvaielor cu cai, când șinele sunt acoperite de un strat gros de zăpadă Fac adevărate studii psihologice privind la ciorchinele de oameni atârnate de vehicule .Trei cai voinici abia pot târî tramvaiul la pas, din când în când acesta se înțepcinește, caii nu-i mai pot urni din loc, vizitiul, conductorul bat, țipă, răcnesc, urlă, nici un pasager nu s’ar da jos, măcar din-ar aștepta câteva ceasuri până s-o ia tramvaiul din loc, ba uite că din urmă mai aleargă un pedestraș să se cățere și el de scara vehiculului. Dar lucrul acesta nu se întâmplă numai iarna, când o zăpadă multă, ci chiar pe uscăciuni, când deraiază tramvaiul sau când nu mai pot caii să-l târască. Nu odată mi s’a întâmplat în astfel de cazuri să intervin, zicând. ..Dar bine, oameni buni, d-voastră n’aveți interes să porniți cât mai curând de aici? De eu nu vă dați tot o clipă și la nevoie să împingeți? Tramvaiul va porni îndată“. Totdeauna am fost ascultat și am pus și nu umărul cum o fac de câte ori văd un car încărcat înțepenit. De ce lucrul acesta așa de simplu nu se face totdeauna și unde este judecata, când se cere de la niște bilete animale o acțiune peste pu